MPORTANA COMUNICRII N PROFESIA DIDACTIC

MPORTANA COMUNICRII N PROFESIA DIDACTIC"Cuvntul este sunet si culoare, e mesagerul gndului uman."T. VianuCOMUNICAREA,,presupune asocierea elementelorcognitive si afective cu scopul de a transmite informati,a inspira credinte,a induce emotii sau a evidentia comportamente printr-un proces alternant derelatii ntre scris ,vizual, nonverbal ,vocal auditiv,simbolic si comportamental "Level si GalleComunicarea este un transfer de informatie ntre un emitator si un receptor, n urma caruia, informatia transmisa si captata estenteleasa si interpretata n acelasi mod de catre cele doua parti. Dictionarul explicativ al limbii romne ne ofera mai multe sinonome pentru cuvntul comunicare: nstiintare, stire, veste, raport, relatie, legatura.

Comunicarea se refera la transmisie si schimb de informatii ntre oameni, la circulatia de impresii, trairi afective, judecati de valoare, comenzi cu scopul de a obtine modificari comportamentale la indivizi, manifestate, n reprezentarile, cunostintele acestora.Comunicarea se realizeaza pe trei niveluri:

Logic

Paraverbal

Nonverbal

Dintre acestea, (I. O. Pnisoara, 2004) nivelul logic (al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, mbracamintea etc.).

Daca ntre aceste niveluri nu sunt contradictii, comunicarea poate fi eficace, n caz contrar mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Tipuri de comunicare:

Comunicarea intrapersonala (comunicarea n si catre sine).

Comunicarea interpersonala (comunicarea ntre oameni).

Comunicarea de grup (comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alti oameni).

Comunicarea de masa (comunicarea primita de sau folosita de un numar mare de oameni).

Comunicarea didacticavizeaza n principal ntelegerea, educatorul avnd un rol activ. El actioneaza ca un filtru ce selecteaza, organizeaza si personalizeaza informatia.

Procesuldenvatamnteste, prinexcelenta,un procesdecomunicare,ntrecadruldidacticsielevi avndlocunpermanentschimbdemesajealcarorscop principalesterealizarea(atingerea)unorobiective pedagogice,n conditiioptime(adicalaunnivelde performantactmainalt,darcucheltuieliminimede energiefizicasinervoasa,detimp).Comunicareadidacticapoatefidefinitacaunschimb demesaje,cucontinutspecific,ntrecadrudidactic si elevi.Serealizeazaoral(cea. 70%dintimpuldestinatinstruirii), n scris,pecalevizualasichiarprin gesturi.Scopulcomunicariididacticeestemultiplu:-transmitereasi asimilareainformatiei;-rezolvareadeprobleme;-formareaunorcapacitati,convingeri,sentimentesi atitudini ;-adoptareaunordeciziireferitoarelastrategiile didactice,tehnicidenvatare,orientarescolarasi profesionala;-evaluarearezultatelor.Comunicareadidacticaeste eficienta atunci cnd, att profesorul ct si elevii respecta anumite cerinte:a). ale profesorului:claritateamesajelor;preciziaacestora(evitareaformulariiambigue);utilizareaunuilimbajadecvatsiaccesibilelevilor (potrivitniveluluilordentelegere,corespunzator vrstei);structuralogicaamesajelortransmise;prezentareainteresantaamaterieipredate;asigurareaunui climatadecvatcomunicarii.b). aleelevilor:saaibacapacitatede concentrare(pentruaputeareceptionasintelegemesajulprofesorului);saposedecunostinteleanterioarenecesarenvatarii careurmeaza;safiemotivatipentruanvata(ngeneralsila unanumitobiectdestudiu,nparticular);sacunoascalimbajeleutilizatedeprofesor(sau decalculator,ncazulinstruiriiasistatedeacesta).Randamentul comunicarii didacticenu se reduce la formularea continuturilor verbale. Daca prin componenta verbala se exprima un anumit continutn acelasi timp, prin componenta para si nonverbala se exprima atitudini. Prin orientarile lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, educatoarea si prescolarul potenteaza sau frneaza comunicarea sau anuleaza efectele continutului didactic.Comunicarea para si nonverbala pregateste terenul pentru comunicarea verbala. S-a demonstrat ca informatiile receptionate pe un fond afectiv pozitiv sunt mai bine retinute, n timp ce un climat afectiv stresant (frica, neplacere, efort excesiv) faciliteaza uitarea.O comunicare complexa (verbala, paraverbala si nonverbala) usureaza ndeplinirea unor sarcini diferite prin realizarea lor concomitenta dar si prin mijloace diferite.Folosirea multicanalitatii n transmiterea si receptarea mesajului faciliteaza prelucrarea si retinerea unei mari cantitati de informatii si, n acelasi timp, sporeste varietatea si atractivitatea actului de comunicare.Combinarea variata si convergenta a mesajelor verbale, paraverbale si nonverbale, poate reprezenta un spor de claritate.Comunicarea divergenta poate produce confuzii, nesiguranta si chiar refuzul continuturilor transmise. Ceea ce nu o intereseaza pe educatoare si nu o pasioneaza nu are de ce sa-i atraga mai mult pe copii.n gradinita principalul mijloc de comunicare este limbajul. Gradinita este prima treapta a sistemului de nvatamnt care si asuma sarcina de a organiza experientele de limbaj ale copiilor.Noua conceptiecare fundamenteaza practica exersarii limbajului n gradinita porneste de la faptul ca, scopul principal al limbajului estecomunicarean situatii diverse. Nevoia decomunicare este o nevoie fireasca a copiilor, limbajul fiind un instrument de cunoastere al realitatii.Achizitia limbajului se face ntr-o maniera globala, ca un ntreg si presupune integrarea tuturor actelor sale (ascultarea, vorbirea si citirea unor cuvinte la grupa pregatitoare).Aceasta achizitie presupune urmatoarele finalitati:- integrarea activitatilor de educare a limbajului n situatii de nvatare si exersare ct mai apropiate de experinta de viata a copiilor;- crearea oportunitatilor de comunicare orala sa scrisa prin intermediul simbolurilor grafice, matematice, a artei plastice sau muzicale, n situatii ct mai diverse;- ntelegerea faptului ca, fiecare copil are ritmul sau propriu de dezvoltare, iar momentul optim pentru nceperea nvatarii scris-cititului difera de la un copil la altul, n functie de nivelul de maturitate, experienta culturala si mediul de provenienta social-familial;- evitarea exceselor de genul: activitati frontale de scriere, repetarea unor sarcini de vorbire pna la indeplinirea acestora, pedepsireacopiilor pentru indisciplina prin sarcini de exersare a elementelor grafice.n gradinita, prin comunicare orala se urmareste dezvoltarea capacitatilor de exprimare prin limbaj verbal si nonverbal utiliznd structuri lingvistice complexe, ntr-o maniera corecta, cursiva, expresiva, n contexte ct mai variate.Propun urmatoarele sugestii metodice pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare:- n cazul n care copiii se exprima n propozitii scurte, fara a lega cuvintele, se repeta spusele lor adaugnd cuvinte de legatura si alte cuvinte noi;- daca pentru a exprima o idee, copiii au nevoie de un cuvnt nou, acesta se va folosi n vorbirea curenta si se va defini simplu n timpul conversatiei;- se vor crea situatii n care copiii vor asculta spusele celorlalti.Consider ca, ascultarea activa face parte din comunicaresi este prilej de achizitie a unor noi structuri verbale pentru copiii prescolari.Dezvoltarea limbajului permite copilului prescolar sa relateze aspecte ale experientelor de nvatare, sa discute solutii si caide rezolvare cu colegii si educatoarea. Toate activitatile din gradinita presupun comunicare.Comunicareaeducatoare- copil nusereducelaun schimb verbalcareangajeaza,doarforteleintelectual, eaaresioimportantaafectiv- emotionala. Subtextulemotivalvorbirii,calitateagesticiisia mimiciivinsa sporeasca forta de influentareeducativa acontinuturilorverbale.D. Salavastru (2004) arata ca barierele care stau n fata comunicarii didactice sunt de o mare diversitate si le sistematizeaza n functie de natura elementului structural afectat ntr-o relatie de comunicare:a) blocaje determinate de caracteristicile persoanei angajate n comunicarea didactica;b) blocaje determinate de relatiile social-valorice existente ntre participantii la relatia de comunicare didactica;c) blocaje determinate de canalul de transmisie;d) blocaje determinate de particularitatile domeniului n care se realizeaza comunicarea didactica.Pentruperfectionareacomunicariididactice, educatorea trebuie sa cunoasca sisa respecteanumite cerinte:- vorbireacorecta,deschisasidirecta(careprevine saureducedistorsiuneamesajelor);- ncurajareafeedback-uluidinparteacopiilor (pentru acunoastencemasuramesajeletransmiseaufost corectreceptionatesintelese);- ascultareaatenta,rabdatoare sincurajatoareamesajelorprimitedinparteaprescolarilor,concomitentcu efortuldeantelegeexactsensul acestor mesaje;- folosireamaimultorformedecomunicare didacticapentruacelasitipdemesaje;-repetareamesajelormaicomplexe.Dacatrebuiesalecomuniceunor copii decizii, educatoreava aveagrijasafacaacest lucru dupa o pregatireprealabilaacelorvizati,cutactulnecesar si,n oricecaz,saexplice,saargumenteze(samotiveze)decizia,pentrucaaceasta(bunasaurea) saaiba siovaloareeducativa.A fi educator nseamna a avea cunostinte de specialitate temeinic (premisa necesara dar nu si suficienta), dar si a avea capacitatea de a le "traduce"didactic sau, altfel spus, posibilitatea de a sti "ce", "ct", "cum", "cnd", "n ce fel", "cu ce", "cui", oferi.

Randamentul comunicarii didactice nu se reduce la stapnirea continuturilor verbale. Pentru contemporaneitate, a fi pedagog nseamna, nainte de toate, a sti sa explici, sa etalezi clar n fata elevilor un anumit continut, sa clarifici si sa rezolvi metodic sarcini didactice, prin stapnire a ceea ce Comenius spunea: "arta de a-i nvata pe toti totul".

Bibliografie:1. . Pnisoara, Ovidiu-Ion, 2004,Comunicarea eficienta,Editura Polirom, Iasi

2. Cucos, Constantin, 1998,Pedagogie, Editura Polirom, Iasi

3. Revistanvatamnt prescolar, 1993, nr. 1-2

4. soitu, Laurentiu, 1997,Pedagogia comunicarii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

5. Iacob, Luminita, 1998,Psihopedagogie pentru examenul de definitivat si grade didactice, Editura Polirom, Iasi

6. Salavastru, Dorina, 2004,Psihologia educatiei,Editura Polirom, Iasi