m.t. Desfumare

Denumirea investitiei : Amenajare imobil cu functiune turistica – Hotel, amplasat in str. Intrarea Aurora

(fosta Intrare Progresului ), nr.17C, sector 1Proiectant amenajare:

S.C. Igloo Architecture S.R.L.

Beneficiar : S.C. D&M PERFECT REAL ESTATE S.R.L.

MEMORIU TEHNIC Instalatii de protectie improtriva incendiilor –Desfumare

Parcare Subterana

FAZA PROIECT : RELEVEU Proiectant : PFA VASIAN GH SORIN

of 19

Cap I

1. Prezentare generalaOBIECTUL PROIECTULUI

Prezenta lucrare trareaza faza RELEVEU pentru instalatiile de protectie a incendiilor respectiv instalatii de desfumare si presurizare a unui subsol cu un nivel destinat parcarii de autoturisme, aferente unei cladiri avand destinatia de holtel.

Categoria de importanta a constructiei: - conform H.G. 766/21 noiembrie 1997 publicat in MO nr. 352 din 10 decembrie 1997 “Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii” Anexa 3, cladirea se incadreaza in categoria de importanta C (normala – obisnuita).

Clasa de importanta a constructiei: - conform tabelului 4.3 din Codul de proiectare seismica a constructiilor, Partea I, indicativ P 100-1/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, cladirea se incadreaza in clasa III de importanta (normala – obisnuita).

Datorita faptului ca fumul rezultat dintr-un incendiu in oricare spatiu subteran ce nu beneficiaza de prezenta ferestrelor, pentru a putea fi evacuat din subsolul cladirii , s-a realizat o instalarea de evacuare a acestuia fara a afecta personalul, utilizatorii si echipamentul.

1.1 PARTICULARITATILE SPECIFICE CONSTRUCTIEI

1.1.1 Tipul cladirii

PARTICULARITATILE SPECIFICE CONSTRUCTIEI

1.1 Date generale

Denumirea investitiei : Amenajare imobil cu functiune turistica – Hotel, amplasat in str. Intrarea Aurora (fosta Intrare Progresului ), nr.17C, sector 1Proiectant amenajare: SC Igloo Architecture SRLBeneficiar : SC D&M PERFECT REAL ESTATE SRL prin Parau Dan-Claudiu

1.2. Amplasament: Imobilul ce constituie obiectul acestei documentatii este amplasat in str. Intrarea Aurora (fosta Intrare Progresului ), nr.17C, sector 1

1.2 Regim juridic: Conform contractului de vanzare- cumparare autentificat de notarul public Ilie Laura Marcela sub nr. 393/ 24.03.2004, nr. cadastral 12317/1 si actului aditional la actul costitutiv al SC D&M PERFECT REAL ESTATE SRL autentificat sub nr.3029/ 27.12.2005 la BNP Simionescu Cornelia Cristina, intabulat cu incheierea 164/ 19.01.2006 A.N.C.P., beneficiarul detine terenul si imobilul format din:

- teren in suprafata de 1254.8 mp si constructie in suprafata desfasurata de 740.46 identificat de nr. cadastral 12317/ cu urmatorii vecini:NE – str. Cobalcescu nr. 1, nr.3 si nr. 7 NV – str. Gh. Lazar nr.8SE – str. Intrarea Aurora nr. 17b, 17dSV – str. Sf. Constantin nr.14C, 14D

of 19

- teren in suprafata de 234.33 mp si construit in suprafata de 234.33 mp compusa din garaj , cu urmatorii vecini:NV – str. Gh. Lazar nr. 6S – Sf. Constantin nr.14 C

Conform contractului de vanzare - cumparare autentificat de notarul public Ilie Laura Marcela sub nr. 393/ 24.03.2004 – transcris de Judecatoria sector 1 sub nr. 8813/23.07.3003, Parau Dan – Claudiu detine terenul in suprafata de 377.28 mp, situat in strada Intrarea Aurora nr. nr.17C, sector 1

1.4. Regim Economic

Constructia reprezinta un hotel de 5 stele cu regimul de inaltime S+P+5E+M organizat din punct de vedere functional dupa cum urmeaza:

1.5 CIRCULATII SI ACCESE: Acces pietonal si acces carosabil din Intr. Aurora, cu 2 sensuri1.6. Organizare functionalaSubsol: 807 mp Zona SPA: - Zona receptie, ce cuprinde zona de asteptare, biroul de receptie, depozitare. 13.7 mp- Zona tratament formata din: a.Hol asteptare 11 mp b.Camera tratament ce contine si grup sanitar cu dus. 17 mp- Sala fitness - 28 mp- Zona bazin (inclusiv camere tehnice) – 82.36 mp- Zona SPA :a. Camera relaxare - 15 mpb. Sauna umeda - 6.15 mpc. 2 dusuri aromoterapie a cate 1.44 mp

- Zona bucatarie – 54.28 mpimpartita astfel: zona acces din exterior cu hol de distributie spre vestiar personal; alaturat se afla zona de depozitare si preparare rece cu frigidere si spalatoare specializate, impartita pentru carne, peste, legume; bucataria propriu-zisa cu plita, spalator si blat preparari; zona spalator vase si vesela cu rafturile aferente, amplasata langa fluxul de servire-primire. Langa accesul in bucatarie se afla o curte de serviciu pentru depozitare ambalaje

- Zona serviciu si spatii tehnice:a. 2 vestiare personal ce contin grupuri sanitare cu dus – 13.10 mp, respectiv 17.7 mpb. Birou achizitii – 5.7 mpc. Birou arhiva – 8.9 mpd. Sala de mese personal – 7.7 mpc. Camera centrala termica – 28.55 mpd. Camera gunoi – 8.05 mpe. Camera centrala electrica – 10 mpf. Camera pompe – 17.60 mpg. Magazie – 20.57 mph. Camera Intretinere – 16.67 mpi . Atelier tehnic – 8.9 mpj. Magazie tehnic – 2.18 mpk. Post transformare – 17.48 mp

of 19

l. Depozitare 1 si 2 – 40.72 mp- Garaj – parcare subterana - 353 mp

Parter: 680 mp - Zona receptie cu acces din exterior, ce cuprinde zona de asteptare, biroul de receptie , depozitare pentru bagaje. - 80 mp - Bar cu 8 locuri/ scaune, cu acces din exterior – 38.6 mp

- Lounge – 36 de locuri – 73 mp- Restaurant – format din 2 spatii :

a. Primul spatiu are 20 de locuri (5 mese de 4 locuri ) si este organizat dupa principiul show-kitchen – peretele comun cu bucataria este partial transparent ceea ce permite urmarirea procesului de pregatire a mancarii direct din restaurant. – 62 mp

b. Wintergarden- zona a restaurantului cu acces din extreior – de tip “veranda” cu 72 de locuri ( 9 mese de 4 locuri si 6 de 6 locuri ) – 108 mp

- Garderoba amplasata zona de acces in restaurant si in apropierea accesului in hotel. – 5mp- Grupuri sanitare pe sexe si grup sanitar pentru persoane cu dizabilitati.- 20 mp- Bucatarie impartita astfel: zona acces din exterior cu hol de distributie spre vestiar personal; alaturat se afla zona de depozitare si preparare rece cu frigidere si spalatoare specializate, impartita pentru carne, peste, legume; bucataria propriu-zisa cu plita, spalator si blat preparari; zona spalator vase si vesela cu rafturile aferente, amplasata langa fluxul de servire-primire. Langa accesul in bucatarie se afla o curte de serviciu pentru depozitare ambalaje.b. Birouri pentru administratie – 57 mp

Etaj 1: 530 mp, apartamente cu suprafete intre 35 si 47 mp

7 apartamente cu urmatoarea configuratie:- hol de acces; - grup sanitar (alcatuit din 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus si WC ); - living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou, - dormitor separat de living prin usa

1 camera amenajata pentru persoane cu handicap compusa din :- camera separata pe zone prin mobilare ( dormitor, living, birou) si - grup sanitar special amenajat.

Etaje 2- 5: 530 mp etajele 2-3, 515 mp etajele 5- 4, , apartamente cu suprafete intre 35 si 47 mp8 apartamente au urmatoarea configuratie: – hol de acces - grup sanitar (alcatuit din 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus si WC ); - living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou; - dormitor separat de living prin usa

Etaj 6 (mansarda): 515 mp, apartamente cu suprafete intre 24 si 106 mp 2 apartamente ce au urmatoarea configuratie: – hol de acces; - grup sanitar (alcatuit din 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus si WC );

of 19

- living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou,chicineta si mic spatiu de luat masa; - dormitor separat de living prin usa.

1 apartament ce contine doar dormitor ce contine si zona de birou si grup sanitare – acest apartament poate face parte din configuratia apartamentului alaturat sau poate fi inchiriat separat.

1 apartament cu urmatoarea configuartie: – hol de acces; - 2 grupuri sanitare (alcatuite din cate 2 spatii: spatiul pentru cada si lavoar si spatiul pentru cabina de dus si WC ); - living ce contine zona discutii si relaxare, si zona birou,chicineta si mic spatiu de luat masa; - 2 dormitoare separate de living prin hol si usi.Circulatia verticala se va realiza cu ajutorul a 2 lifturi a cate 4 persoane fiecare si o scara interioara.

1.7 Echiparea utilitara a constructiei:

Cladirea este dotata cu urmatoarele utilitati: - instalatie electrica pentru iluminat si prize- instalatie interioara de apa rece- instalatie interioara de canalizare menajera- racordate la retelele stradale.- instalatie de climatizare.

1.8 Date tehnice ale investitiei:

c. suprafata totala teren : 1738 mpd. suprafata construita: 681 mpe. suprafata construita desfasurata: 3830 mpf. suprafata spatiu verde si terase amenajate: 700 mpg. numar niveluri: S+P+5E+Mh. inaltimea la cornisa: 12.5mi. inaltimea la coama: 25 m

POT = 39 %CUT = 2.20VOLUM = ~ 12600 m

of 19

Capitolul II

1. Situatia existenta :

- pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti din parcarea situata la subsolul cladirii, s-a realizat o instalatie de desfumare care are posibilitatea tehnic sa actioneze automat si manual

- Garaj – parcare subterana - 353 mpNivelurile riscului de incendiu

Precizari referitoare la numarul maxim de utilizatori Numarul maxim de persoane care se estimeaza a fi prezente in spatiile subterane, a fost determinat functie de capacitatile de primire si cerintele functionale, astfel:

Parcarea de autoturismeIn parcarea subterana sunt amenajate 8 locuri de parcare .

Conform prevederilor legale, numarul teoretic de persoane ce se pot afla simultan in spatiul de parcare de se determina considerand:

- 15 % din numarul de autoturisme;- 2 persoane / autoturisme.

Numarul teoretic maxim de persoane rezultat este:Nr. crt Nivel

Nr.auto

Nr.persoane

Personal intretinere

TotalNr. Pers.

1 Subsol 1 (spatii parcare) 8 4 2 6TOTAL GERERAL 6

PRECIZARI PRIVIND INSTALATIILE UTILITARE AFERENTE CLADIRII

- Instalatiile interioare - electrice, sanitare, termice si de gaze naturale - sunt realizate astfel incit sa nu contribuie la initierea, dezvoltarea si propagarea unui incendiu.

ECHIPAREA SI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

of 19

Conform reglementarilor tehnice, cladirea analizata este echipata cu instalatie de detectarea si semnalizare a incendiilor conform prevederilor art. 4.2.1 din Normativul I18/2-02 ( Normativ in vigoare la data realizarii constructiei ), cu instalatii de stingere cu apa, hidranti interiori. Instalatia de semnalizare a incendiilor va indeplini urmatoarele cerinte:- tip: I – tip 1 acoperire totala prin detectoare de incendiu si declansatoare manuale;

- actionare: automat si manual; - timp de alarmare: 10 sec.; - timp de alertare: 180 sec.;

- zone protejate: toate spatiile din parcarea subterana precum si gospodaria de apa pentru incendiu (semnalizarea nivelului rezervei de incendiu si starea electropomlelor).

Centrala de semnalizare a incendiilor este amplasata la subsol, intr-un spatiu cu supraveghere permanenta si are rolul de transmitere a semnalului de incendiu pentru comanda automata a dispozitivelor de actionare a sistemelor de desfumare din nivelul subteran – parcaj si incaperi tampon

Spatiul unde va fi amplasata centrala de detectare si semnalizare a incendiilor indeplineste conform prevederilor art. 5.1.1 din Normativul I 18/2 - 02, urmatoarele conditii:

sa fie ferita de praf si agenti corozivi iar riscul de avariere macanica a echipamentelor sa fie scazut;

sa fie ferita de propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor trepidatiilor si zgomotelor; sa nu fie traversata de conductele principale ale instalatiilor utilitare (apa, canalizare, gaze,

incalzire); sa fie prevazuta cu instalatie de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului;

Stingatoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si mijloace de interventie:

ZONA DE PARCAJ + SPATII TEHNICE

- tip: P 6; G 6; SM 9 ;SM 50;- numar: 6 buc. tip P 6;

2 buc. tip G 6; 2 buc. tip SM 50;

- mod de amplasare: uniform distribuite pe circulatii si incaperi;

arie maxima » 150 m2 pentru stingatoarele tip P6 si SM9 sau un stingator la maximum 10 autoturisme;

» 500 m2 pentru stingatoarele tip SM50 clase de incendiu A, B si C.

Cap III

PREVEDERI LEGALE - ACTE NORMATIVE- Legea Nr. 10 / 1996, privind calitatea in constructii;- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului,

indicativ P 118 - 99;- Manualul privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor Normativului

P 118 - 99 “Siguranta la foc a constructiilor”, indicativ MP 008 - 2000;- Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme,

indicativ NP 24 - 97; of 19

- Normativul pentru proiectarea constructiilor publice subterane, indicativ NP 25 - 97;- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare, indicativ I 5 /

98;- SR EN 12101 - 6 din Septembrie 2006, Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti.

Specificatii pentru sisteme cu presiune diferentiala;

Cap IV

SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI DIN PARCARE1. Desfumare parcaj

Spatiile de parcare dispuse la subsol sunt dotate cu instalatii de ventilare mecanica (evacuare+introducere). Aerul aspirat este refulat direct in exterior. Compensarea aerului evacuat se realizeaza cu ventilatoare de introducere prin canale si guri de aer. Sistemul este prevazut cu clapete antifoc motorizate si rearmare manuala.

Criteriul de functionare al instalatiei de ventilare a parcajului il reprezinta, conform normativului, gradul de poluare cu monoxid de carbon, concentratia de noxe fiind in valoarea dmisa de 50ppm si in valoare maxima de 100ppm. Parcajul este dotat cu o instalatie complexa de prelevare a noxelor, analizor de CO si dispozitiv de comanda a ventilatiei mecanice, pornind exhaustoarele pe viteza 1-a la atingerea pragului de 50ppm, pe viteza 2-a la atingerea pragului de 100ppm, deschiderea grilelor de admisie a aerului exterior.

Instalatia este dimensionata si proiectata pentru a corespunde si rolului de evacuare a fumului (desfumare). Astfel, evacuarea fumului in caz de incendiu prin tiraj mecanic se asigura pentru parcaje si compartimente ale acestora, prin guri de evacuare a fumului dispuse la partea superioara a fiecarui nivel si guri de admisie a aerului la partea inferioara, asigurandu-se un debit de extractie a fumului de minimum 900 m3/h pentru fiecare autoturism. Debitul admisiei mecanice a aerului trebuie sa fie 75% din debitul de fum evacuat, cu o toleranta de plus sau minus 10%.

Intrarea in functiune a sistemului de evacuare a fumului in caz de incendiu cu tiraj mecanic dintr-un compartiment de incendiu al parcajului, intrerupe automat ventilarea mecanica normala in acest compartiment. Gurile de evacuare a fumului si de admisie a aerului aferente sistemului cu tiraj mecanic se racordeaza prin tubulaturi separate la canale colectoare verticale realizate cu pereti rezistenti la foc EI 180 atunci cand strabat alte niveluri de parcare sau alte destinatii.

Tubulaturile de admisie a aerului si de evacuare a fumului din interiorul compartimentului de parcare si care asigura evacuarea fumului in caz de incendiu este realizat din materiale din clasa de reactie la foc minimum A2-s2, d0 si etanse la foc E 30-o-i, v(e) sau h(o). La trecerea acestor tubulaturi prin alte compartimente ale parcajului sau prin alte destinatii trebuie sa fie rezistente la foc EI 60 v(e) sau h(o).

Toti voletii vor fi cu actionare automata in caz de incendiu. Gurile de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat sau prin tiraj mecanic si gurile de admisie

a aerului sunt amplasate in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfacatoare a spatiului ce se desfumeaza si debitele necesare stabilite in prezentul normativ.

Gurile de admisie a aerului se monteaza la partea inferioara a spatiului care se desfumeaza, cu partea lor superioara la maximum 1,00 m de pardoseala, racordandu-se direct sau prin tubulaturi la goluri in exterior sau la ventilatoare de introducere. Usile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.

Gurile de evacuare a fumului se monteaza la partea superioara a spatiului care se desfumeaza, in treimea superioara a peretilor sau in planseu, racordandu-se direct sau prin tubulaturi la ventilatoare rezistente la foc. In rampele interioare de circulatie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.

Intre prizele de aer proaspat si gurile canalelor de evacuare a fumului in exterior sunt asigurate distanta minima de 8,00 m. Capetele de evacuare a fumului sunt amplasate astfel incat vantul dominant nu conduce ca fumul evacuat spre admisiile de aer.

of 19

Ventilatoarele sunt rezistente la foc 400ºC/2h, iar canalele de aer sunt protejate pentru rezistenta la foc minim 400º/1h.

Evacuarea aerului si a fumului rezultat in caz de incendiu se realizeaza prin instalatia de ventilare mecanica a parcajului la cea de a doua viteza a ventilatoarelor de evacuare. Acestea este rezistent la foc la temperatura de 400ºC/ 2 ore. Fumul este evacuat in exterior.

Sistemul de canale este proiectat ca un sistem de presiune joasa si este construit din tabla zincata protejata la foc 120’. Peretii ghenelor pentru canale vor indeplini conditiile de rezistenta la foc stabilite in Normativul P118/99.2. Incaperi tampon

Pentru a împiedica patrunderea fumului în casele de scari subterane, acestea sunt puse în suprapresiune fața de încaperile adiacente - încaperile tampon, prin introducerea mecanica a aerului în scara (ventilatoare pentru introducere a aerului,)

Este asigurata introducerea mecanica a aerului proaspat printr-un sistem de tubulatura (cu caracteristici conform articol 2.5.3., 2.5.17, 2.5.18. si 2.5.19./P118-99).

Debitul de aer introdus este calculat astfel încât sa va asigura o viteza de minim 0.5 m/s în dreptul ușii de acces.

Alimentarea electricaAlimentarea cu energie electrica a sistemelor de desfumare (introducere aer proaspat si evacuare)

este asigurat din doua surse independente astfel:- alimentarea de baza – de la furnizorul energetic local - alimentarea de rezerva - grup electrogen propriu cu pornire automata la caderea sursei de baza

(dublata de actionare manuala), - fiecare centrala de comanda a fiecarui sistem de desfumare trebuie sa aiba incorporate in ele cate

doua baterii de acumulatori care sa asigure o independenta in functionare de 72 ore.

MASURILE DE PROTECTIE LA FOC PENTRU INSTALATIILE DE VENTILARE Instalatiile de ventilare sunt realizate in concordanta cu cerintele normelor specifice, astfel: - canalele de ventilare, din materiale incombustibile, clasa A1 [C0 (CA1)] de reactie la foc;- canalele de ventilare vor fi izolate fata de elementele combustibile ale constructiilor, astfel incat

sa nu conduca la incendii datorita transmiterii de caldura, a scaparilor de gaze fierbinti, flacarilor, scanteilior etc. (Normativ I 5 – 98, art. 18.32);

- sunt asigurate obturarea lor cu elemente de inchidere rezistente la foc (voleti) gurile care nu au rol in desfumarea spatiilor, cu inchidere automata in caz de incendiu;

- este asigurata comanda terecerii ventilatoarelor de admisie aer si exhaustare in regim de functionare pentru desfumare .

Pentru limitarea propagarii unui incendiu din incaperea afectata la alte spatii din cladire, prin elementele instalatiilor de ventilare - conditionare (pentru functionarea normala), aceste instalatii sunt scoase automat din functiune prin intermediul sistemelor de detectare si semnalizare a incendiilor, si intra in functiune automat cele care au rol in desfumarea spatiului incendiat. Pe tubulaturile instalatiilor de ventilare – conditionare sunt prevazute clapete antifoc cu inchidere automata, in dreptul elementelor rezistente la foc (pereti de compartimentare si plansee).

Realizare si marcare In spatiile de parcare vor fi prevazute indicatoare rutiere pentru circulatia autoturismelor, montate la partea superioara si inferioara a cailor de circulatie din parcaj si indicatoare de evacuare pentru utilizatori. In apropierea iesirilor sunt afisa interdictii generale, planuri de evacuare si instructiuni de urmat in caz de incendiu.

of 19

Accesele si circulatiile interioare de interventie si de salvare, sunt marcate prin iluminat de siguranta cu corpuri special dedicate, astfel incat sa fie usor de recunoscut si utilizat in caz de necesitate (Normativ NP 25 - 97, art. C.1.11.3).

CERINTE DE MENTENANTAIn conformitate cu standardul En12101 partea 6, urmatoarele cerinte de mentenanta se impun:- echipamentul trebuie sa fie inclus intr-un program de mentenanta al serviciilor cladirii.- trebuie sa fie elaborate un program de mentenata si de incercari functionale.- toate determinarile nesatisfacatoare sau defectele gasite privind mentenanta echipamentului

trebuie sa fie inregistrate in registrul de inregistrari si raportate managementului cladirii.Mentenanta echipamentului trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile producatorului.

Incercari saptamanale:In fiecare saptamana sistemul de ventilatie trebuie activat. Cand sistemul este operat, trebuie sa fie

efectuata verificarea mersului satisfacator al ventilatoarelor.In fiecare saptamana trebuie sa fie verificat nivelul combustibilului pentru alimentarea cu energie

electrica de rezerva astfel incat este sufficient combustibil pentru functionarea generatorului pe timpul dorit.

Incercari lunare:In fiecare luna, suplimentar fata de testele saptamanale, trebuie sa fie incercata alimentarea cu

energie electrica de urgenta si echipamentul de stand-by, dupa cum urmeaza:-trebuie sa fie simulata o cadere a alimentarii cu energie electrica de baza si efectuata o verificare

ca sistemul a comutat automat pe alimentarea cu energie electrica de rezerva. Daca alimentarea cu energie electrica de rezerva este prevazuta cu un generator diesel acesta trebuie sa alimenteze sistemul pentru un minim de 1h.

-trebuie sa fie simulate o stare de scurgere de zero si sa se efectueze o verificare ca ventilatoarele de stand-by merg daca acestea sunt prevazute.

Incercari anuale:La fiecare 12 luni, suplimentar fata de recomandarile producatorului si incercarile lunare, trebuie sa fie incercat intregul system de presiune urmarind procedurile detaliate cuprinse in standardul EN12101 12.2.1, 12.2.2, 12.2.3 si 12.2.4.

BREVIAR DE CALCUL

Incaperi tampon – sas

Dimensionarea este realizata in conformitate cu Standardul Roman CEN/TR 12101-5. Debitul masic al gazelor de ardere ce sunt antrenate in stratul de fum:

– este egal cu 0.19 pentru incaperi mari (sali spectacole, stadioane, spatii mari deschise, etaje de

atrium, etc.) sau 0.337 pentru incaperi mici (magazine, birouri celulare, camere de hotel, etc)

– Perimetrul incendiului masurat orizontal

of 19

– Inaltimea aerului curat sub stratul de fum al rezervorului de fum, adica inaltimea dintre baza

incendiului si stratul de fumP=2 mY=2 mRezulta:

Capacitatea totala de evacuare a ventilatoarelor mecanice de evacuare a fumului se determina cu relatia:

1.388 m3/s = 4998 m3/h

Unde:Tamb=20 °C + 273= 293 KT1= 200 °C+273=473 K

– Debitul masic de fum care intra in rezervotul ascendant al rezervotului de fum

– Temperatura absoluta medie in stratul ascendent al rezervorului de fum

– Densitatea aerului la temperature ambianta

– Temperatura absoluta ambianta

Debitul de compensare este minim egal cu 75% din debitul de aer evacuat.Parcaj subteran

Calcul evacuare fum din parcajNumar comperiment de fum

locatia Numar masini

debit de aer evacuat/masina

volumul de fum evacuat

Volumul de aerde compensare

1 Subsol 8 900 mc/h 7.200mc/h 4.320 mc/h

CAIET DE SARCINI

VERIFICARI, ÎNCERCARI, PROBE

Verificarile, încercarile si probele prealabile punerii în functiune se fac în urmatoarele situatii:- la receptia la terminarea lucrarilor si finala precum si dupa reparatii capitale, în conformitate cu

"Legea privind calitatea în constructii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" si Normativul I.5;

- dupa reparatii si revizii;- în timpul exploatarii curente a instalatiilor.

Înaintea efecturarii probelor se verifica:- concordanta instalatiilor si a dimensiunilor acestora corespunzator proiectului de executie;- caracteristicile echipamentelor si aparatelor si concordanta acestora cu proiectul si cartile tehnice

ale echipamentelor;- pozitiile si amplasamentele echipamentelor si aparatelor;- pozitia si caracteristicile elementelor de automatizare (comanda si actionare);- protectia anticoroziva si termoizolatia canalelor;

of 19

- pozitia suportilor inclusiv conformarea si masurile antiseismice ale aparatelor, echipamentelor, tubulaturii etc.;

- verificarea protectiei contra electrocutarii.Verificarile caracteristicilor elementelor componente ale instalatiilor se fac pe baza certificatelor de calitate sau agrementelor puse la dispozitie de furnizori.

Verificari si încercari ale elementelor componente ale instalatiilor de ventilare si climatizareAsupra elementelor componente ale instalatiilor se efectueaza înainte de punerea în functiune, urmatoarele tipuri de verificari:

- verificari mecanice;- verificari electrice;- verificari aeraulice;- verificari hidraulice;- verificari termice.

Verificarile ventilatoarelorSe verifica urmatoarele:

- fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor;- orizontalitatea sau dupa caz verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului precum si a

glisierelor motorului;- echilibrarea statica a rotorului;- sensul corect de rotatie al rotorului ventilatorului;- modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale);

- gradul de încalzire al lagarelor si rulmentilor dupa o functionare normala a instalatiei;- protectia anticoroziva;- turatia motorului si ventilatorului;- verificarea intensitatii curentului absorbit si tensiunii motorului de antrenare.Se verifica totodata si accesoriile ventilatoarelor: elementele de reglare a debituluid e aer, calitatea

burdufurilor, geometria pieselor de racord la instalatie, din punct de vedere aerodinamic.Se verifica dispozitivele de protectie ale subansamblelor în miscare ale ventilatoarelor (aparatori

sau grile de protectie) Verificarea nivelului de zgomot se face la ventilatorul montat în instalatie conform metodelor

indicate în STAS 10834. Nivelul vibratiilor nu trebuie sa depaseasca valorile indicate în STAS 10822.Verificarile aeraulice constau în determinarea debitului de aer si a presiunii totale.Determinarea debitelor de aer se face masurând vitezele aerului utilizând metode directe sau

indirecte .Pentru masurarea directa a vitezelor aerului se folosesc ca aparate de masura: anemometre cu

palete sau cupe, velometre, termoanemometre etc.Masuratorile se efectueaza pentru o anumita pozitie (stabilita în urma reglarii a dispozitivelor de

reglare, cu bateriile de încalzire si racire oprite).Punctele de masura vor fi amplasate cu respectarea conditiilor aerodinamice.Se admit abateri de la debitul nominal de ± 5%.

Verificarea filtrelorSe verifica:- integritatea si calitatea materialului filtrant conform fisei tehnice a produsului;- realizarea etansarilor pe traseul de aer;- posibilitatea de schimbare a celulelor filtrante cu respectarea distantelor de manevra;- functionarea dispozitivului de autocuratire si a motoarelor de actionare;

of 19

- existenta aparaturii de masurare a gradului de colmatare a filtrului;- nivelul lichidului de baia de curatire a filtrului de tip umed;- calitatea lichidului de curatire – conform indicatiilor producatorului.

Verificarea bateriilor de încalzire sau racireVerificarile la care se supun bateriilor sunt:- aspectul general;- starea lamelelor (sa nu fie turtite, strâmbe sau colmatate cu depuneri);- protectia anticoroziva;- starea elementelor auxiliare (flanse, vane, bazine de colectare a condensului, oale de condens,

robineti aerisire etc.);

Verificarea dispozitivelor de reglare a aeruluiLa ramele de jaluzele, clapetele de reglare sau alte dispozitive de reglare se verifica:- etanseitatea montarii;- miscarea usoara si fara joc a clapetelor, paletelor, jaluzelelor si a elementelor de actionare;- posibilitatea blocarii în pozitia de reglaj si existenta elementelor de indicare a pozitiei;

accesibilitatea.La gurile de refulare, absorbtie, rame cu jaluzele de suprapresiune se verifica starea generala,

sudurile, protectia anticoroziva, functionarea organelor în miscare si a dispozitivelor de reglare.La prizele de aer se verifica rigiditatea jaluzelelor sau plasei de sârma în vederea împiedicarii

vibratiilor sub actiunea curentului de aer.

Verificarile instalatiei de automatizareÎnainte de repunerea în functiune se verifica întreg ansamblul instalatiilor de automatizare privind:

- corectitudinea conexiunilor electrice elementelor traductoare, de comanda si executie inclusiv legarea la sursa electrica sau la elementele de protectie si semnalizare;

- corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare si de executie;- sensul corect de miscare al elementelor de executie;- miscarea fara frecari, jocuri sau trepidatii anormale a elementelor mobile, avându-se în vedere

ungerea acestora.

Verificarile ansamblului instalatiilor de ventilare sau climatizarePentru o functionare corecta si economica se urmareste mentinerea parametrilor ceruti de

consumator (temperatura, umiditate, viteza) cu costuri de exploatare cat mai reduse (consumuri de energie, agent frigorific, ulei), pentru o perioada cat mai lunga. Instalatia functioneaza corect cand conducta de aspiratie este brumata, iar cea de refulare fierbinte, nu se aud batai in compresor sau in pompe. Pentru economisirea energiei, temperatura de condensare trebuie sa fie cat mai coborata, urmarindu-se debitul si temperatura agentului de racire. Intretinerea instalatiei implica: asigurarea ungerii corecte (presiunea uleiului trebuie sa fie cu 0,5...1,5 bar superioara celei de aspiratie); curatirea filtrelor si deshidratoarelor; curatirea suprafetelor de transfer termic si eventuala degivrare; dezaerarea; verificarea etanseitatii circutului frigorific (se pot folosi detectoare chimice, corespunzatoare agentului, si detectoare speciale, electronice sau prin fluorescenta-spectroline); verificarea armaturilor de siguranta si control. Demontarea conductelor, utilajelor si armaturilo si executarea sudurilor se pot face numai dupa indepartarea agentului frigorific si a uleiului, de personal calificat, cu echipament de protectie specific. Verificarile se fac asupra instalatiilor de ventilare-climatizare la care s-au efectuat reparatii capitale sau curente, înlocuiri de aparatura sau echipamente etc.

of 19

Se verifica urmatoarele:- aspectul general al instalatiei asamblate;- protectia anticoroziva;- grosimea termoizolatiei si uniformitatea acesteia;- etanseitatea elementelor prin care se vehiculeaza aerul;- pozitia suportilor si conformarea antiseismica a acestora;- functionarea elementelor în miscare;- distantele de montare ale dispozitivelor de masurare, reglare, sau a gurilor de refulare fata de

sursele perturbatoare- debitele de aer din instalatie Determinarea debitelor de aer la gurile de regulare se face prin masurarea vitezelor aerului astfel:

- la 2,5 cm distanta în fata gurii de refulare, daca este libera sau are o sectiune libera de minim 80%, cu etalonare prealabila a aparaturii de masura în conditii de laborator;

Debitul total de aer al instalatiei rezulta din însumarea debitelor tuturor gurilor de ventilare ale instalatiei (de introducere sau de evacuare). Acesta se verifica prin masuratori ale vitezelor în conducta magistrala de refulare sau de preferinta în cea de aspiratie.

VERIFICARI SI REGLARE LA REPUNEREA ÎN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR

Repunerea în functionare se efectueaza dupa efectuarea verificarilor si probelor instalatiilor.Se recomanda ca repunerea în functie a instalatiei sa se faca pe cât posibil înainte de montarea

aparaturii si utilajelor de productie care sunt sensibile la praf.În vederea evitarii înghetarii instalatiei de încalzire, sau umidificare în perioada rece punerea în

functiune se face cu instalatia golita.Înainte de pornirea instalatiei se iau o serie de masuri:- protejarea elementelor de masura din tubulatura, contra prafului;- demontarea celulelor filtrante, în vederea evitarii colmatarii acestora la pornirea instalatiei.

Pornirea instalatieiPornirea instalatiei se face în trei faze:

- pornirea în sarcina redusa;- pornirea în sarcina normala;- functionarea de proba.

La ventilatoarele cu viteza variabila pornirea se face în sarcina redusa la viteza cea mai mica, cu închiderea partiala a dispozitivului de reglare a aerului.În timpul pornirii la sarcina redusa se fac o serie de verificari privind:

- nivelul vibratiilor sau zgomotelor ansamblului;- încalzirea motorului, lagarelor, palierelor;- întinderea corecta a curelelor de transmisie Pornirea în sarcina normala se efectueaza dupa efectuarea observatiilor în timpul pornirii în sarcina

redusa si remedierea eventualelor deficiente.În timpul pornirii în sarcina normala se fac aceleasi observatii care la pornirea de proba,

extinzându-se acestea asupra întregii instalatii, verificându-se totodata etanseitatea instalatiei (aeraulica si hidraulica).

Dupa constatarea eliminarii prafului din tubulatura se monteaza elementele de instalatii care au fost demontate înainte de punerea în functiune.

of 19

Functionarea în sarcina normala dureaza atât timp cât este necesar ca întreaga instalatie sa fie examinata.

Rezultatele examinarii vor fi trecute într-un proces verbal de constatare.Functionarea de proba se face cu toate elementele instalatiei asamblate în pozitii definitive.În timpul functionarii de proba se efectueaza reglarile instalatiei de ventilare si conditionare,

corespunzator regimului nominal de functionare.

Reglarea instalatiilor dupa interventii si reviziiReglarea instalatiei se face în scopul asigurarii parametrilor aerului în încaperile ventilate sau

climatizate în limitele prescrise prin proiect.Se efectueaza atât reglari ale instalatiilor propriu-zise cât si ale instalatiilor auxiliare, având în

vedere în final întreg ansamblul instalatiilor.

Reglarea la punerea în functiune dupa reparatii curenteReglarea instalatiilor la punerea în functiune dupa reparatii curente se face în scopul obtinerii

parametrilor proiectati.Reglarea va fi facuta dupa ce au fost efectuate verificarile, încercarile si probele specifice.Se regleaza urmatoarele:• debitele de aer pentru:

- gurile de aspiratie si refulare;- ramurile sau ramificatiile tubulaturii;- întreaga instalatie;

Reglarea aeraulicaReglarea aeraulica este procesul de ajustare cantitativa a curgerii aerului în elementele componente

ale instalatiei de ventilare în vederea asigurarii debitelor prescrise prin proiect.Înainte de reglare toate organele de reglare vor fi fixate în pozitia deschis atât la dispozitivele de absorbtie si refulare, cât si pe ramurile retelei de canale. Instalatia de automatizare va fi deconectata.

Metode de reglareReglarea debitelor de aer se face în general prin utilizarea a doua metode:a) reglarea instalatiei începând succesiv cu ventilatorul, ramurile principale, ramurile secundare si

gurile de refulare.b) reglarea instalatiei utilizând metoda proportionala, masurându-se debitele de aer pe gurile de

refulare sau ramificatii si raportarea acestora la debitele de aer stabilite prin proiect.Reglarea ramurilor se face astfel încât raporturile debitelor masurate fata de debitele stabilite prin

proiect, sa fie aceleasi pe toate ramurile.Indiferent de metoda de reglare se va face o reglare a ventilatoarelor având în vedere parametrii

nominali ai acestora.

of 19

Stabilirea finala a debitelor la valoarea de 100% (valoarea proiectata) se face prin reglaj central la ventilator.

Reglarea proportionala cuprinde urmatoarele etape:a) reglarea gurilor de ventilare si a ramificatiilor din sistem pentru obtinerea aceluiasi procent de

debit (Pd) din debitul de aer proiectat;b) reglarea dispozitivului central de la ventilator în vederea obtinerii debitului de aer proiectat;c) verificarea rezultatelor obtinute.Ordinea operatiilor de reglare este urmatoarea:- reglarea se efectueaza succesiv pentru fiecare ansamblu constituit dintr-o ramificatie principala,

grupul de ramificatii secundare aferente si grupurile de guri de ventilare de pe aceste ramificatii;- reglarea se începe cu ramificatia principala care are procentul de debit de aer Pd cel mai mare si

se continua în ordinea descrescatoare a valorilor procentului;- gurile de ventilare de pe o ramificatie vor fi reglate începând cu gura având procentul de debit Pd

cel mai mic si care este plasata pe ramificatia cu procentul cel mai mare.

Reglarea elementelor componente ale instalatiilor: Reglarea debitului total de aerReglarea debitului total de aer se face dupa reglarea debitelor de aer de pe toate gurile de aer,

ramificatiile si ramurile instalatiei de ventilare-climatizare.Reglarea bateriilorReglarea bateriilor de încalzire sau racire se face în scopul stabilirii temperaturilor aerului la iesire

din baterii corespunzator valorilor indicate în proiect.Verificarile temperaturilor se fac în conditii nominale prevazute în proiect.Masuratorile vor fi facute având în vedere urmatoarele:- sa fie executate dupa functionarea timp de minim 1 ora a bateriei;- durata va fi de 1 ÷ 1 1/2 ore;- punctul de masurare a temperaturii aerului încalzit va fi situat la 5-6 diametre echivalente în aval

de baterie în zone cu temperaturi uniforme;- punctul de masurare a temperaturii aerului de încalzit va fi situat în amonte de baterie la distanta

în care nu apar stratificari cu diverse temperaturi ale aerului.Dupa reglarea debitului de aer ce trece prin baterii, se va actiona asupra vanelor de alimentare cu

agent termic sau frigorific astfel încât sa se obtina temperatura de iesire a aerului indicata în proiect.

Reglarea în timpul functionariiReglarea instalatiei de ventilare în timpul functionarii se face în scopul acordarii parametrilor

aerului refulat în încapere cu cerintele utilizatorior, sau corespunzator necesitatilor de microclimat interior sau cerintelor tehnologice.

Alegerea modalitatii si a sistemului de reglare se face tinând seama de regimurile de functionare ale încaperilor ventilate sau climatizate.

În functie de modul în care se efectueaza reglarea, aceasta poate fi:- manuala;- automata.

În cazul reglarii automate masurarea parametrilor aerului si variatia acestora precum si a agentilor termici se face continuu corespunzator cerintelor de microclimat interior.

Reglarea parametrilor aerului se va face ori de câte ori este posibil central, mai ales pentru încaperile cu regim de functionare asemanator.

Reglarea centralizata poate fi completata cu reglarea locala, pentru instalatiile dotate cu aceste sisteme.

Dupa pornirea instalatiei de ventilare se disting doua etape de reglare: of 19

- aducerea la regimul initial de functionare al instalatiei care se face înainte de începerea procesului tehnologic sau de ocuparea încaperilor climatizate;

- corectarea regimului de functionare corespunzator schimbarilor conditiilor interioare de microclimat sau variatiei parametrilor aerului exterior.

Operatia de reglare consta într-o succesiune de manevre efectuate asupra clapetelor de pe canalele de aer proaspat, evacuat sau recirculat, coordonat cu manevre asupra organelor de reglare a agentului termic sau frigorific.

Parametrii interiori sunt masurati de catre senzori care transmit datele masurate elementelor de comanda în vederea executarii corectiilor necesare de catre elementele de executui, în urma compararii datelor masurate cu datele din memoria aparaturii de comanda.

Corespunzator complexitatii instalatiei se poate actiona în vederea mentinerii unuia sau mai multor parametri ai aerului interior prin reglarea debitului de aer sau a puterii termice a bateriilor de încalzire sau racire.

Reglarea debitului de aer poate fi facuta actionând asupra debitului total de aer, sau asupra amestecului între aerul proaspat si aerul recirculat.

Modificarile proportionale ale debitelor de aer se fac cu mentinerea constanta a debitului de aer introdus si evacuat din încaperea ventilata.

Reglarea instalatiei se efectueaza astfel încât debitul minim de aer proaspat sa fie pastrat conform indicatiilor din proiect.

Reglarea temperaturii aerului se face în general prin doua metode:- reglarea procentului din debitul total care strabate bateria sau tubulatura ocolitoare;- reglarea puterii termice a bateriei prin actionarea asupra agentului termic (reglaj calitativ,

cantitativ sau mixt); aceasta metoda este recomandata având în vedere usurinta realizarii, fara implicatii majore în reglarea aeraulica a sistemului.

Reglarea într-o instalatie cu debit variabil se face utilizând curbe de reglare a instalatiei determinate în conditii specifice.

REGIMUL DE EXPLOATARE CURENTA A INSTALATIILORPrin exploatarea curenta se asigura functionarea în conditii nominale a instalatiei ceea ce permite

asigurarea microclimatului interior din încaperile ventilate sau climatizate.Exploatarea curenta se realizeaza prin:

verificarea starii instalatiilor; supravegherea si urmarirea functionarii; corectarea regimului de functionare; controlul calitatii aerului; întretinerea instalatiilor.

Verificarea starii instalatiilorVerificarile se efectueaza permanent si privesc atât instalatiile de ventilare sau climatizare propriu-

zise cât si instalatiile auxiliare.Instalatiile se verifica în tot ansamblul lor, având în vedere elementele componente ale acestora.La centralele de ventilare se verifica integritatea constructiei si realizarea etanseitatii generale a

acesteia.

of 19

Se verifica pozitiile si functionarea ramelor cu jaluzele si a altor elemente de reglare (ventilatoare, baterii; camere de umidificare etc.).

Se verifica integritatea si functionarea elementelor componente ale centralei de ventilare.

Probleme specifice referitoare la exploatarea sistemelor de ventilare si climatizare

Exploatarea diverselor sisteme de ventilare si climatizare va fi facuta tinând seama de alcatuirea acestora, scopul pentru care au fost proiectate, cât si de microclimatul care trebuie realizat în încaperile deservite.

La sistemele de ventilare naturala se verifica functionarea elementelor de reglare a admisiei aerului si a dispozitivelor de actionare aferente.

Se verifica totodata gradul de obturare al suprafetelor de admisie sau evacuare a arului cu elemente straine.

Aceleasi verificari se fac si la sistemele de ventilare mecanica generala sau locala.La sistemele de ventilare locala prin aspiratie se verifica etansarile acestora; se verifica totodata

eficacitatea sistemului de evacuare a noxelor sau prafului.La sistemele de ventilare prin refulare se verifica etansarea instalatiei si functionarea dispozitivelor

de dirijare si reglare a jetului.Se recomanda atentie deosebita sistemelor de ventilare de avarie, pentru prevenirea si combaterea

incendiilor sau intoxicatiilor, verifincându-se în permanenta starea de functionare a acestora prin porniri periodice ale instalatiei.

În timpul acestor porniri se verifica totodata instalatia de avertizare aferenta si sistemele de interblocare corespunzator schemei tehnologice a instalatiei.

Supravegherea si urmarirea functionarii instalatiilorSe controleaza permanent aparatele de masura prin compararea indicatiilor acestora cu valorile

parametrilor neceari a fi realizati de catre instalatie.Se fac masuratori periodice pentru determinarea debitelor de aer, urmarindu-se totodata modul de

functionare al elementelor de comanda si semnalizare aferente.La centralele de ventilare si de climatizare se urmareste functionarea elementelor care realizeaza

siguranta instalatiei elementele de protectie si de semnalizare a avariilor.La ventilatoare se masoara debitele de aer în aval si în amonte de ventilator; masuratorile se

efectueaza atât pe conductele de aer proaspat cât si pe conductele de aer recirculat, verificându-se functionarea clapetelor de reglare.

Fcuntionarea ventilatoarelor trebuie sa fie silentioasa, iar elementele în miscare sa fie unse si gresate periodic.

La filtre se fac verificarile indicate. având în vedere gradul de colmatare al acestora prin citirea presiunii înainte si dupa filtru si compararea pierderilor de sarcina cu pierderile de sarcina recomandate de producator.

Întretinerea instalatiilor, revizii si reparatii

Principalele operatii de întretinere sunt:a) la ventilatoare:

- echilibrarea rotoarelor având în vedere rotirea fara atingerea carcasei;- îndreptarea paletelor îndoite;- ungerea lagarelor sau rulmentilor conform prescriptiilor producatorului;

of 19

- întinderea uniforma a curelelor de transmisie; sageata maxima (d) a curelei presate nu trebuie sa depaseasca valoarea calculata cu formula d = e x 0,016 (e-distanta dintre axele rotilor);

- alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare (rotile trebuie sa fie aliniate si paralele în ambele planuri);

- strângerea suruburilor si a piulitelor sistemului de ancorare sau a suportilor.b) la filtrele de aer:

- înlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate dupa verificarea gradului de retinere al acestora;- curatarea periodica a filtrelor prin spalare; scuturare etc.;- curatirea cuvei lichidului de curatire de depuneri;- înlocuirea lichidului de curatire;- ungerea elementelor în miscare;- verificarea sistemului de masurare a presiunii înainte si dupa filtre;- verificarea sistemului autocuratire si avertizare a colmatarii.

c) la gurile de refulare sau absorbtie:- curatirea suprafetelor de refulare sau absorbtie;- ungerea elementelor mobile;- strângerea suruburilor slabite;- refacerea etansarilor fata de tubulatura.

d) la aparatura de masura si control:- etalonarea periodica în vederea verificarii corectitudinii masuratorilor;- completarea cu lichid a suporturilor, tecilor, etc.;- ungerea partilor mobile;- reglarea tijelor de actionare.

Operatiile de întretinere se efectueaza periodic sau de câte ori este nevoie.

of 19

m.t. Desfumare

Documents

Transcript of m.t. Desfumare