ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE COMERŢ, TRASEU TURSIM

Munţii Banatului

- resurse turistice -

Bucureşti 2005

Muntii Banatului

    

Cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia

Lugojului in nord si o succesiune de dealuri in vest, Muntii Banatului reprezinta

subdiviziunea sudica a Carpatilor Occidentali. Ei par o continuare fireasca a Carpatilor

Meridionali spre vest, dincolo de culoarul Timis-Cerna, in lungul caruia se afla la o

altitudine  cu 1000 m. mai scazuta.

Relief si subdiviziuni in Muntii Banatului

    

Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic

(1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare). Muntii Banatului sunt

formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci

vulcanice.

    Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera

Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane,

izvoare carstice, vai seci. Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile

cristaline s-au conservat formale de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai

reduse altitudinal decat in Carpatii Meridionali. In partea de vest si nord Muntii Banatului

sunt marginiti de o bordura deluroasa formata din strate sedimentare friabile (depuneri

submarine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si

nisipuri piemontane. Partea centrala o constituie Muntii Semenicului, mai inalti, cu

platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si

Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate la altitudine. Spre

deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner, Muntii Aninei, situati spre

vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care

calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative. La nord de zona

Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bazovici), o

depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la

interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor. Fasia

calcaroasa este continuata din Muntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu

Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest,

dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615m) si “inecati” in

sedimente.

Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului

    

Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri

caracterizeaza depresiunile si muntii josi. Influentele submediteraneene (Austrul,

precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande) caracterizeaza

ansamblul Muntilor Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen,

iar in Depresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice.

     Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias)

si Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii. In regim natural Dunarea avea o

succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in prezent, datorita

construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung

si ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor. Dunarea primeste ca afluenti directi

pe Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova). Spre nord raurile sunt

adunate de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului

exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si

lacuri carstice semipermanente. In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane.

Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu

carpen, paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere. Exista specii

submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie

cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile

(brune si brune acide) si molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).

Rezervatiile principale sunt:

-Cazanele (flore, fauna, peisaj, relief);

- Pestera Comarnic;

- Cheile Nerei;

- Cheile Carasului.

Populatia si asezarile omenesti in Muntii Banatului

    

Culoarul Timis-Cerna  si Muntii Banatului au reprezentat in perioada daco-

romana un teritoriu de populare intensa. Dierna (Orsova) si Ad Mediam (Mehadia) erau

puncte de tranzit obligatoriu spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana. In secolele XIII -XIX au

exista un intens schimb de populatie intre Muntii Banatului si Oltenia, in ambele sensuri.

In prezent densitatea populatiei variaza intre 25-50 loc./kmp. in apropierea centrelor

urbane (Resita, Caransebes, Oravita). Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ,

ceea ce duce la depopularea unor asezari rurale. Exista un aport alogen, ceea ce

contribuie la realizarea unui echilibru demografic.

Asezarile rurale, in general mici, au frecvent activitati legate de cresterea

animalelor, activitati miniere sau ale economiei forestiere. Asezarile urbane sunt: Resita

(97.000 loc.), Caransebes (32.000 loc.), Bocsa (19.000 loc.), Moldova Noua (17.000

loc.). Resita s-a dezvoltat foarte mult datorita industriei metalurgice; are in prezent functii

mai diversificate, dar o structura urbana influentata de spatiul limitat oferit de relieful vaii

Barzavei. Caransebes este principalul centru urban din culoarul Timis Cerna cu o

industrie mai modesta (in care predomina prelucrarea lemnului), dar cu functii de

transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si culturale. Celelalte orase au fiecare structuri

urbane si functionale proprii, astfel: Bocsa este un oras industrial (industria constructoare

de masini); Moldova Noua este un centru industrial, cu un port la Dunare (moldova

Veche); Orsova, stramutat pe un amplasament nou si integral reconstruit, are activitati

industriale (industria de nave, prelucrarea bumbacului) si este un port de tranzit; Oravita

are un trecut semnificativ (primul teatru romanesc,centru administrativ, industrie de

prelucrare a cuprului0, dar cu o industrie mai modesta in prezent (textila, lemn); Anina

este un centru minier.

Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunarii cu Cazanele, zona

carstica Anina, cheile, amenajarile turistice din Semenic etc.).

SEMENIC 

Munţii Semenicului fac parte din grupa sudică a Carpaţilor Occidentali,

culminând cu Vârful Piatra Goznei (1447 m) şi Vârful Semenic (1445 m) şi reprezintă un

important nod hidrografic – „castelul de apă al Banatului” – din care izvorăsc Timişul,

Nera, Bârzava etc. În ceea ce priveşte constituţia lor geologică, putem separa două zone

cristaline: zona Miniş şi zona Sebeş. Relieful coboară, de la nord de Vârful Semenic,

până la Vârful Nemanu Mare (1122 m). În regiunea izvoarelor Timişului se găseşte

depresiunea Gărâna, formată prin eroziune diferenţială. În aceşti munţi nu se întâlnesc

urme glaciare, ci doar efectele modelării preglaciare, depresiuni nivale, văluriri şi vârfuri

piramidale. Alături de Munţii Semenicului, în aceeaşi grupă, se mai găsesc şi Munţii

Aninei şi ai Dognecei, formând nucleul Munţilor Banatului. Întreg acest ansamblu

montan formează o zonă turistică importantă, unde se poate practica un turism complex.

În acest areal se află rezervaţiile naturale Semenic - Cheile Caraşului şi Cheile Nerei -

Beuşniţa, de o mare valoare şi frumuseţe. Complexul turistic Semenic se găseşte la peste

1400 m altitudine, între vârfurile Piatra Goznei şi Semenic, situat într-un cadru natural

atractiv, beneficiind de amenajări pentru sporturi de iarnă şi căi de acces lesnicioase. În

afara unui teleferic, există drumuri de acces din Reşiţa - Văliug şi Slatina Timiş - Trei

Ape - Gărâna. Acest al doilea drum face legătura cu linia ferată Timişoara - Bucureşti

prin Slatina-Timiş, de unde pe şoseaua E 70 sunt circa 20 km până la Caransebeş. Zona

Semenic are avantajul unei lungi perioade de zăpadă, ca şi pe Muntele Mic. Sunt destul

de puţine locuri în ţară în care zăpada să persiste, chiar şi 6 luni pe an . Turiştii găsesc

aici un schilift şi mai multe pârtii, iar în ceea ce priveşte cazarea, staţiunea Semenic

dispune de peste 400 locuri de cazare în principal în cabanele Gozna, Nedeea şi Semenic,

ca şi în vilele din zonă. 

În apropierea staţiunii de vârf, pe drumul Slatina Timiş - Semenic, se mai găseşte

o altă grupă de cabane, la Trei Ape şi Gărâna, unde se pot practica şi sporturi nautice de

vară în jurul lacului de acumulare. Satele Gărâna (Wolfsberg) şi Brebu Nou (Weidental)

au reuşit, încă de mult, să-şi afirme funcţionalitatea lor turistică, în special în aşa-zisul

turism montan, deoarece locuitorii de origine germană din zonă închiriau, cu mulţi ani în

urmă, camere pentru turiştii ce veneau acolo, ei fiind primii ce au practicat turismul rural

cu esenţă montană din Banat. Există acolo numeroase pensiuni care oferă servicii

turistice de calitate. Anual se organizează diverse manifestări, printre care un apreciat

festival de jazz. 

Deşi legate mai mult de Reşiţa, Centrul Semenic şi Gărâna - Brebu - Trei Ape,

prin punerea la punct a şoselei de acces din Slatina-Timiş, ar constitui un nucleu turistic

cu drumuri bune de acces, cu zone frumoase şi amenajări sportive, care împreună cu

celelalte zone din judeţ, ar putea rivaliza cu multe staţiuni din ţară sau străinătate. 

In zona muntilor Semenic se regasesc urmatoarele rezervatii naturale si arii

protejate:

- Rezervatia Buhui Marghitas;

- Rezervatia Cheile Carasului;

- Rezervatia Cheile Girlistei;

- Rezervatia Izvoarele Carasului;

- Rezervatia Izvoarele Nerei;

- Rezervatia Pestera Buhui 2237 / 3;

- Rezervatia Pestera Comarnic 2243 / 3.

TRASEE TURISTICE OMOLOGATE

1. TRASEUL : Punct Rosu \ Anina - Garliste

2. TRASEUL : Cruce Galbena \ Carasova - Garliste

3. TRASEUL : Banda Rosie \ Valiug - Sat Borloveni

4. TRASEUL : Punct Albastru \ Cuptoare - Semenic

5. TRASEUL : Cruce Rosie \ Comarnic - Semenic

6. TRASEUL : Triunghi Rosu \ Crucea Iabalcei - Prolaz

7. TRASEUL : Cruce Albastra \ Semenic - Garana

8. TRASEUL : Triunghi Galben \ Semenic - Teregova

9. TRASEUL : Triunghi Albastru \ Carasova - Comarnic

10. TRASEUL : Banda Albastra \ Resita - Lacul Gura Golambului

TRASEE CICLOTURISTICE

1. TRASEUL : Cod A - Resita \ Anina

2. TRASEUL : Cod B - Valiug \ Borloveni

3. TRASEUL : Cod C - Canton Barzavita \ Anina

4. TRASEUL : Cod D - Saua Prislop \ Lacul Trei Ape

OBSERVATII SI RECOMANDARI GENERALE

Traseele turistice prezentate aici insumeaza 154.5 km din care 115 km in

interiorul parcului, asadar se vor respecta normele de practicare a turismului din arealele

protejate. Traseele turistice au fost modificate de curand, ca ruta de parcurs si ca tip -

culoare a marcajului si nu mai corespund cu cele mentionate in ghiduri turistice mai vechi

de anul 2004. Atentie, nu va lasati inselati de urmele marcajelor vechi care se mai pot

observa, partial sau foarte slab uneori, desi s-au facut eforturi mari pentru neutralizarea

lor. Deasemenea pentru parcurgerea traseelor se va avea in vedere faptul ca marcajeele,

fiind noi ( 2002 - 2003 ), sunt efectuate pe copaci in mare parte si este posibil sa le

pierdeti in zone de poieni sau gol alpin, asadar se impune ca busola si harta sa nu lipeasca

din echipament. Pesterile care nu sunt deservite de ghizi se recomanda pentru vizitare

doar speologilor experimentati cu echipament specific : sursa sigura - dubla de lumina,

salopeta, cizme de cauciuc, casca.

STATIUNI SI SATE TURISTICE:

- Statiunea Semenic;

- Statiunea Crivaia;

- Statiunea Trei Ape;

- Statiunea Garana;

- Sat Cuptoare;

- Sat Secu;

- Sat Doman;

- Comuna Breu Nou;

- Comuna Carasova;

- Sat Iabalcea;

- Sat Garlliste;

- Sat Borloveni;

- Comuna Teregova;

- Comuna Valiug.

CARANSEBES

Caransebeşul beneficiază de avantaje naturale care ar putea face din zona noastră

o atracţie turistică deosebită.

Turismul de tranzit este favorizat de magistralele feroviare şi rutiere ce leagă

zone ale Depresiunii Caransebeşului cu Câmpia Olteană şi Dunăre, prin Poarta Orientală,

cu Ţara Haţegului şi Bazinul Transilvaniei, prin Porţile de Fier ale Transilvaniei, iar prin

deschiderea largă spre Golful Lugojului, cu Câmpia Banatului.

Liniile ferate şi şoselele fac din Caransebeş un punct de tranzit foarte important.

La toate acestea se mai adaugă şi aeroportul, care poate face legătura pe plan

internaţional cu întreaga lume.

Turismul montan are condiţii deosebite de dezvoltare, deoarece suprafaţa zonei

are peste 65 %  forme de relief înalte, cu munţi împăduriţi şi  zone alpine de o frumuseţe

unică. Acesta are o tradiţie destul de veche, ce se extinde în timp chiar înainte de anul

1900, putându-se afirma că avem un secol de activitate turistică, timp în care au fost

făcute marcaje turistice şi au fost construite adăposturi şi cabane turistice. În perioada

interbelică, la Caransebeş a luat fiinţă, în anul 1935, Clubul Turistic Bănăţean, unul dintre

primele cluburi turistice din ţară.

În cadrul turismului zonal este cuprins şi turismul cultural, facilitat de existenţa

unor vetre folclorice şi etnografice unice în ţară, cu numeroase manifestări (sărbători)

anuale. O atracţie turistică deosebită o reprezintă nedeile (rugile) din această zonă care

corespund cu hramurile bisericilor. De remarcat că numele acestor sărbători a fost de

„nedee” – un titlu dacic – şi abia la jumătatea secolului al XIX-lea episcopul Popasu le

schimbă numele în „rugă”, actualmente fiind folosiţi ambii termeni, ca şi neaoşul

„negee”.