Morbiditate. }o]o v u] ] ]o ] netransmisibile ca probleme de v µ o] X · 2017-11-20 ·...

Morbiditate. Bolile tra s isi ile și netransmisibile ca probleme de

să ătate pu li ă.

Curs Studenti anul V,

Facultatea de Medicină

Dis ipli a de Să ătate Pu li ă și Management

UMF Carol Davila Bu urești An univesitar 2017-2018

Morbiditatea

Morbiditatea, în termeni simpli, se referă la nivelul de oală și de invaliditate caracteristic unei populații.

În mod tradițio al, spe ialiștii s-au concentrat asupra impactului pe care îl are mortalitatea (rezultatul final al

or idității asupra populațiilor și numai în ultimii ani odată cu reșterea spera ței de viață , accentul s-a

deplasat mai mult în dire ția morbidității.

Profilul de morbiditate al unei populații poate fi tradus în nevoi de servicii medicale și stă la baza pla ifi ării de servicii medicale.

Distri uția morbidității afe tează, în mod dinamic, caracteristicile de mortalitate ale populației și o poziția de ografi ă viitoare a acesteia.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Defini ii Morbiditatea reprezi tă fe o e ul de asă al

î ol ăvirilor apărute î tr-o populaţie defi ită, î tr-o a u ită perioadă de ti p, î ge eral u a ale daristi .

Evenimentul consemnat este apariţia/preze ța bolii, defi ită a odifi area stării de să ătate, adi ă a stării de bine fizic, psihic şi social pe care aceasta o presupune - a se ța să ătății .

U itatea statisti ă de o servare este î ol ăvirea”, sau î a ordarea lo gitudi ală, persoa a ol avă.


Dupa Principles of Epidemiology for Public Health (EPID600), Victor J. Schoenbach, Department of

Epidemiology, Gillings School of Global Public Health,University of North Carolina

,

4

Populatie la

risc

Decese,

vindecări, etc.

Cazuri

existente

Concepte relevante

Există ai ulți ter e i are des riu a se ța să ătății : Deficiență - orice pierdere sau anomalie a structurii sau a

fu ției psihologi e, fiziologi e sau a ato i e; Incapacitate (dizabilitate) - o restri ție sau lipsă a apa ității

de a efectua o activitate în mod sau în intervalul considerat or al pe tru o fii ță u a ă;

Handicap - un dezavantaj pentru un anumit individ, care rezultă di tr-o defi ie ță sau incapacitate, are li itează sau î piedi ă î depli irea u ui rol or al î fu ție de vârstă, sex și fa torii so iali și ulturali pe tru a el i divid.


Criteriile utilizate pentru caracterizarea bolilor

preze ţa olii u ărul de oli are se găses la o persoa ă

fre ve ţa olii la u grup di populaţie

gravitatea bolii

i pa tul asupra să ătăţii

Î adrarea g osologi ă el ai fre ve t utilizată este ICD 10 - clasifi area OMS a olilor are pu e a e t pe auza olilor şi organul atins), dar există u eroase alte lasifi ări după riterii psihiatri e, si pto e, defi ie ţe, i apa itate .

Disciplina de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

• Prezi tă i porta ţă pentru:

Ela orarea şi i ple e tarea ăsurilor de preve ţie

Controlul bolilor într-o populaţie Pla ifi area î grijirilor de să ătate Cer etarea etiologiei şi ta loului li i al olii Estimarea impactului social şi economic asociat bolilor.

• Măsurarea or idităţii într-o populaţie tre uie să ţi ă o t de ur ătoarele ele e te:

- olile su t u o ept di a i şi evolutiv

- separarea să ătăţii de oală u este uşoară - u fe o e or id poate fi o servat şi i terpretat diferit de bolnavi sau de profesioniști di spe ialități distincte.


Studiul or idității

Morbiditatea – particularită i Înregistrarea morbidităţii este puternic influenţat de:

Accesibilitatea serviciilor medicale

Calitatea serviciilor medicale

Performan a diagnosticului

Corectitudinea codific rii Adresabilitatea popula iei.

Evoluţia bolii poate fi c tre:

vindecare,

cronicizare,

complicaţii (incapacitate, handicap, etc.), Deces. Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti

Documentele purtătoare de informaţii

Documente medicale curente: • registrul de o sultaţii • fişa edi ală • foaia de o servaţie • registrele de pa ie ţi

I for aţiile furnizate de: • sistemele de monitorizare şi supraveghere, • anchetele şi studiile special concepute pentru analiza

anumitor aspecte ale fenomenului.


Tipuri de morbiditate Clasi su t des rise ur ătoarele tipuri de or iditate: Reală – totalitatea azurilor de oală existe te la ivelul u ei

o u ităţi. Diag osti a ilă – cazurile diagnosticabile cu probele care

există î preze t. Auto-per epută resi ţită – refle tă starea de să ătate

per epută de i divid. O ie tivă – este ea ăsura ilă prin anchete epidemiologice

siste ati e utilizâ d i stru e te de ăsură sta dardizate

De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de mai multe boli, fenomen numit comorbiditate.

Catedra de Sanatate Publica si Management,


Tipuri de morbiditate (2)


MORBIDITATE REALĂ

MORBIDITATE

DIAGNOSTICABILĂ

MORBIDITATE

DIAGNOSTICATĂ

Cu os ută

la nivelul

populației

Măsurarea morbidită ii observate

Abordare transversal (un an calendaristic)

Abordare longitudinal (o cohorta sau o genera ie)


Abordări în măsurarea morbidită ii observate

În func ie de debut

- Cazuri noi – inciden a

- Cazuri noi+vechi – prevalen a

În func ie de gravitate

- Morbiditate cu incapacitate temporar de munc (ITM)

- Morbiditate cu invaliditate

- Morbiditate spitalizat

- Mortalitate pe cauze medicale (cazul de îmboln vire care determin decesul).


Incidenţa îmbolnǎvirilor Definiţie: fe o e ul apariţiei azurilor oi de

oalǎ î tr-o populaţie defi itǎ şi î tr-o perioadǎ defi itǎ de ti p.

Unitatea de observare: azul nou de oalǎ - cazul de oalǎ diag osti atǎ, înregistrat pentru prima datǎ la a eeaşi persoa ǎ i difere t de o e tul apariţiei se elor li i e sau odifi ărilor paraclinice.

Mǎsurarea fenomenului

În abordare transversală a fenomenului (an calendaristic): Indicatori de intensitate (frecvenţǎ) – rate care mǎsoarǎ

frecvenţa de apariţie a cazurilor noi în toatǎ populaţia luatǎ în studiu sau în subpopulaţii.

Indicatori de structurǎ (ponderi, proporţii) – structura cazurilor noi în funcţie de o serie de caracteristici (vârstǎ, sex, mediu social, cauzǎ etc).

În abordarea longitudinalǎ a fenomenului:

rata cumulativǎ a incidenţei rata medie a incidenţei (densitatea de incidenţǎ)

Factori care influen ează inciden a

Modificarea stilului de via

Modificarea virulen ei factorilor incrimina i în producerea bolii

Apari ia unor noi determinan i ai bolii

Eficacitatea interven iilor de prevenire

Evolu ia temporal a bolii

Apari ia unor noi metode de diagnostic

Modific ri în structura pe grupe de vârst a popula iei

Modific ri în clasificarea bolilor

Migra ia.

Disciplina de Sanatate Publica si Management,


Prevalen a

Prevale ţa → fre ve ţa azurilor de oală existe te (cazuri noi

şi ve hi de oală într-o populaţie la u o e t dat (prevalenţa

de moment) sau într-o perioadă (prevalenţa de perioadă).

Unitatea de observare → azul de oală ou sau ve hi .

Prevale ţa este utilă ai ales în studiul bolilor cronice

Supravieţuirii Poverii bolilor

Rata de prevale ţă depi de de două o po e te: i ide ţa olii şi durata bolii.

Rata de prevale ţă = Rata de i ide ţă * Durata olii


Factorii care influen ează prevalen a


• Apariția de cazuri noi de boală • Creșterea efectelor terapeutice dar fără vindecare • Durata mare a bolii • Îmbunătățirea facilităților de diagnostic • Îmbătrânirea populației • Creșterea duratei medii a vieții • Imigrarea bolnavilor • Emigrarea persoanelor

sănătoase.

• Scurtarea duratei bolii • Reducerea i ide ţei • Creșterea ratei de vindecare a cazurilor • Rata î altă a fatalităţii asociate bolii • Emigrarea cazurilor.

Morbiditate - în func ie de consecin e

Reflect doar îmboln virile care au produs incapacitate de diverse tipuri şi gravit ţi. Astfel acesta poate fi:

Morbiditate cu incapacitate temporară de muncă (ITM) . Sursa informaţiilor o constituie certificatul de concediu medical

iar unitatea de observare este certificatul medical iniţial

Morbiditate cu invaliditate – se refer la bolile grave care produc afectarea severă şi nereversibilă a capacităţilor funcţionale ale individului.

Sursa de informaţii o constituie decizia de pensionare pe caz de boală.

Morbiditate spitalizată - frecvenţa îmbolnǎvirilor care determinǎ

spitalizarea bolnavilor Sursa de informaţii o constituie raportarea spitalelor (diagnosticul

principal la externare) Catedra de Sanatate Publica si Management,


Bolile transmisibile i netransmisibile

Disciplina de S n tate Public i Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

20

inta interven iilor de sănătate publică

S n tatea Public - tiin a i arta de


21

1 • a preveni boala

2 • a prelungi via a

3 • a promova

s n tatea

prin efortul organizat al societății (Acheson 1988)

1.PREVENIRE

2. SUPRAVEGHERE

cazuri

3. PROMOVAREA COMPORTAMENTELOR

SANATOASE

Ce este o problemă de sănătate publică?

Resurse disponibile

pentru sastisfacerea

nevoilor

Nevoi de s n tate


22

PREVALENTA CONDI IEI

(B/FR)

CONDITIA SE POATE PREVENI?

IMPACTUL ASUPRA

INDIVIDULUI

EXIST INTERVEN II? TRATAMENT DISPONOIBIL

IMPACTUL ASUPRA

SOCIET II

?

Boli transmisibile i boli netransmisibile

Evaluarea comprehensiv a poverii bolii – Global burden of disease - Studiu al B ncii Mondiale1990

Indicatorul DALY - m suratoare a st rii de s n tate a popula iei care combină informa ii despre mortalitate i informa ii despre condi ii non-fatale

DALY - ani de via ajusta i prin dizabilitate – disability adjusted life years

DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost due to Disability )

Speran a de via ă fără dizabilitate /Healthy Life Years

Ani de via ă sănătoasă- Years of Healthy Life Disciplina de S n tate Public i Management,

UMF "Carol Davla" Bucureşti 23

Sursa informaților:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

Evoluţia HLY la bărbaţi, în România şi UE


24

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

HLY B Ro 2015= 59 HLY B max UE 2015= 72.6 HLY B min UE 2015= 51.8

Evoluţia HLY la femei, în România şi UE


25


LY F Ro2015=59,4 LY F max UE 2015=74.6 LY F min ue UE2015=54.1

DALY= disability adjusted life years DALY - ani de via ajusta i prin dizabilitate

1 DALY = 1 an de via s n toas pierdut

Suma DALY pentru o popula ie – m sur toare a diferen ei dintre actuala stare de s n tate a popula iei i situa ia ideal a s n t ii (întreaga popula ie tr ie te

pân la vârste avansate, f r boal i dizabilitate)

DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost due to Disability )


26

Sursa informatiilor: WHO , Health statistics and information system

Ratele DALY la 100.000 persoane standardizate, pe categorii de cauze,

România, 2010


27


DALY pe cauze la femei, România 2010

DALY pe cauze la bărbaţi, România 2010


28

BOLILE TRANSMISIBILE (BT)


29

BT – caracteristici

Cauzate de micro-organisme patogene (viru i, bacterii, parazi i, fungi) care se transmit de la om la om prin aer, ap , produse alimentare, etc.

La nivel mondial se fac eforturi pentru a controla aceste boli, prin m suri de s n tate public (vaccin ri, sanita ie, etc.), dar ele reprezint înc o important povar a bolilor (estimare OMS - în 2020 vor ajunge la 22% din DALY)

Noi boli transmisibile apar (ex: ebola), unele vechi reapar, în contextul schimb rilor sociale i de mediu

Exist metode epidemiologice de prevenire, supraveghere i control pentru multe dintre BT.


30

Defini ii

Epidemia – apari ia unei boli într-un teritoriu cu o frecven superioar frecven ei a teptate

Nr. de cazuri care indic prezen a unei epidemii variaz în func ie de: natura agentului infec ios, m rimea popula iei receptive, existen a unor expuneri anterioare, timpul i locul apari iei expunerii.

Endemia – boala care este de obicei prezent într-o regiune sau la o popula ie, cu o inciden relativ mare comparativ cu alte popula ii (ex. malaria).

Pandemia – o epidemie care cuprinde un teritoriu mai larg (cel pu in 2 continente). Disciplina de Sănătate Publică și

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 31

Categorii de BT considerate probleme de SP în România

Tuberculoza

Infec ia HIV/SIDA

Boli cu transmitere sexual

Hepatitele virale

Rujeola


32

Importate: Infec ia cu virusul West-Nile

Infec ia cu virus Zika

Ebola

Tuberculoza – problema de SP România

RO- Regiune endemic

Progrese în sc derea inciden ei, dar:

15.195 cazuri (2015) reprezint 24% din totalul de la nivel UE

Inciden a de 6 ori mai mare decât media UE

68% cazuri - masculin

Rate mari pentru adul i – pop. activa

Program na ional de supraveghere, diagnostic i tratament,

Problema aderen a la program

MDR TB Disciplina de Sănătate Publică și Management,

UMF "Carol Davla" Bucureşti

33

Sursa: Health for all, 2017

66,64

11,37

Infecţia HIV/SIDA

România - context particular legat de infec ia HIV: nr mare cazuri detectate la copii i nou-n scu i (1987-1991)

O creştere a num rului cazurilor de HIV s-a înregistrat pân în 2010

num rul total cumulativ de cazuri de HIV i SIDA înregistrate, începând cu anul 1985 – iunie 2017, a fost 22520

In perioada 1985-2017 s-au înregistrat 7163 decese datorate SIDA

iunie 2017, un num r de 14655 persoane cu HIV/SIDA erau în via .

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

34


35


3,55

5,85

Boli cu transmitere sexuală (BTS) Sifilis Chlamidia Infec ia gonococic Altele

Program na ional de s n tate Testare gratuit Tratament Educa ie sanitar – comportament sexual


36


37


Hepatitele virale Hepatita cu virus A – inciden a mai mare decât media UE

(aproape dubl ), vaccinare (în caz de inunda ii)

Hepatita cu virus B - zon endemic , vaccinarea nou-n scu ilor, - risc cronicizare (10% adul i, 25-90% copii),

- risc carcinom hepatic.

Grupuri risc Hep B:

nou-n scuţii din mame infectate,

copiii din colectivit ţi, lucratorii din s n tate,

dializaţii,


38

Grupuri risc Hep B:

consumatorii de droguri intravenoase,

persoanele care fac acupunctur sau tatuaje,

persoane care tr iesc sau c l toresc în zone endemice,

persoane cu mai mulţi parteneri sexuali/ homosexuali.

Rujeola 19000 cazuri noi în regiunea EU/EEA în 2017 (ianuarie-

oct 2017), 44 decese

7570 cazuri noi în Romania – cel mai mare num r de cazuri!, urmat de Italia i Germania

87% dintre cazuri - persoane nevaccinate

Pentru întreruperea transmiterii este necesar ca acoperirea vaccinal cu a doua doz de vaccin s fie de minimum 95% (important pentru evitarea transmiterii la copii sub un an).

https://ecdc.europa.eu/en/news-events/measles-eueea-current-outbreaks-latest-data-and-trends-october-2017

BOLILE NETRANSMISIBILE (BNT)


40

No iuni generale (1)

Problem important de s n tate public - principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel mondial

Estimari OMS privind BNT : determin aprox 60% din decese/an la nivel mondial (38

mil. decese./an in 2012), 40% dintre ele fiind premature

determina aprox. 46% din povara global a bolilor; care va creşte la 60 – 70% în anul 2020

80% din decese – determinate de BCV, tumori, boli respiratorii, DZ,

75% din decese – in tarile cu venituri mici si medii. Disciplina de S n tate Public i Management,



Creşterea marcat a prevalen ei bolilor cronice este responsabil de: sc derea duratei medii a vieţii, creşterea nivelului de mortalitate, sc derea calit ţii vieţii atât în regiunea european cât şi în întreaga lume.

În Europa, 75% din povara bolii exprimat prin DALY în anul 2000 este atribuibil acestor afecţiuni şi se aşteapt ca, pân în anul 2020, s creasc pân la 80%.


42


OMS estimeaz c principalii factori de risc pentru bolile cronice sunt:

Fumatul, Inactivitatea fizic , Dieta nes n toas , Consumul de alcool.

Impact major în sc derea incidenţei bolilor cronice pe termen scurt:

schimbarea obiceiurilor alimentare,

creşterea activit ţii fizice, renunţarea la fumat si alcool, pot preveni

80% din bolile coronariene,

90% din cazurile de DZ tip 2 şi 1/3 din cancere.


43

Caracteristici epidemiologice (1)

1. Nu au o etiologie cunoscut ; 2. Perioada de latenţ mare; 3. Debutul greu de reperat în timp; 4. Necesit un management susţinut, pe o perioad de mai mulţi ani, chiar decenii; 5. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele s race - modificarea comportamentului alimentar, sc derea nivelului de activitate fizic şi creşterea consumului produselor din tutun la nivel mondial, ca rezultat al urbaniz rii, industrializ rii, dezvolt rii economice şi globaliz rii pieţei alimentare; 6. Responsabile de mari disparit ţi în starea de s n tate atât între state, cât şi în interiorul acestora (cea mai mare parte a deceselor prin boli cronice provine din ţ rile s race - impact mult mai mare în populaţiile s race sau marginalizate)


44

Caracteristici epidemiologice (2)

7. Au caracter plurifactorial (asocierea diabetului zaharat cu hipertensiunea arterial creşte de 19 ori riscul de accident vascular cerebral)

8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi; 9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este

determinat de un num r relativ redus de factori de risc : fumatul, consumul de alcool, comportamentul alimentar, inactivitatea fizică, carcinogenii din mediu.

10. Sunt o consecinţ explicabil a tranziţiei demografice 11. Necesit intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional, pentru a fi prevenite şi controlate.


45

Tendinţe pe plan naţional

modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modific ri importante în ultimele decenii,

creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalit ţii datorate acestora,

creşterea ponderii populaţiei vârstnice,

acţiunea multipl a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi a serviciilor de s n tate.


46


47

Principalele boli cronice 1. Bolile cardio şi cerebrovasculare ◦ hipertensiunea arterial ; ◦ cardiopatia ischemic ; ◦ bolile cerebrovasculare.

2. Tumori ◦ cancerul de col uterin; ◦ cancerul bronhopulmonar; ◦ cancerul de colon şi rect

3. Bolile aparatului respirator ◦ BPOC ◦ Astmul

4. Bolile aparatului digestiv ◦ Boli digestive ◦ Hepatite cronice şi ciroza

5. Boli de metabolism şi nutriţie ◦ Diabetul ◦ Obezitatea

6. Bolile psihice


48

17,5 milioane decese, 45% din decesele BNT (2015)


3.9milioane decese, 11% din decesele BNT (2015)


1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

Reprezint principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au graniţe geografice, economice sau sociale.

Anual apar în lume 32 de milioane de cazuri noi de boli cardio şi cerebrovasculare.

In 2015, 17 milioane cazuri au fost fatale (30% din totalul deceselor la nivel mondial), din care: 7 milioane se produc prin cardiopatie ischemic , 6 milioane prin boala cerebrovascular 4 milioane prin hipertensiune arterial .

Prevalenţa acestor boli nu este cunoscut , dar OMS estimeaz c anual supravieţuiesc unui infarct miocardic sau unui accident vascular cerebral peste 20 de milioane de indivizi, dintre care o mare parte necesit ulterior îngrijiri medicale şi sociale foarte costisitoare.


49

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

In România Constitue principala cauz de mortalitate, fiind

responsabile de 58% din num rul total al deceselor în anul 2016.

Rata standardizat de mortalitate prin aceste boli se situeaz cu mult deasupra mediei europene, fiind de peste dou ori mai mare decât media UE.

Din aceast categorie de boli, cele mai importante pentru România sunt: hipertensiunea arterial ; cardiopatia ischemic ; bolile cerebrovasculare.


50


51 Sursa: Health for all, 2017

448,92

192,05

2. Tumori (1)

La nivel mondial, determin 13,3% din numarul total al deceselor.

Dinamica în creştere, în special în ţ rile s race.

Factorii de risc incriminaţi în apariţia cancerelor: Tutunul, responsabil de 30% din decesele prin cancer Dieta, care determin circa 30% din tumori în ţ rile

dezvoltate i 20% în ţ rile în curs de dezvoltare Supragreutate/obezitate (leg tur cu cancerul de

esofag, colon, sân, endometru, rinichi). Se consider c factorii comportamentali joac un rol

major în apariţia cancerului, mai importan i decât factorii genetici.


52

2. Tumori (2) În România constituie a doua cauza de deces -20% din totalul

deceselor în 2016.

Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.

Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt urm toarele:

cancerul de sân; cancerul de col uterin; cancerul bronhopulmonar; cancerul de colon şi rect.

Disciplina de S n tate Public i Management,




176,05

161,93

Estimated age-standardized rates (World) (incidence and mortality), both sexes, Romania in 2012

Data source: GLOBOCAN 2012 Graph production: Cancer Today (http://gco.iarc.fr/today) © International Agency for Research on Cancer 2016

http://gco.iarc.fr/today


Estimated age-standardized rates (World) (incidence and mortality), both sexes, European Union (EU-28)

in 2012

Data source: GLOBOCAN 2012 Graph production: Cancer Today (http://gco.iarc.fr/today) © International Agency for Research on Cancer 2016



3. Bolile cronice ale aparatului respirator

A treia cauz de deces în România,

Între ţ rile europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din aceast cauz .

Cele mai mari rate standardizate de deces prin boli respiratorii s-au înregistrat în Danemarca, Ungaria, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Belgia, Croa ia, Cehia (date statistice între 2012-2014).

În structura bolilor aparatului respirator se constat sc derea ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea deceselor prin boli respiratorii cronice.

În România, cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC şi Astmul bronsic.


57


58

R=18,96

EU=17,07


4. Bolile aparatului digestiv

România Locul 4 în Regiunea European la mortalitatea prin boli

digestive, dup Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan. Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea

Europeana, cu o rat standardizat de mortalitate dubl faţ de media europeana.

Locul 3 la morbiditatea spitalizat prin boli digestive. A treia cauz de deces, determinând circa 6% din totalul

deceselor. Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţ

accentuat de creştere pân în anul 1997, dup care a înregistrat o evoluţie cvasiconstant .


59



52,6

26,44

5. Boli de metabolism şi nutriţie

Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin:

costurile directe i indirecte pe care le determin , prevalenţa şi complicaţiile asociate, cauz major de mortalitate prematur , de accidente

vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare periferice, malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen lung şi de sc dere a calit ţii vieţii

Modelul morbiditatii ◦ În ţ rile dezvoltate, marea majoritate a diabeticilor sunt

peste vârsta de pensionare, ◦ în ţ rile în curs de dezvoltare diabetul afecteaz persoane

de vârst medie (35-64 de ani).

Mortalitatea prin diabet (2016) însumeaz 1.5 milioane decese atribuite direct diabetului şi circa 3,7 milioane decese/an, atribuite complicaţiilor acestuia (sursa WHO Diabetes Infographic 2016) Disciplina de S n tate Public i Management,




7,26

11,14

6. Bolile psihice

Problem actual de s n tate public , prin incidenţa şi prevalenţa în continu expansiune.

CONSECIN E: o evoluţie îndelungat , o mare putere invalidant afecteaz atât individul, cât şi familia i comunitatea recuperarea necesit eforturi considerabile şi timp îndelungat povară nedefinită - sc derea productivit ţii, suicid, incapacitate de

munc pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei bolnave a altor membri ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitiv precar a copiilor proveniţi din p rinţi cu astfel de afecţiuni, etc.

povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, înc lcarea drepturilor omului

Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat. peste 870.000 de persoane se sinucid anual, în condiţiile în care

unele studii arata faptul ca numai 15-20% din totalul cazurilor de suicid au o cauz absolut patologic , restul având la baz conflicte psihologice sau sociale.


63

Morbiditate. }o]o v u] ] ]o ] netransmisibile ca probleme de v µ o] X · 2017-11-20 ·...

Documents

Transcript of Morbiditate. }o]o v u] ] ]o ] netransmisibile ca probleme de v µ o] X · 2017-11-20 ·...