www.jarom

ania.

org

Noi înşineGhidul profesorului şi al consultantului voluntar

Educaţie financiară

www.jarom

ania.

org

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiNoi înşine: ghidul profesorului şi al consultantului voluntar / Junior Achievement România. –Bucureşti: Junior Achievement România, 2012ISBN 978-606-8347-01-1316

Titlu original: Primary Programme: OurselvesCopyright © 2012 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română © 2008 Junior Achievement – Young Enterprise® UK. All rights reserved.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate în cadrul unei sesiuni organizate, parte a programelor JA, sau cu permisiunea editorului.

Programele internaţionale Junior Achievement România (JA) sunt implementate în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza Protocolului 10184/2003.

Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise este să inspire şi să pregătească noua generaţie pentru a reuşi în economia de piaţă. În parteneriat cu mediul educaţional şi cu sprijinul comunităţii de afaceri, JA îi aduce pe tineri mai aproape de lumea

reală, ajutându-i să-şi descopere şi să-şi valorifice potenţialul.

Junior Achievement – Young Enterprise® România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a Junior Achievement Worldwide® SUA (înfiinţată în 1918) şi a Junior Achievement – Young Enterprise Europe (înfiinţată

în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de orientare profesională, într-una dintre formele:

• curriculum la decizia şcolii

• auxiliar la o disciplină de trunchi comun

• dirigenţie/consiliere

• extracurricular/cerc

• şcoală după şcoală.

www.jarom

ania.

orgNoi înşine

Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

www.jarom

ania.

org

www.jarom

ania.

org

5Noi înşine

Cuprins

Scrisoare către învăţători şi consultanţii voluntari ................................ 6

Prezentare generală a programelor pentru învăţământul primar ........ 7

Sfaturi pentru voluntari ....................................................................... 8

Lecţia 1. Grădina lui Radu ................................................................ 13

Lecţia 2. Ferma mătuşii Maria .......................................................... 17

Lecţia 3. La spital ............................................................................. 20

Lecţia 4. Administratorul şcolii ........................................................ 24

Lecţia 5. Locul de joacă .................................................................... 28

www.jarom

ania.

org

6

Scrisoare către învăţători şi consultanţii voluntari

Stimate învăţător/consultant voluntar,Junior Achievement România (JA) vă mulţumeşte pentru că vă implicaţi în punerea în aplicare a programului Noi înşine.

Împreună, avem șansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societăţii o experienţă educaţională cu adevărat inovatoare. Proiectat special pentru elevii între 6 și 11 ani, setul de programe internaţionale pentru învăţământul primar pune bazele competenţelor viitoare necesare copilului dumneavoastră pentru o viaţă independentă şi pentru succes în meserie sau profesie. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învăţământ primar. Fiecare program este compus din cinci activităţi săptămânale a câte o oră fiecare. Scopul este acela ca voluntarii și învăţătorii să desfășoare activităţi practice și distractive, cu rezultate de lungă durată.

Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii să înţeleagă în ce mod oamenii, familiile, comunităţile, instituţiile private și cele publice iau decizii care afectează viaţa cotidiană și bunăstarea economică. Aceste cunoștinţe, împreună cu activităţile și experienţele prezentate, le vor oferi elevilor o imagine reală a atitudinilor și competenţelor necesare pentru a reuși la școală, dar și în afara școlii.

Programul oferă școlilor un punct de pornire pentru educaţia economică aplicată şi antreprenorială și le acordă entităţilor partenere voluntare șansa de a se integra mai bine în comunităţile locale. Totodată, programul le permite consultanţilor voluntari să își dezvolte competenţe și atitudini pozitive esenţiale pentru viaţa profesională și personală, aduce părinţii mai aproape de şcoală şi şcoala mai aproape de comunitate.

Această broșură este un ghid pentru consultanţi voluntari și învăţători şi are scopul de a-i ajuta pe aceștia să desfășoare lecţii într-un mediu propice învăţării. Broșura este, de asemenea, un instrument util pentru învăţători, oferindu-le planuri de lecţie.

Vă mulţumim pentru participarea la acest program.

Vă dorim să vă bucuraţi de această experienţă și să înţelegeţi că aveţi puterea de a schimba o lume!

Echipa Junior Achievement România

www.jarom

ania.

org

7Noi înşine

Prezentare generală a programelor pentru învăţământul primar

Noi înșine (grupa pregătitoare / clasa I)Prin intermediul unor personaje de poveste, elevii învaţă despre „lumea muncii” și despre importanţa economisirii, a câștigării de bani, a luării de decizii și a lucrului în echipă.

Familia mea (clasa I)Elevii învaţă să identifice membrii familiei, precum și nevoile de trai și dorinţele pe care le au aceștia. Descoperă cum pot satisface aceste nevoi și încep să înţeleagă deciziile dificile pe care trebuie să le ia familiile pentru a-şi putea acoperi cheltuielile.

Comunitatea mea (clasa a II-a)Elevii sunt învăţaţi cum funcţionează oamenii și întreprinderile dintr-o comunitate. Ei evaluează nevoile și dorinţele comunităţilor și învaţă să-și asume responsabilitatea pentru o comunitate pe care au desemnat-o prin activităţi de votare și de decizie.

Orașul meu (clasele III – IV)Elevii identifică principalele trăsături ale unui oraș. Ei învaţă că locurile de muncă și competenţele lucrătorilor din principalele sectoare economice sunt esenţiale pentru determinarea caracterului și vieţii unui oraș. Elevii înţeleg că interdependenţa dintre afaceri este esenţială pentru libera circulaţie a banilor într-un oraș.

Economia ţării (clasele IV – V)Elevilor li se arată cum funcţionează o ţară. Ei analizează rolul întreprinderilor, al guvernului și al oamenilor și diferitele responsabilităţi pe care și le asumă fiecare pentru a asigura dezvoltarea ţării.

www.jarom

ania.

org

8

Sfaturi pentru voluntari

Școala

Spre deosebire de învăţământul gimnazial, învăţământul primar este organizat astfel încât fiecare clasă de elevi are, de obicei, un singur învăţător pentru toate disciplinele. În general, elevii nu își schimbă clasa sau profesorul de la o lecţie la alta, dar există și câteva excepţii (de exemplu, la limbile străine).

EleviiCopiii sunt foarte diferiţi din punctul de vedere al capacităţilor și atitudinilor, chiar și la o vârstă foarte fragedă. În orice clasă se va găsi o gamă variată de capacităţi. Și durata de concentrare variază de la un elev la altul. Per ansamblu, însă, copiii din clasa pregătitoare se pot concentra bine timp de 15 minute, copiii din clasa I se pot concentra timp de 20-25 de minute, iar copiii din clasa a II-a se pot concentra până la o jumătate de oră. Ar fi normal ca elevii din clasele mai mari să se poată concentra și mai mult, deși uneori nu este cazul.

Capacităţile elevilor sunt deosebit de variate, la orice vârstă. Iată o prezentare orientativă a capacităţilor la diferite vârste, deși vor exista, cu siguranţă, elevi care depășesc sau care nu ating aceste niveluri:

• La finalul clasei pregătitoare, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări simple, își pot scrie numele și pot citi și scrie câteva cuvinte comune. Pot recunoaște cifrele până la 10 și pot număra până la 10.

• La finalul clasei I, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări în contexte mult mai variate și pot citi și scrie grupuri de cuvinte. Unii copii citesc în mod fluent la sfârșitul clasei a II-a. Elevii ar trebui să știe să citească, să scrie și să ordoneze numerele până la 100 și să adune și să scadă în gând, folosind o serie de metode.

• La finalul clasei a IV-a, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări care necesită gândire. Pot citi fluent o gamă variată de cărţi mai dificile și pot scrie propoziţii corecte, cu punctuaţie corectă. Pot identifica valoarea fiecărei cifre în numere de până la, dar și mai mari de 10.000. Elevii pot explica procedurile utilizate pentru rezolvarea unei probleme matematice.

Reacţiile și răspunsurile clasei reflectă capacitatea învăţătorului de a-i implica pe copii într-o manieră pozitivă și motivantă. De obicei, copiilor le place să primească musafiri și vor fi interesaţi de ceea ce aveţi să le spuneţi. Nu toate școlile au aceeași abordare în ceea ce privește disciplina, motiv pentru care pot exista opinii variate în legătură cu ceea ce este și ceea ce nu este acceptabil. Este esenţial să dobândiţi informaţii cu privire la așteptările școlii faţă de comportamentul elevilor, în cadrul unei vizite pregătitoare.

www.jarom

ania.

org

9Noi înşine

Sfaturi utile pentru predare

Adresarea şi oferirea de răspunsuri la întrebăriEducaţia și învăţarea reprezintă un proces bidirecţional, în care este esenţial să se adreseze întrebări și să se răspundă la întrebări. Fiecare plan de lecţie conţine un set de întrebări generale care pot fi adresate. Ideea nu este să adresaţi toate aceste întrebări, nici măcar pe majoritatea. Adresaţi întrebările și răspundeţi la ele într-un mod cât mai complet. Însă nu trebuie neapărat să răspundeţi la toate întrebările, pentru că nu aţi face decât să întrerupeţi ritmul și desfășurarea activităţilor. Dacă primiţi o întrebare dificilă sau una la care nu puteţi răspunde, solicitaţi ajutorul învăţătorului.

În timp ce planificaţi lecţiile împreună cu învăţătorul, verificaţi dacă întrebările sunt potrivite pentru clasa la care veţi preda. Gândiţi-vă, împreună cu învăţătorul, și la alte întrebări.

Ritmul de lucru şi programarea lecţiilorEste important să atingeţi un echilibru corespunzător între diferitele elemente ale unei lecţii. De obicei, elevii între cinci și șase ani pot rămâne atenţi aproximativ o jumătate de oră în timpul dimineţii, poate chiar mai puţin după-amiaza. Elevii mai mari pot rămâne atenţi o perioadă mai lungă. Indiferent de grupa de vârstă, copiii au nevoie să rămână activi. Acestea fiind spuse, să nu vă fie teamă să alocaţi puţin mai mult timp elementelor pe care elevii le găsesc interesante.

Concluzie: Respectaţi programarea planurilor de lecţie și fiţi atent la limbajul non-verbal al copiilor. Urmăriţi când devin agitaţi sau încep să se uite în jur; atunci e momentul să treceţi mai departe.

Ar fi bine să le prezentaţi copiilor instrucţiunile referitoare la activităţi când încă vă aflaţi în faţa lor, nu să treceţi de la început pe la fiecare. Instrucţiunile trebuie să fie cât mai clare. Să nu vă fie teamă că vă repetaţi! Arătaţi-le copiilor ce vor face. Puteţi, de asemenea, să le prezentaţi obiectivele lecţiei și să le explicaţi cum vor ști când le-au atins. Tablele și panourile de afișaj de care dispun majoritatea claselor pot fi foarte utile în acest sens. Mulţi învăţători le cer copiilor să le explice din nou ce au de făcut înainte de a începe lucrul.

Trecerea la activităţi este, de obicei, perioada în care elevii se vor manifesta cel mai zgomotos. După cum spuneam mai înainte, trebuie să vorbiţi în prealabil cu învăţătorul, pentru a discuta modalitatea de rezolvare a acestor aspecte. Pe cât posibil, stabiliţi dinainte cum vor fi împărţiţi copiii pentru activităţile pe grupuri.

www.jarom

ania.

org

10

Captarea atenţiei copiilorDacă simţiţi că aţi pierdut atenţia copiilor, nu vă panicaţi! Este foarte normal să se întâmple acest lucru! Puteţi aștepta să se liniștească, dar, dacă lecţia e deranjată de mai multe ori, puteţi apela la alte tehnici. Reţineţi că învăţătorul este cel care păstrează liniștea în rândul copiilor, însă există câteva strategii care îi pot face pe copii să redevină atenţi, fără să apelaţi la învăţător.

• Continuaţi-vă activitatea, dar schimbaţi-vă tonul și expresia vocii. De regulă, va fi suficient, dacă majoritatea elevilor vă ascultă.

• Întrerupeţi activitatea și începeţi să vă bateţi pe genunchi într-un ritm regulat, până ce toţi copiii vi se alătură. Așa, le puteţi capta din nou atenţia. Apoi trebuie doar să reluaţi activitatea.

• Mulţi învăţători folosesc semnale auditive sau vizuale care îi informează pe copii că nu sunt suficient de atenţi. Poate fi vorba despre instrumente muzicale, despre aparate de măsurat zgomotul și despre multe alte lucruri. Din nou, discutaţi despre aceste strategii cu învăţătorul înainte de a începe, deoarece copiii reacţionează mai bine la lucrurile cu care sunt deja familiarizaţi.

Controlul/disciplina în clasăExistă mari diferenţe de la o școală la alta în ceea ce privește disciplina și comportamentul pe care îl impun copiilor. Trebuie să discutaţi aceste așteptări cu învăţătorul înainte de începerea sesiunilor de lucru. Unii învăţători insistă ca elevii să ridice mâna când vor să răspundă, alţii se mulţumesc cu orice formă de comunicare. Trebuie să aflaţi așteptările învăţătorilor înainte de a începe. Controlul și disciplina în clasă sunt responsabilitatea învăţătorului, nu a voluntarului. Trebuie, însă, să reţineţi câteva lucruri, pentru ca sesiunile de lucru să se desfășoare cu succes.

• Cea mai bună metodă prin care îi puteţi determina pe copii să se concentreze asupra unui aspect este să faceţi chiar dumneavoastră acel lucru.

• Dacă dorinţa dumneavoastră principală este „Vreau ca acești copii să înveţe…” și aveţi încredere că îi puteţi ajuta să realizeze acest lucru, este foarte probabil să îi ajutaţi pe copii să se comporte astfel încât să atingă cu ușurinţă acest obiectiv.

• Lăudaţi-i și încurajaţi-i pe copii ori de câte ori aveţi ocazia.• Fiţi pozitiv: spuneţi-le „vă rog să faceţi asta”, nu „nu faceţi asta”, de exemplu, atunci când

copiii răspund la întrebările pe care le-aţi adresat.• Alegeţi să ignoraţi anumite întreruperi: copiii pot încerca să vă capteze atenţia.• Fiţi un exemplu de comportament corespunzător. De exemplu, nu vorbiţi foarte tare și

fiţi politicos.• Stabiliţi dinainte cu învăţătorul cum veţi proceda cu perioada de tranziţie de la discuţie

la activităţi. De multe ori, în această perioadă copiii pot deveni zgomotoși sau dificili. Va fi foarte util să le explicaţi copiilor în mod clar ceea ce au de făcut.

www.jarom

ania.

org

11Noi înşine

PregătireaNimeni nu se așteaptă să fiţi expert, însă un nivel adecvat de pregătire stă întotdeauna la baza unei lecţii bune. Ca regulă de bază pentru primele experienţe de predare, pregătirea ar trebui să dureze la fel de mult ca lecţia. În cazul unei sesiuni de instruire la care participă și învăţătorul, nu este nevoie de această pregătire. Planurile de lecţii sunt concepute astfel încât va fi suficient să le parcurgeţi timp de 10-15 minute în seara dinaintea predării.

Codul de conduită al consultanţilor voluntariEste important ca atât elevii, cât și voluntarii să poată participa la activităţile JA în completă siguranţă. Acest cod de conduită a fost conceput pentru protecţia elevilor și a voluntarilor. În acest sens, JA dorește ca toţi angajaţii și voluntarii săi să respecte acest cod de conduită.

Fiecare voluntar:

• Va respecta principiile călăuzitoare și normele de program ale JA în toate activităţile desfășurate ca voluntar al JA.

• Va informa JA cu privire la cazierul său judiciar, precum și cu privire la alţi factori sau orice modificare a situaţiei sale care îi poate invalida participarea ca voluntar JA sau la orice altă activitate a JA.

• Recunoaște că rolul de voluntar JA îl plasează într-o poziţie de încredere faţă de elevii care participă la programele JA, faţă de organizaţia JA și faţă de colegii săi din reţeaua de voluntari și de angajaţi și se angajează să se ridice în permanenţă la înălţimea încrederii ce i-a fost acordată.

• Se angajează să păstreze, conform procedurilor organizaţiei, confidenţialitatea tuturor informaţiilor referitoare la ceilalţi voluntari, susţinători, elevi sau angajaţi care îi sunt puse la dispoziţie pe parcursul desfășurării activităţii de voluntariat în cadrul JA.

• Nu va crea în mod conștient situaţii în care să fie singur cu un elev și va lua măsuri ca la reuniuni să participe întotdeauna mai mulţi elevi și, pe cât posibil, un alt adult.

• Nu se va oferi să conducă un elev cu mașina (se pot transporta grupuri dacă există o asigurare auto corespunzătoare).

• Nu va folosi JA pentru a obţine avantaje financiare pentru propria persoană sau pentru afacerea sa, de exemplu comercializând în mod direct produsele sau serviciile companiei sale.

• Se va asigura că toate activităţile JA care depășesc activităţile normale ale sistemului de învăţământ (de exemplu târguri, expoziţii, ateliere de formare a competenţelor etc.) sunt aprobate și agreate de învăţătorul/directorul de şcoală responsabil în prealabil.

• Nu va avea un comportament (fizic sau verbal) ofensator faţă de elevi.

• Nu va uita că interacţiunea dintre el și elevi nu trebuie să poată fi interpretată niciodată drept abuzivă.

Oferindu-mă ca voluntar al Junior Achievement România, sunt de acord să respect acest cod de conduită.

www.jarom

ania.

org

12

Colaborarea dintre voluntar și învăţător

Listă de verificare

Reţineţi…

Fiţi optimist! Va fi distractiv și veţi învăţa foarte multe, deci trebuie să vă bucuraţi de experienţă!

Lista materialelor Cantitate Articol

1 Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

1 Materiale auxiliare

25 Jurnalul Junior

25 Certificate de participare pentru elevi

Aspecte de care puteţi ţine cont în timpul vizitei de observaţie

Am participat la o vizită de observaţie?

Am o listă cu elevii?

Sunt familiarizat cu „decorul” și resursele clasei?

Cine sunt liderii clasei? Există grupuri de prieteni?

Cum menţine învăţătorul disciplina?

Există elevi cu nevoi educaţionale speciale? Cum ar putea afecta acest fapt implementarea programului pentru învăţământul primar?

Cum pot face legătura dintre experienţa mea profesională/personală și lecţie?

Am suficient spaţiu să îmi folosesc resursele?

Pregătirea

Sunt familiarizat cu planurile de lecţie și cu materialele?

Am toate materialele auxiliare?

Știu unde mă duc? Am datele de contact ale școlii și ale JA?

www.jarom

ania.

org

13Noi înşine

Lecţia 1

Grădina lui Radu

Obiective generaleElevii trebuie să poată:

• Să recunoască toate personajele din poveste.• Să înţeleagă cât de importantă este cooperarea atunci când lucrează la școală, cu colegii,

și acasă, cu familia și prietenii.• Să înţeleagă că în „lumea muncii” cooperarea este esenţială.• Să înţeleagă importanţa colaborării și a jucatului împreună, pentru a obţine rezultate.

PregătireMinimă; se vor revedea timp de 10 minute planul lecţiei și povestea.

Materiale• Povestea „Grădina lui Radu” din Materiale auxiliare• Imaginile cu „Traseul unei scrisori” din Materiale auxiliare• 5 imagini de decupat din Jurnalul Junior cu „Traseul unei scrisori”• 25 de Jurnale Junior• 25 de foarfeci (nu sunt incluse în set)

Introducere• Spuneţi-le elevilor cum vă numiţi, cu ce vă ocupaţi și unde lucraţi.• Spuneţi-le că veţi parcurge împreună cinci lecţii, timp în care vă veţi distra descoperind

noi cuvinte și idei.• Stabiliţi reguli. De exemplu: „Vă rog să îmi spuneţi…”, „Vă rog să ridicaţi mâna când vreţi

să adresaţi o întrebare” și așa mai departe.• Povestiţi-le elevilor care sunt activităţile distractive pe care le desfășuraţi împreună cu

familia și prietenii.• Întrebaţi-i dacă ar vrea să afle o poveste despre prieteni deosebiţi, care se joacă

împreună.

Timp necesar:35-45 minute

Timp necesar:5 minute

www.jarom

ania.

org

14

Timp necesar:15-20 minute

Citirea poveştii „Grădina lui Radu” din Materiale auxiliare

Luca și Ioana locuiesc lângă Radu. Iulian și Alina vin să se joace. Tatăl lui Radu se asigură că toţi se simt bine. El e acasă fiindcă lucrează în tura de noapte, fiind asistent medical. Copiilor le place să joace diferite jocuri. Jocul lor preferat constă în construirea unui cort. Vor să întindă pături vechi pe deasupra unei scări, ca să facă un cort foarte mare, dar de fiecare dată când trag într-o parte, se desface partea cealaltă. Lucrând împreună, rezolvă problema. Întrebări sugerate:

Imaginea 1Ce anume joacă copiii?Ce fel de jocuri vă place să jucaţi cu prietenii?Imaginea 2Tatăl lui Radu e asistent medical. Ce fel de slujbă e aceasta? Ce credeţi că trebuie să facă?

Unde credeţi că ar putea să lucreze?Imaginea 3De ce credeţi că tatăl lui Radu e uneori prea obosit ca să se joace cu copiii? Unde lucrează

cunoştinţele voastre?Mamele sau taţii voștri lucrează? Sunt obosiţi când vin de la serviciu?Imaginea 4Ce joacă cei mici acum? Aţi jucat vreodată așa ceva? Mamele și taţii voștri se joacă cu voi?

Ce jucaţi împreună?Imaginea 5Aţi făcut vreodată un zmeu? Împreună cu cine? A fost ușor?Imaginea 6Cine știe ce este un cort? Aţi făcut vreodată un cort? Unde? Ce aţi folosit pentru

construcţie?Imaginile 7/8Unde întâmpină copiii greutăţi? De ce? Vă puteţi gândi la un mod prin care și-ar putea

rezolva problema?Imaginea 9Ce credeţi că le va spune tatăl lui Radu copiilor?Imaginea 10Cum au rezolvat copiii problema? Radu și Alina s-ar fi putut descurca singuri? De ce nu?

Vă puteţi gândi și la alte activităţi care se pot desfășura doar cu ajutorul unei alte persoane?

Imaginea 11Ce se prefac copiii că sunt? Aţi fost vreodată cu cortul? De ce lucruri e nevoie?

www.jarom

ania.

org

15Noi înşine

Activitate cu cartonașe despre factori poștali

• Își amintește cineva cu ce se ocupă mama lui Radu?

• Știe cineva ce se întâmplă cu o scrisoare după ce e scrisă?

• Explicaţi-le copiilor, ajutându-vă de cartonașele pentru imaginile cu traseul unei scrisori.

• Subliniaţi faptul că scrisorile nu ar ajunge la destinaţie dacă nu ar colabora foarte mulţi oameni. Cereţi-le elevilor să-și închipuie o lume fără zile de naștere sau fără Crăciun. Închipuiţi-vă o lume fără cadouri și pachete speciale care sosesc prin poștă. Gândiţi-vă cât de importanţi sunt cei care lucrează la poștă!

Activitate din Jurnalul Junior. Decuparea şi lipirea celor 5 imagini despre traseul unei scrisori

• Explicaţi-le elevilor că trebuie să încerce să redea ceea ce se întâmplă cu o scrisoare, folosind foaia cu imagini de decupat. Trebuie să ordoneze imaginile în Jurnalele lor. (Arătaţi-le care este locul corect din caiete unde trebuie să lipească imaginile decupate.)

• Întrebaţi-i pe elevi ce trebuie să se întâmple mai întâi, înainte ca scrisoarea să fie trimisă la destinaţie (1). Ce se întâmplă apoi (2, 3 și 4)? Ce se întâmplă în final cu scrisoarea (5)?

• Daţi-le elevilor câteva minute pentru a ordona imaginile. Plimbaţi-vă prin clasă.

• Spuneţi-le elevilor ordinea corectă a imaginilor.

Recapitulare

Aspecte pe care le puteţi discuta în clasă:

• Ce cred elevii că au învăţat astăzi?

• De ce e important să lucrăm împreună cu cei din jurul nostru?

• Cum colaborează persoanele care lucrează la poștă?

• Cum au colaborat copiii din poveste?

Explicaţi-le cum colaboraţi și dumneavoastră cu colegii.

Timp necesar:5-10 minute

Timp necesar:5 minute

www.jarom

ania.

org

16

Activităţi suplimentare1. Elevii pot colora imaginea cu cele două persoane care lucrează la poștă.

2. Exersaţi scrierea unei adrese. Îi puteţi scrie unui prieten pentru a-l invita la petrecerea de „inaugurare” a cortului.

Schema Lecţiei 1• Introducere (5 minute)

• Citirea poveștii „Grădina lui Radu” (15-20 de minute)

• Explicarea imaginilor cu activităţile de la poștă (5-10 minute)

• Exerciţiu cu decuparea şi lipirea imaginilor cu traseul unei scrisori (5 minute)

• Recapitulare (5 minute)

Timp necesar:5 minute

www.jarom

ania.

org

17Noi înşine

Lecţia 2

Ferma mătuşii Maria

ObiectiveElevii trebuie să poată:

• Să înţeleagă conceptul de muncă.• Să înţeleagă că fermele sunt locuri în care se produc bunuri.• Să înţeleagă că bunurile produse la ferme se pot vinde pe bani.• Să înţeleagă importanţa banilor. Banii au valoare; banii pot fi folosiţi pentru a obţine

bunuri și servicii; banii pot fi folosiţi pentru a satisface nevoi și dorinţe.• Să înţeleagă că oamenii trebuie să aleagă pe ce își vor cheltui banii.

Pregătire

Minimă, se vor revedea timp de 10 minute planul lecţiei și povestea „Ferma mătuşii Maria”.

Materiale• Povestea „Ferma mătuşii Maria” din Materiale auxiliare• 25 de Jurnale Junior

Introducere• Salutaţi-i pe elevi.• Recapitulaţi lecţia precedentă. Întrebaţi-i pe elevi ce aţi făcut data trecută.• Prezentaţi obiectivele lecţiei.

Citirea poveştii „Ferma mătuşii Maria” din Materiale auxiliareRezumat

Copiii fac o excursie de o zi la ferma mătușii Maria. Văd un mânz, fac cunoştinţă cu muncitorii care lucrează în livadă și cu află cum arată combina cu ajutorul căreia se recoltează grâul. Mai târziu, copiii o ajută pe mătușa Maria să strângă ouăle din cuibare. În final, merg în sat cu mătușa Maria, unde vând ouăle la magazin. Cu banii obţinuţi din vânzare îşi cumpără o îngheţată și spun că au petrecut o zi minunată. Se gândesc, între timp, și la un nume pentru mânz.

Timp necesar:35-45 minute

Timp necesar:5 minute

Timp necesar:15-20 minute

www.jarom

ania.

org

18

Timp necesar:15-20 minute

Întrebări sugerate

Imaginea 1

De ce s-au dus copiii la fermă? Ce fel de loc e o fermă? Ce se întâmplă acolo? Cine lucrează acolo? Ce fel de activităţi se desfășoară la o fermă?

Imaginea 2

Ce e un mânz? Ce nume credeţi că i s-ar potrivi mânzului? De ce?

Imaginea 3

Ce e o livadă? De ce culeg oamenii mere? Ce se întâmplă cu merele după ce sunt culese?

Imaginea 4

De ce plătește mătușa Maria oameni care s-o ajute la muncă? Despre ce anotimp credeţi că e vorba?

Imaginea 5

La ce se folosește grâul? Știe cineva ce alimente importante se produc din grâu?

Imaginea 6

Unde credeţi că se vor duce copiii după aceea?

Imaginile 6/7

Ce credeţi că fac păsările pe întuneric? De ce copiii trebuie să păstreze tăcerea? Ce s-ar putea întâmpla dacă ar face zgomot?

Imaginea 8

La ce se folosesc ouăle? Ce alimente credeţi că pot conţine ouă?

Imaginea 9

De ce se simt copiii obosiţi? Ce credeţi că va face mătușa Maria cu ouăle?

Imaginea 10

Ce activitate desfășoară copiii pentru a fi recompensaţi cu îngheţată?

Ce primesc adulţii când muncesc?

Ce aţi face cu banii pe care i-aţi câştiga dacă aţi munci?

Imaginea 11

Cine își aduce aminte câteva activităţi desfășurate la fermă? Ce muncă vi s-a părut cea mai grea? De ce?

www.jarom

ania.

org

19Noi înşine

Ce activitate v-ar plăcea cel mai mult să faceţi la o fermă? De ce?

Ce activitate v-ar plăcea cel mai puţin să faceţi la o fermă? De ce?

Activitatea „Ajut-o pe mătuşa Maria” din Jurnalul Junior

• Explicaţi-le elevilor că mai întâi trebuie să stabilească câte căpiţe de fân, câte găini, câte mere și câţi cai văd în desenul din caietul de lucru. (Arătaţi-le la ce pagină trebuie să deschidă caietele.)

• Apoi, elevii trebuie să încercuiască și să numere cât mai multe ouă, din imaginea cu ferma.

Recapitulare. Aspecte pe care le puteţi discuta în clasă:• Ce cred elevii că au învăţat astăzi?• Ce fel de activităţi se desfășoară la o fermă?• E bine ca oamenii să lucreze împreună?• Ce primesc oamenii atunci când muncesc?• Ce pot cumpăra cu acești bani?

Activităţi suplimentare• Elevii pot colora imaginea cu ferma.• Elevii pot interpreta pe roluri activităţi de la fermă, vânzarea ouălor și cumpărarea unei

îngheţate.• Elevii pot uni punctele pentru a obţine imaginea lui Luca (din Jurnalul Junior).

Schema Lecţiei 2• Introducere și recapitulare (5 minute)• Citirea poveștii „Ferma mătuşii Maria” (15-20 de minute)• Explicarea activităţii „Ajut-o pe mătuşa Maria” din Jurnalul Junior (2 minute)• Activitatea „Ajut-o pe mătuşa Maria” din Jurnalul Junior (10 minute)• Recapitulare (5 minute),

Timp necesar: 10 minute

www.jarom

ania.

org

20

La spital Obiective specificeElevii trebuie să poată:

• Să înţeleagă că într-un spital se desfășoară multe activităţi diferite.• Să înţeleagă că munca poate aduce satisfacţii, mai ales atunci când îi ajuţi pe cei din jur.• Să înţeleagă că oamenii care lucrează au nevoie de multe competenţe diferite.• Să înţeleagă că banii se pot câștiga prin muncă.

PregătireMinimă, se vor revedea timp de 10 minute planul lecţiei și povestea „La spital”.

Materiale• Povestea „La spital” din Materiale auxiliare• 25 de Jurnale Junior• 4 imagini pentru activitatea „Cine are aceste meserii la spital?” din Materiale auxiliare• 4 imagini de decupat şi de lipit pentru activitatea „Cine are aceste meserii la spital?” din

Jurnalul Junior• 25 de foarfeci (nu sunt incluse în set)

Introducere • Salutaţi-i pe elevi.• Recapitulaţi lecţia precedentă. Întrebaţi-i pe elevi ce aţi făcut data trecută.• Prezentaţi obiectivele lecţiei.

Citirea poveştii „La spital” din Materiale auxiliareRezumat

Radu petrece o zi la locul de muncă al tatălui său, spitalul din localitate. Cunoaște asistenţi, doctori, chirurgi, infirmieri şi paramedici. Radu ia prânzul la cantina spitalului și se joacă cu copiii internaţi. E foarte entuziasmat de vizita la spital și e mândru de faptul că tatăl lui îi ajută pe cei din jur. Radu visează să poată face și el așa ceva într-o bună zi.

Timp necesar: 35-45 de minute

Timp necesar: 5 de minute

Timp necesar: 15-20 de minute

Lecţia 3

www.jarom

ania.

org

21Noi înşine

Întrebări sugerate

Imaginile 1/2

Am citit în poveste despre meseria tatălui lui Radu. Cine își amintește ce e un spital? Ce se întâmplă acolo? A fost cineva vreodată la spital?

Imaginea 3

Îl vedeţi pe doctorul din această imagine? De unde știţi că e doctor? În ce fel sunt diferiţi doctorii faţă de asistenţi?

Ce face doctorul în această imagine? De ce?

Ce fac asistenţii?

Imaginea 4

De ce credeţi că se duce tatăl lui Radu la secţia de urgenţe?

Ce am văzut până acum, în poveste, că face tatăl lui Radu?

Imaginea 5

De ce unii oameni vin la spital cu ambulanţa?

Cu ce credeţi că se ocupă paramedicii? De ce credeţi că lui Radu i-ar plăcea să facă și el așa ceva?

Imaginea 6

Ce credeţi că se întâmplă la maternitate?

Imaginea 7

De ce e atât de importantă activitatea infirmierului? De ce credeţi că îi place atât de mult ceea ce face?

Imaginea 8

De ce există în spital persoane care gătesc și persoane care servesc masa? Cum îi ajută ele pe oameni să se însănătoșească?

Imaginea 9

Doctorii din această imagine au o ocupaţie specială și o denumire specială. Se numesc chirurgi. A fost vreunul dintre voi operat vreodată? Cum a fost? Vă aduceţi aminte de chirurgi?

De ce poartă chirurgii măști și îmbrăcăminte specială?

Imaginea 10

Ce credeţi că a învăţat Radu despre munca tatălui său ca asistent?

V-ar plăcea să fiţi asistenţi sau doctori? De ce?

Timp necesar: 15 -20minute

www.jarom

ania.

org

22

Ce activitate v-ar plăcea cel mai mult să faceţi la spital? De ce?

Ce activitate v-ar plăcea cel mai puţin să faceţi la spital? De ce?

Imaginea 11

Cum colaborează oamenii din spital pentru a-i ajuta pe pacienţi?

Vă amintiţi câteva dintre activităţile care se desfășoară într-un spital?

Care vi s-a părut activitatea cea mai grea? De ce?

Activitatea „Cine are aceste meserii la spital”

• Elevii trebuie să ghicească o ocupaţie din spital, pe baza indiciilor pe care le va citi învăţătorul sau consultantul voluntar de pe spatele fiecărei imagini din Materiale auxiliare. Se numără până la trei, iar elevii ridică propria imagine decupată din Jurnalul Junior. Au ghicit corect? Imaginea se va lipi în locul corespunzător din caietul de lucru. (Arătaţi-le elevilor la ce pagină trebuie să deschidă caietele.)

• Luaţi imaginea 1 (doi asistenţi medicali). Citiţi indiciile de pe spate. Întrebaţi „Cine sunt?” Elevii lipesc autocolantul în locul corespunzător din caiet.

• Repetaţi cu imaginea 2 (un chirurg).• Repetaţi cu imaginea 3 (un infirmier).• Repetaţi cu imaginea 4 (doi paramedici).

RecapitulareAspecte pe care le puteţi discuta în clasă:• Ce cred elevii că au învăţat astăzi?• Ce fel de activităţi se desfășoară la un spital?• V-ar plăcea să ajutaţi oamenii să se însănătoșească/să lucraţi într-un spital?• Cum puteţi lucra și voi la spital?

Activităţi suplimentare• Elevii pot face o listă cu oamenii/meseriile din mediul lor, care îi ajută pe ceilalţi

(indiferent că este vorba de mediul familial, de școală sau de comunitatea locală).• În grupuri mici, elevii pot interpreta pe roluri persoanele/meseriile de mai sus. Grupul

trebuie să ghicească meseria persoanei respective.

Timp necesar: 10-15 minute

www.jarom

ania.

org

23Noi înşine

Schema lecţiei 3• Introducere și recapitulare (5 minute)• Citirea poveștii „La spital” din Materiale auxiliare (15-20 de minute)• Explicarea activităţii „Cine are aceste meserii la spital?” din Jurnalul Junior (2 minute)• Activitate „Cine are aceste meserii la spital?” din Jurnalul Junior (10 minute)• Recapitulare (5 minute)

www.jarom

ania.

org

24

Administratorul şcolii

Obiective specificeElevii trebuie să poată:

• Să înţeleagă câte activităţi trebuie desfășurate într-o școală.• Să înţeleagă că unele activităţi sunt periculoase și pot fi realizate doar de adulţi.• Să înţeleagă că pot lucra împreună, pentru ca școala lor să devină un mediu mai sigur.• Să înţeleagă ce sunt economiile și de ce e important să facă economii.• Să înţeleagă ce este o bancă și de ce se duc oamenii la bancă.• Să înţeleagă că oamenii trebuie să aleagă pe ce își vor cheltui banii.

PregătireMinimă, se vor revedea timp de 10 minute planul lecţiei și povestea.

Materiale• Povestea „Administratorul școlii” din Materiale auxiliare• 25 de Jurnale Junior• Etichetele „Curăţă” şi „Repară” de decupat din Jurnalul Junior• 25 de foarfeci (nu sunt incluse în set)

Introducere• Salutaţi-i pe elevi.• Recapitulaţi lecţia precedentă. Întrebaţi-i pe elevi ce aţi făcut data trecută.• Prezentaţi obiectivele lecţiei.

Timp necesar: 35-45 minute

Timp necesar: 5 minute

Lecţia 4

www.jarom

ania.

org

25Noi înşine

Timp necesar: 15-20 minute

Timp necesar: 5 minute

Citirea poveştii „La spital” din Materiale auxiliareRezumat

Într-o zi, administratorul școlii, Ştefan (care e și bunicul lui Luca), le povestește copiilor care sunt diferitele activităţi pe care trebuie să le facă. Copiii sunt uimiţi. Mai târziu, bunicul Ştefan le spune copiilor că din banii pe care i-a câștigat muncind, a putut cumpăra ceva deosebit. Copiii merg în oraș cu bunicul Ştefan și cu doamna Popescu (directoarea şcolii lor) pentru a afla mai multe. Se duc la bancă, de unde bunicul Ştefan retrage o parte din economii. Apoi se duc la o agenţie de turism.

Întrebări sugerate

Imaginea 1

Cine are un bunic sau o bunică? Lucrează? Ce fel de muncă desfășoară?

Știţi cine e administratorul școlii voastre? L-aţi cunoscut vreodată?

Cu ce se ocupă Ştefan în dimineaţa aceasta?

Imaginile 2 şi 3

Ce lucruri poate face un administrator în această clasă?

Imaginea 4

De ce îi place lui Ştefan ocupaţia sa?

Mai ţineţi minte, din povestea de săptămâna trecută, de ce îi plăcea tatălui lui Radu ocupaţia sa?

Imaginea 5

Cum au ajuns copiii în oraș?

Imaginea 6

Aţi mers vreodată cu autobuzul? Despre ce credeţi că vorbesc copiii?

Imaginea 7

Ce este o bancă? Ce se întâmplă acolo? Aţi fost vreodată la o bancă?

De ce credeţi că se duce Ştefan la bancă?

La ce credeţi că se referă Ştefan când spune că economisește o parte din salariu?

Ce se întâmplă cu banii pe care nu îi cheltuiește?

Lecţia 4

www.jarom

ania.

org

26

Timp necesar: 10-15 minute

Imaginea 8

Copiii pot depune bani la bancă? Are vreunul dintre voi bani la bancă?

Ce credeţi că va face Ştefan cu banii lui? De ce credeţi că i-a scos de la bancă?

Imaginea 9

Aţi fost vreodată la o agenţie de turism? De ce? Aţi ghicit ce face bunicul Ştefan?

Imaginea 10

De ce a economisit Ştefan o parte din salariu? Unde vrea să se ducă?

Imaginea 11

De ce nu vrea Ştefan ca Luca să-i spună bunicii despre vacanţă?

Pentru ce anume credeţi că va economisi Luca? Pentru ce anume aţi dori să economisiţi?

Activitatea „Păstrează şcoala curată şi îngrijită”

• Consultantul voluntar le va arăta elevilor desenul „Păstrează şcoala curată şi îngrijită” din Jurnalul Junior și le va explica că astăzi trebuie să îl ajute pe administratorul școlii să găsească lucruri de făcut în școală. Dacă nu găsiţi toate lucrurile, școala poate deveni un loc dezordonat sau periculos.

• Țineţi în mână Jurnalul Junior și arătaţi-le elevilor paginile corespunzătoare.• Explicaţi-le elevilor că există două tipuri de activităţi. În primul rând, există activităţi

la care elevii îl pot ajuta pe administratorul școlii (s-ar putea ca acestea să trebuiască explicate, cu ajutorul unui exemplu din caiete). Dacă depistează o astfel de activitate, elevii trebuie să lipească o imagine decupată cu simbolul „Curăţă” (arătaţi-le).

• În al doilea rând, există activităţi care pot fi periculoase (s-ar putea ca acestea să trebuiască exemplificate și explicate). Doar administratorul școlii sau un alt adult ar trebui să desfășoare astfel de activităţi. Dacă depistează o astfel de activitate, elevii trebuie să lipească o imagine decupată cu simbolul „Repară” (arătaţi-le).

• Plimbaţi-vă prin clasă și ajutaţi-i pe elevi.• Elevii spun la ce concluzii au ajuns. Pot face diferenţa între activităţile pe care le pot face

ei și cele pe care le face administratorul școlii?

www.jarom

ania.

org

27Noi înşine

RecapitulareAspecte pe care le puteţi discuta în clasă:• Ce cred elevii că au învăţat astăzi?• Cu ce fel de activităţi se ocupă administratorul școlii?• V-ar plăcea să reparaţi obiecte?• Cine altcineva mai ajută la întreţinerea școlii? Cum anume?

Activităţi suplimentare• Elevii pot colora desenul „Păstrează şcoala curată şi îngrijită” din Jurnalul Junior.• Elevii pot desena obiectul pentru care și-ar dori cel mai mult să economisească și le pot

explica colegilor de ce ar dori să economisească pentru acel obiect.• Elevii pot uni punctele pentru a obţine imaginea avionului (în Jurnalul Junior).

Schema lecţiei 4• Introducere și recapitulare (5 minute)• Citirea poveștii „Administratorul şcolii” (15-20 de minute)• Explicarea activităţii „Păstrează şcoala curată şi îngrijită” din Jurnalul Junior (2 minute)• Activitatea „Păstrează şcoala curată şi îngrijită” din Jurnalul Junior (10 minute)• Recapitulare (5 minute)

www.jarom

ania.

org

28

Lecţia 5

Locul de joacă

ObiectiveElevii trebuie să poată:

• Să înţeleagă că oamenii au scopuri, obiective.• Să înţeleagă că de obicei ne putem atinge obiectivele mai repede dacă lucrăm împreună.• Să înţeleagă că colaborarea poate fi distractivă și poate oferi satisfacţii.• Să înţeleagă că economisirea unei anumite sume de bani poate dura mult timp.• Să înţeleagă că oamenii se confruntă deseori cu alegeri dificile.

Timp necesar: 30 minute

PregătireMinimă, se vor revedea timp de 10 minute planul lecţiei și povestea. Asiguraţi-vă că certificatele de participare pentru elevi sunt completate corect și semnate.

Materiale• Povestea „Locul de joacă” din Materiale auxiliare• 25 de Jurnale Junior• Desenul „Economiseşte pentru locul de joacă” din Jurnalul Junior• Desenul cu prăjituri de colorat din Jurnalul Junior• Creioane colorate (nu sunt incluse în set)• 25 de foarfeci (nu sunt incluse în set)• 25 de certificate de participare pentru elevi

Introducere• Salutaţi-i pe elevi• Recapitulaţi lecţia precedentă. Întrebaţi-i pe elevi ce aţi făcut data trecută.• Prezentaţi obiectivele lecţiei.• Rugaţi-i pe elevi să încerce să pună cât mai multe întrebări și să colaboreze bine astăzi,

fiindcă aceasta e ultima lecţie.

www.jarom

ania.

org

29Noi înşine

Ce credeţi că vor copiii de la doamna directoare?

Imaginea 3

Cu ce se ocupă doamna Popescu? Cu ce se ocupă un director de școală?

De ce doamna Popescu refuză ideea copiilor?

Cum credeţi că se simt copiii atunci când doamna Popescu le răspunde la întrebări?

Imaginea 4

Ce credeţi că ar putea face copiii pentru a câștiga bani?

Aţi câștigat vreodată bani muncind? Cum?

Imaginea 5

Aţi participat vreodată la o vânzare de prăjituri? Unde?

În ce fel vânzarea de prăjituri i-ar putea ajuta pe copii să obţină un teren de joacă?

Imaginea 6

De ce credeţi că s-a răzgândit doamna Popescu în legătură cu terenul de joacă?

Imaginea 7

Ce activităţi desfășoară copiii ca să se asigure că vânzarea de prăjituri are succes?

Aţi făcut vreodată o prăjitură, sau aţi ajutat la pregătirea unei prăjituri? A fost greu? De ce?

Lecţia 5

Citirea poveştii „Locul de joacă” din Materiale auxiliareRezumat

Copiii sunt plictisiţi în timpul pauzei fiindcă nu au unde să se joace. O întreabă pe directoarea şcolii, doamna Popescu, dacă școala se va ocupa de acest lucru. Școala nu are bani, motiv pentru care copiii o întreabă pe doamna directoare dacă ar putea strânge banii necesari organizând o vânzare de prăjituri. Directoarea este de acord. Toţi lucrează din greu pentru ziua cea mare. Se vând multe prăjituri, dar nu se strâng suficienţi bani. Copiii se gândesc la alte modalităţi ingenioase de a strânge bani. În final, copiii adună suficienţi bani și se cumpără terenul de joacă.

Întrebări sugerate

Imaginea 1

Cum se simt copiii? De ce?

Ce vă place să faceţi în pauza de joacă? Cu cine?

Imaginea 2

Ce părere credeţi că au copiii în legătură cu spaţiul de joacă? De ce?

Timp necesar:15-20 minute

www.jarom

ania.

org

30

Imaginea 8

Ce este o tombolă?

Care credeţi că este principalul motiv pentru care s-a vândut această prăjitură?

Imaginea 9

Ce alte modalităţi ar putea exista, prin care copiii să strângă bani pentru terenul de joacă?

Unde credeţi că păstrează copiii banii pe care i-au strâns?

Imaginea 10

Știţi ce e un maraton? Dar o vânzare de obiecte uzate?

Imaginea 11

Credeţi că unul dintre copii ar fi putut strânge, singur, banii suficienţi pentru cumpărarea unui teren de joacă?

Cum au reușit să cumpere terenul de joacă până la urmă?

Cum credeţi că s-au simţit copiii la sfârșit, când au intrat pe noul lor teren de joacă?

Timp necesar: 20 minute Activitatea „Economiseşte pentru locul de

joacă”

• Elevii se grupează în echipe și se prefac că fac prăjituri (colorează modelele de prăjituri). După ce colorează prăjiturile, dau foile decupate consultantului voluntar sau învăţătorului. În schimb, primesc bani virtuali şi vor scrie suma pe desenul „Economiseşte pentru locul de joacă” din Jurnalul Junior.

• Elevii colorează modelele de prăjituri, pe care le schimbă pe bani virtuali.• Suma virtuală adunată de fiecare elev se scrie pe desenul „Economiseşte pentru locul de

joacă” din Jurnalul Junior, până se strâng suficienţi bani pentru a ajunge în vârf.• Copiii trebuie să lucreze împreună, nu numai în grupuri, ci la nivelul întregii clase. Nu

vor strânge destui bani pentru a cumpăra tot terenul de joacă decât după ce colorează suficiente modele de prăjituri.

Ca exerciţiu pentru elevii mai avansaţi, se poate stabili o anumită valoare pentru obiectul pentru care economisesc, dar și pentru banii virtuali care simbolizează vânzarea prăjiturii.

RecapitulareAspecte pe care le puteţi discuta în clasă:

www.jarom

ania.

org

31Noi înşine

Activităţi suplimentare• Elevii pot colora restul de imagini din Jurnalele Junior.• Elevii se pot gândi la modalităţi prin care pot strânge bani pentru a cumpăra un nou

teren de joacă. Clasa poate vota cea mai bună idee.

Schema lecţiei 5• Introducere și recapitulare (5 minute)• Citirea poveștii „Locul de joacă” din Materiale auxiliare (15 minute)• Explicarea activităţii „Economiseşte pentru locul de joacă” din Jurnalul Junior (2 minute)• Activitatea „Economiseşte pentru locul de joacă” din Jurnalul Junior (15 minute)• Recapitulare (5 minute)• Ceremonia de acordare a certificatelor (5 minute)

• Ce cred elevii că au învăţat astăzi și în ultimele lecţii?• Vă amintiţi de ce e important ca oamenii să colaboreze?• Ce e munca? De ce muncesc oamenii? Ce primesc oamenii atunci când muncesc?• La ce se folosesc banii?• Ce sunt economiile? De ce economisesc oamenii? Unde își ţin oamenii banii?• Ce s-ar putea întâmpla dacă oamenii n-ar putea economisi?• V-au plăcut ultimele cinci lecţii?

Ceremonia de acordare a certificatelor• Mulţumiţi-le elevilor pentru că au fost cuminţi și au pus multe întrebări.• Spuneţi-le că v-a făcut plăcere să lucraţi cu ei.• Spuneţi-le elevilor că pot lua caietele cu ei acasă, pentru a li le arăta părinţilor.

www.jarom

ania.

orgwww.jaromania.org

Împreună, avem șansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societăţii o experienţă educaţională cu adevărat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între 6 și 11 ani, setul de programe internaţionale pentru învăţământul primar pune bazele competenţelor viitoare necesare copilului pentru independenţă şi pentru succes în viaţă. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învăţământ primar. Fiecare program este compus din cinci activităţi săptămânale a câte o oră fiecare. Scopul este acela ca voluntarii și învăţătorii să desfășoare activităţi practice și interactive, cu rezultate de lungă durată.

• Noi înşine (grupa pregătitoare/clasa I)• Familia mea (clasa I)• Comunitatea mea (clasa a II-a)• Oraşul meu (clasele III-IV)• Economia ţării (clasele IV-V)

Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii să înţeleagă în ce mod oamenii, familia, comunităţile, instituţiile private și cele publice iau decizii care afectează viaţa cotidiană și bunăstarea economică. Aceste cunoștinţe, împreună cu activităţile și experienţele prezentate, le vor oferi elevilor o imagine reală a atitudinilor și competenţelor necesare pentru a reuși la școală, dar și în afara școlii. Programul oferă școlilor un punct de pornire pentru educaţie economică aplicată şi antreprenorială și le dă posibilitatea interacţiunii cu comunitatea. Totodată, programul permite consultanţilor voluntari participanţi să își dezvolte competenţe și atitudini pozitive esenţiale pentru viaţa profesională și personală, aduce părinţii mai aproape de şcoală şi şcoala mai aproape de comunitate.

Le mulţumim elevilor, învăţătorilor, consultanţilor voluntari şi părinţilor pentru participarea la acest program.

Vă dorim tuturor să vă bucurați de această experiență și să înțelegeți că aveți puterea de a schimba o lume!

Echipa Junior Achievement România

ISBN 978-606-8347-01-19786068347011

9 786068 347011