Muzeul de Istorie Naturală

va desfăşura în Semestrul II al anului şcolar 2010/2011 proiectul intitulat

"Eroul" meu din natură

care se adresează atât claselor I-IV, V-VIII cât şi claselor de liceu.

PARTICIPĂ la

EROUL MEU DIN NATURĂ!!!

Proiectul va cuprinde activităţi dedicate mai multor animale şi păsări. Calendarul acestor activităţi se va desfăşura după cum urmează:

Luna Februarie va fi dedicată USULUI

Luna Martie va fi dedicată LUPULUI

Luna Aprilie va fi dedicată PĂSĂRILOR (BUFNIŢA)

Luna Mai va reuni toate aceste animale intr-o expoziţie amplă, în care vor fi expuse desenele, măştile şi alte obiecte realizate de elevi pe parcursul proiectului, cele mai bune prezentări realizate de elevi urmând să ruleze în sala multimedia a Muzeului de Istorie Naturală.

Noţiunea de erou are diferite sensuri în funcţie de epocă sau de contextul cultural.Societatea actuală are nevoie de eroi demn de urmat pe care îi putem găsi pe micile ecrane, în paginile romanelor sau în lumea din jur. Toţi avem nevoie de un model în viaţă.

Natura are şi ea eroii săi, dar deosebirea dintre eroii umani şi cei din lumea animalelor este aceea că în natură toţi eroii sunt pozitivi. Orice erou are o identitate secretă şi este caracterizat prin modestie. Prin intermediul acestui proiect ne propunem să dezvăluim adevărata identitate a eroilor naturii. Împreună vom descoperi ce se ascunde în spatele animalelor totem, a speciilor simbol, care este motivul pentru care popoare întregi le-au inclus în arta şi literatura lor.

Fiecare generaţie şi vârstă are eroii săi, la care se raportează, iar în natură pot fi găsite dovezi de curaj şi putere, existând un erou pentru fiecare. Deoarece anul 2011 este anul Voluntarilor, diferite asociaţii non-guvernamentale, dar şi vizitatorii vor putea să ni se alăture în descoperirea acestor simboluri din natură.

Vă invităm să descoperiţi „eroul” vostru din natură … eroul din voi înşivă!

Bufniţa este cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, ajungând la înălţimea cuprinsă între 15 şi 61 cm.

Bufniţa trăieşte singură, în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor şi pe pământ, în regiuni stâncoase.

Corpul bufniţei este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarcă 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupă jumătate din mărimea capului. Are aripile lungi, iar coada şi picioarele sunt scurte. Ghearele puternice îi sunt necesare pentru a se agăţa bine pe crengile copacilor şi pentru a vâna.

Se hrăneşte cu şoareci de câmp sau de casă, crabi, broaşte, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri.

Nu are mulţi duşmani, pentru că iese noaptea şi este bine camuflată de culorile penelor.

Eroul din natură pe care îl propunem pentru luna Aprilie este BUFNIŢA.

LUNA APRILIE

Există 222 specii de bufniţe. Ele pot fi întâlnite pe tot globul pământesc cu excepţia Antarcticii, având capacitatea de a suporta bine atât clima rece cât şi pe cea caldă.

Cea mai mică bufniţă din lume este Bufniţa Pigmeu (Glaucidium minutissimum) care măsoară doar 12 cm şi este întâlnită în Brazilia; cea mai mare bufniţă din lume este Buha (Bubo bubo) care are 71 cm înălţime şi trăieşte în Europa şi Asia.

Bufniţa este singura pasăre care are ochii situaţi pe partea anterioară a capului. Spre deosebire de ai oamenilor, aceştia sunt ficşi. Din această cauză are un gât scurt dar foarte flexibil pe care îl poate întoarce în aproape toate părţile.

Având vederea foarte slabă (bufniţa vede aproape numai în alb şi negru), în timpul vânatului se bazează mult pe auzul foarte fin şi pe capacitatea de a zbura făcând puţin zgomot (este ajutată de penele lungi şi umflate, printre care pătrunde mult aer), astfel încât victimele sunt luate prin surprindere de multe ori.

Ştiaţi că …

Bufniţa este considerată un simbol al înţelepciunii datorită asocierii ei în Grecia Antică zeiţei Atena, patroană a scriitorilor şi învăţaţilor.

Deşi aceasta pasăre şi-a atras un renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemănător cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vânând într-un an aproximativ 10 000 de şoareci care, înmulţindu-se, ar consuma cantităţi uriaşe de hrană şi ar duce la răspândirea multor boli.

Simbolism …

Bufniţa este şi un bine cunoscut personaj de poveşti şi desene animate:

Bufniţa din filmul Bambi

Hedwig, bufniţa albă din Harry Potter

Arhimede, bufniţa lui Merlin din filmul Sabia din piatră.

Personaj …

Lupul, a cărui denumire ştiinţifică este Canis lupus, este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae, alături de câine, vulpe, şacal şi enot.

Din cauza distrugerii habitatelor, schimbărilor de mediu şi persecuţiei din partea omului, lupii cenuşii se mai găsesc astăzi doar în câteva regiuni ale Statelor Unite, Canadei, Europei şi Asiei.

În mod natural, lupul se găseşte în România din Delta Dunării până în golul alpin, prezentând o mare amplitudine ecologică, datorată inteligenţei sale deosebite.

Deşi nu este cel mai mare sau cel mai puternic dintre carnivorele europene, lupul s-a impus atât ca simbol al civilizaţiei dacice şi element al legendelor romane (lupoaica ce i-a hrănit pe Romulus şi Remus).

Eroul din natură pe care îl propunem pentru luna Martie este LUPUL.

LUNA MARTIE

Lupul are o lungime de până la 1,5 m şi greutatea între 30 şi 50 kg.

Lupul este carnivor deşi, la nevoie, poate fi omnivor, putând supravieţui cu fructe sau alte vegetale - consumând chiar şi scoarţă de copac. El se comportă atât ca vânător cât şi ca necrofag.

Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, după care lupul rămâne cu lupoaica pentru a creşte puii împreună. După o gestaţie de 62-63 zile, lupoaica fată 4-6 pui pe care îi alăptează vreme de 6 săptămâni.

Performanţele fizice ale lupilor sunt cel puţin impresionante. În căutarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singură noapte. Viteza de alergare a lupului poate depăşi 60km/oră.

Lupul are o mare rezistenţă la durere, curaj în luptă şi o inteligenţă deosebită. La vânătoare foloseşte felurite tactici, de la strategia de învăluire pe flancuri a prăzii la mânarea treptată către zone închise. Are nevoie de un teritoriu întins, de cca. 2400-2500 ha, de zece ori mai mult decât un urs.

Ştiaţi că …

În noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie, numită în popor şi „Noaptea Strigoilor”, dacii sărbătoreau trecerea într-un nou an. Sărbătoarea face parte dintr-un lung şir de zile, aproximativ 35 la număr, închinate lupului, animal totem al geto-dacilor, desemnând încheierea unui ciclu şi începerea altuia nou.

Astăzi, unii oameni încă mai practică anumite ritualuri, dintre care unele menite să înlăture pericolul prezentat de lupi sau strigoi. Întrucât tradiţia actuală este rezultatul îmbinării substratului geto-dacic cu influenţele ulterioare, nu putem şti sigur decât că sărbătoarea din 30 noiembrie, care marchează trecerea definitivă de la vară la iarnă, de la căldură la frig, de la lumină la întuneric, avea în centrul său figura mitologică a lupului, ritualul complex fiind, foarte probabil, specific unui străvechi An Nou dacic.

Totem …

Lupul este şi un bine cunoscut personaj de poveşti şi desene animate:

Scufiţa Roşie

Cei trei purceluşi

Akela, lupul indian din Cărţile Junglei.

Personaj …

2 februarie Ziua Ursului a fost ţinută de majoritatea popoarelor europene la aceeaşi dată.

Ursul a avut un rol calendaristic deosebit la populaţiile nordice, care l-au asimilat cu Luna.

Schimbarea anotimpurilor indicată de urs prin dispariţie iarna şi apariţie bruscă primăvara a reprezentat probabil motivul pentru care acesta se numără printre animalele – oracol, de prevedere şi orientare în timp.

La latitudinea geografică a României, ursul este un animal specific zonelor carpatice, cu păduri întinse şi neumblate sau mai puţin umblate de om. Are nevoie de linişte, de stânci şi arbori dărâmaţi pentru a-şi construi bârlogul, de desişuri pentru adăpost pe timpul zilei şi o sursă de apă în apropiere.

Eroul din natură propus pentru luna Februarie a fost URSUL,care simbolizează forţa şi rezistenţa.

LUNA FEBRUARIE

Ursul nu hibernează, aşa cum se crede; Iarna se retrage în bârlog, întrucât deplasarea lui pe zăpada aşternută în strat gros devine anevoioasă.

Perioada de împerechere durează din aprilie până în iunie, iar durata gestaţiei e de 7-8 luni.

Ursoaica fată în ianuarie – februarie, în condiţii grele, când trebuie să se mulţumească cu propriile rezerve de hrană acumulate în corp toamna.

Masculul intră mai târziu în bârlog; dacă iarna este blândă şi toamna bogată în ghindă şi jir, el poate renunţa la adăpost.

În schimb, femela intră întotdeauna în bârlog, pe care îl părăseşte, în funcţie de evoluţia vremii, în martie – aprilie.

Dacă nu sunt deranjaţi, urşii îşi păstrează adăpostul mai mulţi ani, în caz contrar îl strică şi îşi construiesc altă casă.

Ştiaţi că …

Ursului ca animal totem nu i se spune pe nume ci este numit eufemistic „Moş Martin”, „Ăl bătrân” şi „Moş”. Mai ales apelativul de Moş trimite mai mult decât evident la strămoşii totemici.

Spre deosebire de lup care are 35 de „zile ţinute”, ursul mai are doar o sărbătoare, la finele verii, numită MacaveiSărbătorile ursului au fost, probabil, atât de importante în spiritualitatea strămoşilor noştri, încât nu au putut fi clintite de reformele calendaristice oficiale de corectare a timpului.

Cele mai importante zile ale Ursului: 2 februarie şi 1 august, împart anul în două părţi (anotimpuri) perfect egale.

Totem …

Ursul este şi un bine cunoscut personaj de desene animate:

Winnie the Pooh

Yogi Bear cu prietenul său ursuleţul Boo boo sau personajele extraordinare ale filmului animat Fratele urs

fermecătorul Baloo, protector al lui Mowgli din cartea şi filmul animat Cartea Junglei de Rudyard Kipling.

Personaj …

Muzeul Naţional Brukenthal

Secţia Muzeul de Istorie Naturală

Martie 2011 brukenthalnaturale@gmail.com