Circuitul cultural şi ecleziastic pe care îlpropunemîncepedepeCaleaGriviţei,denumită„Calea Târgoviştei” până în anul 1878, cândprimeşte actualul nume, după fortificaţiileturceşti de la Griviţa, din sistemul de apărareal Cetăţii Plevna, cucerite de armata românăîn perioada Războiului de Independenţă. Aici,lângăGaradeNord,seaflăMuzeul CFR,muzeucedispunedetreisălideexpoziţiecarenepoartăcătreînceputurilecăilorferateromâne. TraversândPiaţaGăriideNord,continuămcircuitul pe Bd. Dinicu Golescu, până laintersecţiacuStr.Berzeişiapoi,imediatcuPodulde Pământ, actualul Bd. Ştirbei Vodă, pentrua vizita Biserica „Sfântul Ştefan”, cunoscutăşi sub denumirea „Cuibul cu Barză”, renumităpentrutranslatareaeicu16m,pentruafisalvatădelademolare. Revenim pe Bd. Dinicu Golescu până laintersecţiacuStr.MirceaVulcănescu,peaceastăstradă descoperind Muzeul Militar Naţional,înfiinţat la data de 18 decembrie 1923, prinÎnaltulDecret al regelui Ferdinand I,muzeu ceadăposteşte aproximativ 1.300.000 articole,grupateîn42decolecţii,ceneoferăinformaţiicuprivirelatradiţiileistoricealetrecutuluimilitarromân. Continuăm traseul cu zona Cotroceni, întrecut un vechi sat românesc atestat pentruprimadatăîntimpuldomnieiluiMihaiViteazul.În anul 1671, satul a intrat în proprietatealogofătului Şerban Cantacuzino, aflat înconflict cu domnitorulGheorghe Duca. Pentrua-şi salva viaţa, Şerban Cantacuzino fuge dinBucureşti în pădurile dese ale Cotrocenilor,

unde, drept mulţumire că pădurea i-a salvatviaţa, construieşte o mănăstire din lemn, iarmai târziu case domneşti, acestea urmând a fifolosite drept reşedinţă domnească, reşedinţăde vară a domnitorilor pământeni, devenindchiarreşedinţăaluiA.I.CuzasauCarolI.Înanul1893,reşedinţadomneascăafostdărâmată,peloculeiconstruindu-seactualulPalat Cotroceni,reședinţaoficialăapreşedinţilorRomâniei.Într-unadintrearipilepalatuluiafostînfiinţatMuzeul Naţional Cotroceni, iar pe vechile terenuri aleMănăstiriiCotroceni,seaflăînprezent Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, amenajatăprimadatăîntreanii1860-1866,mutatăapoiîncentrul oraşului, peste drum deUniversitate şireamenajată după anul 1885, pe locul unde segăseşteşiastăzi.

Muzeul Naţional Cotroceni

Spațiile construite în timpul lui Șerban Cantacuzino reprezintă partea medievală care poate fi vizitată în cadrul Muzeului Național Cotroceni reprezentată de cuhnia (bucătăria)

Circuitul cultural și ecleziastical Bucureștiului

vechii Mănăstiri Cotroceni, trapeza, pivnița mare a caselor domneşti şi câteva chilii. Aceste spații sunt sugestive în ceea ce privește arhitectura şi tehnica de construcție a secolului al XVII-lea. Muzeul Național Cotroceni a primit în anul 1994 premiul European Museum of the Year Award, cu titlul Special Commendation.

Pe Bd. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu,adiacent Şos. Cotroceni, în fostul „bloc alprofesorilor” se găsesc două muzee de mareimportanţăpentrupatrimoniulromânesc:Casa Memorială „Ion Minulescu”şiCasa Memorială „Liviu Rebreanu - Fanny Rebreanu”. Ajungem în zona Bd. Eroii Sanitari, de-alungul căruia admirăm Palatul Facultăţii de Medicină,oconstrucţiesuperbă,înstilneoclasicfrancez, în faţa căreia se află statuia celui carea pus pe picioare pentru primadată un sistemsanitar, şi anumeCarolDavila, şiMonumentul Eroilor Sanitari.Monumentulafostdemolatîntimpul construirii primului tronson de metroudin Bucureşti, dar reconstruit în anul 1981 înacelaşilocşisubaceeaşiformă.PeStr.ElefteriesegăseşteBiserica „Sfântul Elefterie” - Vechi,obisericăveche,ridicatălajumătateasecoluluialXVIII-lea.

Biserica „Sfântul Elefterie” - Vechi

Biserica „Sfântul Elefterie” - Vechi a fost ridicată cu ajutorul jupânului Maxim Cupețul în secolul al XVIII-lea, lucrările fiind atent supravegheate de către Mitropolitul Neofit. Biserica „Sfântul Elefterie” - Vechi este folosită în prezent numai pentru a oficia slujbe pentru ocazii speciale, precum cununie, botez sau ceremonii funerare, slujbele obişnuite fiind oficiate în Biserica „Sfântul Elefterie” - Nou, situată în apropiere. Un amănunt interesant este acela că aici se oficiază în zilele de duminică, slujbe în limbajul mimico-gestual pentru credincioşii deficienți de auz din Bucureşti.

Traversăm Piaţa Operei pentru a necontinua traseul pe Bd. Mihail Kogălniceanu,de-alungulcăruiasegăsescnumeroaseobiectiveculturalereprezentativepentruCapitală.Opera Naţională Bucureştiîşidesfăşoarăspectacoleleîn actuala clădire situată pe Bd. MihailKogălniceanu încă din anul 1953, propunândo mare varietate de spectacole în cadrulstagiunilor, dar şi spectacole aniversare sauomagiale.ÎnincintaOpereiNaţionaleBucureşti,începândcuanul1964,îşidesfăşoarăactivitateaşiMuzeul Operei Naţionale Bucureşti,încadrulcăruia sunt prezentate numeroase exponatecenepoartăcugândul la începuturileoperei înRomânia.

Muzeul Operei Naţionale Bucureşti

Inaugurat în anul 1964 și situat în incinta Operei Naționale Bucureşti, Muzeul Operei Naționale Bucureşti conține o impresionantă colecție

de obiecte legate de existența genului liric în România. Pe lângă partiturile, costumele, documentele sau fotografiile prezente în colecția Muzeului Operei Române, aici putem găsi expuse obiecte personale ale unor compozitori de renume, precum George Enescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelson sau Zeno Vancea.

Nu departe, se găseşte şi Muzeul Universităţii Bucureşti, la parterul PalatuluiFacultăţii de Drept, care adăposteşte o seriede documente de o valoare inestimabilă, dincareamintimActulde înfiinţarealUniversităţiiBucureştişiProclamaţiadelaIslaz. Continuăm circuitul cu Bd. Regina Elisa-beta,denumitiniţialAcademiei,apoiRepublicii,unul dintre cele mai vechi bulevarde aleBucureştiului, şi primul bulevard trasat în faţaUniversităţii.TotpeBd.ReginaElisabetaseaflăşiceamaicunoscutăintrareînGrădina Cişmigiu,ceamaivechegrădinăpublicădinBucureşti.PeStr. Domniţa Anastasia, situată în apropiereaBd. Regina Elisabeta se aflăMuzeul Memorial „Gh. M. Tattarescu”,aflatîncasaîncareatrăitşiacreattimpdemaibinede40deanimarelepictorromânGheorgheTattarescu.RevenindpeBd.ReginaElisabeta,neoprimpentruaadmiramonumentalaclădireaPalatului Cercului Miliar Naţional.

Palatul Cercului Militar Naţional

Palatul Cercului Militar Național a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, terenul necesar construcției fiind cedat de Ministerul Domeniilor

în anul 1898. Resursele necesare finalizării lucrărilor de construcție ale palatului au fost adunate din donații, subscripții sau cotizații ale cadrelor militare, dar și din subvenții obținute de la stat, beneficiarul acestor lucrări fiind „Cercul militar al ofițerilor din garnizoana București”. Deși la începutul Primului Război Mondial clădirea era aproape terminată, inaugurarea acesteia a avut loc abia în anul 1923 datorită situației de război și a avariilor pe care le-a suferit.

La capătul Bd. Regina Elisabeta se aflăPiaţaUniversităţii,undepotfivizitate:Muzeul Municipiului Bucureşti,denumitîntrecut„Mu-zeuldeIstorieşiArtăalMunicipiuluiBucureşti”şigăzduitdePalatulŞuţu,şiBiserica Colţeacare,prinfaimosulTurnColţea,reprezenta însecolulalXIX-leaoemblemăaoraşului.

Muzeul Municipiului Bucureşti

Muzeul Municipiului Bucureşti funcționează în actuala locație, și anume Palatul Șutu din anul 1956, cu toate că, acesta a luat ființă încă din anul 1921. Muzeul are în patrimoniu peste 400.000 de obiecte, precum hărți și planuri, fotografii, tipărituri, arme, artă decorativă, artă religioasă, artă plastică, sculptură, piese de arheologie și documente ce surprind profilul așezărilor de-a lungul secolelor, atestând fapte sau evenimente din istoria orașului.

Biserica ColţeaSituată pe ansamblul fostei Mănăstiri Trisfetitele, Biserica Colțea a fost ridicată între anii 1695-

1698 de spătarul Mihai Cantacuzino. În anul 1739, întregul complex de la Colțea a ars, dar a fost refăcut chiar în același an, tot atunci fiind construit și Turnul Colței ce a servit până în anul 1888 drept clopotniță cu ceasornic, dar și ca foișor. Pe lângă pictura în frescă sau ulei şi sculpturile în lemn sau piatră, în interiorul Bisericii Colțea se remarcă şi câteva icoane de o valoare inestimabilă, precum Icoana Sf. Trei Ierarhi, Icoana Sf. Doctori fără Arginți Cosma și Damian şi Icoana pictată și ferecată în argint ce o prezintă pe Sf. Parascheva, icoană pictată de școala rusă în secolul al XVIII-lea.

Circuitul se continuă în zonaBd.Carol I –PiaţaC.A.Rosetti,undeseaflăBiserica Oţetari şiBiserica Armenească.

Biserica Oţetari

Biserica Oțetari datează din secolul al XVII-lea, inițial fiind construită din lemn. Aceasta a fost refăcută în timpul domniei lui Constantin

Vodă Mavrocordat în anul 1754, dar din zidărie de această dată. Pe vechea pisanie a Bisericii Oțetari ce se păstrează în pridvor se găseşte numele celor care au ajutat la înfrumusețarea și zidirea bisericii. Un amănunt important în ceea ce privește Biserica Oțetari este acela că în interiorul ei se găsește o falangă dintr-un deget al Sf. Mare Mucenic Haralambie, dăruită de către Mitropolitul Nifon al Ungro-Vlahiei după restaurarea bisericii în anul 1866.

Biserica Armenească

Unul dintre primele locaşuri de cult ale armenilor din România, Biserica Armenească, datează din secolele XVI-XVIII şi a fost construită cu ajutorul financiar al lui Harutin amira Hovviant și al urmașilor acestuia. Actualul complex a fost finalizat în anul 1915 şi cuprinde biserica, reşedința episcopală, biblioteca armeană şi muzeul eparhial, o casă de cultură, o grădiniță şi sediul Uniunii Armenilor din România.

Ajungem pe Bd. Pache Protopopescu,parte în trecut, alături de Bd. Carol I, Bd.Regina Elisabeta şi Bd.Mihail Kogălniceanu, amarelui bulevard Est-Vest care legaOborul deCotroceni.ÎnzonaBd.PacheProtopopescu,potfi vizitate:Muzeul „Theodor Pallady” găzduitde Casa Melik, după numele unuia dintre cei

mai importanţi dintre proprietarii săi, IacobMelik,Biserica Sf. Silvestru,Muzeul Naţional al Pompierilor, construit sub denumirea de„Foişorul de Foc” cu scopul de a supravegheaşi anunţa apariţia incendiilor în diferite zonealeBucureştiuluişitransformatastăziînmuzeunaţionalalpompierilordinîntreagaţară,Biserica Greacă,construităînultimuldeceniualsecoluluialXIX-leapentrugreciicaretrăiauînBucureşti,şiBiserica Olari,translatatăîndouărânduricu58m,pentruafisalvatădelademolare. Continuăm circuitul cu o serie de bisericide mare valoare pentru patrimoniul culturalromânesc, şi anume: Biserica Mântuleasa,Biserica Negustori, Biserica „Sfântul Mina” - Vergu, Biserica Lucaci, Templul Coral, oadevărată capodoperă arhitecturală şi unuldintrecelemaimarilocașuridecultmozaicdinCapitală.

Biserica Mântuleasa

Biserica ce poartă hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost construită în anul 1732. Pictura bisericii este realizată în frescă bizantină, reprezentând o particularitate rară de ordin iconografic ce îl înfățişează pe Mântuitorul la

dreapta ,,bunului tâlhar” în Paradis, în planul al doilea, în spatele patriarhilor Avraam, Iacov şi Isaac, din marea scenă a Judecății de Apoi. Nicolae Iorga s-a arătat foarte interesat de pictura acestei biserici, studiind-o în nenumărate rânduri, mai ales datorită picturii din pridvor ce înfățişează „hore de doamne şi domnițe”, motiv rar întâlnit în pictura bisericească.

Biserica „Sfântul Mina” - Vergu

Biserica „Sfântul Mina” – Vergu a fost zidită pentru prima oară în secolul al XVIII-lea. Primul hram al Bisericii „Sfântul Mina” - Vergu a fost „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, ce se prăznuiește în data de 26 octombrie, însă ulterior biserica a primit un al doilea hram, şi anume „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” ce se prăznuiește în data de 8 noiembrie. Cel de-al treilea hram al bisericii este „Sf. Mucenic Mina”, prăznuit la data de 11 noiembrie. Odată cu primirea celui de-al treilea hram, la Biserica „Sfântul Mina” - Vergu au fost aduse moaștele Sf. Mucenic Mina şi Icoana făcătoare de minuni a Sf. Mina de la Biserica Stelea care arsese în întregime.

Ajungem pe Bd. I.C. Brătianu, o arterărelativ recentă a Bucureştiului, pentru a vizita

două edificii religioase de mare însemnătate:Biserica Bărăţiei, cea mai veche bisericăromano-catolică din Bucureşti, şi Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou.

Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou

Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou se află la kilometrul zero al României și este singura ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu din București. Totodată, Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou reprezintă un adevărat edificiu ecleziastic pentru spiritualitatea și cultura națională a României. De remarcat este faptul că în interiorul bisericii se găsesc mormântul domnitorului martir Constantin Brâncoveanu, mâna Sf. Ierarh Nicolae, o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului din secolul al XVIII-lea, o icoană făcătoare de minuni a Sf. Parascheva şi un Sfânt Epitaf lucrat de Maria Brâncoveanu.

Continuăm traseul prin Centrul Istoric alBucureştiului. Str. Franceză, probabil cea maiveche stradă din Bucureşti care şi-a păstrat înlinii mari aspectul, atestată pentru prima datăîn anul 1649 sub denumirea de „Uliţa Curţii”,

nedezvăluieBiserica „Sfântul Anton” - Curtea Veche, Muzeul Curtea Veche, cea mai vechezonă a Bucureştiului, şi Biserica „Sfântul Dumitru” - Poştă.

Biserica „Sfântul Anton” - Curtea Veche

Zidită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de către voievodul Mircea Ciobanu, Biserica „Sfântul Anton” - Curtea Veche a suferit de-a lungul secolelor mai multe modificări: adăugarea unor spații noi, mărirea locașului, dar și restaurarea și spălarea picturii. Cu ocazia unor săpături efectu-ate în pronaosul bisericii au fost descoperite trei cavouri profanate, dintre care unul se consideră a fi al lui Mircea Ciobanu, ctitorul bisericii.

Tot în Centrul Istoric al Bucureştiului, peStr. Lipscani, una dintre cele mai vechi străzidin Bucureşti, pe locul unde astăzi se găseşteedificiulBănciiNaţionaleaRomâniei, respectiva Muzeului Băncii Naţionale a României segăseahanulŞerbanVodă, celmaimarehan alacelor vremuri, ridicat între anii 1683-1687 dedomnitorul Şerban Cantacuzino, locul undeveneau negustori de pretutindeni, dar, înacelaşi timp, hanul putea deveni o fortăreaţăîn caz de primejdie. În anul 1930, circulaţiaautovehiculelorafostinterzisăpeStr.Lipscani,această interdicţie păstrându-se şi astăzi. Înapropiere, Mănăstirea Stravropoleos ne ui-meşteprinarhitecturaeiimpresionantă.

Mănăstirea Stravopoleos

Ctitorită de arhimandritul grec Ioanichie Stratonikeas, mănăstirea al cărei nume provine din cuvântul grecesc „Stauropolis”, care se traduce prin „Oraşul Crucii”, poartă hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Refăcut de numeroase ori de-a lungul anilor, edificiul încă păstrează cea mai mare parte din decorația originară, precum şi iconostasul realizat în stil brâncovenesc.

Ajungem pe Calea Victoriei, cea maireprezentativă arteră a Bucureştiului, remar-cabilă prin arhitectura clădirilor situate aici,pentru a vizita Muzeul Naţional de Istorie a RomânieişiMuzeul Naţional Filatelic.

Muzeul Naţional de Istorie a României

Găzduit de vechiul Palat al Poştelor, construit în secolul al XIX-lea, în stil neoclasic, de inspirație germană, Muzeul Național de Istorie a României adăposteşte o serie de exponate de mare valoare cultural istorică. În cadrul muzeului pot fi vizitate

momentan doar trei expoziții permanente, şi anume Tezaurul istoric, Columna lui Traian şi Lapidarium. În cei peste 40 de ani de existență, la Muzeul Național de Istorie a României au fost aduse cele mai faimoase tezaure, dar și piese de mare valoare arheologică și istorică, pentru a exemplifica veacurile de istorie.

Muzeul Naţional Filatelic

Termenul „filatelie” datează încă din anul 1864 și se traduce ca „dragostea de lucruri libere de taxe”, acesta provenind din contopirea cuvintelor grecești „philor” și „atelia”. Muzeul Național Filatelic își are sediul în fostul Palat al Poștelor, care se află astăzi sub administrația Muzeului Național de Istorie a României. Aici a funcționat până în anul 1970, Poșta Centrală a Bucureștiului, ulterior clădirea intrând în lucrări de renovare pentru amenajarea muzeului. În prezent, Muzeul Național Filatelic oferă posibilitatea celor pasionați de acest domeniu şi nu numai, să admire o parte din tezaurul Poştei Române în cele trei săli de expoziție pe care le deține.

Continuăm circuitul către zona PiaţaNaţiunileUnite,fostaPiaţaSplaiuluişiapoiPiaţaSenatului.ÎnapropiereseaflăBiserica „Sfântul Spiridon” - Vechi, construită în secolul alXVII-lea şi înlocuită cu biserica de zid în perioada1746-1748,întimpuldomnieiluiConstantinVodăMavrocordat.TotînapropiereaPieţeiNaţiunilorUniteseaflăşiBiserica Domniţa Bălaşa,ctitorieafiiceidomnitoruluiConstantinBrâncoveanu.

Biserica Domniţa Bălaşa

Actuala Biserică Domnița Bălaşa datează de la finele secolului al XIX-lea (1885). Numele bisericii provine de la prima biserică ce a fost construită aici de către Domnița Bălașa, împreună cu soțul ei. Pe lângă frumoasele picturi interioare ce înfățișează importante personalități ale vremii și pe unii dintre ctitorii locașului, în interiorul bisericii se află mormintele Domniței Bălașa și a Domniței Zoe Brâncoveanu. Astăzi, Biserica Domnița Bălașa este recunoscută pentru frumoasele slujbe care se oficiază aici și pentru corul său impresionant.

Continuăm traseul către Parcul Izvor şiPalatul Parlamentului (Casa Poporului), însăpână acolo ne oprim pentru a vizita Biserica Mihai Vodă,ctitoriealuiMihaiViteazul,ridicatăpe locul unei bisericuţe de lemn, construite deVladDracul.

Parcul Izvor

Situat lângă Casa Poporului, Parcul Izvor este unul dintre cele mai „tinere” parcuri de care dispune Bucureștiul la ora actuală. Cu o suprafață de 17 hectare, Parcul Izvor se întinde pe fostul amplasament al cartierelor Uranus și Izvor, dispărute odată cu începerea „Proiectului București”.

Palatul Parlamentului (Casa Poporului)

O grandioasă construcție din perioada comu-nismului în România, Casa Poporului adăpostește astăzi Camera Deputaților și Senatul României. După căderea regimului comunist în anul 1989, Casa Poporului a căzut în dispreț, pentru că reprezenta o amintire a epocii trecute, existând tot felul de propuneri pentru a scăpa de acest așa-zis simbol al comunismului. Toate aceste propuneri au rămas însă fără rezultat și fosta Casă a Republicii (denumirea comunistă) a devenit Casa Poporului, ulterior Palatul Parlamentului. Clădirea este structurată pe șase niveluri și este împărțită în 21 de corpuri cuprinzând o uriașă împletitură de sculpturi, tavane dantelate și pardoseli decorate.

Traversăm Piaţa Constituţiei pentru aajungepeStr.MitropolitAntimIvireanu,pentrua vizita Mănăstirea Antim, ce poartă numeleMitropolituluiŢăriiRomâneştidinanul1713cândîncepeconstrucţiabisericii.Înincintamănăstiriise găseşte şi Muzeul „Mitropolit Antim Ivireanu”, care adăposteşte obiecte de artăbrâncovenească,istoriatiparuluişicarteveche.

Mănăstirea Antim

Lucrările pentru construcția locașului de cult au început la data de 5 februarie 1713 și au fost finalizate doi ani mai târziu, sub atenta coordonare a Mitropolitului Antim Ivireanul. De-a lungul veacurilor de existență, Mănăstirea Antim a avut parte de mai multe restaurări şi modificări, precum cele dintre anii 1964-1966, când ansamblul mănăstiresc a fost restaurat integral și resfințit de către Patriarhul Justinian exact la 250 de ani de la moartea a Mitropolitului Antim Ivireanul.

Continuăm traseul pe Aleea DealulMitropoliei care în trecut domina oraşul. Aici,domnitorulConstantinŞerbanaconstruitînanul1656obisericădupămodelulceleidelaCurteadeArgeş,cupatruturlemari,actualaCatedrală Patriarhală, alături de care s-a construit şiPalatul Patriarhiei,primaconstrucţiedinbetonarmatdinRomânia.

Catedrala Patriarhală

Ridicată inițial pentru a servi drept biserică mitropolitană, Catedrala Patriarhală a fost construită în secolul al XVII-lea şi abia în secolul al XX-lea, odată cu transformarea reședinței mitropolitane în reședință patriarhală, a devenit catedrală patriarhală. În interiorul Catedralei Patriarhale se află, așezate într-o raclă de argint, moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, patronul spiritual al Bucureștiului, și care este prăznuit pe 27 octombrie, cu această ocazie având loc anual un mare pelerinaj al tuturor credincioșilor din țară.

Circuitul secontinuăpeBd.DimitrieCan-temir, în zonacăruiapotfivizitateMănăstirea Radu VodăşiCatedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” - Nou, una dintre cele mai maribiserici ortodoxe din Bucureşti. Tot în aceastăzonăpoatefivizitatăşiBiserica Manu Cavafu,în interiorulcăreiaseaflămormintele luiManuCavafuşialesoţieisale.

Mănăstirea Radu Vodă

Mănăstirea Radu Vodă a fost ridicată în secolul al XVI-lea și înzestrată de Mihnea Turcitul cu moșii și sate pentru a-i spori prestigiul în Țara Românească, tot atunci luând ființă aici şi prima bibliotecă din București. Mănăstirea a fost afectată de-a lungul anilor atât de cutremure, cât și de rea-voința oamenilor, fiind necesare o serie de reparații capitale. În interiorul Mănăstirii se află mormântul Patriarhului Justinian Marina și o

raclă ce conține părticele din sfintele moaște ale Sf. Nectarie Taumaturgul.

Continuăm cu o plimbare în Parcul Tineretului, unul dintre celemai popularepar-curibucureştene.

Parcul Tineretului

Zona în care se află Parcul Tineretului era în trecut una mlăștinoasă cu o faună dezorganizată. La amenajarea parcului au fost necesare lucrări de terasament și remodelare a terenului pentru că existau diferențe de nivel de aproximatv 16 m. În Parcul Tineretului, în apropiere de Sala Polivalentă și Crematoriul Cenușa, în anul 1980 a fost construit Orășelul Copiilor care era la acea vreme cel mai modern parc de distracții existent în România. Tot atunci a fost construită o linie de cale ferată ce măsura aproximativ 2 km, unde se puteau efectua plimbări cu trenulețul în jurul Orăşelului Copiilor.

Părăsind Parcul Tineretului prin OrăşelulCopiilor, ajungem în zona Constantin Brânco-veanu, unde vizităm Casa Memorială „Tudor Arghezi”şiCasa Memorială „George şi Agatha Bacovia”. Continuăm apoi traseul pe Şos.OlteniţeişiajungemlaCimitirul Bellu,loculundeodihnesc o serie de personalităţi remarcabileale României: oameni de cultură, politi- cieni, scriitori, oameni de ştiinţă, actori,muzicieni etc.Circuitul cultural și ecleziastic alBucureștiuluise încheie înzonaParcului Carol,în cadrul căruia se află o serie de obiectiveturistice, iar în apropiere acestuia vizităm şiBiserica Cuţitul de Argint,denumităşi„Biserica

Bărbătescu-Nou” după desprinderea acesteiadin parohia Bisericii Bărbătescu-Vechi, sau„SchimbarealaFaţă”.

Parcul Carol I

Parcul Carol I a fost ridicat acolo unde se întindeau odată viile Bucureștiului, și anume pe Dealul Filaretului. Amenajarea a durat 6 ani, lucrările fiind terminate în anul 1906 când Regele Carol I a fost invitat la inaugurarea parcului ce s-a desfășurat cu ocazia expoziției „Carol I - 40 de ani de domnie și România - 25 de ani de regat”, la care au participat numeroase personalități ale Europei. Pentru amenajarea Parcului Carol I au fost folosiți 4200 arbori mari, 5980 arbori coniferi, peste 48000 de arbuști și un număr impresionant de plante mici. Amenajarea a fost făcută într-un stil mixt, elementele de vegetație fiind amplasate în jurul Aleii Centrale, aceasta fiind construită în stil geometric. În cadrul parcului, se găsesc o serie de obiective remarcabile, precum Mausoleul din Parcul Carol sau Monumentul Eroilor, după cum mai este cunoscut, Fântâna Cantacuzino, Statuile Giganţii, situate pe aleea principală a Parcului Carol I la o distanță de 50 m una de cealaltă, Monumentul Eroului Necunoscut, loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial pentru România, Muzeul Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, în cadrul căruia se regăsesc numeroase piese de mare valoare documentară, Fântâna Zodiac, Institutul Astronomic al Academiei Române şi Arenele Romane, ridicate sub forma unui teatru de vară cu model roman şi închinate latinității poporului român.