Morometii

-Marin Preda

(Aparitie si tema)Marin Preda este un reprezentant de seama al perioadei postbelice a literaturii romane.Primul volum al operei literare “Morometii” apare in 1955, iar cel de-al doilea – in 1967.Ele se axeaza pe prezentarea satului romanesc din Campiea Dunarii, care trece prin numeroase prefaceri sociale.

(Geneza)Romanul are la baza nucleele epice ale unor schite( “O adunare linistita”, “Salcamul”), dar si factorul biografic in crearea personajului principal.

Prima dintre schite anticipeaza reuniunile din poiana lui Iocan, iar cea de-a doua prezinta scena simbolica a taierii salcamului, care prevesteste destramarea echilibrului familie.

Modelul de la care a plecat Preda in vederea construirii eroului central, Ilie moromete, a fost chiar tatal sau.Cadrul desfasurarii actiunii este, de asemenea satul natal al lui Preda, Silistea-Gumesti din judetul Teleorman, o locatie reala, ridicata la rangul de simbol literar.

(Specie literara)Romanul este o specie a genului epic, de mari dimensiuni, cu numeroase personaje, angrenate in conflicte puternice care au loc pe mai multe planuri narrative.

“Morometii” este un roman realist de facture psihologica.El prezinta veridic, viata sociala dintr-un sat de campie inaintea izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial(volumul I) si dupa razboi (volumul al doilea), accentuand existent patraiarhala a taranimii, dar si transformarile sociale la care acesta este supus (reformele socialiste).

Ampla creatie inglobeaza elemente traditionaliste si moderne. Omniscienta si ubicuitatea narativa, relatarea obiectiva, la persoana a treia, se asociaza cu perspective personajelor-reflector(tatal Ilie, in primul volum, si fiul, Niculae, in cel de-al doilea).

(Semnificatia titlului) Titlul reda numele familiei prezentate in roman, ai carei membri sunt exponenti ai clasei taranesti, fiind surprinsi in raport cu prefacerile sociale intuite inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial si evidente dupa 1940.

(Constructia subiectului) Desi romanul, alcatuit din doua volume, constituie o initate, maniera de abordare a materialului epic se schimba de la un volum la celalalt. Initial actiunea se concentreaza pe prezentarea destilului unui sigur personaj, la care se raporteaza si celelelalte, ritmul narativ este lent, reand impresia de stabilitate a vietii taranesti patriarhale; ulterior, ritmul devine alert, prezentandu-se existent unei intregi colectivitati, in schimbare.

(Volumul I)Volumul I are 3 parti , prin intermediul tehnicii narrative a planurilor paralele sau intersectate, se prezinta viata familiei numeroase a lui Ilie Moromente(plan principal), dar si existent altor familii din satul Silistea-Gumesti: Balosu, Botoghina sau Tugurlan(planuri secundare.

(Actiunea primului volum) Actiunea primului volum incepe cu trei ani inainte de izbucnirea celui de-al doilea Raboi Mondial. In incepultul romanului este regasita o referire succinta la un timp “rabdator, benefic linistii sufletesti a familiilor satului patriarchal “In campia Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare;, viata se scurge aici fara conflicte mari”.Pe parcurs insa, aceasta constatare se dovedeste a fid oar iluzia indivizilor care compun colectivitatea sateasca si care credeau in stabilitatea lor.Desi naratorul consimte la pastrarea iluziei taranilor, referirea simetrica la timp de la sfarsitul primului roman anunta iminenta destramare “timpul nu mai avea rabare”

Actiunea primului volum este structurata in functie de trei nulee epice: cina,, secerisul, fuga fiilor, prezentand gradat destramarea echilibrului interior al personajului principal, in stransa legatura cu schimbarea din viata colectivitatii.

Avand intuitia unui mare romancier, Preda aduna personajele planului principal in prima scena importanta care prezinta cina familiei. “In timp ce Catrina si copii facuti cu Moromete (TIta , Ilinca si Niculae) stateau langa vatra”, centru symbolic al unitatii intr-o casa, Paraschiv Nila si Achim, fiii lui Ilie din prima casatorie” stateaui pe partea dinafara a tindei, ca sic and ar fi fdost gatan sa se scoale de la masa sis a plece”, detaliu care anticipeaza fugal or de acasa de la sfarsitul primului volum.”Moromete sta parca deasupra tuturor. Locul lui era pe pragul celei de-a doua odai, de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare” pozitie ce exprima autoritatea lui Ilie Moromete in familie.

Inca de la inceput se concretizeaza principalul conflict al romanului, anume acela dintre memrii familei: disputa mocnita dintre mama si fiii vitregi sic ea dintre copiii rezultati din cele doua casatorii; la acestea se adauga si conflictul dintre tata si fiul cel mic Niculae, Moromete ne fiind de accord cu dorinta lui Niculae de a studia, preferand sa-l ajute la treburi.

Duminica, in timp ce femeile merg la biserica, barbatii se strang in poiana lui Ioncan pentru a discuta evenimentele politice citite din gazeta. Taranii il asteapta pe liderul lor spiritual Ilie moromete, care mereu intarzie si mereu le adreseaza aceeasi intrebare : “Ce e, ma, ce v-ati adunat aicea?”. Chiar daca simpatiile lor politice nu coincideau, dialogul reprezinta o maniera indedita de a pastra permanent legatura cu viata publica generala a tarii.

Amenintarile istorice sunt evidente, la nivel individual, in cena platii taxei fonciare, in care Ilie Moromete incearca, prin disimulare , sa se sustraga de la achitarea darilor impuse de stat;dar , cu toate astea, moromete se vede nevoit sa-I dea Jupuitului o parte din bani pentru a aplana cunflictul.

Pe fondul conflictual din familie si asaltat de multimea de datorii, Moromete se hotaraste sa taie salcamul din curte pentru a-l vinde vecinuloui sau instarit, Tudor Balosu.In zorii unei zile memorabile, tatal impreuna cu Nila, cel mai naiv si mai docil dintre fii, doboara salcamul falnic, un symbol al echilibrului familial, o axa care leaca pamantul de cer.

Criticul literar Eugen Simion affirma ca taierea salcamului are “o valoare premonitory”, el simbolizand unitatea vietii familial, fiind “in lumea obiectelor ceea ce reprezinta tatal in viata familiei”, anume “un punct stabil de referinta. Astfel decliunul familiei Moromete devine inevitabil.

Fuga fiilor sai, cu oile, caii si bunurile din casa, reprezinta o lovitura grea a destinului asupra felului in care tatal percepe lumea. El este silit sa constate ca ei au o mentalitate total diferita de a lui si incepe sa se itrebe unde a gresit.Dupa ce afirmase ca baietii lui “sunt bolnavi”, fiind incapabili de a se multumi cu bucuriile spiritual;ui, pentru ca erau mult prea dornici de a avea bani, el realizeaza ca iluzia linistii si echilibrului se prabuseste, iar amenintarile iminentelor schimbari sociale se adeveresc “ timul rabdator nu mai exista si sigura solutie de compromise era adaptarea la noua oranduire ai carei reprezentanti erau si fiii sai.Dupa aceasta lovitura Moromete se schimba radical, nu mai glumeste, nu mai raspunde la salut, devine “indepartat si nepasator”, in urma constatarii ca timpul nu are “cu oamenii o nesfarsita rabdare”

(Volumul II)

Structurat in cinci parti, in volumul al doilea se poate constata o schimbare majora la nivelul tonalitatii si a ritmului epic.Curgerea linistita a destinelor e inlocuita cu prezentarea alerta a multitudinii de fapte si personaje noi, exemplificand incetarea iluziei ca timpul este rabdator. In relatie de simetrie cu primul Volum, actiunea este si aici structurata in jurul a trei nuclee epice: cina prilejuita de intalina lui Morometie cu fii, secerisul communist , moartea lui Moromete.

Actiunea volumului al doilea incepe dupa izbucnirea Raboiului Nondial, intr-o aparenta stare de implinire familial Moromete: tatal, care parca intinerise, vindea porumb la un prêt bun, ceea ce asigura confortul financiar mult-dorit. In esenta insa, drama destramarii familiei este vie in constiinta personajului.Moromete ii viziteaza pe baietii fugiti la bucuresti, in speranta ca ii va convinge sa se intoarca la in satul mnatatal. Constanta insa ca ei “erau dusi pentru totdeauna”, refuzand categoric propunera tatului.

Moartea fiului sau Nil ape front, reprezinta o lovitura puterncia pentru ilie moromete, lovitura ce conduce la o iremediabila incidere in sine.

Niculae, fiul cel mic, abandonase scoala pentru ca, spunea tatal, aceasta nu aducea niciun beneficiu. El isi gaseste menirea in sustinerea noii ideologii promvate de comnustyi. Este trimis la o scoala de partid , el ajunge cu tipul un sustinator infocat al partidului si este trimis de Primul Scretar ca activist in Silistea-Gumesti pentru a supravechea indeprinirea planului de colectare a cerealelor. In timpul secerisului, realizeaza insa ca aplicarea ideologiei comuniste este dramatic pentru tarani, iar in urma multiplelor neintelegeri aparute in stat este exclus din partit. Totusi continua studiile, ajungand inginer si se casatoreste cu Marioara, devenita asistenta medicala.

Noua oranduire sociala isi lasa amprenta si asu[pra existenteit atalui, care nu poate concepe ca reprezentantii Sfatului popular sa ii incalce proprietatea pentru a consemna cat porumb a recoltat si pentru a aprecia cantitatea pe care trebuie s-o predea la stat. Este obligat de asemenea sa dea cota parte din carnea , laptele sau lana din gospodaria sa. Sotia il parareste si ea, plecand la fica sa. Omul care nu isi mai gaseste locul in societatea asta pe care o considera nedreapta, mediteaza din nou asupra rostului sau in lume.

La 80 de ani, Moromete, caruia firul vietii I se apropia de sfarsit, exprima crezul existente sale :”domnule, eu totdeauna am dus o viata infepedenta”, moare in cele din urma, fara a suferi , de batranete.

Simbolul pe care il reprezinta ramane viu in amintirea lui Niculae si acesta se impaca cu tatal sau prin intermediul visului.

(concluzii) “Morometii este un mare roman prin originalitatea tipologiei si profunzimii creatiei.” (Eugen Simion)