1

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CRESCĂTORILOR DE CAPRE DIN ROMÂNIA CAPRIROM STR. I.C. BRATIANU, 248,OP 4, 900316, CONSTANTA

TEL: 0727869984; FAX: 0372-873135 E-mail: caprirom@yahoo.com ; www.caprirom.ro

Nr. 3305/ 14.08.2019

Program de ameliorare al rasei MURCIANO- GRANADINA

2019

Prezentul Program de ameliorare respectă principiile zootehnice consacrate, legile ameliorării și

este întocmit respectând criteriile stabilite în Regulamentul UE 1012/ 8 iunie 2016 – privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură.

Integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană a însemnat deschiderea unei vaste pieţe de produse agroalimentare, caracterizate printr-un potenţial mare de absorbţie, putere de cumpărare ridicată şi stabilitate relativă a preţurilor. În acelaşi timp se impune a avea în vedere faptul că pe această piaţă unică (a cărei parte integrantă va deveni şi "piaţa internă" din România) concurenţa este şi va fi extrem de dură, sub raportul preţului şi calităţii ofertei, dar şi a politicilor de promovare a produselor. Aplicarea unor sisteme moderne de ameliorare a caprelor presupune completarea metodelor clasice folosite pentru îmbunătăţirea potenţialului genetic cu metode de apreciere a bazei ereditare şi a capacităţii lor productive încât să poată fi luate decizii mai rapide şi eficiente în procesul de selecţie şi ameliorare.

1. Informaţii privind obiectivul Programului de ameliorare În ţara noastră există condiţii pentru sporirea efectivelor de caprine, pentru creşterea potenţialului

lor productiv, prin activităţi de selecţie şi ameliorare a raselor, şi pentru dezvoltarea sistemului caprin pe principii tehnologice recomandate de cercetarea ştiinţifică.

Obiectivul general al prezentului program de ameliorare îl reprezintă ameliorarea rasei de caprine Murciano-Granadina crescute și exploatate pe teritoriul României.

2. Denumirea rasei

MURCIANO- GRANADINA

3. Caracteristicile detaliate ale rasei, inclusiv indicarea trăsăturilor esenţiale de rasă ale animalelor de reproducţie de rasă pură care fac obiectul programului de ameliorare

3.1. Caractere generale: Rasa Murciano-Grenadina este orientată către producția de lapte, deși obține și producții bune

de carne. Ea este principala rasă de capre de lapte din Spania având cea mai mare răspândire pe teritoriul țării. Capra Granadina a fost consemnată în literatura secolului XV. În 1934 s-a constituit Cartea de rasă pentru capra Murciana, stabilindu-se astfel diferențele între cele două rase murciană și

2

Granadina. În 1979 este menționată prima dată rasa Murciano-Granadina care printr-un decret unește cele două entități rasiale perfect definite.

De-a lungul timpului cele două rase separate s-au menținut și au evoluat alături de al treilea morfotip Murciano-Granadina, rezultat din încrucișarea dintre rasele originale. Conform datelor din Cartea genealogică, morfotipul tip Murcia este extins și consolidat pe scară largă, în timp ce Granada este în regres, iar numărul său nu ajunge la 6.000 de exemplare.

Roba este de culoare neagră sau maro, uniformă, (nu este acceptată culoarea albă). Părul este scurt, mai aspru la masculi și prezintă de-a lungul marginii superioare a gâtului și a liniei spatelui lombare o fâșie de păr lung, puternic și erectil.

Cap are dimensiuni medii, este triunghiular, cu fruntea largă, față alungită, urechi medii-mari, drepte sau ușor înclinate în față, coarne pot fi sau nu prezente la masculi și sunt îndreptate înapoi. Gâtul este subțire și lung la femele, și mai scurt la masculi, puternice și bine inserat. Prezența ”cerceilor” simetrici este frecventă.

Trunchiul este larg și profund cu coaste rotunjite. Pieptul larg continuat cu abdomen voluminos, linia dorso-lombară dreaptă, cu o crupă largă și înclinată. Coada scurtă și erectilă.

Ugerul voluminos, simetric, cu o bază de implantare largă, cu piele subțire, elastică și fără păr și mameloane detașate, orientate înainte și spre exterior.

Membre fine, solide, de lungime medie, ușor arcuite pe fața sa interioară și cu aplomb bun. 3.2.Caractere de producție:

3.2.1. Producţia de carne

Greutatea masculilor variază între 50 și 70 kg și cea a femelelor între 40 și 55 kg. Sporul mediu de creștere a iezilor este de 166 g/zi. Iezii sunt sacrificati la 25 – 40 de zile, cu o greutate de 6 – 8 kg si un randament de 50 – 55 %.

3.2.2. Producţia de lapte Producția medie de lapte este 530 Kg în 250 zile lactație cu un conținut în grăsime de 5,6% și 3,6% proteină. Există turme în care peste 25% din animale au o producție ce depășește 715 litri, precum și exemplare cu peste 1.000 litri, recordul fiind de 1294 litri.

3.3. Caractere de reproducție: Rasa Murciano-Granadina este desezonată reproductiv în condițiile arealului geo-climatic specific Spaniei. Astfel reproducerea se realizează pe tot parcursul anului doar prin utilizarea ”efectului mascul” fără a se recurge la tratmente hormonale specifice. Maturitatea sexuală este atinsa la 5-7 luni la masculi și 6-8 luni la femele, vârstă la care se pot monta daca au atins 70% din greutatea adultului și prezintă instincte sexuale.

3.4. Bonitare Bonitarea animalelor reprezintă descrierea liniară a caracteristicilor de exterior ale caprelor din

rasele de lapte, cu raportarea la indicatorii și descrierea rasei. Ea se face obligatoriu o dată în viața fiecărui animal, aceasta fiind condiție pentru acceptarea la reproducție, pentru toți masculii din secțiunea principală și toate femelele din secțiunile principală și secundară. Bonitarea este realizată de tehnicienii pentru testarea performanțelor (controlorii COPL), care vor completa o Fisa de evaluare (bonitare) care cuprinde: numărul matricol al caprei, sex, data nașterii, informații legate de aspectul exterior, cum ar fi greutatea, talia, constituția, tipul fiziologic, examenul membrelor și examenul ugerului, consemnându-se calitățile tehnice și defectele care nu se acceptă.

Bonitarea se face obligatoriu în trei situații: — la înregistrarea animalelor în Registrul genealogic, secțiunea secundară 2 - SS2, încadrarea în rasă

fiind fenotipică,

3

— femele și masculi selectați pentru reproducție, la vârsta de 7-10 luni, acțiune realizată în vederea stabilirii dezvoltării corporale și recomandarea de introducere la montă. Înscrierea masculilor în RG (secțiunea principală) este criteriu de acceptare la reproducție,

— eliberarea Adeverinței de schimbare de rasă în SNIIA se realizează pe baza notei de evaluare. Schimbarea de rasă este necesară pentru înregistrările eronate din Baza națională de date. Bonitarea femelelor și acceptarea la reproducție este realizată de tehnicianul pentru testarea

performanțelor (controlor COPL). Bonitarea masculilor și acceptarea la reproducție este făcută de tehnicianul Registrului genealogic.

Tehnicianul Registrului genealogic este o persoana cu studii tehnice de specialitate în domeniul zootehnic (studii liceale sau universitare cu specializarea zootehnie/medicina veterinara) care are atribuții de bonitare a masculilor de reproducție și de supracontrol a activității desfășurată de Asociațiile de COP/ testarea performanțelor.

3.5. Sisteme de producție

În ţara noastră există condiţii pentru sporirea efectivelor de caprine. Deţinătorii de efective de caprine, în urma noii structuri a proprietăţii, sunt clasificaţi în diferite categorii de întreprinzători: exploataţii familiale, societăţi comerciale agricole, asociaţii agricole etc. Pentru îmbunătăţirea rezultatelor de producţie şi economice este necesară crearea unor sisteme de producţie corespunzătoare şi încadrarea lor în economia diferitelor exploataţii. Sistemul de creştere a animalelor depinde de: structura efectivului de animale şi stabilirea dimensiunii efectivelor; asigurarea sistemului de întreţinere a animalelor: condiţii de adăpostire, condiţii de administrare a

furajelor, alegerea celui mai potrivit sistem de furajare, condiţii de microclimat; organizarea reproducţiei şi a selecţiei animalelor;

În sistemul de creştere tradiţional (casnic, extensiv) caprele Murciano- Granadina sunt exploatate doar în gospodăriile mici. Exploatarea caprinelor se face în mod tradițional, cu menținerea pe pășune a animalelor timp de 7-10 luni în funcție de condițiile climatice și starea pășunii și administrarea în această perioadă a unor suplimente alimentare în funcție de starea fiziologică a femelelor, de nevoia de lapte la un moment dat și de disponibilitatea resurselor furajere. De specificat că acest mod de exploatare nu este prielnic rasei Murciano- Granadina fapt materializat prin înregistrarea unor producții mici de lapte și o rezistență scăzută la îmbolnăviri și la condițiile climatice.

Acest sistem urmăreşte satisfacerea unor nevoi proprii. Sursele de furajare sunt variate şi se folosesc produse secundare din cultura plantelor dar cu valoare nutritivă scăzută. În acest sistem nu se urmăresc principalii indici de producţie (sporul zilnic în greutate vie sau pe o anumită perioadă, costul kilogramului de spor, eficienţa economică) şi prin urmare nu se aplică elemente de ordin economic ceea ce duce la o risipă de furaje, de forţă de muncă, de spaţiu etc. Cele mai multe din fermele mici iernează animalele în improvizații simple care nu îndeplinesc condițiile de microclimat (saivane, șoproane).

Sistemul industrial – intensiv de creştere a animalelor este cel mai adesea utilizat în exploatarea caprelor de rasa Murciano- Granadina.

In sistemul intensiv animalele sunt întreținute în stabulație permanentă. In acest caz se pot aplica tehnologii avansate de creștere și exploatare, selecție și ameliorare, reproducție, precum și mecanizarea și automatizarea principalelor procese de producție. Stabulația caprelor în lactație se face liber, pe așternut permanent, în adăposturi special construite, compartimentate, prevăzute cu alee de furajare care întrunește cerințele tehnologice (ventilație, front de furajare, de adăpare și luminozitate) și de microclimat (volum de aer, umiditate, temperatura, etc)

In aceste ferme de caprine de tip intensiv sunt și construcții anexe specifice care conduc la creșterea productivității: săli și instalații de muls, bucătărie furajeră, fânare, filtru sanitar, utilități (apă, electricitate), platforma de gunoi. Aceste tehnologii prezintă o serie de caracteristici:

4

concentrarea unor efective mari de caprine în ferme (peste 100 capete); organizarea producţiei şi a reproducţiei în flux; investiţii mai mari; mecanizarea şi chiar automatizarea unor procese de muncă (muls mecanic în staţii de muls cu

cip de spălare, administrarea furajelor cu utilaje sau benzi de furajare, evacuarea mecanizata a gunoiului, statii de epurare pentru ape reziduale de la statiile de muls, fose septice, etc);

creşterea calificării forţei de muncă; productivitatea muncii ridicată (continuitatea proceselor de muncă, a obţinerii şi a livrării

produselor etc.); desfăşurarea unor activităţi de cercetare; organizarea distinctă a diferitelor faze ale ciclului de producţie (Sali de muls, bucatarie furajera,

maternitate, filtru sanitar, platforma gunoi, etc); dirijarea reproducţiei; asigurarea alimentaţiei animalelor pe bază de furaje combinate;

3.6.Sistemul de reproducție

3.6.1. Generalități Reproducția se realizează în perioada de toamna pe estru natural prin practicarea montei

naturale. Apariția căldurilor la femele depinde de mai mulți factori: condițiile de întreținere, hrana, variații climatice, respectiv prezenta ploilor, temperatura, durata zilei lumină.

In proiectarea programului de monta se recomandă, dacă există disponibilitate materială și financiară din partea crescătorului, ca efectivul destinat reproducerii să parcurgă un program de stimulare în vederea declanșării căldurilor; programul este bazat pe o furajare echilibrată și bogată în fitoestrogeni. ANCC CAPRIROM a identificat în teren ferme care aplica acest procedeu; celelalte ferme care folosesc sistemul semiintensiv- semiextensiv (transhumanța) de creștere pregătesc reproducătorii masculi cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

Declanșarea campaniei de monta se poate realiza prin aplicarea tehnologiei de biostimulare prin ”efectul mascul”, în oricu moment al anului. În țara noastră, în general, deținătorii de caprine Murciano- Granadina au adoptat sistemul de programare a montelor și fătărilor similar cu al raselor locale, crescute tradițional, realizand o ușoară devansare a sistemului de reproducere. Astfel campania de montă se declanșează începând cu luna iunie – iulie și plasarea campaniei de fătări în noiembrie- ianuarie. Avantajele reproducției desezonate/ devansate sunt urmatoarele: - fătările timpurii asigură iezi cu greutate mare în viu pentru satisfacerea nevoilor de piață în perioada sărbatorilor Pascale; - prin înțărcarea iezilor la 60 zile, caprele intră la muls dupălunile martie - aprilie asigurându-se lapte de consum – vânzare, în perioada când prețul de achiziție de către procesatori este mai mare; - tineretul femel și mascul obținut poate intra la montă în anul fătării, respectiv la vârsta de 7-9 luni, daca au atins 70% din greutatea de adult și manifestă activitate sexuala.

3.6.2. Procedura de realizare a montei naturale

I. Generalități Asociația acreditaă pentru menținerea Registrului Genealogic pe baza indexului valorii de

ameliorare a ascendenței, ca urmare a lucrărilor de selecție și ameliorare, stabilește “potrivirea perechilor”. Prin urmare se face o ierarhizare a femelelor multipare după valoarea de ameliorare a propriei lactații precedente iar la ieduțe ierarhizarea se face ca la masculi după indicele valoarii de ameliorare a mamei. Potrivirea perechilor se face în cadrul fiecărei ferme, cu recomandarea de a se schimba masculii pentru evitarea consangvinizării. Intervalul de schimbare a masculilor depinde de numărul de masculi disponibili în fermă dar și de efectivul de femele. O soluție la evitarea consangvinizării, rezolvarea deficitului de masculi și mai ales o potrivire corectă a perechilor care să

5

țină cont de valoarea de ameliorare este aplicarea inseminărilor artificiale cu material seminal de la masculi testați.

II. Monta dirijată individuală Monta se face dirijat, utilizându-se țapi încercători (cu șorț) pentru depistarea femelelor în

călduri urmată de monta individuală și notarea numerelor matricole ale partenerilor. Aceste date vor fi înscrise de către crescător în Registrul de montă și fătări, consemnându-se data montei și matricolele DSV ale femelei și masculului. În cazul în care o femelă se reîntoarce în estru se consemnează cea de-a doua montă cu țapul cu care s-a realizat.

III. Monta dirijată în harem Un alt mod de realizare a montei, mult mai agreat de către crescători îl constituie monta dirijată

în “harem” unde într-un țarc se repartizează fiecarui mascul grupul de capre conform potrivirii perechilor atunci cand acestea există (nominalizarea masculului pentru fiecare grupă se face de către asociația deținatoare de Registru genealogic) sau ținând cont de filiație și considerente personale ale crescătorului. În stabilirea grupurilor de montă se ține seama de încărcătura pe mascul încât să nu se ajungă la epuizarea fizică și sexuală a acestora. Ținând cont de vârsta masculului, talie, stare de întreținere, aptitudini reproductive se repartizează 25 -30 ieduțe/ vătui și 35-45 capre adulte / țap, acestea menținându-ae împreună pe parcursul a 2-4 luni, respectiv 4-5 cicluri estrale.

Inregistrarea montelor individuale intră în obligația detinătorilor de caprine care vor acorda o atenție deosebită ținerii cât mai exacte a evidențelor zootehnice iar consemnările din diferite caiete de lucru personale vor fi transcrise în: Declarația de montă pe proprie răspundere și Registrul de montă și fătări in maxim 30 zile de la încheierea campaniei de montă.

3.6.3. Desfășurarea campaniei de fătări Campania de fătări se organizează diferit în funcție de mărimea exploatației iar perioada

depinde de managementul reproducției (acțiuni de devansare monte/fătări). In fermele cu creștere tradițională, în care nu s-au utilizat biotehnologii de reproducție, perioada fătărilor la rasa Murciano- Granadina se plasează în perioada decembrie – aprilie.

Pentru pregătirea campaniei de fătare, cu 1-2 luni înainte de fătare, se iau următoarele măsuri: - întreruperea mulsului cu două luni înainte de fătare pentru refacerea morfo-funcțională a glandei mamare și pentru asigurarea dezvoltării corecte a fetușilor, - excluderea suplimentelor de sare pentru a favoriza înțărcarea caprei și pentru prevenirea retenției de apă de către caprele gestante, - reducerea furajelor grosiere astfel încât gradul de umplere a prestomacelor să nu afecteze dezvoltarea fetușilor, - organizarea boxelor de fătare în adăposturi, în locuri ferite de curenți de aer și cu umiditate scazută, cu așternut curat. In cazul fermelor mari se practică înțărcarea precoce a iezilor și în acest caz se amenajează maternități în care vor fi crescuți iezii separați de mame imediat după perioada colostrală sau după o perioadă scurta de supt, de până la o luna. Hrănirea iezilor în această situație se face prin alăptare cu înlocuitori de lapte la galeata specială prevazută cu tetine sau la instalații de preparare a laptelui praf. Ca și în cazul montelor, deținătorii de caprine au obligația de a ține evidența fătărilor cu consemnarea datei fătării, numărul matricol al mamei, al tatălui, numărul și sexul produșilor. Toate aceste evidențe vor fi înscrise de crescător în Registrul de monte și fătări pe care le vor întocmi în max. 30 zile de la încheierea campaniei de fătare.

În cazul montei în harem, în înregistrarea montelor se specifică fiecare lot de femele cu masculul corespunzator, conform recomandarii de monta și perioada în care au fost la reproducție. Data exactă a montei se va calcula cu 149 zile (146-152 zile) înaintea datei fătării dar cu încadrarea în intervalul de montă specificat, în caz contrar aceasta va fi considerată montă nedirijată.

6

3.7. Monitorizarea și atestarea activității de reproducție în fermă

La baza întocmirii registrului genealogic stau două principale activități: -activitatea de reproducție cu urmărirea filiației atestată prin documente specifice, -monitorizarea performanțelor productive realizată prin asociațiile de COPL/ părțile terțe acreditate pentru efectuarea controlului performanțelor/ testarea performanțelor.

3.7.1. Obligații ale deținătorului de caprine

Pentru monitorizarea activității reproductive din fermă deținătorul de caprine este obligat să țină evidența montelor și fătărilor și să întocmească documente care să susțină aceste activități. Aceste documente care se predau Controlorului COPL/testarea performanțelor de producție pentru a fi transmise Asociației de RG sunt următoarele:

- Declarația de montă pe proprie răspundere, semnată și cu data întocmirii - originalul se predă Controlorului COPL/testarea performanțelor de producție – în luna următoare încheierii campaniei de montă, respectiv la vizita conform Graficului de control în teren. - Declarațiile pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în registrul de monte și fătări semnată de proprietar prin care își asuma datele înscrise în Registrul de montă și fătări și cu data întocmirii - originalul însoțit de copia RMF se predă Controlorului COPL/testarea performanțelor de producție – în luna următoare încheierii campaniei de fătare, respectiv la vizita conform Graficului de control în teren. - Registrul de montă și fătări, completat la zi; Originalul v-a fi păstrat de detinătorul de caprine (act oficial pentru verificările efectuate de Asociația de RG, Asociația de COP, OJZ-ANZ) iar o copie xerox va fi predată Controlorului COPL/testarea performanțelor – în luna următoare încheierii campaniei de montă, respectiv la vizita conform Graficului de control în teren. Dacă nu este posibil a se xerocopia documentul se vor face copii foto care vor fi descărcate electronic sau printate și se vor transmite Asociației de RG. - Formularele de mișcare ale animalelor, în copie xerox/foto. Formularul de miscare în original care însoțește un reproducător care a avut emis Certificat zootehnic va avea caracter de anexa a acestuia prin care se atesta noul proprietar. - Actualizarea oricăror documente care pe parcursul desfășurării contractului au valabilitate limitată sau au dată de expirare (ex. C.I., Atestate de producător), transmiterea copiilor xerox ale documentelor de mișcare și a oricăror alte înscrisuri care au legătură cu efectivele de caprine– în termen de 30 zile de la actualizare sau predarea către controlorii COPL/ determinarea calității genetice cu ocazia primei vizite in teren de după actualizare. Fermierul are obligația să facă înscrisurile cu mare acuratețe și să permită liberul acces al

reprezentanților Registrului genealogic cu care colaborează permanent dar și a altor instituții abilitate în verificarea situațiilor reale din teren.

3.7.2. Obligații ale Controlorului COPL/testarea performanțelor

Asociațiile COPL/ testarea performanțelor de producție își desfășoară activitatea în unul sau mai multe județe și au contracte de angajare cu personal instruit spre a efectua COPL/testarea performanțelor genetice. Datorită particularităților activității de monitorizare a fermelor înscrise în COPL și RG, activitatea se desfășoară în teren iar raportările către Asociație (responsabil COP, serviciul de contabilitate, resurse umane, operator bazei de date) se fac dacă nu este posibil zilnic, obligatoriu săptămânal, astfel încât activitatea de colectare a datelor și alte activități specifice sa nu fie perturbate.

Controlorii COPL/tehnicieni testarea performanțelor vor transmite documentele preluate de la crescători precum și Buletinul de control al producției de lapte către Asociația de COPL, în max. 5 zile de la preluare.

7

3.7.3. Obligații ale Asociației COPL/ testarea performanțelor Asociația de COPL/ testarea performanțelor are obligația de a transmite către asociația acreditată pentru menținerea Registrului genealogic a tuturor documentelor care fac dovada filiației, preluate de la crescători, precum și Buletinele de control al producției de lapte și Memoriile tehnice în termenele stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare.

Toate documentele primite la Asociația de RG de la crescători, controlori COPL/ tehnicieni pentru testarea performanțelor de producție sau Asociațiile de COPL permit actualizarea datelor din platforma RG. Asociația de RG întocmește rapoarte privind valoarea de ameliorare și ierarhizarea femelelor atât din secțiunile principale cât și secundare. Aceste date stau la baza potrivirii perechilor de montă, a recomandărilor de montă pentru fiecare crescător, direcționează procesul de rețineri pentru montă în fermă, prin selectarea indivizilor valoroși. Aceste informații pot fi accesate de fiecare crescător sau asociație de COPL, fiind publicate pe site-ul www.caprirom.ro.

4. Informaţiile privind teritoriul geografic unde se desfăşoară Programul de ameliorare

Totalul exploatațiilor deținătoare de caprine din rasa Murciano- Granadina înregistrate în RG până la data de 1 martie 2019 este de 9, cu un total de 1485 capete caprine, 63 de masculi de rasă pură și 1422 femele. După sistemul de producție fermele se încadrează în: - sistemul tradiţional (sistem casnic, extensiv) – 3 exploatatii - sistemele tradiţionale modernizate (semi-intensiv) – peste 100 capete caprine - 6 exploatatii Aderarea deținătorilor de caprine și înregistrarea/ înscrierea animalelor în Registrul genealogic se face înainte de monta caprelor, deci in perioada iunie-septembrie.

Tabelul 1 - Informaţiile privind teritoriul geografic

JUDET Număr

exploatatii Efectiv

total Efectiv femele

Efectiv masculi

SP SS SP

ARGES 1 36 0 35 1

BACAU 1 40 27 9 4

CALARASI 1 303 275 19 9

DAMBOVITA 1 150 142 0 8

SUCEAVA 1 325 148 152 25

TIMIS 1 202 0 197 5

TULCEA 1 103 45 55 3

VASLUI 2 326 0 318 8

TOTAL 9 1485 637 785 63

5. Externalizarea către terți a activității tehnice specifice legate de gestionarea programului de ameliorare, inclusiv testarea performanțelor productive.

ANCC Caprirom, pentru îndeplinirea obiectivelor programului de ameliorare, odata cu marirea

efectivului de capre și extinderea răspândirii colaborează cu asociații acreditate (autorizate) de ANZ pentru efectuarea Controlului oficial/ testarea performanțelor de producție:

Nr. crt.

Asociație COP

Perioada

Judete arondate Nr. exploa-

tații

Nr. anim.

Denumire Adresa Telefon e-mail

1

ANCC CAPRIROM

Constanța, IC Bratianu, 248

0241-626511 0727-869984 caprirom@yahoo.com

- Arges, Bihor, Botosani,

33 3295

8

Caras-Severin, Cluj, Constanta,

Dambovita, Hunedoara, Maramures,

Satu Mare, Sibiu, Suceava,

Teleorman, Timis 2

OVISMOLD VASLUI

Vaslui Gh Doja, 5

0749-188200 ovismoldvaslui@ ymail.com

1 an Iasi, Vaslui 2 104

Aceste părți terțe au obigația de a respecta legislația națională și europeană precum și

prevederile Programului de ameliorare și a Regulamentului de organizare și funcționare elaborat de ANCC și aprobat de ANZ, așa cum este prevazut în Contractul de colaborare încheiat între cele două părți.

Asociația acreditata pentru conducerea Registrului genealogic al rasei Murciano- Granadina ANCC Caprirom conform contractului încheiat cu fiecare dintre Asociatiile de COP/ testarea performantelor de productie, a externalizat activitățile legate de gestionarea programului de ameliorare, inclusiv testarea performanțelor și evaluarea genetică, în următoarele condiții:

- să rămână responsabilă în fața autorității competente pentru asigurarea conformității cu cerințele de aprobare a programului de ameliorare.

- să nu existe conflicte de interese între partea terță respectivă și activitățile economice ale crescătorilor care participă la programul de ameliorare.

- partea terță să îndeplinească toate cerințele necesare desfășurării acestor activități; - specificarea activităților pe care le-a încredințat părților terțe și anume Asociațiilor

acreditate/autorizate de ANZ București pentru COP /testarea performanțelor care au încheiat Contract de colaborare cu Asociația de RG.

Pentru functionarea în bune condiții a Registrului genealogic au obligația de a respecta următoarele termene de predare a documentelor și de introducere electronică pe Platforma Registrul Genealogic: Declarațiile de montă – original sau în copie conform cu originalul și semnata, în 30 de zile de la

finalizarea montelor, Încărcarea pe Platforma RG a montelor - în 30 de zile de la finalizarea montelor, Declarațiile pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în registrul de monte și fătări care

însoțesc Registrul de monta și fătări– original sau în copie conform cu originalul și semnata, în 30 de zile de la finalizarea fătărilor,

Registrului de montă și fătări (RMF)– copie xerox/ foto/scanare - în 30 de zile de la finalizarea fătărilor,

Încărcarea pe Platforma RG a fătărilor - în 30 de zile de la finalizarea fătărilor, Încărcarea pe Platforma RG – a numerelor matricole ale produșilor reținuți pentru reproducție,

conform RMF și RIE. Încărcarea pe Platforma RG a rezultatelor Controlului oficial al producției de lapte efectuat - nu

mai tarziu de data de 10 a lunii urmatoare efectuarii COP.ului Transmiterea Listei deținătorilor și a Informării lunare, vizate de OJZ din județele în care iși

desfășoară activitatea, în format electronic, pe adresa de mail : caprirom@yahoo.com Transmiterea Graficelor de control în teren și a Graficului de control al producțiilor, vizate de OJZ

din județele în care își desfășoară activitatea, în format electronic, pe adresa de mail: caprirom@yahoo.com, în termen de 5 zile de la data limită prevăzută de ANZ-OJZ.

Dosarele complete ale deținătorilor de caprine – până la data de 30 septembrie. Dosarul conține următoarele documente: Cerere de intrare în RG- semnată în original, copie CI/ CUI, Lista animalelor din exploatație, semnată de medicul veterinar și datată, Declarație privind protecția

9

datelor, Atestatul de producător la persoanele fizice., alte documente ce vor fi prevăzute de legislația în vigoare.

Contractele între Asociația de RG și deținătorii de caprine, semnate de aceștia, la 30 zile de la primirea de la Asociația de RG (Conform datei poștei).

Actualizarea oricăror documente care pe parcursul desfășurării contractului au valabilitate limitată sau au dată de expirare (ex. C.I., Atestate de producător), transmiterea copiilor documentelor de mișcare și a oricăror alte înscrisuri care au legătură cu efectivele de caprine– în termen de 30 zile de la actualizare.

Datele introduse in platforma RG stau la baza eliberării certificatelor de origine și/sau utilizarea lor în vederea estimării valorii de ameliorare. Asociația acreditată pentru activitatea de apreciere a calității genetice la rasa Murciano- Granadina este: ANCC CAPRIROM din Constanța, str. IC Bratianu, nr. 248, tel 0241-626511, 0727-869984, e-mail caprirom@yahoo.com.

6. Informaţii privind sistemul de identificare a animalelor de reproducţie

La baza identificării caprinelor stă Registrul de montă și fătări. Există o schemă unică de identificare națională pentru animalele din specia caprine în conformitate

cu Ordinul 40/2010 – SNIIA (Sistemul Național de Înregistrare și Identificare a Animalelor). Toate caprinele din Romania sunt identificate în exploatația în care s-au născut utilizându-se două crotalii auriculare, una simplă și una cu microcip, imprimate cu același cod unic de identificare. Crotaliile sunt de culoare albă iar codul este format din două litere (RO – codul ISO al României) urmat de 10 cifre. În cazul pierderii unei crotalii, aceasta va fi înlocuită, pe baza formularului F3, de un duplicat cu număr matricol identic, dar plasticul de culoare roșie. Identificarea iezilor care se păstrează pentru reproducție și se vor înscrie și /sau înregistra în una din secțiunile Registrului genealogic. Identificarea se va face în termen de 30 zile de la naștere (conform normelor ICAR). Identificarea prin crotaliere este realizată de medicul veterinar abilitat să opereze în BND (Baza Națională de Date) și care va face înscrisurile pe baza informațiilor furnizate de deținătorul de caprine (Registrul de montă și fătări) cu respectarea datelor furnizate de acestea, respectiv rasa și data de naștere.

Ca metodă suplimentară de identificare, produșii masculi și femeli reținuti pentru reproducție se vor tatua auricular, pana la varsta de 5 luni, cu codul fermei, cod atribuit de Asociatia conducătoare a Registrului genealogic al rasei, conform OM 1045/ 2018. Codul de tatuare poate fi aplicat și la nivelul pliului iei sau in oricare parte a corpului care permite vizualizarea cu ușurință. Codul este constituit din 5 caractere, 2 litere si 3 cifre – CGxxx.

7. Informaţii privind sistemul de înregistrare a pedigriului animalelor de reproducţie de rasă pură

Conform Regulamentului European 1012/2016, cap IV, Secțiunea 1, pedigriul animalelor are la

bază registrul genealogic unde fiecare animal are informații despre ascendență și descendență. Originea unui animal va fi înregistrată în registrul genealogic prin înregistrarea numerelor matricole ale părinților așa cum sunt notate de crescător în Registrele de Montă și Fătare, la încheierea fiecărei campanii de fătari.

Registrul genealogic, menținut în format electronic – Platforma RG – este constituit prin transpunerea datelor preluate de la crescători din următoarele documente pe care aceștia sunt obligați să le dețină completate și actualizate:

Registrul de montă și fătări (RMF) – actualizat cu evenimentele înregistrate de deținătorul de caprine, respectiv: număr matricol femelă, data montei, nr. matricol al masculului cu care s-a realizat monta naturală sau insămânțarea artificială, data fătării, numarul de produși

10

obținuți, sexul și greutatea la fătare a acestora, nr. matricol definitiv al produșilor reținuți pentru reproducție,

Registrul individual al exploatației (RIE) – în acord cu datele furnizate de Registrul exploatației extras de medicul veterinar concesionar responsabil de exploatație din platforma SNIIA (RNE) )- proprietarii vor transmite Lista animalelor din exploatație emisă și parafată de medicul veterinar,

formularele de mișcare ale animalelor, în copie xerox/foto. Formularul de miscare în original care însoțește un reproducător care a avut emis Certificat zootehnic va avea caracter de anexa a acestuia prin care se atesta noul proprietar.

Declarația de montă pe proprie răspundere Declarațiile pe proprie răspundere de asumare a datelor înscrise în registrul de monte și fătări. Certificatul zootehnic este documentul oficial întocmit și eliberat de societatea de ameliorare

recunoscută de autoritatea competentă ANZ. Se menționează originea pe două generații a animalelor înscrise în secțiunea principală si va cuprinde și date de reproducție, performanță productivă sau evaluarea genetică a animalului.

Documentele furnizate de crescătorii de caprine certifică originea animalelor. Atestarea performanțelor productive se face în baza Buletinelor de control al producției de lapte,

activitate realizată de către Asociația de COPL/ testarea perfoemanțelor de producție iar rezultatele măsurării cantitative a producției de lapte permit calcularea valorii de ameliorare.

Eliberarea Certificatului zootehnic se face cu respectarea înscrisurilor din platforma Registrul genealogic care conține datele furnizate de crescător pe proprie raspundere și de tehnicianul COP și/sau tehnicianul RG care a făcut bonitarea. În situația în care înregistrările în BND- SNIIA nu au respectat Registrul de montă și fătări și există diferențe în ceea ce privește rasa sau data fătării, eliberarea Certificatului se face conform cu Platforma RG unde datele au fost validate conform declarației fermierului. Corectarea inscrisurilor în BND se poate face de persoanele abilitate DSV.

Aceste documente certifică respectarea principiilor reproducției dirijate conform prevederilor legislației în vigoare și a prezentului program de ameliorare. Verificarea corectitudinii și a bunei-credințe a detinătorului de caprine care face aceste înscrisuri se realizează prin efectuarea de supracontroale ale Asociației de RG la Asociația de COP/testarea performațelor (minim 1 supracontrol/an) și la crescători aleși în mod aleator.

Certificatul zootehnic conform Reg. 717 din 2017 furnizează informații legate de genealgie cât și de producție, respectiv:

- greutatea animalului la varsta de 7-8 luni când se realizează bonitarea și recomandarea pentru utilizare la reproducție – se completează atât la femele cât și la masculi,

- producția de lapte anuală – la femelele multipare, trecându-se valorile cele mai bune, - valoarea de ameliorare - la femelele multipare, trecându-se valorile cele mai bune.

La masculi și la femelele primipare la producția de lapte anuală și valoarea de ameliorare se vor consemna valorile producției de lapte ale mamei.

8. Informaţii privind structurarea pe secțini a Registrului Genealogic 8.1.Structura pe secțiuni a Registrului genealogic

Conform Reg. UE 1012/ 2016 registrul genealogic este definit astfel: (a) orice registru genealogic pentru animale din speciile bovină, ovină, caprină sau ecvină, orice arhivă sau suport de date, care este condus de o societate de ameliorare şi este alcătuit dintr-o secţiune principală şi, dacă societatea de ameliorare decide acest lucru, dintr-una sau mai multe secţiuni suplimentare pentru animale din aceeaşi specie care nu sunt eligibile pentru a fi înscrise în secţiunea principală; (b) după caz, orice registru de acest fel ţinut de un organism de ameliorare;

11

Registrul genealogic, al rasei Murciano- Granadina este o bază de date pe suport electronic în care sunt înscrise sau înregistrate și eligibile pentru a fi înscrise animalele cu ascendența lor pe minim două generații.

Registrul Genealogic este alcătuit din următoarele secțiuni: Sectiunea Principală (SP) – clasa A Sectiunea Principală (SP) – clasa B Sectiunea Suplimentară I (SS1) Sectiunea Suplimentară II (SS2)

„Secțiunea principală” înseamnă secțiunea din registrul genealogic în care animalele de reproducție de rasă pură sunt înscrise sau sunt înregistrate și eligibile pentru a fi înscrise, cu indicarea detaliilor privind ascendenții și, după caz, privind calitățile lor.

Pentru a fi înscris în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei sale, animalul din specia caprină, reproducător de rasă pură, conform Regulamentului European 1012/2016, anexa II, partea 1, cap I (1), trebuie:

— să provină din părinți și bunici care ei înșiși sunt înscriși în sectiunea principala a registrului genealogic al aceleiași rase;

— să fie identificat după naștere conform legislației în vigoare și regulilor stabilite de programul de ameliorare;

— să aibă o filiație stabilită în conformitate cu regulile Registrului genealogic, În cazul comerciaizării unui animal, pentru a putea fi înscris sau înregistrat în Registrul

genealogic, animalul respectiv trebuie însoțit de un certificat zootehnic emis de Asociația conducătoare de RG iar produșii născuți după anul 2018 trebuie să fie tatuați încât să se poată atesta ferma de origine.

Secțiunea principală a registrului genealogic este alcatuita din două clase: Sectiunea Principală (SP) – clasa A - se cunosc genealogia și performanțele productive. Sectiunea Principală (SP) – clasa B – se cunoaște genealogia (Reg.UE 1012/2016 - art.18, alin.1).

În Sectiunea Suplimentara 2 – SS2 - se vor inregistra doar femele care respecta criteriile de mai jos chiar dacă nu au origine cunoscută:

— să fie identificată după naștere în conformitate cu regulile stabilite de registrul genealogic; — să fie declarată conformă cu standardul rasei, conform prezentului Program de ameliorare si

a normelor ICAR; În Sectiunea Suplimentara 1 – SS1 - se vor inregistra doar produșii femeli care provin dintr-

o femela înregistrata in SS2 și un mascul de rasă pură înscris în registrul genealogic al rasei și întrunește cel puțin nivelul minim al caracteristicilor stabilite de registrul genealogic.

8.2.Înregistrarea/ Înscrierea animalelor în secțiunile Registrului genealogic

Pentru înscrierea/înregistrare a animalelor în registrul genealogic al rasei trebuie sa fie îndeplinite următoarele condiții:

să existe solicitare scrisă din partea crescătorului odata pentru cuprinderea animalelor în Programul de ameliorare și solicitare pentru înscrierea animalelor în Registrul genealogic conform normelor din Programul de ameliorare, și când solicită eliberarea Certificatului de origine (certificat zootehnic).

să fie identificate prin crotaliere si înregistrate în sistemul național de identificare, în conformitate cu legislația în vigoare.

metodele de reproductie utilizate în ferma sa fie: monta naturala autorizata, insamintarea artificiala sau transferul de embrioni;

țapii utilizati la reproductie trebuie sa fie înscrisi în sectiunea principala a Registrului genealogic.

să aibă cel puțin o performanță măsurată (individuală sau a ascendenței); să provină dintr-un efectiv supus controlului sanitar veterinar

12

la data solicitarii de a participa la programul de ameliorare al rasei, crescătorii trebuie să dețină un registru de fermă cu evidența la zi a animalelor din exploatație și a evenimentelor de reproductie.

La înscrierea/înregistrarea animalelor în RG se consemnează conform regulilor RG, I. în secțiunea principală se înscriu descendentii din parinti si bunici înscrisi în sectiunea principala a

aceleeasi rase. II. se înscrie pe secțiuni, clase și sexe: numărul matricol, sexul, data naşterii, greutatea la nastere,

fătarea gemelară (dacă este cazul), ascendenta de rasa pura/ascendenta pe minim 2 generații (părinți, bunici), datele de reproductie, datele de performanță, numarul si sectiunea din registru, datele de identificare ale crescatorului si ale proprietarului, dacă acestea sunt diferite și orice alte date disponibile cu privire la animalele de rasă pură, test ADN, etc.

8.3. Criterii de înscriere a masculilor reproducători în Registrul genealogic Produșii născuti începând cu anul 2019 pentru a fi înscriși în secțiunea principală au obligația

de a respecta prevederile Regulamentului European 1012/2016. Criterii de alegere a țapilor de reproducție:

să provină din părinți și bunici care ei înșiși sunt înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic al aceleiași rase;

să fie identificat după naștere conform legislației în vigoare și regulilor stabilite de programul de ameliorare;

să aibă pedigreul stabilit în conformitate cu regulile Registrului genealogic (programului de ameliorare), reguli fixate in conformitate cu cadrul legislativ care a ghidat, etapizat, înscrierea animalelor în registrul genealogic al rasei, de la inființarea acestuia și până în prezent,

să fie bonitat la vârsta de 7 - 8 luni de tehnicianul Registrului genealogic și declarat apt pentru reproducție,

să fie autorizat pentru montă de OJZ pe raza căruia aparține. Evaluarea din punct de vedere al stării de sănătate se face anual, prin aplicarea Planului strategic

de supraveghere al bolilor infecțioase realizat de către ANSVSA. In alegerea țapilor de rasă pură pentru potrivirea perechilor în ferme (la monta naturală) sau pentru

recoltare de material seminal în vederea inseminărilor artificiale se va ține cont de performanțele proprii, indexul valorii de ameliorare și vârstă iar la țapii tineri (vătui) se va aprecia conformația corporala să fie corespunzatoare, aptitudinile de reproducție respectiv interesul pentru femele și efectuarea saltului și ejaculării. Obligatoriu, pentru țapii destinați recoltării de material seminal în vederea inseminărilor artificiale se va efectua spermograma. Pentru admiterea la inseminare artificială valorile principalilor indici spermatici sunt următoarele: Volum spermatic Concentrația de spermatozoizi % anomalii admis

Vătui 0,7 ml 3 x 109 10 % Țapi 1 ml 3,5 x 109 10 %

8.4. Trecerea din Secțiunea Suplimentară 1 în Secțiunea Principală

Trecerea din Secțiunea Suplimentară 1 în Secțiunea Principală a descendenților femeli se face respectând următoarele condiții, conform Regulamentului European 1012/2016, anexa II, partea 1, cap III (1):

a. mamă și bunică pe linie maternă sunt înregistrate într-una din secțiunile suplimentare ale registrului genealogic pentru aceeași rasă

b. tată și doi bunici înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic pentru aceeași rasă. Descendenții din prima generație proveniți din femela menționată la pct a. și dintr-un

mascul de reproducție de rasă pură înscris în secțiunea principală a Registrului genealogic al

13

aceleiași rase vor fi, de asemenea, considerați animale de rasă pură și vor fi înscriși sau înregistrați și eligibili pentru a fi înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic respectiv. La reproducția caprelor înscrise sau înregistrate în Registrul genealogic al rasei se admite efectuarea montei doar cu masculi de aceeași rasă, înregistrați în sectiunea principală. Este admisă practicarea inseminărilor artificiale cu material seminal provenit de la masculi de rasă pură, din secțiunea principală cu verificarea identității. Ca metodă de verificare a identității masculilor utilizați la recoltările de material seminal în vederea prelucrării și inseminării artificiale se vor face teste genetice – analiza ADN sau alte metode adecvate care au aceeași grad de certitudine ca analiza ADN. (Reg. U.E. 1012/2016, art. 22)

Testele genetice analiza ADN sunt prevazute ca metodă de stabilire a filiației produșilor femeli și masculi pentru care se solicită Certificat zootehnic și există suspiciuni privind originea (intervalul pentru notificarea naşterii nu este respectat, durata gestaţiei este anormală, însămânţări sau monte naturale consecutive (la acelaşi ciclu) cu ţapi diferiţi, identificarea neclară a tatălui, mamei sau individului, monte sau însămânţări artificiale neanunţate, ţap destinat însămânţării artificiale, etc.).

Certificatele zootehnice se emit în conformitate cu prevederile Reg. U.E. 1012/2016 pentru toți produșii obținuți de la data intrării în vigoare a acestui regulament, respectiv 1 noiembrie 2018. Pentru produșii femeli și masculi, fătați înainte de 1 noiembrie 2018, se emit Certificate zootehnice în formatul recomandat de Reg. U.E. 1012/2016, cu notificarea datelor de genealogie conform Ord. 22 in vigoare pană la respectiva dată.

8.5.Bonitarea caprinelor Bonitarea caprinelor reprezintă descrierea liniară a caracteristicilor de exterior ale caprelor din rasele de lapte, cu raportarea la indicatorii și descrierea prezentată în Programul de ameliorare rasial, capitolul 3. Bonitarea este realizată de controlorii COP, care vor completa o Fisa de evaluare (bonitare) care cuprinde: numărul matricol al caprinei, sex, data nașterii, informații legate de aspectul exterior, cum ar fi greutatea, talia, constituția, tipul fiziologic, examenul membrelor și examenul ugerului, consemnându-se eventuale defecte constatate, precum și particularități caracteristice rasei legate de culoarea robei, forma tipică a urechilor.

Bonitarea se face obligatoriu în trei situații: — la înscrierea animalelor în Registrul genealogic, secțiunea secundară 2 - SS2, încadrarea în rasă

fiind fenotipică, — femele și masculi selectați pentru reproducție, la vârsta de 7-8 luni, acțiune realizată în vederea

stabilirii dezvoltării corporale și recomandarea de introducere la montă, — eliberarea Adeverinței de schimbare de rasă în SNIIA se realizează pe baza notei de evaluare.

Schimbarea de rasă este necesară pentru înregistrările eronate din Baza națională de date. Bonitarea reprezintă condiție pentru acceptarea la reproducție. Această bonitare se face o dată

în viața animalului și este realizată de: Asociația de RG – pentru reproducătorii masculi Asociația de COPL/ testarea performanțelor productive – pentru reproducătorii femeli.

9. Obiectivele ameliorării caracterelor cu importanță economică

Obiectivul ameliorării animalelor în general, deci şi al caprinelor, este dictat de cerinţele pieţei (obiectivul de marketing), fiind ameliorate acele caractere de care depinde profitabilitatea fermei/exploataţiei. Prin urmare, în faza iniţială se urmăreşte a se stabili ceea ce doreşte consumatorul uman, în viitorul apropiat, de la această specie. În acest caz, obiectivul de marketing este reprezentat de asigurarea unei cantităţi de lapte care să satisfacă atât nevoile cantitative dar şi calitative ale populaţiei umane.

14

9.1. Principalele sisteme de ameliorare sunt: - Ameliorarea în rasă curată (circuit închis) - Ameliorarea prin încrucişare

Pentru exploatarea caprinelor într-o anumită direcţie se poate alege un sistem de ameliorare sau se poate recurge la o împletire a celor două sisteme.

Obiectivul programului de ameliorare este acela de ameliorare a caracterelor de interes economic, respectiv producția de lapte, pentru rasa Murciano- Granadina, să atinga performanțele caracteristice în condițiile de creștere și de climat specifice țării noastre.

Ameliorarea populației în endogamie se desfășoară în exploatațiile de caprine înscrise în secțiunea principală și înscrise/înregistrate în secțiunea suplimentară, populații izolate reproductiv, în care selecția pe criterii productive reprezintă principalul factor al evouției populațiilor.

Ameliorarea în rasă curată, respectiv modificarea într-o anumită direcţie a structurii genetice şi deplasarea mediei variaţiei pentru caracterele cantitative considerate se face prin selecţia reproducătorilor cu însuşiri superioare şi eliminarea de la reproducţie a indivizilor necorespunzători scopului urmărit. Prin intensificarea acţiunilor de selecţie creşte frecvenţa genelor valoroase iar generaţiile următoare vor exprima un potenţial productiv dorit, respectiv producția de lapte.

Obiectivul ameliorării trebuie să îndeplinească trei cerinţe: I. Să fie precis formulat, în sensul de a preciza foarte clar caracterele care urmează a fi

ameliorate iar acestea odată stabilite să fie pe cât posibil măsurate obiectiv; II. Să fie constant, pentru 3-4 generaţii, pentru a asigura timpul necesar formării unei noi

structuri genetice a populaţiei, în direcţia dorită de ameliorator; III. Să fie simplu, în sensul de a include numai caractere esenţiale.

9.2. Estimarea parametrilor genetici și a valorii economice O etapă importantă în elaborarea programului de ameliorare o constituie alegerea adecvată a

sistemului de ameliorare, care depinde de variaţia genetică existentă în populaţie. Variaţia genetică este materia primă pe care selecţia o valorifică. De ponderea variaţiei genetice aditive în structura varianţei fenotipice totale depinde heritabilitatea, element cheie care la rândul ei influenţează progresul genetic la nivelul populaţiei.

Parametrii genetici sunt instrumente de evaluare a determinismului genetic al caracterelor cantitative şi se referă la heritabilitate, repetabilitate şi corelaţii genetice.

Heritabilitatea (h2) este raportul dintre varianţa valorilor de ameliorare ale membrilor populaţiei

( AV ) şi varianţa performanţelor lor, numită şi varianţă fenotipică ( PV ):

P

A

V

Vh 2

Valoarea heritabilităţii unui caracter ne arată cât din diferenţele observate între performanţele

indivizilor din populaţia respectivă se aşteaptă a fi cauzate de diferenţe între valorile lor de ameliorare. Cunoaşterea heritabilităţii caracterelor prezintă o importanţă capitală pentru teoria şi practica

ameliorării, cel puţin din două considerente: a) de mărimea heritabilităţii depind apoape toate deciziile practice de ameliorare, cum ar fi:

- acordarea priorităţii ameliorării genetice sau îmbunătăţirii exploatării, în vederea măririi producţiei; - alegerea sistemului de ameliorare; - alegerea metodei de selecţie, stabilirea obiectivului selecţiei, etc. b) Coeficientul de heritabilitate intră în toate formulele privind estimarea progresului genetic,

precum şi în formulele privind predicţia valorii de ameliorare. Trebuie remarcat că, fiind un raport, coeficientul de heritabilitate este o caracteristică a unui

caracter, dar şi a unei populaţii (componenţii genetici ai varianţei sunt influenţaţi de frecvenţa genelor, diferită în diferite populaţii) precum şi a condiţiilor de mediu în care trăieşte populaţia. Heritabilitatea este o proprietate a fiecărui caracter deoarece fiecare caracter este determinat de mai multe perechi de

15

gene cu efecte diferite. Din aceste motive, heritabilitatea trebuie calculată separat, pentru fiecare populaţie, generaţie şi caracter.

Dacă însuşirile studiate sunt mediu către puternic heritabile (pondere mare a varianţei genetice aditive) se recomandă ameliorarea în cadrul populaţiei (ameliorarea în endogamie); dintre factorii ameliorării selecţia este factorul major al evoluţiei populaţiei. În cazul ameliorării în rasă curată principala componentă a programului de ameliorare este planul de selecţie.

În cazul caracterelor cu heritabilitate mică (pondere mică a varianţei genetice aditive) selecţia este aproape ineficientă. Pentru astfel de caractere în timpul evoluţiei populaţiilor se acumulează suficientă variaţie genetică neaditivă, datorată în principal dominanţei şi epistaziei, componente care se află la baza fenomenului de heterozis. Pentru aceste caractere slab heritabile se recomandă ameliorarea prin încrucişare în vederea valorificării efectului de heterozis şi a complementarităţii caracterelor pe hibrid (ameliorarea în exogamie).

Având în vedere că producţia de lapte are un determinism genetic intermediar, cu valori cuprinse între 0,2 – 0,3, pentru ameliorarea genetică a rasei Murciano- Granadina se va alege sistemul de ameliorare în rasă pură (în endogamie), cu participarea doar a doi factori ai ameliorării: selecţia şi consangvinizarea. Principalul factor este selecţia, creşterea consangvinizării fiind ţinută sub control, prin utilizarea permanentă a cel puţin 12 reproducători masculi efectivi, care să confere populaţiei o mărime genetică de cel puţin 50, şi o creştere medie a consangvinizării pe generaţie de cca. 1 %.

Un al doilea parametru important pentru ameliorare este repetabilitatea. Se notează cu R şi reprezintă gradul de asociere dintre performanţele aceluiaşi individ. Se estimează pentru caracterele care se manifestă în mod repetat în timpul vieţii individului, aşa cum este şi cazul producţiei de lapte. Repetabilitatea arată proporţia din varianţa fenotipică totală din populaţie, la un anumit caracter, cauzată de surse de variaţie constante în viaţa unui individ: genotipul şi mediul general, şi se calculează conform relaţiei:

P

MgG

V

VVR

în care: GV este varianţa genotipică, iar MgV , varianţa datorată mediului general/permanent.

Valoarea repetabilităţii intervine şi în relaţia de calcul a regresiei valorii de ameliorare a unui individ faţă de media mai multor performanţe proprii (m).

Corelaţia genetică dintre caractere măsoară gradul de implicare a aceloraşi gene în constituirea valorii de ameliorare pentru caractere diferite pe acelaşi individ. Acest parametru devine foarte important în cazul selecţiei pentru mai multe caractere.

Obiectivul testării animalelor din prezentul program de ameliorare este acela de a ameliora caracterele de interes economic, respectiv producția de lapte, pentru rasa Murciano- Granadina, să atinga performanțele caracteristice în condițiile de creștere și de climat specifice țării noastre.

La caprine principalul obiectiv al selecţiei este producţia de lapte, iar pentru depistarea plus variantelor şi formarea unor nuclee de selecţie valoroase se aplică controlul oficial al performanțelor productive la toate caprinele din rasa Anglo-Nubiana înregistrate atât în Secţiunea Principala (63 masculi si 637 femele) cât şi în Secţiunile Suplimentare SS1 si SS2 (785 femele).

10. Testarea performanţelor si evaluarea genetică. 10.1. Testarea performanțelor

10.1.1. Informaţii privind sistemul utilizat pentru producerea, înregistrarea, comunicarea şi utilizarea rezultatelor testelor de performanţă. (COP)

Testarea performanțelor, respectiv efectuarea Controlului oficial al producției de lapte la caprine se realizează cu respectarea normelor ICAR 2017/2018, Capitolul 16 – Recomandari pentru inregistrarea performantelor la oile de lapte si caprele de lapte.

16

Controlul oficial al producției de lapte este efectuat de organizații de control - asociații acreditate de organismele competente, respectiv Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

Metoda A de control a producţiei de lapte la capre este aplicată de reprezentanţii organizaţiilor de control şi este cea acceptată în Controlul oficial al producţiilor în timp ce metoda B de control este folosită de către fermieri, proprietari ai efectivelor de caprine.

În baza normelor ICAR 2017/2018, metodele de control acceptate oficial de către Registrul Genealogic al rasei este A4 și AT

Înregistrarea performanțelor la caprele de lapte, respectiv înregistrarea cantității de lapte este în responsabilitatea Asociațiilor autorizate ANZ prin controlorii oficiali/ tehnicieni pentru testarea performanțelor productive.

10.1.2. Cerințe pentru testarea performanțelor Pentru realizarea obiectivului stabilit în Programul de ameliorare al rasei Murciano- Granadina

producția de referință conform ICAR 2017/2018 este producția de lapte din perioada de muls exclusiv, după o perioadă de alăptare. Acest parametru este influențat de factori prestabiliți, cum ar fi vârsta, paritatea, sezonul de fătare, managementu turmei (nivel de hrănire, tip de exploatare, factori de microclimat, etc) dar și de factori genetici, respectiv valoarea de ameliorare a reproducătorilor stabilită prin estimarea producției de lapte individuală.

Conform recomandărilor ICAR metodologia de testare a performanței – producția cantitativă de lapte este următoarea: - Unitatea de măsură: gram - Metoda de control A4, AT - Aparatura folosită: cântar verificat metrologic, - Ziua primului control pentru turma are loc la 4 pana la 15 zile de la inceputul mulsului

mecanic/manual in turma iar la o femelă, după perioada de supt prima inregistrare a laptelui trebuie sa aiba loc pana la 35 de zile de la separarea completa de iezi. cu o toleranta de 17 zile pentru a lua in considerare inceputul mulsului numai pe lot si fluctuatiile in periodicitatea controalelor pentru inregistrarea laptelui.

Prin urmare, diferenta intre fătare si prima inregistrare cantitativa a laptelui a unei femele este cel mult egala cu durata medie de supt pentru rasa in discutie plus 52 de zile (35 + 17). Dacă această diferență este mai mare decât pragul descris mai sus, calculul lactației nu trebuie să se facă pentru femela în discuție. - Număr de determinări: - În ziua de test se măsoară 2 mulsori /zi la interval de 12 ore, în cazul

metodei A4. Metoda de control AT presupune o mulsoare /zi, dimineața sau seara, urmând ca luna următoare să alterneze momentul masurătorii (dimineață/seară sau seară/dimineață).

Pentru estimarea producției de lapte pe lactație trebuie efectuate minim trei controale/an. Pentru a estima producția de lapte în perioada dintre ultima înregistrare și înțărcare se înmulțește producția de lapte cu un număr de zile egal cu jumătate din intervalul ales.

In cazul inregistrarii mulsului de doua ori pe zi, media intervalului de inregistrare (zile) intre doua inregistrari succesive a laptelui pentru o turma este lunara (30 de zile, cu un interval intre 28 si 34 de zile) pentru metoda A4.

Controlul producției de lapte se efectuează minim 3 luni consecutive, la interval de 28-34 zile, astfel încât, ținând cont și de perioada de alăptare a iezilor să fie obligatoru monitorizată o perioadă de 150-240 zile lactație.

Controlul producției de lapte se efectuează de către Asociațiile de COPL/testarea performanțelor productive acreditate de ANZ, cu care Asociația de RG are încheiate contracte de colaborare (externalizare). Acestea trebuie să dispună de personal instruit, cu studii medii sau superioare, care au urmat cursuri specifice organizate de ANZ sau Asociația acreditată RG. Controlul producției de lapte se realizează gravimetric, prin utilizarea cântarelor verificate metrologic, care au o abatere de max 40 g. Alte materiale utilizate sunt recipientele de căntărire, formulare de Buletine de COP lapte pe suport de hârtie și opțional cititor de crotalii și tablete PC care au instalată aplicația mobilă Control lapte,

17

dezvoltată de firma Ideea Soft care a implementat și programul informatic Platforma RG. Prin această aplicație mobilă datele controlului sunt introduse de controlor direct în aplicație, și sunt transmise electronic în timp real la finalizarea operațiunii. Ca urmare a acestor două posibilități de înscriere a datelor de control lapte, Buletinele de COP lapte pot exista în format hârtie scrise de mană sau imprimate direct din aplicație. Deoarece în fermă nu există logistica necesară (copiator, imprimantă, uneori nici curent electric – în stânele amplasate pe pășuni) la încheierea controlului se va întocmi nota de control semnată de controlor și proprietarul de caprine iar Buletinul COPL se va înmâna proprietarului cu ocazia următorului control. Buletinul de control trebuie semnat de controlor și proprietar.

Asociațiile acreditate COP/determinarea calității genetice au obligația de a păstra suportul de hârtie al buletinelor de control timp de 5 ani la sediul firmei și de a introduce datele controlului producției de lapte în Platforma RG în primele10 zile calendaristice ale lunii următoare efectuării controlului în teren.

Crescătorii pot adera la Asociație în baza cererii de adeziune și vor fi membri ai Asociației indiferent daca dețin sau nu animale din specia caprină. Crescătorii care dețin animale au dreptul de a participa la programul de ameliorare condus de Asociație cu condiția ca: animalele lor de reproducție se află în exploatații amplasate pe teritoriul geografic al programului

de ameliorare animalele de reproducție aparțin rasei pentru care s-a elaborat programul de ameliorare. Crescătorii care participă la programul de ameliorare al rasei elaborat de Asociație au dreptul: de înscriere a animalelor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală a R.G. dacă îndeplinesc

criteriile stabilite în conformitate cu prevederile Reg. UE 1012/2016 și ale Programului de ameliorare și Regulamentul de organizare și funcționare a Asociației de RG.

de înregistrare a animalelor lor într-una din secțiunile suplimentare ale R.G. dacă îndeplinesc criteriile stabilite în conformitate cu prevederile Reg. UE 1012/2016 și ale Programului de ameliorare și Regulamentul de organizare și funcționare a Asociației de RG.

de participare la testarea performanțelor și la evaluarea genetică de eliberare a unui certificat zootehnic în conformitate cu prezentul Program de ameliorare

actualizat cu prevederile Reg. UE 2012/2016. de a li se furniza, la cerere, rezultate actualizate ale testării performanțelor și ale evaluării genetice

pentru animalele lor de reproducție, atunci când aceste rezultate sunt disponibile; de a avea acces la toate celelalte servicii legate de programul de ameliorare pe care Asociația îl

derulează și le furnizează crescătorilor participanți. Fermele din care provin animalele în registrele genealogice trebuie să întrunească cumulativ

următoarele condiţii: • Să dispună de un sistem de comunicaţie modern (tel, fax, e-mail) pentru a putea fi contactat şi a putea comunica uşor, în vederea înscrierii animalelor în R.G. şi pentru care efectuează COPL, precum şi cu alte organisme care au abilitări pentru a solicita date sau a face verificări; • Să folosească un sistem de individualizare sigur, permanent, care să permită citirea uşoară şi corectă a numerelor matricole pentru înscrierea în baza de date, respectiv identificarea prin dublă crotaliere auriculară, simplă și electronică a numărului matricol unic la vârsta de 1 lună conform OM 40/2010 și tatuarea auriculară a codului unic de fermă pentru fiecare rasă atribuit de ANCC Caprirom, care se efectuează până la vârsta de 5 luni conform OM 1045/2018 pentru toți produșii care se opresc pentru reproducție sau animalele noi care intră în secțiunea principală a R.G.; • Să respecte tehnologiile de reproducere şi creştere în rasă curată a caprinelor, repectiv efectuarea montelor dirijate cu respectarea potrivirii perechilor și ținerea evidențelor de reproducție; • Să efectueze montele doar cu masculi de rasă pură; • Să asigure caprinelor o hrănire şi îngrijire corespunzătoare cerinţelor speciei, rasei şi în conformitate cu normele sanitare-veterinare în vigoare;

18

• Să aibă animalele înscrise în C.O.P.L.; • Să aibă capacitatea de înscriere şi de transmitere corectă a datelor tehnice necesare inregistrarii/ înscrierii animalelor în R.G. pe suport de hârtie şi/sau electonic; • Fermierul să fie membru al Asociaţiei acreditată pentru conducerea registrului genealogic al raselor de caprine, prin semnarea anuală a unei Cereri de înscriere/ menținere a efectivului de caprine în RG; • Fermierul să fie atestat pentru creşterea animalelor dacă este persoană fizică, conform cu normele în vigoare, sau dacă este societate să aibă specificata în Certificatul de Înregistrare Fiscală- activitatea de creștere a caprinelor; • Fermierul să pună la dispoziţia personalului asociaţiei animalele şi toate datele privind animalele inregistrate/înscrise în R.G. şi să asigure toate condiţiile necesare pentru efectuarea COPL în bune condiţii; • Fermierul să transmită la timp rapoartele solicitate de asociaţia acreditată să conducă R.G.asa cum au fost specificate la pct. 7 al prezentului Program de ameliorare; • Fermierul să participe efectiv şi financiar, dacă este cazul, la activităţile la care este solicitat de către asociaţia acreditată pentru C.O.P.L. şi conducerea R.G.; • fermierul este obligat sa-și achite obligațiile financiare către Asociațiile de COPL și RG, stabilite în Adunarea Generală a ANCC CAPRIROM (ca asociație acreditată COPL), obligațiile ce decurg în conformitate cu HG 1179 / 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, precum și în accord cu alte acte normative ce vor reglementa activitatea de menținere a Registrului genealogic și de apreciere a calității genetice. In cazul în care deține caprine din două sau mai multe rase, acestea trebuie să respecte cerințele

reproducției dirijate în rasă curată. 10.2. Sistemul de evaluare genetică a animalelor de reproducție

10.2.1. Descrierea metodei de evaluare genetică Testarea performanțelor se realizează prin testarea performanțelor individuale proprii ale

caprinelor de reproducție sau testarea performanțelor animalelor de reproducție pe baza descendenților, fraților/surorilor sau colateralilor acestora sau a altor animale înrudite dintr-o fermă.

Cantitatea totală de lapte exprimată în ml sau g pe durata unei lactaţii se face prin metoda Fleischmann (cf. ghid ICAR 2017/2018). a. în situaţia mulsului caprei după o perioadă de alăptare, când primul muls se face după data

forfetară a sfârşitului de alăptare:

�� = ���� + �� ��� + ��

2� + �� �

�� + ��2

� + ⋯ + ���� ����� + ��

2� + ����

b. în situaţia mulsului caprei după o perioadă de alăptare, când primul muls se face înainte de data forfetară a sfârşitului de alăptare:

�� = �� ��� + ��

2� + �� �

�� + ��2

� + ⋯ + ���� ����� + ��

2� + ����

În care:

- SM = suma în ml / g; - M = cantitatea de lapte (exprimată în ml / g) în ziua de control; - I1,..., In-1, In = intervalul dintre controale exprimat în zile; - I0 = intervalul în zile între data fătării şi data primului control.

Criteriul pe baza căruia candidaţii la selecţie sunt reţinuţi în matcă este dat de un indice de selecţie, de tipul:

EBVTotal = p1 * EBV1 + p2*EBV2 + p3*EBV3 + ... + pn*EBVn care cumulează următoarele informaţii: EBV = valoarea de ameliorare estimată pentru caracterul i (cantitatea de lapte, de grăsime, de

proteină); p = ponderea caracterului analizat în indexul total.

19

După calcularea valorii de ameliorare totale, pentru fiecare candidat la selecţie, aceştia sunt reţinuţi la reproducţie în ordinea descrescătoare a criteriului de selecţie, corespunzător intensităţii de selecţie dorite.

Exprimată ca abatere de la media populaţiei, valoarea de ameliorare a unui individ este dublul abaterii pe care media descendenţilor lui o realizează de la media populaţiei. Deoarece se consideră că partenerii sunt luaţi la întâmplare, această abatere se numeşte valoare de ameliorare generală. Calculată în acest mod, valoarea de ameliorare este un criteriu corect pentru alegerea animalelor la reproducţie, dar, din păcate, ea nu este măsurabilă, întrucât niciodată numărul de descendenţi participanţi la medie nu este suficient de mare, având în vedere numărul foarte mare al combinaţiilor gametice posibile.

Având în vedere cele de mai sus, pentru necesităţi practice, valoarea de ameliorare este prognozată pe baza unor procedee statistice, de tipul B.L.P. (Best Linear Prediction – Cea mai bună predicţie liniară) sau metodologia B.L.U.P. (Best Linear Unbiased Prediction – Cea mai bună predicţie liniară nedeplasată). Astăzi, pe plan mondial, pentru calculul valorii de ameliorare la caprine se utilizează metodologia BLUP, aplicată unei game variate de modele biometrice, pentru unul sau mai multe caractere, de tipul: Model animal pentru una sau mai multe lactaţii (model animal cu repetabilitate); Modelul Zilei de control cu regresii fixe şi aleatoare (conform ghidului ICAR).

Pentru ameliorarea caracterelor producţiei de lapte la rasa Murciano- Granadina se va utiliza metodologia BLUP, conform recomandărilor ICAR.

Metodologia BLUP – aplicată unui model animal prezintă următoarele avantaje: Utilizează informaţia provenită de la toate rudele cunoscute ale unui individ, mărind astfel

precizia selecţiei; Uşurează comparaţiile genetice dintre animale care au realizat performanţe în medii diferite

(regiuni/judeţe/ferme) sau în perioade de timp diferite (ani diferiţi); Facilitează comparaţiile genetice între animale cu diferite surse de informaţie (număr diferit de

rude şi număr diferit de performanţe măsurate la acelaşi caracter); de exemplu, o capră cu trei lactaţii realizate poate fi comparată cu o primipară;

Permite comparaţiile genetice între animale care au fost selecţionate cu diferite intensităţi de selecţie (taţi de tați faţă de mamele de mame);

Face posibilă măsurarea cu acurateţe a progresului genetic realizat în timp, ca diferenţe succesive ale mediilor generaţiilor luate în studiu.

La femele se calculează valoarea de ameliorare a producției de lapte, începând cu prima lactație, iar testarea performanțelor productive se realizează anual, urmand ca cel mai bun rezultat anual să fie considerat de referință pentru ierarhizarea în vederea stabilirii potrivirii perechilor.

La masculi ierarhizarea se face după cea mai bună valoare de ameliorare a mamei (după ascendență).

10.2.2 Dirijarea împerecherilor Selecția se referă la procesul de alegere a părinților pentru a produce generația următoare şi se

realizează efectiv pe baza criteriului de selecţie, descris mai sus. După ce părinţii au fost aleşi la reproducţie (în matcă), urmează etapa de potrivire a

împerecherilor, în scopul obţinerii progresului genetic scontat. Astfel, de exemplu, cei mai buni taţi de taţi vor fi împerecheaţi cu cele mai bune mame de taţi din populaţie, în scopul producerii dirijate a generaţiilor următoare, necesari testării după descendenţă.

În stadiul actual la rasa Murciano- Granadina la care disponibilitatea masculilor de rasă pură este redusă, se face o ierarhizare a femelelor distribuindu-se în mod descrescătorr la masculi derasă pura de asemenea ierarhizati. Recomandarea este de a utiliza insămânțările artificiale cu material seminal provenit de la masculi amelioratori. Prin schimbarea masculilor la interval de 4-5 ani sau recurgerea la inseminare artificială se evită și consangvinizarea la nivel de fermă. Prin urmare, în urma

20

ierarhizarii femelelor pe baza valorii de ameliorare a producției de lapte și la masculi ierarhizarea pe baza valorii de ameliorare a mamei, ANCC CAPRIROM va face recomandarea la montă pentru fermele de caprine cuprinse în Registrul genealogic.

De asemenea, în scopul ţinerii sub control a consangvinizarii, se recomandă ca masculii reţinuţi la reproducţie să provină din cel puţin cinci familii de tată. O rată prea mare a consangvinizării diminuază progresul total la nivelul populaţiei, conform expresiei:

�� = �� − �� în care: ��, reprezintă progresul genetic total, ��, progresul genetic realizat prin ameliorare

genetică, iar ��, ceea ce se pierde prin consangvinizare. Se observă că mărirea progresului genetic total (��)se poate realiza prin maximizarea lui �� şi, respectiv, prin minimizarea lui ��.

10.2.3. Diseminarea progresului în populație

Desfășurarea Programului de ameliorare are la bază aspectele legate de filiație și rezultatele aprecierii calității genetice raportate la cele trei trepte ale schemei de selecție (piramidei ameliorării):

a) Exploatații de ameliorare/selecție/elita; b) Exploatații de multiplicare; c) Exploatații comerciale.

Progresul genetic este realizat în exploatațiile de ameliorare, numite ferme nucleu și transmis apoi către exploatațiile de producție, scopul final fiind obținerea unor animale cu capacitate de producție cât mai mare. Deoarece mecanismul de transmitere e destinat să transmită progresul genetic din exploatațiile de ameliorare către cele de producție, eficiența lui depinde de 2 factori:

a) Ritmul progresului genetic realizat în fermele de ameliorare/selecție/elita; (progresul genetic ca interval de generații);

b) Rapiditatea transmiterii progresului genetic, (progresul genetic înregistrat pe an) respectiv timpul necesar în generații sau ani pentru ca progresul genetic realizat în fermele de elită să fie transmis în fermele comerciale. Asociației de RG este responsabilă cu identificarea fermelor nucleu de ameliorare sau a unor

nuclee de elită în cadrul fermelor de multiplicare, în care să se aplice modelul schemei de selecție a Programului de ameliorare pentru rasa Murciano- Granadina. Efectivul de capre fiind redus, cei 9 deținători de caprine se constituie într-un nucleu de elitîă pe care se vor desfășura lucrări de ameliorare a producției de lapte în sensul exprimării potențialului productiv în condiții de creștere și exploatare și condițiile pedo-climatice specifice țării noastre.

În calcule s-au avut în vedere următoarele valori: natalitatea medie în populaţie înainte de selecţie 200%; supravieţuirea până la încheierea primei lactații (S) 0,90; heritabilitatea (h2) 0,25; repetabilitatea R= 0,3; corelaţia fenotipică intraclasă (t = 0,25·h2); coeficientul de variaţie fenotipic (CVP) 20%; deviaţia standard fenotipică (σP) 90 kg; deviaţia standard genetică (σA = σP·h) 45 kg; coeficientul de variaţie genotipic (CVG = CVP ·h) 10%; producția medie de lapte 500 kg. Rata de înlocuire la femele este de 20% iar la masculi este de 30%. Din produșii obținuți se rețin doar masculi de rasă pură din secțiunea principală. Femelele se rețin în funcție de genealogie și de performanțele ascendenților urmărindu-se atât producția de lapte cât și sporirea efectivelor de caprine.

Acurateţea selecţiei Presiunea de selecţie se realizează prin masculi, femelele intrând în matcă fără selecţie.

Selecţia masculilor se realizează în două etape: (a) pe baza performanţelor medii ale mamelor (1 fătare), rezultând o acurateţe de 0,25:

�A,P� � = � ⋅ ℎ ⋅= 0,5 ⋅ 0,5 = 0,25

(b) pe baza performanţelor medii ale celor 12 semisurori paterne:

�A,P� SS = � ⋅ ℎ ⋅ ��

1 + (� − 1) ⋅ �= 0,25 ∙ 0,5 ∙ �

12

1 + (12 − 1) ∙ 0,25 ∙ 0,25= 0,3325

21

Intervalul de generaţie

��� = ��� =�,���,���,���,���,�

�= 3,5 ���

��� = ��� =�������

�= 2,5 ���

� =���������������

�=

�,���,���,���,�

�= 3 ���

Matricea de varianțe-covarianțe fenotipice (V):

� = ������ ���(�

���, ���)

���(����, ���) ��� = �

1 + (� − 1) ∙ �

����(����, ���)

���(���, ����) 1

�

= �1 + (12 − 1) ∙ 0,0625

120

0 1

� = �0,14 0

0 1�

Matricea de covarianțe între valoarea de ameliorare a candidaților la selecție și sursele de informație (C):

� = ����(�, ����)

���(�, ���)� = �

0,25 ∙ ℎ�

0,5 ∙ ℎ�� = �

�, �����, ���

�

Vectorul coeficienților de regresie parțială ai genotipului candidatului la selecție în raport cu cele două surse de informație (b):

� = ��� ∙ � = �0,14 0

0 1�

��

∙ �0,06250,125

� = [�, �� �, ���]

������ = 0,44 ∙ ����� + 0,125 ∙ ���� Varianța indicelui de selecție:

�� = � ∙ � ∙ �� = � ∙ � = [0,44 0,125] ∙ �

0,06250,125

� = 0,044

��,� = ���ℎ�

= �0,044

0,25= �0,176 = �, ���

11. Dispoziții finale Anexăm prezentului program de ameliorare Regulamentul de Organizare și Funcționare a Registrului Genealogic în care sunt stabilite norme de procedură pentru:

- Drepturile și obligațiile crescătorilor care participă la programul de ameliorare, drepturile și obligațiile societăților de testare a performanțelor productive, drepturile și obligațiile societății de ameliorare,

- Modul de soluționare a litigiilor dintre părțile contractante participnte la executarea cerintelor Programului de ameliorare,

- Asigurarea egalității de tratament pentru crescătorii care participă la programul de ameliorare Normele de procedură aplicate de R.G. nu se opun libertății crescătorilor de a alege selecția și

reproducția animalelor, dreptului de a înscrie sau de a înregistra animalele în registrele genealogice.

Președinte ANCC CAPRIROM Ing. Cocu Vasile

22

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE AL REGISTRULUI GENEALOGIC PENTRU CAPRINE

I. DEFINIRE

Art. 1.1. Registrul Genealogic reprezintă, conform Regulamentul UE 1012/ 8 iunie 2016 – privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, orice registru genealogic pentru animale din speciile bovină, ovină, caprină sau ecvină, orice arhivă sau suport de date, care este condus de o societate de ameliorare și este alcătuit dintr-o secțiune principală și, dacă societatea de ameliorare decide acest lucru, dintr-una sau mai multe secțiuni suplimentare pentru animale din aceeași specie care nu sunt eligibile pentru a fi înscrise, în secțiunea principală.

Art. 1.2. Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România CAPRIROM (ANCC CAPRIROM) este o organizație profesională, independentă, apolitică, de tip sindical, care reunește prin liberă adeziune, crescătorii de capre și persoane fizice sau juridice, interesate să se angajeze în activități tehnice și economice privind ameliorarea și apărarea sănătății caprinelor, valorificarea producției și apărarea intereselor crescătorilor de capre.

II. OBIECT, BAZĂ LEGALĂ

Art.2.1. Obiect: Prin prezentele dispoziții ANCC CAPRIROM reglementează înscrierea/ înregistrarea, schimbul de animale, certificarea ascendenților și a altor informații zootehnice în cadrul registrului genealogic al raselor de caprine. Prin prezentele dispoziții ANCC CAPRIROM reglementează înscrierea/ înregistrarea, schimbul de animale, certificarea ascendenților și a altor informații zootehnice în cadrul registrului genealogic al raselor de caprine, monitorizează produșii obținuți din părinți înscriși/ înregistrați în secțiunile Registrului genealogic, asigură consiliere în selectarea reproducătorilor masculi de rasă pură și afluirea acestora către exploatațiile deficitare, face recomandări privind schimburile de reproducători în acord cu ierarhizarea femelelor și potrivire a perechilor de montă.

Art. 2.2. Baza juridică: Prezentul regulament are la bază Legea Zootehniei nr. 32/2019, Norme ICAR 2017/2018, Regulamentul European 1012/ 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune, Regulamentul 716/2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 1012 2/016 cu privire la modelele de formulare care trebuie utilizate pentru informațiile ce urmează̆ să fie incluse în listele cu societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare recunoscute, Regulamentul 717/ 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 1012 2/016 privind modelele de certificate zootehnice pentru animalele de reproducției materialul germinativ provenit de la acestea, ORDIN Nr. 40 din 29 aprilie 2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, Reg. 511/ 2014 privind resursele genetice, HG 1179 / 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, Ordinul 619 /2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăti, Ordinul nr. 1045/2018 pentru modificarea și completarea Normelor de apreciere a ovinelor și caprinelor de reproducție, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 22/2006.

23

III. RELAŢII FUNCŢIONALE, ORGANIZARE

Art. 3.1. Relații funcționale:

1. Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) este autoritatea competentă pentru acreditarea organismelor responsabile pentru înființarea și conducerea registrelor genealogice și pentru controlul oficial al producțiilor, calcularea și publicarea rezultatelor.

2. ANCC CAPRIROM este "societatea de ameliorare" recunoscută prin acreditare de către autoritatea competentă, respectiv ANZ, în scopul desfășurării unui program de ameliorare propriu pentru animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogice pe care le-a înființat și le conduce.

3. Asociațiile responsabile COPL/ testarea performanțelor de producție sunt acreditate de ANZ și își desfășoară activitatea pe baza prevederilor Programului de ameliorare rasial, elaborat de societatea de ameliorare a unei rase, cu respectarea legislației naționale și europene în vigoare.

4. Crescătorul (deținătorul) de caprine este reprezentat de persoana fizică sau juridică, care prin liber consimțământ aderă la Asociația de COP și la Asociația de RG, beneficiind de drepturile și obligațiile prevăzute în Programul de ameliorare și de Regulamentul de organizare și funcționare și în alte forme contractuale încheiate între părți, cu respectarea legislației în vigoare.

5. Agenția de Plați și Intervenții în Agricultură este o agenție din România care funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, înființată în anul 2004 și care derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură și în cadrul măsurilor de piață pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune.

Art. 3.2. Organizare

Conducerea Registrului genealogic al raselor de caprine este în responsabilitatea Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine CAPRIROM conform acreditării Agenției Naționale pentru Zootehnie.

ANCC CAPRIROM este acreditată pentru conducerea Registrelor genealogice la rasele:

a. Carpatina – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 b. Alba de Banat – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 c. Saanen – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 d. Alina – Acreditare ANZ nr. 5346/2006 e. Anglo-Nubiana – Acreditare ANZ nr. 19826/2015 f. Murciano-Granadina – Acreditare ANZ nr. 12323/2012

Atribuțiile administrative privind înființarea și conducerea registrelor genealogice sunt în sarcina serviciului registrului genealogic din cadrul Asociației ANCC CAPRIROM.

Organele de conducere în cadrul ANCC CAPRIROM sunt:

1. Adunarea Generală a Asociației Crescătorilor de Capre 2. Biroul executiv permanent

Supravegherea internă a activității serviciului registrului genealogic este în sarcina Biroului executiv permanent al asociației.

24

IV. REGULI GENERALE

Art. 4.1. Criteriile de eligibilitate ale fermei din care provin animalele înscrise/ înregistrate în registrul genealogic pentru rasele de caprine

Fermele din care provin animalele înscrise/înregistrate în registrele genealogice, prin reprezentanții săi, persoane fizice sau juridice, trebuie să întru