Motoare termice

28
Motoare termice Nume: Mușat Marian Petrișor

description

Motoare termice. Nume : Mu șat Marian Petr i șor. Cuprins. 2. Motorul diesel. 1. Motorul cu abur. 4. Motorul în 2 timpi. 3. Motorul OTTO pe benzina. 1. Motorul cu abur. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Motoare termice

Motoare termiceNume: Mu at Marian Petrș i orș

Cuprins1. Motorul

cu abur

2. Motorul

diesel

3. Motorul OTTO pe benzina

4. Motorul

în 2 timpi

1. Motorul cu aburMotorul cu abur este un motor termic cu ardere

externă, care transformă energia termică a aburului în lucru mecanic. Aburul sub presiune

este produs într-un generator de abur prin fierbere i se destinde într-un agregat cu cilindri, ș

în care expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston,

mi care care de cele mai multe ori este ștransformată în mi care de rota ie cu ajutorul ș ț

unui mecanism bielă-manivelă

La ma ina sa inventată în 1769, aburul trecea șîntr-o cameră separată pentru condensare.

Deoarece cilindrul nu era încalzit i răcit șalternativ, pirderile de căldură ale ma inii erau șrelativ scăzute. De asemenea, ma ina lui Watt ș

era mai rapidă. Aceste solu ii i diversele ț șîmbunătă iri concepute de Watt au făcut ca țma ina cu aburi să poată fi folosită într-o ș

gamă largă de aplica ii.ț

În perioada victoriana, locomotive cu abur puternice revolu ionaseră deja călătoria pe uscat. ț

Ma inile cu abur au făcut posibile i tipărirea ș șziarelor, torsul i esutul textilelor i ac ionarea ș ț ș ț

ma inilor de spălat în „spălătoriile cu aburi”. șMa inile cu abur puneau în mi care caruselele, iar ș ș

unii fermieri foloseau energia aburului pentru a ara pămîntul. Antreprenorii de cură ătorii aveau ț

aspiratoare cu abur, i la cele mai bune frizerii din șora e existau chiar i perii pentru masarea ș ș

capului ac ionate cu abur.ț

2. Motorul diesel

Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită

temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, i nu prin utilizarea unui ș

dispozitiv auxiliar, a a cum ar fi bujia în cazul șmotorului cu aprindere prin scânteie.

Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.

Motorul diesel este

un motor in 4 timpi

1) admisie :

Ø    Supapa de admisie este deschisă ; Ø    Pistonul coboară de la punctul mort

interior dând naştere unui fenomen de depresie, care atrage aerul atmosferic in cilindru ; 

Ø    Supapa de evacuare închisă.

2) compresie : 

Ø    Supapele de admisie şi evacuare închise ; 

Ø    Pistonul urcă înapoi la P.M.I. ; Ø    Aerul atmosferic este comprimat, devine incadescent, fără pericol de

autoaprindere.

3) Injectia combustibilului, arderea izobară si destinderea  /timp motor/: 

Ø    Pistonul atinge punctul mort interior ; Ø    injectorul introduce in cilindru combustibilul fin

pulverizat ; Ø    Acesta arde pe măsura pătrunderii in cilindru

(ardere lentă), incât presiunea rămâne aproape constantă, iar pistonul este „împins” spre punctul

mort exterior, dând naştere unei forţe motoare.

4) evacuarea: 

Ø    Supapa de evacuare deschisă; Ø    Pistonul urcă spre punctul mort interior ; 

Ø    Gazele arse sunt evacuate din cilindru, pregătindu-l pentru un nou ciclu.

Avantajele motorului diesel

• se poate ridica temperatura aerului oricât (prin compresie), înainte de ardere;

• randamentul motorului depinde de această temperatură – randamentul creşte;

• este foarte simplu (nu are sistem electric, carburator);

• poate fi realizat la orice dimensiune.

2. Motorul OTTO pe benzina

În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor termic cu ardere

internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil gazos.

În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un

randament de 22%. O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu

aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat

primele automobile acţionate cu astfel de motoare. Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.

Componentele motorului Otto1. Cilindrul- Reprezintă componenta în care

culisează pistonul. Motorul descris aici are un singur cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (4, 6 sau 8). Motoarele, dacă au mai

mulţi cilindrii, pot fi: în linie, în V sau opuşi orizontal (boxer)

2. Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de aluminiu,

turnat, având formă cilindrică, care culisează în cilindru.

3. Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa cilindrică exterioară a pistonului, care au

următoarele roluri:a) de a proteja ceilalţi segmenţi în

momentul exploziei (segment de foc)b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi

pistonc) de ungere şi radere (raclare) a uleiului

depus pe peretele interior a cilindrului.

3.Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea amestecului carburant în cilindru prin producerea unei scântei

electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit.

4. Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia combustibilului în cilindru şi

evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de translaţie, fiind comandate de

camele de pe axul cu came

5. Camera de ardere- Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de aer

cu combustibil. Camera de ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului.

Capacitatea camerei de ardere oferă de obicei o idee asupra puterii motorului.

6. Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura dintre piston şi arborele cotit. Ea

este legată articulat la ambele capete de piston şi respectiv braţul arborelui cotit, astfel încât,

împreună cu arborele cotit, transformă mişcarea alternativă de translaţie a pistonului în mişcarea

de rotaţie a arborelui cotit.

7. Arborele cotit- El este cel care, împreună cu biela, transformă

mişcarea de translaţie care vine de la piston, într-o mişcare circulară.

Functionarea unui motor

Sistemul electric al motorului OTTO

Motorul in 2 timpi

Motorul în doi timpi func ionează pe baza unui țciclu care se desfă oară numai în șdecursul unei rota ii a arborelui ț

cotit (ciclu în doi timpi).