montaj RC decembrie - Revista Constructiilor · 2018-12-10 · fiecare colþ de stradã mai...

Sãrbãtori fericite!Oare pentru toatã lumea?!Nu, nu-i vorba despre aniversãri sau

zile onomastice care au pentru fiecaredintre noi un caracter preponderent per-sonal, cu semnificaþii de ordin sentimental.Nu, este vorba despre sãrbãtorile „colec-tive” într-un fel, cele care sunt tradiþionalînrãdãcinate în existenþa umanã, cufuncþii religioase sau laice – de marcare atimpului scurs din clepsidra vremurilor,pentru cã „nimic nu-i mai veºnic decâtveºnicia”. Deci ºi sãrbãtorile Crãciunuluiºi ale Anului Nou, cãci despre ele estevorba, sunt douã dintre cele care vordãinui, întrucât dau sens ºi valoare vieþii. Eleºi-au pus amprenta asupra umanitãþii,rãspunzând nevoii acesteia de comuni-une, armonie ºi bucurie. Adunaþi cu mic,cu mare în jurul bradului, fiecareîndreaptã cãtre Cel de Sus rugãciuni ºiosanale cu gândul cã va fi iertat pentru cea greºit ºi va primi pe mãsura faptelordarurile divine. Lor, acestor daruri cu osemnificaþie aparte pentru viaþa lãuntricã,li se adaugã cele materiale, care bucurãla rândul lor copiii în primul rând, dar ºimaturii „versaþi” de acum în ale sãrbãto-rilor de acest gen.

Este însã pentru toatã lumea un prilejde bucurii, mai ales materiale?

Sigur cã nu, ºi nici nu pot existadecât în limita posibilitãþilor existenteîn… buzunare! De aici ºi întrebarea:sãrbãtorile sunt sãrbãtori pentru toatãlumea? ªi dacã da, sunt mãcar decente?Aici totul depinde de unghiul dincare priveºti lucrurile.

Nababii se întrec în a alege ce-i maiscump pentru cã îºi permit orice. Sãracii(destui la numãr) colindã pieþele ºimagazinele sã gãseascã de-ale gurii laun preþ care sã nu le uºureze totalbuzunarele.

Vorbind de nababi, multe suntcazurile care iritã prin gradul înalt de sfi-dare a celor mulþi. De luni de zile, deexemplu, un cunoscut (prin TV)bucureºtean, proaspãt cãsãtorit ºiviitor… „bunic” îºi etaleazã sistematicstrategia ºi tactica privind treburile

familiale, care, oricum, ar trebui sã fieintime ºi nu de spectacol kitsch dezavuat.Pe cine oare intereseazã lenjeria încare se va lãfãi viitorul copil sau landoulîn care va fi purtat sau… sau…?

Cum pot fi recepþionate asemeneaatitudini ºi comportamente antisociale,dacã este sã le judecãm vizavi de atâþi ºiatâþi nevoiaºi cãrora le mor sau le disparpruncii în maternitãþi? Revolta acestoranu este legatã de faptul cã unii s-auîmbogãþit miraculos în ultimii 16 ani(aici justiþia ar trebui mai urgent sã-ºispunã cuvântul), ci de zeflemeaua cucare îi trateazã, subliniind încã o datãdesconsiderarea celor pe spatele cãroraºi-au construit averea.

Alþi nababi, alte exemple.Te uiþi ºi nu-þi vine sã-þi crezi ochilor

cum zboarã „verziºorii” ºi „euroii” pe ladiverse sindrofii, umplând ringurile ºiscenele unde se… produc maneliºtii!

Cine îi finanþeazã din plin? Totnababii care, aburiþi de plãcerilealcoolului ºi prezenþa fetiþelor, se dau fãrãnicio jenã în spectacol (de cele mai multeori, din pãcate, pe ecranele TV, la rândullor, indecente). Nu este un contrast izbitorsã urmãreºti din ce în ce mai des aseme-nea lucruri tot la TV, în comparaþie cumiile de exemple de oameni necãjiþi, careîºi petrec zile ºi nopþi pe la ghiºee sau far-macii pentru a primi una sau mai multepilule care sã le prelungeascã viaþa de la ozi la alta? Nu este izbitor sã vezi listele cucheltuielile de întreþinere la blocuri carescot din buzunarele locatarilor trei sferturisau mai mult din veniturile lunare?

În asemenea condiþii, ce bucurii sãmai aºtepte aceºtia cu prilejul sãrbãto-rilor din aceastã iarnã? Staþiunile mon-tane sunt deja ocupate pentru finalul dean. De cine credeþi? Tot de înavuþiþii depeste noapte.

Sã fie clar, nimeni nu îºi închipuie cãîn lume este, sau ar trebui sã fie, egali-tarism, o asemenea societate nu existã.Existã însã þãri occidentale care, cu fricãde Dumnezeu, au grijã ca majoritatealocuitorilor sã ducã o viaþã decentã fãrãa regreta cã natura i-a trimis pe aceastãplanetã.

De ce oare nu învãþãm ºi nu aplicãmceea ce fac bogaþii din aceste societãþioccidentale vizavi de conaþionalii lor?

Sigur cã este mai uºor pentru unii dela noi sã arate ce sunt ei, de ce posibilitãþidispun ºi, de aici, ºi uºurinþa cu care îitrateazã pe semenii lor, uitând cã existãtotuºi un Dumnezeu pentru fiecare înparte, lucru de care ar trebui sã se teamãîn final, final care nu iartã pe nimeni.Aºadar, sãrbãtori ºi sãrbãtori, fericite saumai puþin fericite dupã… buget,parafrazându-l pe nenea Iancu. Numai cãatunci, deºi erau mai puþini nababi, lafiecare colþ de stradã mai importantã dincartierele localitãþilor, sfârâiau cãrnurilepe grãtare ºi clipocea vinul în pahare ºipentru cei sãraci.

Acum, când din când în când se orga-nizeazã câte o acþiune de binefacere,îmbulzeala pentru un mic sau o sarma lasãun gust amar tuturor celor care privesc sauparticipã la… spectacol.

Sãrbãtori ºi sãrbãtori. Sã vezi acumspre sfârºitul anului cum se înghesuieunii (numai în prezenþa presei) sã aruncepraf în ochii lumii, dãruind o pungã deplastic cu câteva merinde, arãtând cebinefãcãtori sunt ei. Doamne, iartã-i, cã,zãu, ne aratã încã o datã cât de ipocriþisunt.

ªi totuºi, conform tradiþiei ºi în limitaposibilitãþilor fiecãruia, sã ne bucurãmîn felul nostru de cele douã mari eveni-mente ale sfârºitului de an.

Iar noi încheiem cu o urare din inimã:Sãrbãtori Fericite pentru toatã llumea!

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Corector Viorica Gh. CRISTEAProcesare text Luminiþa CÃLIN

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248Gabriel DUMITRU0722.206.756

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizudr. ing. Mihail Liviu Roºuarh. Iulian Vagnerprof. dr. ing. Victor Burchiudr. ing. Marian Badiuconf. dr. ing. Ioan Crãciun

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori reprezintãpunctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumãresponsabilitatea pentru ele.

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Editor:STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIMNr. 66161

ISSN 1841-1290

ÎN ATENÞIA ABONAÞILOR NOªTRI!Din cauzã cã în cursul anului 2006 SC RODIPET SA nu ºi-a respectat obliigaþiile contractuale cu societatea noastrã, în anul 2007 nu vom

mai colabora cu aceastã firmã de diffuzare a presei. În aceste condiþii, rugãm pe toþi cititorii care au avut abonament la „Revista Consttrucþiilor”prin RODIPET sã se adreseze direct societãþii noastre pentru contractarea de abonamente ppentru anul viitor.

I n f o r m a þ i i d e t a l i a t e l a p a g . 1 1 4 .

Revista Construcþiilor decembrie 20064

Calitatea, criteriulexistenþei

în economia de piaþã

CARE SSUNT CCOMPANIILECARE PPOT DDEVENI CCANDIDATEPENTRU PPREMIUL WWQC AAL BBID?

Orice companie care are un angajament dovedit faþãde calitate ºi care cautã în continuare excelenþa pentruclienþii sãi, excelenþã doveditã prin atenþia faþã de pro-dusele ºi serviciile oferite, poate deveni o candidatã laacest premiu.

Compania care doreºte sã primeascã premiul trebuiesã fie reprezentatã ºi susþinutã de unul dintre membriiComitetului Internaþional de Selecþie al BID, sã aibãdepusã candidatura pentru cercetarea ºi evaluareacalitãþilor ºi caracteristicilor sale ºi pentru care meritãPremiul WQC al BID.

Membrii Comitetului Internaþional de Selecþie suntresponsabili pentru cãutarea ºi selectarea companiilornominalizate pentru Premiul WQC al BID. Informaþiilesunt colectate de la instituþiile locale, organizaþiile decomerþ, congrese, trusturi media de afaceri, Camere deComerþ, ambasade, precum ºi prin intermediul Internetului.Datoritã acestor surse de informare, membrii ComitetuluiInternaþional de Selecþie a Candidaþilor menþin permanentcontactul cu lumea afacerilor, care garanteazã o selecþieatentã a companiilor nominalizate ºi prezentarea finalã acandidaþilor.

Comitetul Internaþional de Selecþie a Candidaþilorconsiderã necesar a fi susþinute criteriile de selecþie acompaniilor care îºi depun candidatura pentru Premiul

Nu a trebuit sã treacãprea mult timp pentru ca, ºiîn România postdecem-bristã, calitatea sã-ºi inntre îndrepturile ei legitime, con-stituind ca în orice loc dinlume criteriul nr. 1 în ierar-hizaarea puterii ºi a consis-

tenþei nivelului economic ºi de civilizaþie cecaracterizeazã o þarã. Asta dacã judecãmîntr-un plan mai general, dar, cum oriceîntreg este constituit din pãrþi, ºi calitateaase situeazã la orice palier al activitãþilorcare compun acest complex.

Aºadar, ºi în sectorul consstrucþiilor asosit pe bunã dreptate momentul în care„disputa” pe planul investiþional sãdepindã dee cal i ta te . De cal i ta teaproiectelor, de calitatea execuþiei, de cali-tatea materialelor ºi a utilajjelor ºi, nu înultimul rând, de calitatea forþei de muncã.

Este drept cã, dupã 1990, au apãrut opuzzderie de societãþi comerciale cu pro-filul de construcþii, însã timpul ºi cu deose-bire nivelul caalitativ al prestaþiilor le-autriat nemilos. Situaþie care se va înãspri ºimai mult odatã cu ianuarrie 2007, cândRomânia va pãºi, sperãm, cu dreptul în UE.

Soseºte deci „momentul zero” dupãcare numaai cei performanþi vor puteaexista în noile condiþii ale economiei depiaþã. Aceasta ºi datoritã fapptului cã îninteriorul UE concurenþa este într-adevãrliberã, având la bazã potenþialul tehnic ºicaalitativ sã execute construcþii durabile ºieficiente. Sunt de acum destule societãþi deconstrucþii autohtone care, înþelegând cu oorã mai devreme acest fenomen, ºi-au luatmãsuri ºi s-au pregãtit teemeinic pentru aface faþã noilor situaþii.

Una dintre ele desprecare s-a mai scris înRevista Consttrucþiilor esteSC GENERALCONSTRUCTdin Piatra-Neamþ, societatecare are ca preºedinte alConsiliului de Administraþiepe inimosul ºi ef icientul inginer Ioan Mancea.

GENERALCONSTRUCT „a adunat” pânãaccum numeroase trofee ale calitãþii,majoritatea obþinute în afara graniþelorþãrii, un exemplu edificcator de câºtigare aaprecierilor pe care le meriþi din parteaevaluatorilor strãini.

În acest climatt se integreazã ºi tot atâtde numeroasele participãri la mani-festãrile organizate în strãinãtate ppe temacalitãþii. Consistenþa prezenþei la aseme-nea reuniuni reiese ºi din criteriile deselecþie cãrora trebuie sã le facã faþã oriceparticipant, criterii pe care vi le prezen-tãm mai jos. Intenþþionãm, astfel, sã vãprovocãm ºi la o participare interactivã,având în vedere capacitatea de a vãîncadra în exigenþele impuse.

Aceste exigenþe rezultã din Programulactivitãþilor din cadrul Convenþieei privindangajamentul faþã de calitatea în lume(Paris, 24–25 septembrie 2006). Sperãmca ele sã vãã intereseze ºi, dupã… posi-bilitãþi, sã încercaþi marea cu degetul!Ambiþia ºi perseverenþa pot conntribui lasuccesul scontat de dumneavoastrã.

continuare în pagina 6


WQC al BID de cel puþin 5 din urmãtoarele calitãþi prezenteîn strategia companiei:

Satisfacþia clienþilor;Inovaþii;Cercetare ºi Dezvoltare;Educare continuã;Service dupã vânzare;Calitate;ISO 9000;Mediu;Reciclare;Excelenþã în afaceri;Implementarea TQM;Profitabilitate;Creºtere permanentã;Brand;Marketing;Conducere;Management.

Membrii Comitetului Internaþional de Selecþie, aflaþi îndiferite pãrþi ale lumii, prezintã Comitetului Internaþionalde Selecþie al BID nominalizãrile susþinute de documente.Dupã analizarea atentã a propunerilor, se face confir-marea scrisã finalã a nominalizãrilor pentru premiu, con-firmare care este transmisã prin e-mail sau fax cãtrecompaniile finaliste, pentru a-ºi da acceptul privind nomi-nalizarea lor la acest premiu. Apoi echipa BID orga-nizeazã cadrul de primire a companiilor care vorparticipa la Ceremonia de decernare a premiilor WQC înoraºul ales.

APLICAÞIE PPENTRU AA DDEVENIMEMBRU CCOLABORATOR

Analiza ºi evaluarea nominalizãrilor ºi selecþia com-paniilor prezentate în calitate de candidate pentru Pre-miul WQC al BID este fãcutã de cãtre ComitetulInternaþional al BID.

Acest Comitet este compus dintr-un juriu care analizeazãcandidaþii. El primeºte propunerile pentru Premiul WQCParis, propuneri fãcute de cãtre membrii colaboratori dindiferite þãri.

BID este deschis pentru mãrirea numãrului membrilorcolaboratori.

Pentru a deveni membru colaborator, vã rugãm sãsemnaþi acest document personalizat. Apoi BID vã vacontacta în scris pentru a vã explica procedura care tre-buie urmatã pentru cãutarea ºi selectarea candidaþilor dinþara dumneavoastrã.

Toate informaþiile, generate dupã acceptarea de cãtredumneavoastrã a acestei aplicaþii pentru a deveni mem-bru colaborator, vor deveni strict confidenþiale în confor-mitate cu legislaþia naþionalã ºi internaþionalã dindomeniul informaþiilor confidenþiale despre persoane ºicompanii.

NUME ………………………………..COMPANIE …………………………..ADRESA ………………………………ÞARA ………………………………….TELEFON ……….. FAX ……… E-MAIL …………………..

Prin semnarea acestui document,cer sã devin membru colaborator al BID

SEMNAT …………….. DATA ………………………

IMPORTANT: Transmiteþi aceastã cerere la fax +34 91 556 20 29.

CLUBUL GGLOBAL AAL PPARTENERILOR

Organizaþia BID, prezentã în 173 de þãri, oferã com-paniilor câºtigãtoare posibilitatea de a face parte dinClubul Global al Partenerilor, care este conceput ca unforum global pentru schimbul de experienþã profesionalã,propuneri, iniþiative ºi crearea unor legãturi profesionaleîntre BID ºi câºtigãtori.

Clubul Global al Partenerilor are sediul la BID, are opaginã web care centralizeazã informaþiile, creeazãgrupuri de lucru ºi ateliere de cercetare, iar prin inter-mediul acestuia sunt primite ºi luate în considerare propu-nerile transmise de membri. De asemenea, furnizeazãinformaþii despre evenimentele urmãtoare.

Fiecare companie câºtigãtoare devine membru alClubului Global al Partenerilor.

BID PPROMOVEAZÃ CCULTURA CCALITÃÞII ÎÎN 1163 DDE ÞÞÃRI

Familia companiilor care au încorporat simbolul BIDºi tehnologia modelului QC100 TQM (ManagementulCalitãþii) în imaginea corporaþiei lor a ajuns în anul 2002în 163 de þãri. Dintre companiile remarcabile care auparticipat începând de la prima Convenþie în Europa din1975, enumerãm: Guangdong Foodstuffs Import & Export(Group) Corp (China), proprietar al Swire GuandongCoco-Cola Ltd, compania care produce ºi distribuie pro-dusele Coca-Cola în China; Laboratorio Nacional de laConstrucción, compania de verificare ºi control al cali-tãþii în industria construcþiilor, numãrul unu din Mexic;Korea Electric Power Corporation, clasatã pe locul 382din lume, conform Listei 500 a Revistei Fortune Magazine;Russian Maritime Register of Shipping, care are o expe-rienþã de peste 100 de ani în certificarea ºi stabilirea cali-tãþii ºi standardelor de siguranþã în Rusia ºi fosta UniuneSovieticã; Indian Oil Corporation, clasatã pe locul 232dupã Rusia, KBTM, Khrunichev State Space Scientificand Production Center, ºi JSC Aircompany Polet, cei maiimportanþi producãtori ºi operatori de vehicule spaþialeºi sateliþi care lucreazã pentru Agenþia Spaþialã a Rusiei;Arab Contractors (Egipt), una dintre cele mai importantecompanii de inginerie/construcþii din lume, Hong YuenElectronics Ltd. (Hong Kong), o companie aparþinândChina Aerospace International Holdings Limited(CASIL); Pharmed (Uzbekistan), unul dintre liderii farma-ceutici ai þãrii ºi care, printre relaþiile sale internaþionale,include ºi un acord cu firma Bayer; Inventec ElectronicsSdn. Bhd (Malayzia), aparþinând Inventec Group, liderulmondial în proiectarea ºi producerea electronicelor;Beijing Cofco Plaza Development Co. Ltd., China, clasatãpe locul 413 mondial; Royal Jordanian Airline; EgidiusJanssen, Olanda, lider mondial în producerea produselorºi materialelor pentru birouri; DRU, Display Refrigera-tion Unit, Belgia: SGT Machinery AB, Suedia: Rohm Co.Ltd., Japonia; Kvaerner Process Systems, Canada;Medicus, Argentina; Comercial de Servicios Nauticos,Chile; Finzer Sackinger Maschinen Fabrik GmbH,Germania; Dobb’s SUA.

Business Initiative Directions (BID) este o organizaþieindependentã, asociatã cu JBAN Group, care ºi-a dedicatmai mult de 30 de ani dezvoltãrii sale mondiale, devenindun lider în comunicaþii ºi modele de calitate.

urmare din pagina 4

GIP GRUP SA POATE REALIZASTRUCTURI ÎNALTE PENTRU CLÃDIRIREPREZENTATIVE CE ATRAG ATENÞIAªI CRESC INTERESUL ASUPRAZONELOR ÎN CARE SUNT AMPLASATE!

Ca proiectant ºi executant de structuriindustriale înalte din beton armat, Gip Grup SAºi-a creat un nume în cei peste 45 de ani deexperienþã în care a proiectat ºi a executatpeste 92 de coºuri industriale, având la bazãsoluþii tehnice proprii, brevetate, pornind de lacoºuri cu structura de rezistenþã nevizitabilã ºiculminând cu realizarea de coºuri duble custructura vizitabilã. În aceastã perioadã, GipGrup SA a reuºit, din proiectare ºi execuþie,reduceri importante ale consumurilor demateriale, reduceri de manoperã, timp deexecuþie ºi, implicit, costuri de producþie maimici menþinând gradul de siguranþã ºi calitateimpus. Cel mai reprezentativ proiect este coºulde dispersie de la Phoenix Baia Mare – 352 mînãlþime, finalizat în 1994.

Dupã 1990 s-au realizat multe construcþii noi,dar majoritatea lor se înscriu în mediocritate,fiind umbrite chiar ºi de aspectul prãfuit alconstrucþiilor din regimul socialist.

Noul curent al construcþiilor din metal ºi sticlãprezintã un mare dezavantaj, clãdirile executateavând o rezistenþã foarte scãzutã la foc ºi, înplus, implicã utilizarea cu precãdere amaterialelor costisitoare din import.

Soluþiile Gip Grup SA prevãd folosirea demateriale indigene ºi permit realizarea în timpfoarte scurt a unor structuri de rezistenþã masive.

Prin tehnologiile Gip Grup SA, se pot realizaconstrucþii înalte din beton armat, la cele maiînalte standarde calitative, la costuri rezonabile,folosind resurse umane ºi materiale din þarã.

Pentru mãrirea rezistenþei ºi siguranþei înexploatare a noilor clãdiri în ceea ce priveºteriscul la incendii, Gip Grup SA propune capuþurile de acces pentru lifturi ºi casa scãrilor sãfie executate din beton, soluþie aplicatã deja larealizarea unor clãdiri de birouri.

Un exemplu de structurãde construcþie civilã,obþinutã printr-o tehnologieutilizatã la execuþiacoºurilor industriale dinbeton armat, este cea a sediului SNP Petrom –Ploieºti.

În imaginea alãturatã sepoate observa structura derezistenþã a sediului debirouri – aspect surprins întimpul glisãrii. De remarcateste faptul cã, folosind o asemenea tehnologie,lucrãrile se desfãºoarã 24de ore din 24 de laînceperea glisãrii ºi pânã lafinalizarea structurilor,ritmul de execuþie fiindde 3 – 4 m înãlþime pe zi.

Gip Grup SA a demonstrat prin tehnologiilesale folosite la realizareastructurilor înalte industrialecã se pot construi ºi structuricivile înalte de 250 – 300 mdin beton armat. Astfel,specialiºtii noºtri au proiectatºi au executat construcþiiînalte reprezentative, avândca destinaþie sedii de firme,bãnci sau birouri.

Aceste obiective împreunãcu numeroasele construcþiiindustriale recomandã firmaGip Grup SA ca un partenerserios, cu potenþial ºi capacitate tehnicã.

Alãturat observaþiaspectul final al construcþiei.Dacã privim acest imobil nuputem spune prin ce tehnologie a fost realizatãstructura principalã de rezistenþã ºi, probabil, mareamajoritate ar fi tentatã sãafirme cã este o construcþie100% metalicã, lucru complet neadevãrat.

O altã clãdire de birourirealizatã parþial prin tehnologia glisãrii este sediulGip Grup SA din Bucureºti.

Dacã

autoritãþile locale

din oraºele

reprezentative ale

þãrii – Bucureºti,

Cluj, Constanþa,

Ploieºti, Baia

Mare, Braºov,

Timiºoara doresc

realizarea unor

sedii impunãtoare,

asemãnãtoare cu

cele prezentate, ºi

doresc ca oraºul

lor sã aibã o con-

strucþie care sã

atragã atenþia ºi sã sporeascã potenþialul turistic (similar sediului Bavaria Auto – Germania,

30 ST Mary Axe din Londra, Azrieli Towers din Tel Aviv, hotelurile Sheraton din Cairo,

Dubai etc.), atunci Gip Grup SA poate contribui la realizarea lor.

CÃMIN EXTRA/SUPER BCRCredit imobiliar în lei/valutã

Visezi la o casã nouã? BCR te ajutã sã îþi împlineºti visul. Fie cã vrei sã-þi modernizezi ºi sã-þi redecorezicasa în care stai sau sã te muþi într-una cu totul ºi cu totul nouã, poþi folosi unul dintre creditele imobiliareCÃMIN EXTRA BCR (în lei) sau CÃMIN SUPER BCR (în valutã).

CARACTERISTICI

Destinaþia:cumpãrarea sau construirea de imobile; cumpãrarea de terenuri aflate în intravilan; amenajãri/modernizãri/viabilizãri/reparaþii de locuinþe.

Moneda de acordare: RON, EUR, USD.

Suma maximã: maximum 75% din valoarea imobilului/terenului ce urmeazã a fi achiziþionat sau maximum 75%din valoarea devizului estimativ al construcþiei/amenajãrilor/modernizãrilor/viabilizãrilor/reparaþiilor de locuinþe,precum ºi în funcþie de capacitatea de rambursare a solicitantului ºi a familiei acestuia, dacã este cazul ºi de garanþiileconstituite.

Termen maxim: 25 ani.

Avans: minimum 25% din valoarea imobilului achiziþionat/construit/amenajat sau a terenului.

Dobânda: se stabileºte în funcþie de termenul convenit cu clientul pentru rambursarea creditului.

Perioada de graþie: maximum 12 luni, în cadrul termenului de rambursare. În perioada de graþie, împrumutatulachitã numai comisioanele aferente, cu excepþia comisionului de administrare. Dobânda se calculeazã lunar la soldulcreditului ºi se capitalizeazã la sfârºitul perioadei de graþie, fiind inclusã în valoarea creditului.

Garanþii:ipotecã de rangul I asupra imobilului cumpãrat din credit sau asupra unui alt imobil aflat în proprietatea solicitan-

tului sau a unei terþe persoane. În cazul construirii de locuinþe, creditul se garanteazã cu garanþii imobiliare aparþinândsolicitantului sau unor terþe persoane;

asigurarea bunurilor imobiliare care constituie garanþia creditului la o societate de asigurãri agreatã de BCR ºicesionarea poliþei de asigurare în favoarea bãncii;

asigurare de viaþã pentru persoanele care au calitatea de împrumutat ºi vârsta cuprinsã între 18 ºi 65 ani,oferitã în mod gratuit de cãtre bancã.

Forma de decontare este viramentul în contul: vânzãtorului locuinþei sau al terenului; societãþii de construcþii, care va executa lucrarea (eºalonat în funcþie de graficul de executare a lucrãrilor);împrumutatului, în cazul efectuãrii lucrãrilor în regie proprie.

Documente necesare: BI/CI (copie) pentru solicitant ºi, dacã este cazul, pentru coplãtitor(i); Certificat de cãsãtorie sau hotãrâre de divorþ, dacã este cazul (copie);Documente necesare pentru justificarea veniturilor realizate (în funcþie de sursa de realizare a veniturilor,

respectiv: salarii, dividende, chirii, venituri realizate în strãinãtate etc.);Documente specifice în funcþie de destinaþia creditului.

AVANTAJE:Finanþarea oricãrui proiect de investiþii imobiliare, executarea lucrãrilor de construcþii putând fi realizatã

atât în regie proprie, cât ºi prin intermediul unei firme de construcþii;Posibilitatea Refinanþãrii creditelor angajate la alte bãnci, inclusiv suplimentarea acestora;Acordarea creditului fãrã garanþi;Acordarea, la cerere, a unei perioade de graþie de pânã la 12 luni, în cadrul termenului de rambursare; Efort financiar redus prin:- perioada mare de creditare;- oferirea gratuitã de cãtre bancã a certificatului de asigurare, pentru persoanele care au calitatea de împrumutat

ºi vârsta cuprinsã între 18 ºi 65 de ani împliniþi;Accesul la sume mai mari prin luarea în calcul atât a veniturilor solicitantului, cât ºi ale familiei sale, dupã caz;Economie de timp, prin apelarea la una dintre urmãtoarele modalitãþi de rambursare:- oriunde ºi oricând în þarã prin reþeaua de ATM-uri BCR (cea mai extinsã reþea) din contul de card de debit, pentru

creditele în lei;- utilizând serviciul e-BCR, nu mai este necesarã deplasarea la bancã pentru achitarea ratei de credit;Documentaþie de credit simplificatã pentru:- solicitanþii care au beneficiat de credite garantate cu garanþii reale imobiliare de la BCR în ultimele 12 luni, în

aceastã situaþie, banca nemaisolicitând copii dupã contractul individual de muncã/ cartea de muncã/registrulgeneral de evidenþã a salariaþilor;

- solicitanþii care îºi încaseazã salariul lunar într-un cont curent/cont de card la BCR, banca nemaisolicitândadeverinþa de salariu ºi nici copii dupã contractul individual de muncã/cartea de muncã/registrulgeneral de evidenþã a salariaþilor.

Puteþi obþine informaþii legate de acest credit prin intermediul serviciului InfoBCR, sunând la numãrul de telefon0801.0801.227 (Romtelecom) sau *0801.227 (Vodafone), de luni pânã vineri între orele 8.00 ºi 20.00, iar sâmbãta întreorele 8.00 ºi 12.30.

BCR. E în puterea noastrã


Marca MMUREXIN –– ffirma MMurexin AAGPentru cei care nu ºtiu încã, dar ºi

pentru cei care au uitat, reamintesccã marca de produse pentru con-strucþii Murexin este introdusã pepiaþã de firma Baumit România – unicimportator al acestor produse; deaceea se ºi spune cã Murexin este omarcã a firmei Baumit.

În acelaºi timp, trebuie ºtiut cã, înspatele mãrcii Murexin , se aflã firmaMurexin AG din Austria, situatã înoraºul Wiener Neustadt – unul dintreproducãtorii principali de mortareuscate ºi de produse „umede” spe-ciale din Austria. Murexin AG face

parte, ca ºi Baumit România de altfel,din grupul austriac Schmid IndustrieHolding, unul dintre cei mai mariproducãtori de materiale de con-strucþii din Europa.

MUREXIN 22007 –– PPRODUSEPENTRU EEXIGENÞE EEUROPENE

Cred cã expresia „Produkte FürStarke Ansprüche” ce apare pe co-perta catalogului/listei originale depreþuri Murexin 2007 ºi care, în tra-ducere ad litteram, ar însemna„Produse pentru exigenþe/pretenþiiputernice/tari”, în româneºte ar sunamai bine „Produse pentrru exigenþeeuropene“ , dat fiind faptul cã 2007este ºi anul intrãrii noastre în Europa.

Dacã pentru noi, 2007 reprezintãun an de cotiturã, anul integrãrii, pen-tru Murexin AG, anul 2007 reprezintãmai curând un an de continuitate,însã pe un plan superior.

Pentru a rãmâne „Tari în con-strucþii”, Departamentul Cercetare-Dezvoltare al firmei s-a „întãrit” culaboratoare dotate la cel mai înaltnivel tehnico-ºtiinþific. Peste 2,5 mili-oane de euro au fost investite înaparatura de înaltã tehnicitate pentruîncercãri fizico-chimice de marefineþe, în special în lumea „nevãzutã” aproduselor (exemplu, aparat Röentgen,Spectrofotometru), astfel încât sãexiste garanþia cã atât produsele noi,cât ºi cele din producþia curentãîndeplinesc cerinþele standardeloreuropene, nu numai din punct devedere tehnic, dar ºi sub aspectul

sãnãtãþii ºi securitãþii omului ºi al pro-tecþiei mediului înconjurãtor.

Cercetãrile ºi încercãrile în labora-toarele proprii se concentreazã nunumai pe calitatea fiecãrui produs înparte, ci, mai ales, pe compatibili-tatea lor în sistemele promovate.

Înainte de lansarea pe piaþã, siste-mele sunt încercate în laboratoare inde-pendente oficiale în vederea certificãriilor, conform Directivei europene.SISTEME MMUREXIN 22007 ÎÎN RROMÂNIA

Principalele sisteme Murexin carese vor regãsi pe piaþa din România în2007 sunt grupate pe patru domenii,ºi anume:

• BAT: Tehnica/tehnologia con-strucþiilor – Bautechnik;

• FLT: Tehnica montãrii placajelor-Fliesenverlegetechnik;

• PKT: Tehnica lipirii pardoselilorcalde-Parkett und Klebetechnik;

• DFL: Durlin Lacuri ºi vopsele-Durlin Farbe und Läcke.

În articolul de faþã sunt prezentatesuccint sistemele din primul domeniu(tabelul 1), iar celelalte urmeazã înnumãrul viitor.

ÎN LLOC DDE CCONCLUZIIªi... fiindcã între timp vin sãrbãto-

rile de iarnã, urez tuturor cititorilorrevistei ºi, în special tuturor construc-torilor din România, sãrbãtori fericite,„La mulþi ani!”, iaar în 2007 sã con-struiascã ºi mai mult ºi… mai bine,inclusiv cu Baumit – Murexin .

2007Produse pentru exigenþe europene (I)

ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România

Revista Construcþiilor decembrie 2006 19

Tabelul 1


Elemente prefabricatedin beton autocompactant

Liana TEREC, Henriette SZILAGYI, Mihai FILIP – INCERC Filiala Cluj-Napoca,Julietta DOMªA, Andreea MMIRCEA – Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca

Betonul autocompactant (BAC)are proprietatea sã curgã sub greu-tatea proprie, sã umple completcofrajul, inclusiv în cazul elementelorputernic armate, ºi sã rãmânãomogen, fãrã a necesita operaþii decompactare. În cazul betonului auto-compactant, proprietãþile în stareproaspãtã depãºesc limitele SR EN206-1:2000 care conþine specifica-þiile, performanþele ºi cerinþele privindconformitatea betonului structural,realizat ca beton obiºnuit, vibrat.Precizãrile legate de modul de speci-ficare a betoanelor autocompactante,performanþele, producþia ºi conformi-tatea sunt date de „Ghidul europeanpentru beton autocompactant” ºi suntconsiderate completãri la prevederileEN 206-1:2000. Caracteristicile betoa-nelor autocompactante în stare proaspãtã,conform cu „Ghidul european pentrubeton autocompactant”, sunt: capaci-tatea de tasare-rãspândire, consis-tenþa, capacitatea de trecere ºirezistenþa la segregare.

În cadrul INCERC Filiala Cluj-Napoca,în colaborare cu Universitatea Tehnicã

din Cluj-Napoca se desfãºoarã, caproiect al programului naþionalAMTRANS, un program de cercetare,care vine în întâmpinarea atât a cerin-þelor producãtorilor români de ele-mente prefabricate din beton armat ºiprecomprimat (al cãror exponent încadrul proiectului AMTRANS esteSC ASA CONS SRL Turda), cât ºi aexigenþelor unei pieþe autohtoneaflate într-o continuã expansiune,exigenþe convergente cu cele alepieþei europene.

MATERIALE UUTILIZATE.

PROIECTAREA CCOMPOZIÞIILOR

Materialele componente consi-derate în cadrul studiului pentrurealizarea betoanelor autocompac-tante sunt: agregat de râu de balas-tierã Luna 0-3 mm, 3-7 mm, 7-16 mm,filer de calcar de Aleºd, cimentPortland CEM I 52.5 R ºi aditiv super-plastifiant policarboxilic reducãtor deapã tip ViscoCrete 20 HE.

La proiectarea compoziþiei BAC,se respectã urmãtoarele cerinþedin Ghidul european, privind pro-porþiile materialelor componente:

conþinutul în masã de parte finãva reprezenta 380 – 600 kg/m3;

conþinutul în volum de pastã(parte finã ºi apã) va reprezenta300 – 380 l/m3;

conþinutul de apã va reprezenta150 – 210 l/ m3;

conþinutul în volum de agregat3 – 7 ºi 7 – 16 va reprezenta în masã750 – 1000 kg/m3, respectiv în volum270 – 360 l/m3;

conþinutul de nisip va repre-zenta 48 – 55% din masa totalã aagregatului;

raportul apã/parte finã în volumse va încadra în intervalul 0,85 – 1,10.

Conþinutul de aditiv s-a stabilit dincondiþia ca proprietãþile în stareproaspãtã ale BAC sã poatã fimenþinute timp de 15 minute.Conþinutul de aer în beton a fost între2% ºi 3% din volumul de beton.

Studiul compoziþiilor betoanelorautocompactante are în vedereclasele de betoane: C 20/25, C 25/30,C 30/37, C 40/50 ºi C 50/60. Întabelul 1 sunt prezentate, în funcþiede clasa de beton proiectatã, com-poziþiile definitive pentru BAC.

La INCERC Sucursala Cluj-Napoca este în curs de finalizare, în colaborare cu Universitatea Tehnicã ddin Cluj, unamplu program experimental, având ca temã realizarea de beton autocompactant (BAC) pentrru industria de elementeprefabricate în construcþii, principalul beneficiar al rezultatelor proiectuului fiind societatea ASA CONS Turda.

Cele mai importante obiective ale programului sunt: proiectarrea compoziþiei (în funcþie de clasa de beton,granulometria agregatului, tipul de aditiv superplastiifiant, tipul de adaos tip parte finã), determinarea proprietãþilorBAC în stare proaspãtã ºi în starre întãritã, precum ºi evaluarea comparativã a comportãrii la diferite tipuri de solicitãria elementtelor din beton armat sau beton precomprimat realizate din BAC, comparativ cu elemente din beton vibrrat.

Sunt prezentate succint rezultatele încercãrilor efectuate pe grinzi din beton armat clasele C225/30 ºi C50/56 ºi pepredale din beton parþial precomprimat clasa C40/50, realizate la scarã naturallã la baza de producþie a societãþii ASACONS Turda.

La realizarea elementelor din beton autocompacttant, s-au utilizat: agregat de balastierã Luna, filer de calcar deAleºd, aditiv policarboxilic tip ViscoCrete 20 HE.

Pentru cunoaºterea comportãrii elementelor la scarã naturalã, au fost realizate înncercãri prin metoda combinatã ºiexperimentãri structurale.

Concluziile prezintã, pe baza rezultatellor experimentãrilor tehnologice ºi structurale, sugestii privind cercetãrilenecesare pentru extindeerea aplicãrii betonului autocompactant în fabricile de prefabricate.



ÎNCERCÃRI PPE BBETON

AUTOCOMPACTANT

Încercãri ppe bbeton aautocompactant

în sstare pproaspãtã

S-au determinat în stare proaspãtãurmãtoarele caracteristici: capaci-tatea de tasare-rãspândire (metodatasãrii cu con), capacitatea de curgere(metoda cu pâlnia V), capacitatea detrecere (metoda cu cutie L saumetoda cu inelul J) ºi rezistenþa lasegregare (metoda cu sita GTM), aºacum se prezintã în tabelul 2 ºifotografiile 1, 2, 3 ºi 4.

Capacitatea de tasare-rãspândireeste aptitudinea BAC proaspãt de acurge ºi de a umple toate spaþiiledin cofraj, sub propria greutate.Vâscozitatea este rezistenþa la curgerea amestecului de BAC proaspãt, odatãce curgerea a început. Capacitatea detrecere este aptitudinea amesteculuide BAC proaspãt de a curge prinspaþii înguste, de exemplu printrebarele de armãturã, fãrã sã aparãsegregãri sau blocãri. Rezistenþa lasegregare este aptitudinea amesteculuide BAC proaspãt de a-ºi pãstra omo-genitatea în stare proaspãtã.

Metodele de determinare a carac-teristicilor betonului autocompactantîn stare proaspãtã nu au fost încãstandardizate pe plan internaþional,aspect care ar trebui soluþionat,

pentru a permite specificarea în moduniform a betonului autocompactantîn industria de prefabricate sau înindustria de beton marfã.

Rezultatele privind caracteristicilede lucrabilitate pentru clasele debeton studiate sunt prezentate întabelul 2.Rezultate ppe bbeton aautocompactant

în sstare îîntãritã

Evoluþia rezistenþei la compre-siune a betonului autocompactant,determinatã pe cuburi cu latura de150 mm, este prezentatã în tabelul 3.

PROGRAM EEXPERIMENTAL

PE EELEMENTE PPREFABRICATE RREALIZATE

DIN BBETON AAUTOCOMPACTANT

LA SSCARÃ NNATURALÃ

Elemente eexperimentale

Pentru a verifica în centrala debetoane tehnologia de realizare abetonului autocompactant, la bazade producþie a societãþii ASA CONSROMÂNIA Turda au fost realizatepredale prefabricate precomprimate,la scarã naturalã, din BAC de clasaC40/50. Dimensiunile ºi detaliile dearmare pentru predale (PP-BAC-1 ºiPP-BAC-2) sunt indicate în fig. 1.Standul de încercare ºi schema deechipare a predalelor precomprimatesunt prezentate în fig. 2. Rezistenþala compresiune a betonului auto-compactant din predale a fost de65,3 N/mm2.

Predalele au fost încãrcate cu unsistem de sarcini concentrate, echiva-lente cu sarcina uniform distribuitã.Principalii parametri studiaþi în cadrulprogramului experimental au fost:evoluþia fisurãrii ºi evoluþia sãgeþiimaxime în funcþie de încãrcare,respectiv încãrcarea ultimã atinsã.

Foto 1: Metoda tasãrii cu con

Foto 2: Metoda cu pâlnia V

Foto 3: Metoda cu cutie L

Foto 4 : Metoda cu inelul J

Tabelul 1: Compoziþii definitive pentru beton autocompactant

Tabelul 2: Caracteristicile betonului autocompactant în stare proaspãtã

Tabelul 3: Rezistenþa la compresiune a betonului autocompactant

urmare din pagina 20



Rezultate eexperimentale

Au fost efectuate douã cicluripânã la încãrcarea de fisurare, deter-minatã prin calcul, ºi un ciclu deîncãrcare pânã la sarcina de calcul.Comportarea celor douã predale pre-comprimate a fost foarte asemãnã-toare, aºa cum rezultã din releveelede fisuri (fig. 3 ºi fig. 4) ºi din variaþia

sãgeþii maxime în funcþie de încãr-care (fig. 5). Primele fisuri au apãrutsub încãrcarea p=3,87 kN/m2 pentruelementul PP-BAC-1, respectiv subîncãrcarea p=4,31 kN/m2 pentru ele-mentul PP-BAC-2, ambele valori fiindmai mici decât încãrcarea de fisurarecalculatã, ºi anume 3,056 kN/m2.La sarcina de exploatare calculatãp=5,37 kN/m2, deschiderea maximã afisurilor a fost 0,05 mm la predalaPP-BAC-1, respectiv 0,02 mm lapredala PP-BAC-2. La aceeaºi încãrcare,sãgeata maximã a fost 50,8 mm lapredala PP-BAC-1, respectiv 75,2 mmla predala PP-BAC-2.

La sarcina de calcul p=8,066kN/m2, deschiderea maximã a fisu-rilor a fost 0,12 mm la predalaPP-BAC-1, respectiv 0,10 mm lapredala PP-BAC-2. La aceeaºi încãr-care, sãgeata maximã a fost 112,5 mmla predala PP-BAC-1, respectiv 110 mmla predala PP-BAC-2.

La sarcina de rupere calculatãp=11,5 kN/m2, deschiderea maximã afisurilor a fost 0,50 mm la predalaPP-BAC-1, respectiv 0,30 mm lapredala PP-BAC-2. La aceeaºi încãr-care, sãgeata maximã a fost 207,1 mmla predala PP-BAC-1, respectiv 201,2 mmla predala PP-BAC-2.

Aceste rezultate demonstreazã cãpredalele din beton autocompactantau o comportare similarã sau maibunã decât cea a elementelor dereferinþã din beton vibrat.

CONCLUZII

Lucrabilitatea amestecurilor debeton autocompactant realizat pentrudiferite clase de beton a fost bunã ºila turnãrile realizate la centralele debeton de la ASA CONS ROMÂNIA SRLTurda.

Fig. 1: Dimensiuni ºi detalii de armare predale precomprimate

Fig. 3: Releveu fisuri. Element PP-BAC-1

Fig. 4: Releveu fisuri. Element PP-BAC-2

Fig. 2: Stand de încercareºi schema de echipare

Foto 5: Aspect din timpul încercãrii Fig. 5: Variaþia sãgeþii maxime în funcþie de încãrcare


S-a constatat menþinerea tasãrii lao valoare în jur de 750 mm, timp deaproximativ 20 de minute.

Durata totuºi redusã de autonomiea caracteristicilor betonului autocom-pactant în stare proaspãtã sugereazãnecesitatea efectuãrii de experimen-tãri ºi cu aditivi superplastifianþi demodificatori de vâscozitate, careajutã la menþinerea acestor propri-etãþi timp de peste 30 de minute.

Conform cu prevederile reglemen-tãrilor în vigoare pentru elementeprefabricate, condiþiile de livrarereclamã atingerea la data livrãrii aunei valori minime pentru rezistenþala compresiune. Întrucât s-a cerutatingerea la 5 zile a rezistenþei lacompresiune corespunzãtoare claseide rezistenþã pentru beton autocom-pactant, s-a ajuns neintenþionat laobþinerea la 28 de zile a unor rezis-tenþe la compresiune considerabilmai ridicate decât cele preconizate laproiectare.

Rezultatele experimentale sugereazãpotenþialul pentru aplicarea betonului

autocompactant în industria de ele-mente prefabricate din construcþii,în contextul în care producãtorul deelemente prefabricate înþelege complexi-tatea condiþiilor pe care producereade BAC le reclamã, precum ar fi uti-lizarea unei dotãri corespunzãtoare acentralei de beton, cu monitorizareapermanentã a conþinutului de umidi-tate a agregatelor utilizate la prepa-rarea BAC.

BIBLIOGRAFIE

[1] PETERSSON, O. – PreliminaryMix Design, Brite-Euram Programme:BE96-3801/BRPR-CT96, Final Reportof Task 1, 1997.

[2] TEREC, L, SZILAGYI H,DOMªA J, MIRCEA A. Self – com-pacting concrete with limestone pow-der. Prefabricated structures fromconcrete Symposium, Cluj-Napoca,pp 69, 2005.

[3] SEDRAN, T. – Rheology,Brite-Euram Programme: BE96-3801/BRPR-CT96-0366, Final Reportof Task 3, LCPC, 2000.

[4] SONEBI, M., BARTOS, P.J.M.,ZHU, W. GIBBS, TAMIMI, J.A. –Properties of Hardened Concrete,Brite-Euram Programme: BE96-3801/BRPR-CT96-0366, Task 4, 2000.

[5] EMBORG, M. – Mixing andTransport, Brite-Euram Programme:BE96-3801/BRPR-CT96-0366, FinalReport of Task 8.1, BetongindustriAB, 2000.

[6] BIBM, CEMBUREAU, ERMCO,EFCA, EFNARC. The EuropeanGuidelines for Self CompactingConcrete. Specification, Productionand Use, 2005, 63pp.

[7] PERSSON, B. – Properties ofSelf-Compacting Concrete, Proceedingsof the International Conference“Innovations and Developments inConcrete Materials and Construc-tions”, Dundee, Scoltland, UK,p. 485, 2002.

[8] SOEN, H.H.M. – Self-Com-pacting Concrete: Technology andPractical Applications, Proceedingsof the International Conference,Constructions 2003, Cluj-Napoca,Romania, p. 259, 2003.


Dintre aceste produse noi, vãprezentãm ºapa autonivelantã pebazã de ciment, creatã special pen-tru spaþii industriale, hale, depozite,garaje ºi magazine.

Acest produs este un mortar pre-dozat, conþinând cimenturi spe-ciale, agregate sortate ºi aditivipolimerici, formulat pentru afurniza un amestec foarte fluid,pompabil, autonivelant.

Dupã întãrire, rezultã suprafeþenetede ºi aspectuoase pretabilehalelor industriale, depozitelor,garajelor, magazinelor etc.

Produsul se aplicã peste ºape dinbeton, înainte de aplicarea stratuluidecorativ sau de rezistenþã final(vopsea, pardosealã epoxidicã,placãri ceramice sau parchet),modul simplu de punere în operãconducând la scurtarea timpilor deexecuþie a pardoselii.

AVANTAJE

Capacitate autonivelantã;Aplicare rapidã ºi uºoarã;Aplicabilitate manualã ºi

mecanizatã;Rezistenþe mari, dupã numai 7 zile.Rezistenþa la compresiune –

minimum 35 N/mm2 dupã 28 zile;Rezistenþa la încovoiere –

minimum 8 N/ mm2 dupã 28 zile;Grosime (strat) – 5–15 mm;Pot life – 30 minute la 20 0C;Trafic pietonal – 4–5 ore de la

încheierea aplicãrii;

Trafic mediu – dupã 7 zile;

Încãrcare maximã – dupã 28 zile;

Culoare – gri deschis.

Acoperire

ªapã autonivelantã – 1,8 –

10 kg/m2/mm;

Primer – 0,15 – 0,20 l/m2.

Placa de beton pe care se aplicã

ºapa trebuie sã fie rezistentã,

maturã, lipsitã de pãrþi neaderente

ºi necontaminatã. Rezistenþa la

smulgere a substratului trebuie sã

fie de minimum 1,5 N/mm2. Fisurile

ºi gãurile mari sau alte defecte

masive trebuie reparate în prealabil.

Este necesarã respectarea rosturilor

active, în sensul tãierii ºi umplerii

lor cu chituri adecvate. Primerul se

aplicã peste suport cu rola sau

pensula ºi se lasã sã se usuce.

ªapã autonivelantãpentru depozite, hale ºi magazine

O companie mereu inovatoare, societatea Anticorosiv dispune de un sector de cercetare-proiectare caare lucreazã atât pentru dezvoltarea produselor noi ºi cãutarea de materii prime ºitehnologii modernne de fabricaþie, cât ºi pentru a veni în întâmpinarea cerinþelor ºi problemelor cu carese confruntãã clienþii sãi.

În momentul de faþã, preocupãrile departamentului de cercetare sunt orientate spre obbþinerea unornoi generaþii de produse (chituri, mase de ºpaclu ºi sisteme de vopsire), cu aplicaþii la temperaturi scãzutesau pe suporturi care nu permit o pregãtire riguroasã.


În cazul suporturilor foarteabsorbante, se recomandã 2 sauchiar 3 straturi de primer.

Cantitatea indicatã de apã, 5 –

5,5 l/ sac 25 Kg, se dozeazã ºi se

introduce prima în vasul de

amestecare. Sub continuã agitare,

la vitezã micã, se introduce treptat

întreaga cantitate de pulbere.

Compoziþia trebuie sã fie fluidã ºi

omogenã; timpul de omogenizare

este de 3 minute. Mixtura se lasã în

repaus 1 minut, apoi se reomoge-

nizeazã încã 1 minut.

Amestecul se toarnã peste sub-

strat ºi se întinde la grosimea reco-

mandatã cu un dispozitiv special

sau cu racleta metalicã. Dezaerarea

se face cu rola cu þepi.

Aplicarea stratului urmãtor

(final) se poate realiza dupã ce

umiditatea ºapei scade sub nivelul

indicat, pentru aplicarea acelui

strat. Este necesarã aplicarea unui

primer adecvat.

Temperatura substratului trebuie

sã fie mai mare de 5 0C; temperatura

minimã a aerului, minimum 10 0C.

Nu aplicaþi ºapa sub acþiunea

directã a soarelui ºi a curenþilor de

aer puternici; se recomandã oprirea

ventilaþiei pentru minimum 24 h, în

timpul ºi pe durata aplicãrii.


ªapa FE 20 PAGEL cu granu-laþie 0–2,0 mm, pe bazã deciment Portland, cu imperme-abilitate ridicatã, prezintã urmã-toarele proprietãþi:

• se comercializeazã sub formãde pulbere care trebuie ameste-catã doar cu apã;

• are capacitate mare de

curgere pentru randament ridi-

cat la acoperirea suprafeþelor ;

• poate fi pusã sub sarcinã la

2 ore dupã turnare; ajunge dupã

24 ore la o umiditate remanentã

4,0 % - vol./20 0C ;

• utilizabilã direct sau cu o

îmbrãcãminte de pardosealã ;

• se poate realiza o suprafaþã

netedã sau rugoasã prin presã-

rare de nisip;

• este impermeabilã la apã ºi

în mare mãsurã la uleiuri, rezis-

tentã la îngheþ ºi la dezgheþ ºi la

sãruri de dezgheþ;

• este îmbunãtãþitã cu fibre

din material plastic rezistente la

alcalii pentru o aplicare mai

raþionalã fãrã multe rosturi;

• are conformitate CE cores-

punzãtor DIN 138133:2002

Materiale pentru ºape;

• este controlatã în conformi-

tate cu normele ºi normativele în

vigoare; producþia este certifi-

catã conform ISO 9001.ªapa FE 20 PAGEL poate fi

aplicatã manual ºi mecanic:

• Punerea în operã manual:

ºapa FE 20 PAGEL se toarnã pe

stratul suport umed ºi se împarte

uniform pe o suprafaþã cu un fier

de glet. La straturi suport foarte

rugoase, se va aplica masa de

mortar în strat subþire ca strat

amorsã, înainte de a aplica ºapa

în grosimea doritã. Înþeparea

este necesarã numai atunci când

din masa de beton se ridicã bule

de aer prin stratul de mortar.

Suprafaþa se gletuieºte ºi se trage

la nivel.

• Punerea în operã meecanic:

ºapa FE 20 PAGEL poate fi

amestecatã într-un malaxor

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

ªapa FE 20 PAGEL este un alt produs al firmei PAGEL SPEZIAL – BETON, cu o gamã largã deutilizãri în multe domenii.

FE 20 PAGEL – ºapã pentru interior ºi exterior


cu amestecare continuã ºi apli-

cat cu monopompa. Cantitatea

de apã va corespunde unei

curgeri de 700 mm.

Aceste proprietãþi permit

folosirea ºapei FE 20 PAGEL în

foarte multe domenii:

• ºapã de legãturã pentru

straturi de egalizare cu o pantã

de pânã la 2,0%;

• îmbrãcãminþi în interior ºi

în exterior pentru construcþii de

locuinþe ºi administrative; • construcþii noi, transfor-

mãri, reparaþii;• garaje, parkinguri, balcoane;• terase, pardoseli în pivniþe;• utilizabilã sub toate tipurile

de îmbrãcãminþi.Datoritã proprietãþilor enu-

merate mai sus, ºapa FE 20 PAGEL

este un material care s-a dovedit

a fi cunoscut din ce în ce mai

mult pe piaþa constructorilor din

þarã ºi de peste hotare, având ca

avantaj aplicabilitatea uºoarã în

numeroase domenii.


În perspectiva aderãrii la UniuneaEuropeanã, CELCO SA a iniþiat, înce-pând cu anul 2000, un amplu programde investiþii pentru modernizarea ºiretehnologizarea societãþii. CELCO SAeste preocupatã în permanenþã dedomeniul cercetare/dezvol tare,compania deþinând în prezent unlaborator modern, echipat cu apa-raturã de ultimã orã. Investiþiile reali-zate pânã în momentul de faþãdepãºesc cifra de 7 milioane de euro.Printre investiþiile semnificative valo-ric, cu impact major în procesul deproducþie, se numãrã înlocuirea com-pletã a autoclavelor ºi achiziþia uneimaºini de tãiat ºi profilat cu tehnolo-gie Stork Olanda. Acest proces s-afinalizat în 2005, odatã cu moder-nizarea sistemului de tãiere prin

realizarea sistemelor performante deîmbinare NUT ºi FEDER. Prin aceasta,s-a obþinut o precizie superioarã detãiere, ajungându-se la abateridimensionale minime, de 1 mm, deciun produs aproape perfect. În pre-zent, întregul proces tehnologic

este automatizat, pornind de lamãcinare, dozare, translaþie podurirulante, pânã la procesul deautoclavizare.

Calitatea CELCO este susþinutãºi de certificarea produselor în con-formitate cu standardele europeneasimilate. SC CELCO SA a obþinutcertificarea conformitãþii controluluiproducþiei în fabricã pentru toateprodusele. Marcajul naþional de con-formitate CS, aplicat BCA-ului,este o garanþie a respectãrii cerin-þelor standardului european asimilatSR EN 771– 4/2004.

Compania este certificatã pentrusistemul de management al calitãþiiconform EN ISO 9001:2000.

SC CELCO SA a acumulat o experienþã de peste 30 de ani în producerea BCA-ului, fiind unul dintre ceii maiimportanþi producãtori din România. Iar pentru cã piaþa a cerut-o, de 6 ani societatea ºi-a lããrgit gama de produse,fabricând ºi mortar pentru BCA, adeziv pentru placaje, ºapã ºi mortar uscat.

Este evident cã, odatã cu dezvoltarea socioeconomicã a României, ºi numãrul lucrãrilor de construcþii a crescut dela an la an. SC CELCO SA ºi-a impus ca obiectiv dezvoltarea capacitãþilor de producþie,, în sensul mãririi dimen-siunilor producþiei ºi a calitãþii acesteia.

Aderarea la Uniunea Europeanã vafi beneficã pentru compania CELCO,deoarece piaþa materialelor de con-strucþii se va maturiza ºi va continuasã creascã în urmãtorii 5–10 ani, cuo medie de cel puþin 5–10% pe an.

Segmentul de piaþã pe care soci-etatea îºi desfãºoarã activitatea are

o evoluþie foarte dinamicã. Pentru aface faþã cererilor înregistrate pe piaþade profil, societatea realizeazã pro-duse noi, BCA profilat cu o greutatespecificã de 400 ± 50 kg/m3.

Datoritã capacitãþii termoizolantefoarte bune, zidãria din BCA asigurãun confort termic excelent pe toatãperioada anului. CELCO oferã soluþiiinteligente prin sistemul de înzidirecompus din cel mai uºor BCA, cucele mai bune caracteristici tehnice,însoþit de mortarul pentru straturi sub-þiri M10, care transformã simplul blocde BCA în zidul ideal, fãrã adaosuri,artificii tehnice sau soluþii de compro-mis (mult mai costisitoare, atât în fazade ridicare a unei case, dar, mai ales,dupã aceea, în timp).

Construind cu BCA-ul produs deCELCO SA, se evitã cheltuielilesuplimentare atât din faza de exe-cuþie, cât ºi cele din faza deexploatare, cheltuieli care se voracumula an de an, dupã terminareaconstrucþiei.


PRECON SAGaranþia calitãþii

În cadrul programului de dez-voltare a societãþii, SC PRECON SAa inaugurat, la 1 decembrie 2005,o linie modernã de producere astâlpi lor electr ici centr i fugaþ idin beton armat ºi precompri-mat , conform noului standardde calitate SR 2970/2005, obliga-toriu în România începând cu01.06.2006.

La ora actualã, SC PRECON SAeste unicul producãtor de stâlpi elec-trici SC 10001, 10002, 10005,15006, 15007, 15014, 15015 dinzona Bucureºtiului.

Tot pe aceastã linie, se producstâlpi electrici centrifugaþi tip SF 8-11pentru liniile electrice de contactRATB.

Societatea produce ºi stâlpi elec-trici din beton precomprimat SE 4T ºiSE 11T pentru LEA, conform nouluiSR 2970/2005. Beneficiari: SC ElectricaMuntenia Sud, SC ELCO Ilfov, SC ELCOGiurgiu, SC Castrum Electric SA,SC Electromontaj, RATB etc.

SC PRECON SA posedã autori-z a þ i e d e c o m e r c i a l i z a r e º iacceept de furn izor d in par teaSC ELECTRICA SA.

SC PRECON SA participã activ lamodernizarea cãilor de rulare a tram-vaielor în Bucureºti, prin producereade dale ºi longrine din beton armat ºiprecomprimat, fiind întâiul producã-tor al acestor elemente.

SC PRECON SA participã la moder-nizarea cãilor de rulare a tramvaielorcu un nou produs realizat conformcerinþelor normelor europene, numitE.P.b.a. – element prefabricat dinbeton armat cu acoperire de asfalt dur.

La ultimele lucrãri de modernizarea liniilor de tramvai 8, 12, 32, 35, 41,beneficiarii produselor noastre au fostfirmele: TRAVAUX DU SUD –QUEST SA - CHELLES FRANCE –sucursala Bucureºti; AMEC SPIE RAILPONTOISE – FRANCE – sucursalaBucureºti; MARI VILA SA Bucureºti;RATB; SC SCT SA Bucureº t i ,SC THEMELI etc.

SC PRECON SA, societate comercialã cu capital integral privat, a fost constituitã în anul 1991, prinn cumpãrareaunui activ de la SC Progresul SA, având ca principal obiect de activitate producerea ººi valorificarea elementelor pre-fabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru consttrucþii civile, industriale ºi agricole.

Deºi dupã anul 1990 producþia de prefabricate a înregistrat o stagnare, SC PRECON SA a reuºit, datoritã unuimanagement corespunzãtor, sã pãstreze profilul sociietãþii, precum ºi angajaþii care au, în majoritate, peste 20 de anivechime în acest domeniu.

SC PREECON SA s-a aliniat la cerinþele legislaþiei privind managementul calitãþii, fiind în posesia tuturorr autorizaþiilorde funcþionare impuse de legislaþia în vigoare.

Datoritã experienþei acumulate de-a lungul timpului, dotãrii tehnice ºi umane, SC PRECON SA este gatapentru a realiza orice tip de preffabricat din beton, necesar investitorilor autohtoni ºi strãini.


SC PRECON SA participã la

modernizarea alimentãrii cu apã a

Bucureºtiului, furnizând în premierã

CÃMINE DEBITMETRU MODULATE

SPAÞIALE din 4 9 piese, prefabricate

tip APA NOVA DN 200 DN 1000.

Beneficiari ai acestor produse sunt:

SC APA NOVA, SC Marconstruct,

SC Acvatot etc.

Societatea noastrã realizeazã ºi

elemente prefabricate pentru împrej-

muiri industriale, conform cerinþelor

utilizatorilor.

La solicitarea beneficiarilor,

SC PRECON SA executã orice tip de

elemente prefabricate armate ºi

precomprimate


Achiziþiile ºi managementul eficient –motorul unei puternice industrii a construcþiilor

Titlul de faþã nu reprezintã doar oteorie lansatã celor interesaþi dereuºita în afaceri, ci este chiar osoluþie concretã, pe care una dintremarile firme producãtoare de cimenta pus-o în practicã într-un intervalscurt de timp. Este vorba despreHolcim, iar tabloul sintetic al perfor-manþelor obþinute aratã cam aºa:

volume de vânzãri mai mari încadrul tuturor regiunilor ºi segmen-telor din grup;

cifra de afaceri netã a crescut cu31%, atingând 17,514 miliarde CHF;

28% creºtere a EBITDA (Profitînainte de Dobânzi, Taxe, Depreciereºi Amortizare) – 4,489 miliarde CHHF;

profitul operaþional a avansat cu27%, ajungând la 3,281 miliardeCHF;

venitul net a crescut cu 43%,fiind de 1,950 miliarde CHF;

fluxurile de trezorerie din acti-vitãþi operaþionale a crescut cu 26%,ajungând la 2,348 miliarde CHHF.

În primele nouã luni ale anului,vânzãrile au continuat sã creascã încadrul tuturor regiunilor ºi seg-mentelor din Grup. Rezultatele finan-ciare au fost, de asemenea, bune.

Deºi industria globalã de con-strucþii a pierdut ritmul de creºtere înanumite zone, Holcim a reuºit sãtreacã peste cererea oarecum scãzutãdin America de Nord ºi din câtevaþãri ale Asiei, prin creºteri în cadrulaltor pieþe.

Volumele mai mari de vânzãri,ajustãrile de preþ ºi creºterea efi-cienþei în corelaþie cu achiziþiile audeterminat succesul Grupului ºi auajutat în prevenirea efectelor cos-turilor crescute la energie, ale presiu-nii competiþiei ºi, în anumite þãri, alepreþurilor de control impuse deguvern.

Vânzãrile nete consolidate aucrescut cu 25,1%, ajungând la

103,8 milioane de tone în perioada luatãîn considerare. Holcim a înregistratcel mai mare volum de creºtere înregiunile Asia Pacific ºi America Latinã.

Vânzãrile de agregate s-au îmbu-nãtãþit simþitor cu 12,8 %, reprezen-tând 138 milioane de tone. În plus,livrãrile fãcute de Aggregate Indus-tries au reprezentat un factor impor-tant în acest sens. Producþia încreºtere în vestul ºi sud-estul Europeiºi în Africa de Sud au avut, de aseme-nea, impact.

Transporturile maritime de betoaneau crescut cu 16,7%, atingând32,8 milioane metri cubi. AggregateIndustries a generat volume adiþio-nale în Europa ºi America de Nord.

Mediul economic robust a avut unimpact pozitiv în industria europeanãde construcþii. Nivelul noilor cereri afost în mod particular puternic înFranþa ºi în Benelux, dar ºi în Spaniaºi Elveþia. În Marea Britanie, cererea acrescut ca urmare a programului decase private ºi a proiectelor comer-ciale ºi industriale. În Germania,îmbunãtãþirile generale ale climatuluieconomic au contribuit la creºtereaactivitãþii construcþiilor. Economiaest-europeanã a continuat de aseme-nea sã se extindã. În Europa desud-est, industria materialelor de con-strucþii a beneficiat de cererea marede case ºi de dezvoltarea infrastructurii.Sectorul construcþiilor din Rusia s-aextins, de asemenea, datoritã îmbu-nãtãþirii condiþiilor de piaþã.

Volume mai mari de vânzãri aufost înregistrate în Franþa, Belgia ºiOlanda. Holcim Spania a înregistratfurnizãri record de betoane, daroperaþiunile de ciment ºi agregate aufost direcþionate cãtre segmente deproduse mai profitabile. AggregateIndustries Marea Britanie a raportat

o creºtere a vânzãrilor de agregate ºicontinuarea creºterii în volum avânzãrilor de betoane. HolcimGermania a beneficiat de o activitaterobustã a construcþiilor în zonaHamburg, înregistrând creºteri ale volu-mului de vânzãri în toate segmentele.În ciuda unei pieþe încete ºi a pre-siunii preþurilor crescute, companiaGrupului din Italia ºi-a mãritvânzãrile de agregate ºi betoane.Ca urmare a cererii crescute de mate-riale de construcþii, a fost raportatã ocreºtere solidã în Elveþia ºi sudulGermaniei. Dintre companiile dinEuropa de Est ale Grupului, cele dinRomânia, Serbia ºi Bulgaria au înre-gistrat cele mai bune rezultate.Holcim a înregistrat cea mai marecreºtere a procentului de vânzãri înaceste pieþe.

Vânzãrile consolidate în Europaau crescut în toate segmentele, înprimele nouã luni ale anului 2006,vânzãrile de ciment ajungând la24,7 milioane de tone. Un câºtig con-siderabil este atribuit companieiAggregate Industries Marea Britaniecare a vândut 22,4 milioane de tonede agregate, 2,1 milioane de metricubi de betoane ºi 4,2 milioane tonede asfalt. Alte contribuþii pozitiveinclud vânzãrile mai mari ale HolcimFrance Benelux ºi ale companiilorGrupului din Europa de sud-est.

În septembrie 2006, UniuneaEuropeanã a aprobat preluarea decãtre Aggregate Industries MareaBritanie a companiei Foster Yeoman -grupul de materiale de construcþii.Compania deþine cariere atractive ºioperaþiuni de asfalt în Marea Britanieºi o interesantã reþea de centre devânzare a agregatelor în porturiimportante de-a lungul coastei denord ºi est a Europei.

2006Sub lupa specialiºtilor

Red: Cum se poate caracteriza înprezent piaþa construcþiilor ºi, înspecial, domeniul infrastructurii?Sorin Butnaru: Domeniul construcþiilor

este segmentul din economia þãrii cu celmai accelerat ritm de creºtere. Atuncicând vorbim despre construcþii, primaetapã este execuþia infrastructurii,pornind de la realizarea utilitãþilor pri-mare ca: reþele de apã, canalizare, ter-moficare, gaze, cablaje de curent,drumuri de acces, trotuare pânã la exe-cutarea lucrãrilor de excavaþii ºi a celorpentru fundaþii.

În anul 2006, s-au realizat salturispectaculoase, urmând ca din 2007,odatã cu integrarea în Uniunea Euro-peanã, nivelul investiþiilor strãine sã con-ducã la creºteri importante ale lucrãrilorde infrastructurã ºi construcþii.

Red: Care este cererea pentru elemen-tele de infrastructurã pe piaþa internã?S.B: Cererea de materiale de construcþii

care se încadreazã în categoria de infra-structurã a crescut foarte mult. În anul2004 au fost construite 37.800 de locuinþe

autorizate, iar în anul 2005, 49.795.În egalã mãsurã, trebuie sã avem în vedereºi proiectele de reabilitare a infrastructuriilocuinþelor care au fost avariate de inundaþii.

Red: Dezvoltarea construcþiei delocuinþe ºi capriciile anotimpurilor nefac sã vã întrebãm despre un aspectfoarte la modã: hidroizolaþia. Ce tipde hidroizolaþii recomandaþi pentrulocuinþe?S.B.: Existã o multitudine de produse

care se încadreazã acestui segment, cuaccent pe membranele bituminoase.Principalul avantaj care trebuie luat înconsiderare de utilizatorul final fiindgaranþia unei hidroizolaþii calitative ºi delungã duratã. Caracteristicile membra-nelor depind de mai mulþi parametri ca deexemplu: grosime, tipul finisajului supe-rior (nisip sau ardezie), tipul aditivuluipentru bitum (APP sau SBS), tipul armã-turii (fibrã de sticlã sau poliester). În funcþiede aceºti parametri, putem furnizaclienþilor finali, prin reþeaua acþionarilorACOM Materiale de Construcþii, tipulde membranã potrivit diferitelor lucrãri:

fundaþii ºi construcþii subterane, acope-riºuri, pasaje subterane, acoperiºuri verzi,terase circulabile etc.

Anul 2007 va fi unul dificil pentru toþijucãtorii pieþei construcþiilor ºi, prinurmare, ºi pentru cei ce produc ºi oferãmateriale de hidroizolaþii, deºi pânã înprezent piaþa autohtonã a hidroizolaþiilors-a pliat destul de bine normelor europenede asigurare a calitãþii ºi siguranþeiconstrucþiilor.

Alãturi de calitatea ofertei pentru2007, tot de ordin calitativ sunt ºi princi-palele noastre obiective care trebuie sã seintegreze într-o strategie complexã dedezvoltare a companiei ACOM Materialede Construcþii, în care pe primul plan sãfie crearea unui circuit de derulare aafacerii: FURNIZOR – ACOM – ACÞIONAR,bazat pe obþinerea unui profit reciprocavantajos, atât pentru comercianþii demateriale de construcþii, cât ºi pentruACOM. Odatã realizat acest obiectiv,nivelul cifrei de afaceri va înregistracreºteri evidente.

Finalul de an a oferit întotdeauna ºi celor care îºi desfãºoarã activitatea în domeniulcomercializãrrii materialelor pentru construcþii prilejul sã estimeze starea ºi tendinþeleevoluþiei în sectorul ccare asigurã dinamismul economiei noastre. Iatã o primã opinie deansamblu din partea domnului Sorin Butnariu, manager de produs în cadrul ACOM.


Cofrajul circular H 20Cofrajul circular H 20 este

ideal pentru pereþii netezi curbisau circulari. Când constructoriitrebuie sã cofreze structuri circu-lare, H 20 este un cofraj universal,economic, care se instaleazã rapidîn timpul scurt pe care îl au ladispoziþie.

Cofrajul curb H 20 utilizeazãtensori speciali de reglaj cu carepanourile se curbeazã perfect ºicontinuu. Se obþine în acest felforma circularã geometric per-fectã, având orice razã de la3,50 m în sus.

Cofrajul circular H 20 esteconceput pentru situaþii de turnarecu presiunea admisibilã a betonu-lui proaspãt pânã la 60 de kN/m2.

Principalele caracteristici aleacestui sistem de cofraj sunt:

• reglabil continuu la oricerazã mai mare de 3,5 m (2,5 mpentru situaþii excepþionale);

• numai douã lãþimi depanou: 2,40 m pentru panourileinterioare ºi 2,50 m pentru pano-urile exterioare;

• înãlþimi de panou disponibilede: 0,70 m / 1,20 m / 2,40 m /3,00 m / 3,60 m / 4,80 m ºi cucare, prin combinare pe verticalã,se obþine un raster practic peînãlþime;

• un singur tip de elementde legãturã, cleºtele reglabilde 10 cm;

• panou cofrant „heavy duty”de tip Dokaflex 21 mm;

• legãturã rigidã solidã întreprofilele de capãt ºi placacofrantã, asigurâd o curburã

exactã atât la muchiile elemen-tului cofrant, cât ºi pe suprafaþã;

• elemente de ancorare puþine:o tijã de ancorare la fiecare 1,5 m2

de cofraj; • se poate combina cu sis-

temul Framax;• reduce costurile de mano-

perã pentru lucrãrile de retuºare lalocurile de ancorare.

Instalarea cofrajului curb estefacilã ºi necesitã ca unicã sculã dereglaj un ºablon din scândurã carese confecþioneazã în ºantier laraza curbei ce trebuie obþinutã.

Pentru lucrãri repetitive, odatãinstalate, panourile pot fi mutatecu macaraua în blocuri mari gatareglate ºi preasamblate, la urmã-toarea poziþie. Nu trebuie demon-tate nici mãcar contravântuirilesau alte accesorii.

Cofrajul curb H 20 permite ºirealizarea de cofraje curbe curaza variabilã ºi suprafeþe dupãalte curbe geometrice des utilizateîn arhitectura modernã.

H 20 dispune de un bogat sis-tem de accesorii de montaj, demanevrare cu macaraua, pentruasigurarea stabilitãþii la instalare,reglaj ºi asigurarea condiþiilor desecuritate a muncii la nivelul stan-dardelor internaþionale.

Firma Doka România SRL asi-gurã pentru fiecare lucrare, prinspecialiºtii sãi din România, undesen de panotaj realizat cu soft-ware-ul specializat TIPOS 5.0,documentaþie de utilizator înlimba românã ºi, nu în ultimulrând, asistenþã tehnicã nemijlocitãîn ºantier la instalarea cofrajelor.

Echipamentele de cofrare per-formante sunt o premizã a creº-terii eficienþei în activitatea deconstrucþii. Alãturi de acestea,programele de ºcolarizare a spe-cialiºtilor în construcþii sunt un altfactor major în atingerea acestuiobiectiv.

Firma Doka oferã la cerereutilizatorilor ºi programe deºcolarizare în utilizarea echipa-mentelor sale.

Telegondolã de opt locuriPostãvarul Expres – Poiana Braºov

Antreprenor: Vectra S.R.L., BraºovBeneficiar: Ana Teleferic S.A.

Proiectant general: Proiect Braºov S.A.Proiectant de specialitate: Seilbahnburo Grobner GmbH, Austria

Furnizor de echipamente: Doppelmayr Seilbahnen GmbH, AustriaSubantreprenor: Prescon S.A.

Trofeul calităţii ARACO - 2005

CARACTERISTICI

TEHNICE ªªI FFUNCÞIONALE

Telegondola Postãvarul Expres, cuo capacitate de transport de 2.400 per-soane/h, este amplasatã pe versantulnordic al masivului Postãvarul, petraseul vechii telegondole PoianaBraºov – Cristianul Mare.

Caracteristici tehnice:altitudinea staþiei inferioare:

1.040 m;altitudinea staþiei superioare:

1.705 m;lungimea orizontalã: 2.022,5 m;înclinare medie: 32,88%;viteza de transport: 6 m/s;numãr piloni: 16 buc.;durata de transport: 5,91 min.;numãr vehicule: 69 buc.

Staþia inferioarã, de tensionare acablului purtãtor-tractor, are rol deîmbarcare-debarcare a pasagerilor,folosind echipamente de taxare mo-derne, furnizate de SKYDATAdin Austria.În cadrul staþiei au fost amenajatespaþii anexe pentru diverse utilitãþi:

birouri administrative, casierieºi birou de informaþii turistice;

spaþiu destinat garãrii vehiculelorde linie ºi spaþiu destinat garãriivehiculelor pentru amenajarea pâr-tiilor de schi;

atelier de întreþinere ºi revizie;spaþiu destinat închirierii ºi

comercializãrii de echipamentesportive.

Staþia superioarã, de antrenare acablului purtãtor-tractor, are rol deîmbarcare-debarcare a pasagerilor ºigãzduieºte un apartament de serviciupentru personalul muncitor ce asigurãîntreþinerea permanentã a instalaþiei.

Linia telegondolei se compune din:piloni de linie; cablu purtãtor-tractor,montat în circuit închis cu ecartamentde 5,2 m; vehicule de linie (cabineînchise echipate cu uºi cu deschidere-închidere automatã). Comanda insta-laþiei se realizeazã din cabina decomandã din staþia superioarã.

Telegondola Postãvarul Expresconstituie un prim pas necesar spremodernizarea parcului de telefericedin staþiunea Poiana Braºov.



Panourile acustice KA (fig. 1) semonteazã în aranjament orizontal îninterspaþiile dintre stâlpii de susþinere aibarierelor antifonice, având rolul deprotecþie împotriva difuzãrii zgomotu-lui datorat traficului rutier, feroviarºi din zonele industriale. Acestebariere pentru reducerea zgomotuluisunt din ce în ce mai necesare înzonele cu trafic intens, din cauzacerinþelor tot mai stricte privindprotecþia mediului înconjurãtor.

Barierele pentru reducerea zgo-motului, produse de Ruukki, suntideale pentru izolarea acusticã înproiectele destinate ºoselelor ºi cãilorferate. Faþã de sistemele standard,panourile acustice, împreunã cu fun-daþiile realizate cu piloni din oþel,asigurã o instalare rapidã a proiec-tului, fiind foarte eficiente ºi dinpunct de vedere al costului.

Panourile acustice KA sunt reali-zate din douã foi de tablã profilatã,cu douã profile de închidere pepartea lateralã ºi un miez de vatãmineralã, protejat cu folie PE.Elementele sunt fixate cu ºuruburiautofiletante sau cu nituri. Formacasetelor componente ale panouriloracustice KA a fost stabilitã astfel încâtsã permitã o îmbinare perfectã.Caseta anterioarã (dinspre partea dincare se propagã zgomotul) este perfo-ratã – gradul de perforare fiind deaproximativ 30%.

În funcþie de grosimea panoului,de materialul utilizat la realizareacasetelor, precum ºi de grosimeaacestuia, existã mai multe tipuri depanouri:

KA-01 – realizat din tablã deoþel cu grosimea de 1 mm, casetaavând grosimea de 140 mm,lungimea maximã de 4.960 mm ºigreutatea de 30,4 (±1,5) kg/m2;

KA-03 – realizat din tablã deoþel cu grosimea de 1 mm, casetaavând grosimea de 125 mm,lungimea maximã de 4.960 mm ºigreutatea de 29,1 (±1,4) kg/m2;

KA-05/1,2 – realizat din tablã dealuminiu cu grosimea de 1,2 mm,caseta având grosimea de 140 mm,lungimea maximã de 4.960 mm ºigreutatea de 15,6 (±1,2) kg/m2;



KA-06/1,5 – realizat din tablã dealuminiu cu grosimea de 1,5 mm,caseta având grosimea de 125 mm,lungimea maximã de 4.960 mm ºigreutatea de 17,5 (±1,2) kg/m2.

Materialele ddin ccare ssunt ppro-

duse ppanourile aau uurmãtoarele

caracteristici:

Casetele din oþel: materialul debazã este tabla din oþel, zincatã peambele pãrþi, tip S280GD + Z275conform PN-EN 10326:2005. Grosimeaacesteia este de 1,0 mm, ºi are unstrat din poliester PE 90 aplicat prinpulverizare, cu o grosime de 90 m.La comandã, pentru mediile în caregradul de coroziune este ridicat,panoul se realizeazã cu feþe din oþelacoperite cu un strat de poliesterPE 25 sau un strat din PVDF cu ogrosime de 25 m aplicate prin metodacontinuã.

Casetele din aluminiu: materi-alul de bazã este tabla din aluminiu,tip EN AW-1050AH24 conform PN-EN 485-1:2006, cu o grosime de 1,2

Panouri acustice pentru izolare fonicãÎn domeniul construcþiilor civile ºi industriale, Ruukki România proiecteazã ºi furnizeazã sisteme mmetalice com-

plete, hale industriale la cheie, structuri metalice pentru clãdiri parter sau multietaajate, faþade arhitecturale, sistemecomplete de acoperiºuri metalice (inclusiv accesorii ºi sisteme pluviale), profile trapezoidale ºi panouri sandwich.Ruukki este renumitã pentru experienþa vastã înn livrarea de componente ºi sisteme, în servicii integrate de furnizare amaterialelor pentru centre logistice, centre industriale ºi comerciale, birouri ºi hoteluri în þãrile baltice, nordice, Rusiaºi Ucraina.

Fig. 1: Capacitatea de absorbþie azgomotelor pentru panourile acustice KAse obþine prin perforarea optimã a foilorde tablã precum ºi prin folosirea de mate-riale fonoizolante la interiorul panouluui.


sau 1,5 mm ºi un strat din poliesterPE 90, aplicat prin metoda pulve-rizãrii, într-un strat cu o grosime de90 m. La fel ca ºi în cazul casetelordin oþel, la comandã, pentru mediileunde gradul de coroziune este ridicat,panourile se realizeazã din tablã dealuminiu acoperitã cu un strat de poli-ester PE 25 sau un strat din PVDF, cu ogrosime de 25 m, aplicat prinmetoda continuã.

Materialul fonoizolant utilizateste o placã din vatã mineralã cudensitatea de 100 kg/m3 ºi cu grosimede 50 mm, conform PN-EN 13162:2002.

Folia de polietilenã are rol deprotecþie pentru vata mineralã.

Ca elemente suplimentare opþionalepentru panourile acustice KA, se potlivra plase speciale, fixate pe ansam-blul structurã portantã-panouri cu rolde susþinere a plantelor agãþãtoare.Plantele agãþãtoare crescute pe ecraneîmbunãtãþesc urmãtoarele funcþii:

izolantã – datoritã structurii lor,mãresc acþiunea fonoizolantã a ecra-nelor prin întreruperea ºi disipareazgomotelor;

fitosanitarã – frunzele absorbpraful ºi gazele din aer, reducând înacest mod concentraþia lor în aer;

decorativã – înfrumuseþeazã ºimascheazã suprafeþele ecranelor;

Efectele pe care plantele le auasupra mediului sunt amplificate dedimensiunile lor, de aceea, sunt reco-mandate plantele care cresc foarterepede. Condiþiile în care acestea tre-buie sã creascã sunt însã extrem dedificile. Trebuie menþionat faptul cãplantele agãþãtoare pot fi sãdite peambele pãrþi ale barierelor – pepartea expusã la zgomot (anterioarã),unde condiþiile de dezvoltare suntdeosebit de grele, dar ºi pe parteaposterioarã, mai protejatã, unde seaflã locuinþe, iar spaþiul ºi condiþiilepentru dezvoltarea lor sunt propice,nivelul impuritãþilor din aer fiind multmai redus.

Ruukki furnizeazã componente pebazã de metale, sisteme complete ºiproduse la cheie pentru industriaconstrucþiilor civile, industriale ºi aconstrucþiilor de maºini.

Ruukki îºi desfãºoarã activitatea în23 de þãri ºi are un numãr de peste12.000 de angajaþi. Vânzãrile Ruukkiînsumeazã 3,7 miliarde de euro.Acþiunile companiei sunt cotate la Bursa

din Helsinki (corporaþia Rautaruukki:RTRKS). Rautaruukki Corporationactiveazã din anul 1960. Din anul2004, numele de marketing al corpo-raþiei este Ruukki. www.ruukki.com.

Tabelul 1: Parametrii acustici ai casetelor KA

Foto 1: Barierele moderne pentru reducerea zgomotuluii cresc gradul de confortal locuinþelor amplasate de-a lungul drumurilor cu trafic intens

Foto 2: Innstalarea panourilor acustice se face rapid. Greutatea totalã redusã a panourilorsporeºte viteza de instalare ºi creºte nivelul de siguranþã a procesului de montaj.

Integrarea europeanãa societãþilor de construcþii (IX)

AnexãÎndrumar de mãsuri pentru satisfacerea cerinþelor de protecþie a mediului în domeniul construcþiilor (proiect)

Ghidul„PREGÃTIREA SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MONTAJ PENTRU DESFÃªURAREAACTIVITÃÞII ÎN CONDIÞIILE INTEGRÃRRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ”

Tabelul 2

ARACO


Tabelul 2 cuprinde mãsurile necesare pentrudiminuarea impactului construcþiilor asupra mediuluiîn urmãtoarele faze:

execuþie; exploatare; perioada de dupãîncetarea ac t iv i tã þ i i (dezafec tarea /demolareaconstrucþiilor).

Pentru situaþiile în care trebuie obþinutã autorizaþiaintegratã de mediu (exemplu: cariere, balastiere, plat-forme de producþie a diverselor produse pentru con-strucþii), se vor avea în vedere mãsurile prevãzute înGhidul tehnic general pentru aplicarea Ordonanþei deUrgenþã nr. 34 din 2002 – Ordonanþã aprobatã prin Legea645/2002 referitoare la controlul integrat al poluãrii.

Mãsurile necesare sunt urmãtoarele:Ghid tehnic general pentru aplicarea prevederilor

OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlulintegrat al poluãrii, aprobatã prin Legea 645/2002

TEHNICI PPENTRU CCONTROLUL PPOLUÃRII

Ghid tehnic general pentru aplicarea OU 34/2002,aprobatã prin L 645/2002 referitoare la controlul integratal poluãrii

La cererea pentru obþinerea autorizaþiei integrate demediu, titularul activitãþii va menþiona cã are implementatun sistem de management de mediu înregistrat sau certifi-cat conform standardelor recunoscute, anexând o copiedupã ultimul raport de verificare.

Referitor la elementele de construcþii situate în sub-teran, în vederea reducerii emisiilor, trebuie înregistratesursele, direcþiile ºi destinaþia conductelor subterane, adrenurilor, trebuie identificate batalele ºi rezervoarelesubterane. Pentru astfel de construcþii este necesar sã serealizeze sisteme de etanºare – de minimizare a pierde-rilor de substanþe, precum ºi sisteme de detectare apierderilor. Totodatã trebuie stabilit un program deinspecþie ºi întreþinere a tuturor structurilor subterane, deexemplu teste de presiune.

Pentru structurile de suprafaþã (supraterane), se vaîntocmi un program de inspecþie ºi întreþinere a tuturorsuprafeþelor impermeabilizate ºi a bordurilor pentru sigu-ranþa descãrcãrilor.

Pe baza descrierii geologiei subsolului, hidrogeologiei,tipului de sol, inclusiv adâncimea zonei saturate ºi cali-tãþii subsolului, avându-se în vedere distanþele amplasa-mentelor depozitelor de deºeuri sau altor substanþe faþã dealbiile apelor de suprafaþã, prizelor de apã ºi interacþiuniiapelor de suprafaþã ºi apelor subterane, ºi pe baza com-poziþiei ºi volumului deºeurilor care urmeazã sã fie evacuate,se va face evaluarea efectului potenþial al dezvoltãrii

deºeurilor sau a altor substanþe, precum ºi al evacuãrilordin cadrul amplasamentului asupra apelor subterane.

Se va asigura monitorizarea calitãþii apei subterane ºise vor lua mãsurile de precauþie necesare pentru pre-venirea poluãrii apei subterane.

Este necesar sã se caracterizeze ºi sã nu se cuantificefiecare flux al deºeurilor ºi sã se descrie mãsurile pro-puse pentru managementul depozitãrii ºi manipulãriideºeurilor.

Pentru managementul deºeurilor, se va þine seama deurmãtoarele elemente:

amplasarea depozitelor în locuri cât mai apropi-ate de sursa producerii deºeurilor, cât mai departe decursurile de apã sau alte zone sensibile ºi apãrateîmpotriva vandalismului;

se va realiza separarea deºeurilor pe sorturi: hârtie,plastic, feroase, textile, pietre etc.;

se va elabora un sistem de înregistrare a deºeurilor:cantitãþi, natura deºeurilor, originea, destinaþia, frecvenþade colectare, modul de transport, metoda de tratare adeºeurilor, recuperarea;

depozitele pentru deºeuri se vor însemna ºi marca,iar containerele vor fi etichetate, specificându-se perioadamaximã de stocare. Containerele vor avea capace sausupape de siguranþã, chiar ºi dacã acestea vor fi goale.Acestea vor fi inspectate periodic;

substanþele inflamabile, sensibile la cãldurã ºiluminã etc. vor fi depozitate în spaþii cu dotãri speciale;

trebuie luate toate mãsurile de prevenire a emisiilorde lichide, praf, compuºi organici volatili (COV) sau miro-suri provenite din depozitarea sau manipularea deºeurilor.

Sunt necesare tehnici de management tehnologic pen-tru scãderea consumului de energie la sursã ºi consuma-tori prin îmbunãtãþirea randamentului de conversie aenergiei pe unitatea de produs.

Reducerea consumului energetic se traduce în redu-cerea emisiilor de CO2, SO2, NOX ºi pulberi.

Se vor calcula consumuri specifice de energie pe uni-tatea de produs, în vederea asigurãrii condiþiilor de com-parare, atât în situaþia precedentã luãrii mãsurilor decreºtere a eficienþei energetice, cât ºi cu unitãþi productivesimilare.

În întreprinderile de construcþii, mãrirea eficienþeienergetice se pune în discuþie prin luarea mãsurilor înurmãtoarele activitãþi:

recuperarea cãldurii din diferite faze ale proceselor(spre exemplu, la stingerea varului);

deshidratãri, cu minimizarea energiei de uscare;reducerea consumului de apã;


izolarea termicã a construcþiilor;optimizarea transporturilor materialelor de construcþii;amplasarea staþiilor de pompare cât mai aproape de

destinaþia fluidelor care se transportã;optimizarea controlului electronic al motoarelor;folosirea apelor de rãcire uzate pentru recuperarea

cãldurii;folosirea benzilor transportoare în locul transportului

pneumatic;aplicarea proceselor continue în locul proceselor

staþionare (sisteme „plin-gol“).Se impun mãsuri de prevenire a accidentelor care pot

avea consecinþe asupra mediului ºi limitarea consecinþeleacestora.

Pentru managementul accidentelor existã trei compo-nente specifice:

identificarea pericolelor;evaluarea riscurilor (pericol x probabilitate), acci-

dentelor ºi consecinþele posibile;planuri de mãsuri pentru reducerea riscurilor ºi de

reducere sau eliminare a consecinþelor acestora.Pericolele posibile de accidente se referã la perioadele

de execuþie ºi pot proveni din urmãtoarele activitãþi:transportul materialelor;transferul de substanþe (uleiuri, carburanþi etc.);evacuarea unui efluent înainte de a face verificarea

adecvatã a compoziþiei);demolãri.

Se asigurã evaluarea ºi monitorizarea principalelorsurse de zgomot ºi vibraþii ºi controlul acestora.

ÎNCETAREA AACTIVITÃÞII

La cererea de autorizaþie integratã de mediu se vordescrie mãsurile propuse la încetarea definitivã a activi-tãþii, pentru evitarea oricãror riscuri de poluare ºi redu-cerea zonei de funcþionare la o stare satisfãcãtoare(incluzând, dacã este cazul, mãsuri referitoare la proiectulºi construcþia instalaþiei).

Planul de închidere a zonei trebuie sã cuprindã:scurgerea sau spãlarea conductelor ºi a rezervoarelor;reactualizarea planurilor reþelelor de conducte ºi de

amplasare a rezervoarelor;stabilirea metodelor ºi resurselor necesare pentru

curãþarea batalelor;asigurarea predãrii în condiþii corespunzãtoare a

haldelor; îndepãrtarea azbestului ºi a altor materialepericuloase;

soluþiile tehnice pentru demontarea construcþiilor ºia altor structuri care pot influenþa apele de suprafaþã sausubterane;

evaluarea impactului asupra solului ºi luarea de

mãsuri pentru refacerea calitãþii acestuia pânã la stabilirea

stãrii iniþiale.

Când pe o platformã existã mai multe activitãþi/opera-

tori, problemele de mediu trebuie tratate unitar pentru

întreaga platformã.

Pentru obþinerea autorizaþiei integrate de mediu, este

necesar sã se facã evaluarea impactului emisiilor asupra

mediului (inclusiv efectele transfrontierã) ale emisiilor

prognozate. Aceastã evaluare cuprinde urmãtoarele

etape:

descrierea mediului cu includerea unei hãrþi cu

evidenþierea receptorilor emisiilor;

descrierea receptorilor (populaþie, florã, faunã, sol,

ape de suprafaþã ºi subterane, aer, peisaj, bunuri materi-

ale, vestigii culturale ºi istorice) ºi a modului în care

aceºtia pot fi expuºi poluãrii;

evaluarea impactului; Comparaþie cu nivelurile cali-

tative ale standardelor ºi ale reglementãrilor curente.

De asemenea, în cadrul formelor de solicitare a autori-

zaþiei integrate de mediu este necesar sã se întocmeascã

un raport de amplasament care conþine:

starea iniþialã a amplasamentului;

caracteristicile fizice, vulnerabilitatea acestuia

(exemplu: acvifer apropiat la suprafaþa terenului) ºi para-

metrii care urmeazã sã fie monitorizaþi;

soluþiile tehnice de reabilitare la încetarea activitãþilor.

OM 249/2005 prevede înfiinþarea Centrului naþional

de coordonare, informare, reactualizare a ghidurilor

privind cele mai bune tehnici disponibile ºi de comuni-

care cu Biroul European pentru Prevenirea ºi Controlul

Integrat al Poluãrii ºi cu Forumul European de Informare.

Acest centru îºi desfãºoarã activitatea în sediul

autoritãþii publice centrale pentru protecþia mediului

(Bd. Libertãþii nr. 12, Bucureºti) ºi are ca atribuþii, între altele:

asigurã suport tehnic pentru aplicarea OU 34/2002;

identificã tehnicile utilizate în prezent, tehnicile uti-

lizate în prezent la nivel naþional ºi internaþional, care

asigurã cele mai bune performanþe de mediu;

• realizeazã, în cadrul grupurilor tehnice de lucru,

analiza comparativã a documentelor de referinþã pentru

cele mai bune tehnici disponibile (BREF) elaborate de

þãrile membre ale UE cu cele ale tehnicilor existente la

nivel naþional, în scopul elaborãrii BREF la nivel

naþional.




Ingineria clãdirilor

În prima parte a cãrþii, structuratã în 24 de capitole,sunt analizate caracteristicile produsului clãdire, precumºi douã probleme importante, actuale, ale clãdirilor:economia de energie ºi creativitatea în concepþiaclãdirilor.

Partea a doua analizeazã principalele elemente deconstrucþie din clãdirile civile, sub aspectul exigenþelorspecifice alcãtuirii constructive, al tehnologiei de execuþie,al elementelor de calcul, dar ºi al eficienþei economice.

În cadrul infrastructurii clãdirilor, se prezintã fundaþiilede suprafaþã, hidroizolaþiile la fundaþii ºi subsoluri.

Suprastructura clãdirii începe cu prezentarea ºi analizastructurilor din pereþii de zidãrie a cãror concepþie va con-duce la mãrirea capacitãþii portante a acestora, în vedereamicºorãrii factorului de risc, dar ºi a satisfacerii exigenþeide rezistenþã ºi stabilitate.

„Ingineria clãdirilor” este rodul preocupãrilor ºiaplicãrii cunoºtinþelor în domeniul construcþiei delocuinþe, elaborat de o personalitate universitarã.

Prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei este absolvent alColegiului „Costache Negruzzi” din Iaºi ºi al Facultãþii deConstrucþii din cadrul Universitãþii Tehnice „Gh. Asachi” Iaºi.

Începe activitatea profesionalã ca inginer proiectant laIPROMET Bucureºti, IPROMET filiala Hunedoara, Galaþiºi DSAPC (Habitat) Iaºi (1960 – 1967).

Parcurge treptele ierarhiei universitare prin concurs (laFacultatea de Construcþii din Iaºi): profesor universitar(1990), conferenþiar (1979), ºef de lucrãri (1970), asistent(1967). Conducãtor de doctorat în domeniul Inginerieicivile (2001).

Distinsul autor devine expert tehnic ºi verificator deproiecte MLPAT pentru exigenþele: siguranþã înexploatare, izolare termicã, izolare hidrofugã, economiede energie, protecþie împotriva zgomotului (1992) ºi audi-tor energetic grd. I MTCT (2004).

A participat, ca membru statutar, la ºedinþele de lucruale Comisiei W56, Construcþii Uºoare a CIB (ConsiliulInternaþional pentru Cercetare ªtiinþificã ºi Inovare în Con-strucþii) de la Budapesta (Ungaria) 1991, Londra (Anglia)1992, Maintz (Germania) 1993, Turku (Finlanda) 1995 ºiStockholm (Suedia) 1996.

Puteþi procura lucrarea „Ingineria clãdirilor”adresându-vã autorului la tel. 0744-514.429.

Ciprian ENACHE

În plinã „nebunie” dupã 1990, construcþia de clãdiricu destinaþia de locuinþe acapareazã interesul ttot maimultor oameni dornici de a-ºi schimba viaþa ºi prin noispaþii moderne ºi eficiente, în care confortul sã aibã unrol determinant. Sigur cã opþiunea pentru un proiect saualtul ori pentru anumiite materiale de construcþii ºifinisaje este o problemã personalã, care depinde deun minimum de cunoºtinþe dobândite ca urmare adocumentãrii din publicaþiile de specialitate.

Este ºi motivul pentru care, „credincioºi” cititorilor„Revistei Construcþiilor”, semnalãm apariþia lucrãrii„Ingineria clããdirilor”. Autorul, prof. univ. dr. ing.Alexandru Ciornei, se adreseazã prin lucrarea sa înegalã mãsurã specialiºtilor, studenþilor, dar ºi benefici-arului final, adicã cetãþeanul.

Apariţii editoriale

La lansarea cãrþii au participat (de la stânga la dreapta): prof. univ. dr. ing. Adrian GRAUR – recctorul Universitãþii „ªtefan cel Mare“,

Suceava; prof. univ. dr. ing. Nicolae ÞÃRANU – decanul Faculltãþii de Construcþiiºi Instalaþii, Iaºi; prof. univ. dr. ing. Horia ANDREICA – decanul Facultãþii ddeConstrucþii ºi Instalaþii, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI.

Consolidarea Palatului TelefoanelorAntreprenor: Rotary Construcþii, Bucureºti

Beneficiar: Romtelecom S.A. – Direcþia de Telecomunicaþii, BucureºtiProiectant: Proiect Bucureºti S.A.

Consultant: Conteh S.R.L., BucureºtiSubantreprenori: Titan Mar, IMSAT Muntenia, Repcon, Klimart, Mimo, Retel, Midanne


CARACTERISTICI TTEHNICE ªªI

FUNCÞIONALE

Conceptul original de consolidarepromovat de prof. ing. AlexandruCiºmigiu ºi proiectat de ProiectBucureºti S.A. a fost utilizat pentruprima oarã în România la o con-strucþie monument istoric, prin apli-carea unui sistem novator constând înconsolidarea perimetralã a clãdirii cuo structurã de beton armat cu armã-tura rigidã (BAR).

Au fost foraþi în jurul clãdirii 120 depiloni, cu diametrul de 600 mm la oadâncime de 15-22 m; rolul acestoraa fost de a susþine o grindã de fun-daþie care sã preia greutatea supli-mentarã provenitã din cãmãºuireastructurii de rezistenþã.

Au fost consolidaþi stâlpii interioriºi, simultan, au început lucrãrile desãpãturi manuale perimetrale, laadâncimi de pânã la 10 m; existenþapânzei de apã freaticã la acest nivel adeterminat necesitatea ca fiecaretronson al confecþiei metalice rigide,ce urma sã fie înglobatã în beton, sãfie verificatã ºi de Registrul NavalRomân.

Soluþia de consolidare a fost deter-minatã de condiþia impusã de benefi-ciar de a nu perturba activitateacentralelor din clãdire la etajele 1, 2, 3ºi parþial în subsol, fiind interzisãefectuarea de lucrãri în interior.

Pentru consolidarea tronsonuluiSM5 (latura cãtre clãdirea Victoria) afost desfiinþatã o porþiune din zona decuplare cu clãdirea tandem; au fostnecesare lucrãri de deviere ºisusþinere a cablurilor electrice ºi detelefonie din aceastã zonã. Pentru cir-culaþia între cele douã clãdiri s-auconstruit pasarele metalice la niveluletajelor 2 ºi 4.

În sala monumentalã de laintrare, finisajele s-au realizat dinmarmurã ºi granit cu reproducereaelementelor masive de decor de pestâlpii interiori, transformaþi încoloane arhitecturale.

Palatul Telefoanelor este monu-ment de arhitecturã; aceasta a impusrefacerea tuturor elementelor de arhi-tecturã dupã planurile iniþiale aleclãdirii ºi dupã fotografii de arhivã;faþadele au fost placate cu calcar dePodeni, marmurã ºi granit.



Mansardarea blocurilor de locuinþe din zona MoldoveiSTUDIU DE EVALUARE

dr. ing. Mihail Liviu ROªU – cercetãtor ºtiinþific principal II, INCERC Filiala Iaºi,arh. Iulian VAGNER – director Direcþia Dezvoltare Urbanã a Primãriei Municipiului Iaºi

În condiþiile austeritãþii bugetare,proiectul propus rãspunde cerinþelorprin:

reducerea semnificativã a cos-turilor pe metru pãtrat de spaþiu delocuit construit;

eliminarea problemei asigurãriiterenului pe care urmeazã a fiamplasate construcþiile;

rezolvarea problemei asigurãriiutilitãþilor ºi dotãrilor edilitare cu cos-turi minime.

Principalele obiective ale proiec-tului propus, prezentate sistematizatpe etape, sunt urmãtoarele:

Etapa 1 – 2003: Studii compara-tive ºi ancheta. Selectarea tipurilorstructurale existente.

Stabilirea criteriilor de analizãcomparativã;

Stabilirea metodelor de investi-gaþie ºi a parametrilor de studiu;

Selectarea tipurilor structurale ºiestimarea suprafeþei locative utileobþinute prin mansardare. Aceastãetapã cuprinde ºi o fazã de anchetã încolaborare cu fostele institute jude-þene de proiectare din zona Moldovei.

Etapa 2 – 2004: Soluþii-cadru demansardare. Testarea experimentalãºi optimizarea din punctul de vedereal protecþiei termice ºi hidrofuge.

Stabilirea unor soluþii-cadrupentru fiecare tip structural selectat încadrul etapei anterioare, soluþii cugrad de aplicabilitate imediatã ºi la

un numãr semnificativ de clãdiri delocuit;

Testarea experimentalã a varianteloranalizate – încercãri preliminare.

Etapa 3 – 2005: Raport de cerce-tare privind creºterea potenþialului deasigurare de locuinþe. Siinteza datelorexperimentale, optimizarea soluþiilorºi baza de date pentru zona Moldovei.

Testarea experimentalã a vari-antelor analizate ºi optimizareasoluþiilor din punctul de vedere alconfortului termic ºi al protecþieihidrofuge;

Prezentarea rezultatelor studiu-lui sub forma unui raport de cercetare,care va demonstra funcþionalitatea ºiutilitatea soluþiilor propuse;

Publicarea raportului de cerce-tare în mediile ºtiinþifice de interes ºidifuzarea cãtre autoritãþile centrale ºilocale cu atribuþii în domeniul asigu-rãrii de locuinþe.

Proiectul propus este relevantpentru domeniul asigurãrii delocuinþe, mai ales în contextul în careeliminã mai multe neajunsuri ºi difi-cultãþi cu care se confruntã progra-mul MLPTL în domeniu:

Preþul relativ ridicat al locuin-þelor construite prin ANL;

Amplasarea construcþiilor serealizeazã pe terenuri aflate în propri-etatea unitãþilor administrative terito-riale, puse la dispoziþie prin grijaconsiliilor locale;

Prin mansardarea blocurilor delocuinþe se obþine spaþiu locativ,inclusiv în zona centralã sau semi-centralã a oraºelor, în timp ce înmajoritatea cazurilor, consiliile localeau pus la dispoziþie terenuri în zoneperiferice.

TIPURI SSTRUCTURALESELECTATE PPENTRU SSTUDIU

1. Blocul 568 – municipiul Iaºi.Clãdirea blocului 568 este situatãîn cartierul Pãcurari, str. TomaCozma din Iaºi, având urmãtoarelecaracteristici:

regim de înãlþime: S + P + 6…7E; infrastructurã: reþea de grinzi

sub stâlpi; structurã de rezistenþã: cadre

lamelare cu stâlpi monoliþi, grinziprefabricate ºi planºee din semi-panouri prefabricate de beton armat.

2. Blocul CL 4 – municipiul Iaºi.Clãdirea blocului CL 4 este situatã înzona fostei autogãri din str. Bacinschi,Iaºi, având urmãtoarele caracteristici:

regim de înãlþime: P + 7…8E; infrastructurã: reþea de grinzi

sub stâlpi; structurã de rezistenþã: cadre

lamelare cu stâlpi monoliþi, grinziprefabricate;

planºee de tip predalã (5 cm) ºisuprabetonare pe ºantier (9 cm).

3. Blocul 654 – municipiul Iaºi.Clãdirea este situatã în localitateaIaºi, str. Frumoasã nr. 1. Structura derezistenþã este alcãtuitã din pereþi

Pe plan mondial, acoperirea necesarului de locuinþe în condiþiile asigurãrii durabilitãþii ºi stabillitãþii construcþiilorconstituie o preocupare permanentã, alocându-se sume importante pentru realizaarea unui numãr cât mai mare deunitãþi locative, la un standard ridicat de confort ºi siguranþã.

În cadrul Planului Naþional pentru Cercetare – Dezvoltare ºi Inovare pentru perioada 1999–2005, INCERC (FilialaIaºi) în parteneriat cu Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi (Centrul de Cercetare ºi Trransfer Tehnologic Polytech)au desfãºurat un proiect de cercetare privind evaluarea potenþialului dee asigurare de locuinþe prin mansardareablocurilor existente în zona Moldovei.

Tematica propusã a avvut în vedere elaborarea unei baze de date privind tipurile structurale de blocuri de locuinþeexecuttate în numãr mare în zona Moldovei ºi stabilirea unor soluþii cadru de mansardare, cu respectarea inntegralã acerinþelor de siguranþã ºi stabilitate structuralã. De asemenea, s-a urmãrit testarea expeerimentalã a soluþiilor cadrupropuse, optimizarea ºi certificarea din punctul de vedere al confortullui higrotermic.


structurali cuplaþi din beton armat,realizaþi din panouri mari prefabricate.Proiectul a fost elaborat pentru clãdiride locuit cu urmãtoarele caracteristiciarhitecturale ºi funcþionale:

regim de înãlþime S + P + 4E; înãlþimea nivelului este de 2,73 m

atât pentru parter, cât ºi pentru nivelulcurent.

4. Blocul P 8 – municipiul Iaºi.Construcþia este situatã în localitateaIaºi, str. Apelor nr. 12. Structura derezistenþã este alcãtuitã din pereþistructurali cuplaþi din beton armat,realizaþi din panouri mari prefabricate.Proiectul a fost elaborat pentru clãdiride locuit cu urmãtoarele caracteristiciarhitecturale ºi funcþionale:

regim de înãlþime S + P + 4E; înãlþimea nivelului este de 2,73 m

atât pentru parter, cât ºi pentru nivelulcurent.

5. Bloc A 2 – municipiul Vaslui.Blocul de locuinþe A 2 este situat înzona centralã a municipiului Vaslui,strada Donici – Cãlugãreni. Se com-pune din douã tronsoane ºi patruscãri ºi are:

regim de înãlþime P + 3E; înãlþimea nivelului este de 2,73 m

atât pentru parter, cât ºi pentru nivelulcurent;

structura de rezistenþã este alcã-tuitã din diafragme de tip fagure,având grosimea de 25 cm ºi fiind exe-cutate din zidãrie de cãrãmidã pre-satã plinã.

6. Blocul C 5 – municipiul Vaslui.Blocul de locuinþe C5 se aflã situat înzona Donici – Cãlugãreni, stradaCãlugãreni B 15. Se compune din30 de apartamente ºi se dezvoltã peparter plus patru etaje (P + 4 E), având ºisubsol tehnic. Structura de rezistenþã

este pe diafragme din beton de 15 cmgrosime, cu fundaþii continue dinbeton simplu ºi cuzineþi din betonarmat. Pereþii exteriori sunt tot dinbeton cãptuºiþi la exterior cucãrãmidã în grosime de 15 cm.

7. Blocul C 1 – municipiul Vaslui.Blocul de locuinþe C 1 se aflã situat înzona Donici – Cãlugãreni, stradaCãlugãreni B 19. Se compune din treitronsoane cu câte douã case ale scãriila fiecare tronson. Blocul C 1 are 56de apartamente, dezvoltate pe parterºi trei etaje (P + 3 E). Structura derezistenþã a blocului C 1 este alcãtuitãdin zidãrie de cãrãmidã – sub formãde diafragme de cãrãmidã de 25 cmgrosime cu distanþa între ele de 3,6 m,respectiv în zona casei scãrii la 2,6 m,ºi o diafragmã longitudinalã centralãsituatã în axul clãdirii, tot din zidãriede cãrãmidã de 25 cm grosime.

Fig. 1: A1 – Plan parter Fig. 2: A2 – Plan supantã



8. Blocul D 1 – municipiul Botoºani.Blocul este situat în ansamblul delocuinþe Central din Botoºani. Regimulde înãlþime este P+6E, cu 24 deapartamente. Infrastructura a fostproiectatã cu subsol tehnic general ºieste alcãtuitã din fundaþii continue ºipereþi cu planºeu din beton armatexecutat monolit. Suprastructura estealcãtuitã unitar din diafragme,planºee prefabricate ºi zone monoliteîn dreptul balcoanelor. Planºeele pre-fabricate sunt alcãtuite din grinzi ºipanouri ce reazemã pe diafragmelelongitudinale ºi transversale, dinstâlpi ºi bulbi. Adaptarea la teren s-afãcut pe baza studiului geotehnicîntocmit de SPJ Botoºani. Pereþii de30 cm grosime ai subsolului s-au exe-cutat din beton B200 (clasa C12/15)armat ºi bine compactat, formând ocutie rigidã împreunã cu diafragmeleverticale ºi cu planºeul peste subsol.

MANSARDARE

SOLUÞII CCONSTRUCTIVE

Prima soluþie-cadru analizatã afost dezvoltatã pentru blocul CL 4 dinmunicipiul Iaºi. Tipul structural ºiarhitectural a fost utilizat în mai multezone din Iaºi (Autogara – Billa, Pãcu-rari, Nicolina), astfel cã bloculmenþionat este reprezentativ prinnumãrul semnificativ de locaþii încare a fost executat.

Trebuie, de asemenea, menþionatfaptul cã proiectarea ºi execuþia s-au

desfãºurat dupã 1980, blocurile fiinddeci relativ noi ºi cu un nivel minimde degradãri.

Pentru execuþia mansardei s-a prevã-zut o structurã de rezistenþã metalicã.Aceastã soluþie s-a impus datoritãregimului de înãlþime al construcþiei,în corelare cu exigenþele legale referi-toare la protecþia construcþiilor la foc.

Structura propusã se va executape o reþea de stâlpi metalici cu secþi-une compusã din profile laminate lacald U 14. Pe capitelul stâlpilor vorrezema grinzile de acoperiº din pro-file laminate la cald I 14 sau U 14.Pe grinzile metalice se dispune un sis-tem de pane din profile I 8 sau U 8.Structura metalicã va utiliza careazem ºi grinda trafor existentã.Toate ºirurile de stâlpi se vor con-travântui în planul lor, cu contravân-tuiri uºoare, executate în X. Deasemenea, în proiectul tehnic se vorprevedea riglele de fixare a învelitorii,în funcþie de sistemul de învelitoareadoptat, cu respectarea prevederilorcertificatului de urbanism ºi a cerin-þelor furnizorului de învelitoare.În funcþie de aceasta, proiectantul vadecide în ce mãsurã este necesarãcontravântuirea în planul învelitorii ºisoluþia de contravântuire.

Pe întreaga suprafaþã mansardatã,se vor desface integral straturilespecifice acoperiºului de tip terasã,pânã la placa de beton armat, atât din

considerente de reducere a încãr-cãrilor la nivelul respectiv, cât ºi pen-tru a putea realiza rezemarea ºiancorarea corectã a elementelorstructurii de rezistenþã a mansardei.

Structura metalicã se va protejaanticorosiv prin grunduire ºi vopsi-torii în douã straturi (primul strat apli-cat obligatoriu prin pensulare).

Soluþia arhitecturalã este prezentatãsumar în fig. 1 – 3, dupã cum urmeazã:

A1 – Plan parter;A2 – Plan supantã;A3 – Secþiune transversalã.Soluþia arhitecturalã este elegantã.

Utilizând decalajele de nivel ºigrinzile trafor existente din con-strucþie, s-a proiectat un spaþiu cu unfuncþional deosebit, rezultând unspaþiu de odihnã la un nivel interme-diar (supantã). Astfel s-a obþinut ºi unplus de spaþiu util pentru potenþialiibeneficiari, în condiþii rezonabile decosturi suplimentare.

BIBLIOGRAFIE1. Roºu, M.L.; Vagner, I.; Pricop,

I.: Studiu de evaluare a potenþialuluide asigurare de locuinþe prin mansar-darea blocurilor proiectate si execu-tate dupã 1977 în zona Moldovei.Soluþii cadru ºi baza de date pentrusistemul de construire prin ANL –Contract 5A08/2003 – ProgramAMTRANS.

Fig. 3: A3 – Secþiune transversalãurmare din pagina 53

Restaurare, amenajare ºi extindereSALA THALIA Sibiu

Antreprenor: GRUP SINECON-CONSTRUCÞII SibiuAntreprenor de specialitate: IMSAT S.A. Râmnicu Vâlcea

ªef proiect: arh. Guttmann SzabolcsProiectant de specialitate: IMSAT S.A. Râmnicu Vâlcea

Beneficiar: Consiliul Judeþean SibiuFinanþator: Consiliul Judeþean Sibiu, Ministerul Culturii ºi Cultelor


CARACTERISTICI

TEHNICE ªªI FFUNCÞIONALE

La sala Thalia din Sibiu s-au exe-cutat lucrãri complexe de consoli-dare, restaurare ºi extindere. Clãdireaeste structuratã în trei corpuri cu Sd =7190 mp, din care 2100 mp repre-zintã extinderea sãlii cu douã corpuri

administrative ºi tehnice ºi 519 mprestaurare clãdire veche.

Corpul principal este construit perondelul medieval „Turnul Gros”, peamplasamentul primului teatru clãditîn oraºul Sibiu în 1788. În acest corpde clãdire sunt amplasate:

sala mare cu o capacitate

de 426 de locuri, cu scena unde se

pot amenaja 100 de locuri pentru

instrumentiºti;

sala micã – capacitate 120 locuri

ºi scenã pentru 20 instrumentiºti;

foaiere, coridoare, case de bilete,

camere pentru decoruri etc.Sala de spectacole a fost

amplasatã într-un bastion al ziduluicetãþii, refolosind ziduri de închidereexistente (cu grosime de 1,80 m labazã ºi 1,10 m la coronament) ca ele-mente structurale de rezistenþã, încare s-au încastrat grinzile de betonarmat pentru susþinerea lojelor.

Interiorul sãlii a fost reconstruitatât spaþial - cu cele trei nivele deloje cu înãlþimi diferite, conform

documentaþiilor de arhivã, cât ºi caornamentaþii portal-scenã. Din conside-rente de acusticã a fost modificatvolumul interior al sãlii, prin cuplareaparþialã a spaþiului podului cu sala.

Construcþia a fost dotatã cu un sis-tem integrat de management alclãdirii (BMS) pentru gestionarea ºioptimizarea consumului energetic.Principalele funcþiuni asigurate desistemul BMS sunt: asigurarea reîm-prospãtãrii aerului în sala de specta-cole ºi în zona bar-foaier, asigurareaîncãlzirii-rãcirii în zona scenei,încãlzirea-rãcirea sãlii de spectacoleºi a zonei bar-foaier, încãlzirea corpu-lui administrativ ºi a corpului tehnic,încãlzirea ºi aerisirea sãlii secundarede spectacole ºi controlul centraleitermice.

Au fost refãcute cu echipamenteperformante ºi materiale de ultimãgeneraþie toate instalaþiile aferenteconstrucþiei: instalaþii electrice, insta-laþii de alimentare cu apã, instalaþiide încãlzire, ventilaþie, aer condi-þionat, instalaþii pentru avertizare ºistingerea incendiului.



Reabilitarea instalaþiilor dinclãdirile de locuit constã în efectu-area lucrãrilor de reparaþii, com-pletãri sau înlocuiri de echipamentepentru readucerea instalaþiilor laparametrii iniþiali din proiect.

Având la bazã evaluarea stãriiexistente a instalaþiei, obiectivelepropuse prin aplicarea soluþiilor dereabilitare a instalaþiilor existente laclãdirile de locuit sunt urmãtoarele:

identificarea mãsurilor de reabi-litare de la simplu la complex;

creºterea confortului termic;reducerea consumului de energie

termicã a clãdirilor ºi, implicit, redu-cerea cheltuielilor;

mãrirea gradului de gestionareindividualã (reglare, contorizare).

Reþeaua de conducte interioare deîncãlzire prezintã defecþiuni cauzatede vechime, greºeli de montaj, pre-cum ºi de defecte de fabricaþie alematerialelor (þevi, fitinguri etc.), ºianume:

scurgeri de apã din conducte;neetanºeitatea îmbinãrilor cu filet;formarea pernelor de aer;înfundarea conductelor cauzatã,

de regulã, de acumularea pietrei saua impuritãþilor;

deteriorarea sau lipsa izolaþieitermice a conductelor.

Defecþiunile întâlnite frecvent lacorpurile de încãlzire (radiatoare)sunt datorate, în principal, neetan-ºeitãþii ºi blocãrii circulaþiei agentuluitermic în corpurile de încãlzire.

Lucrãrile se referã la urmãtoareleoperaþiuni mai importante:

menþinerea permanentã acorpurilor de încãlzire în stare decurãþenie, prin îndepãrtarea prafuluicare se depune pe ele;

remedierea defecþiunilor carecauzeazã scurgeri prin elementelecorpului de încãlzire (fisuri, strã-pungeri din cauza fenomenului decoroziune etc.);

spãlarea radiatoarelor, îndepãr-tarea depunerilor de mâl.

La instalaþia de apã caldã de con-sum sunt necesare urmãtoarele operaþii:

introducerea unor armãturi cuun consum redus de apã la obiectelesanitare (baterii cu perlator) ºirepararea instalaþiilor interioare deapã caldã;

izolarea conductelor de dis-tribuþie a apei calde de consum pen-tru reducerea fluxului termic;

contorizarea apei calde deconsum ºi a apei reci la nivelulpunctelor de consum din aparta-mente ºi amenajãri ale instalaþiilorinterioare în vederea montãriicontoarelor;

introducerea conductei de recir-culare având ca scop eliminareapierderilor de apã caldã datorate rãciriiapei calde pe timpul neutilizãrii;

repararea robinetelor care curgîn bãi ºi bucãtãrii.

În legãturã cu instalaþiile inte-rioare pentru reglarea temperaturii,

prin robinetul cu termostat se regleazãcedarea de cãldurã a radiatoruluipentru obþinerea temperaturii doriteîn încãpere.

Robinetele cu termostat pot reduceîn mod considerabil costurile deîncãlzire.

De multe ori, în practicã, rezul-tatele nu sunt cele aºteptate deoarecerobinetele cu termostat sunt greºitmontate.

Dupã cum se regleazã robinetul,în încãpere poate fi prea cald, sauprea rece. Acest lucru este cauzatcel mai adesea de o utilizarenecorespunzãtoare.

La robinnetele simple cu termostat,senzorul de temperaturã se aflã chiarîn capul robinetului. Acesta poatefuncþiona adecvat doar când nu aremiºcarea împiedicatã de alþi factori.

De reþinut!O reglare corectã nu este posi-

bilã dacã robinetul cu termostat esteacoperit de perdele sau piese demobilier.

La montarea radiatorului într-oniºã radiazã mai puþinã cãldurã, iarrobinetul cu termostat nu poatefuncþiona adecvat.

Vine, vine… iarna!PROGRAMUL NAÞIONAL DE REABILITARE TERMICÃ (III)

Faptul cã „iarna nu-i ca vara” este de mult constatat de fiecare dintre noi.Din pãcate, vara, când „gâfâim” de cãldurã, uitãm acest lucru ºi nu ne pasã cã,peste doar câteva luni, începe (cel puþin ppentru unii, destui ca numãr) teroareafrigului din apartamente graþie „binefacerilor” oferite din pllin de sistemul ter-moenergetic centralizat.

Pentru limitarea ºi eliminarea pe cât posibil a unor assemenea stãri de lucrurisupãrãtoare, specialiºtii în materie ºi chiar statul oferã unele soluþii demmne de luatîn seamã. Mai recent, este vorba despre „Programul Naþional de ReabilitareTermicã” elaborrat de Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului(MTCT) în colaborare cu autoritãþile publice locale.

Pentru interesul dvs. de a cunoaºte intenþiile ºi efectele unui asemeneaprogram, nee facem ecoul celor care l-au elaborat ºi trimis publicând, în paginile „Revistei Construcþiilor“,coonþinutul lui cu speranþa cã ºi societãþile cu profil de construcþii vor participa (în urma solicitãrrilor viitorilorbeneficiari) la realizarea programului în termen scurt ºi la parametrii de calitate ceruþi.



În toate aceste situaþii, robi-netele cu termostat trebuie pre-vãzute cu un senzor de distanþã.

Þineþi minte cã, pentru fiecaregrad în plus al temperaturii interioare,costurile energetice cresc cu aproxi-mativ 6%! Strãduiþi-vã ca, pentrufiecare încãpere în parte, sã gãsiþipoziþia potrivitã pentru termostat.Când aerisiþi sau când aveþi maipuþinã nevoie de cãldurã (de exem-plu noaptea sau când lipsiþi de acasã),rãsuciþi robinetul spre nivele redusede consum.

Robinetele cu termostat sunt partecomponentã a fiecãrei instalaþiimoderne de încãlzire ºi sunt obliga-torii ºi la instalaþiile vechi. Ele ajutãîn douã moduri la economisirea deenergie:

în primul rând, ne dau posibili-tatea sã obþinem în încãpere tempe-ratura doritã;

în al doilea rând, identificãorice sursã suplimentarã de cãldurãdin încãpere, de exemplu cãldurãsolarã, cãldura emanatã de lãmpi,aparate electrocasnice sau de oameni.

Atunci robinetul se închideautomat ºi reduce astfel cãlduraemanatã de calorifere. La o utilizareadecvatã, robinetele cu termostat potrealiza o economie de energie depânã la 15%.

Robinetele cu termostat cu senzorla distanþã sunt recomandate cândradiatoarele sunt amplasate într-oniºã, în spatele unei mãºti pentruradiatoare sau în spatele uneiperdele.

Robinetele cu termostat cu reglajla distanþã sunt recomandate ºi pen-tru apartamentele în care nu esteposibilã reglarea temperaturii inte-rioare de la radiator.

Robinetele cu termostat cu tempo-rizator pentru programe zilnice sausãptãmânale sunt potrivite pentruîncãperile care trebuie încãlzitenumai în anumite intervale de timp.

Un robinet cu termostat urmãreºteca, prin radiator, sã curgã mereu doaratâta apã cât este necesar pentru a semenþine în încãpere temperaturaconstantã. Senzorul de distanþã esteumplut cu un lichid. Când tempe-ratura creºte, o parte din acest lichidse evaporã producând creºterea pre-siunii în senzor ºi în elementul deexpansiune al capului robinetului,care sunt legate împreunã printr-oþeavã capilarã. Presiunea acþioneazãasupra axului robinetului astfel încâtrobinetul se va închide puþin datoritã

forþei arcului de repoziþionare. Cândtemperatura scade, scade presiuneaºi o parte a vaporilor se condenseazãdin nou. Datoritã presiunii reduse,arcul de repoziþionare permiterobinetului sã se deschidã parþial.Robinetele cu termostat fac posibilãîncãlzirea fiecãrei camere individualºi în funcþie de necesitate.

STUDII DDE CCAZ

PRIVIND BBLOCURILE ÎÎN EEUROPAPrezenþa locuinþelor colective într-un

numãr atât de mare ºi pe acest conti-nent, ca rezultat al dezvoltãrii inten-sive din anii 1950-1970, impune oabordare atentã a acestora, pentru anu repeta greºelile din trecut. Tendinþacare se simte în aceastã atitudine esteaceea de a personaliza cât mai multspaþiul la nivelul comunitãþii, prinsoluþii particulare de amenajare afaþadelor. Acestea contribuie la oidentificare a locatarilor cu spaþiul pecare îl populeazã ºi, în consecinþã, lao responsabilizare a lor faþã de acesta.

Refacerea faþadelor blocurilor,alãturi de celelalte mãsuri de moder-nizare a locuinþei, vin sã îmbunã-tãþeascã confortul ºi sã înfrumuseþezespaþiul de locuit ºi, totodatã, sã creascãeficienþa energeticã a clãdirilor.

IDEI DDE EECONOMISIRE AA EENERGIEIO fereastrã lãsatã întredeschisã

ore în ºir va aduce cu siguranþã aerproaspãt în încãpere, dar ºi o facturãridicatã la energie. Mai bine aerisiþimai des ºi atunci doar pentru câtevaminute cu fereastra larg deschisã, întot acest timp, poziþionaþi robinetulcu termostat, de la radiator, la unnivel scãzut de consum.

Corpurile de încãlzit descoperitenu sunt întotdeauna o priveliºte fru-moasã, dar în mod normal aceastaeste cea mai bunã garanþie pentru opropagare nestingheritã a cãlduriiîn încãpere.


Perdelele lungi, piesele de mobilierplasate necorespunzãtor ºi suportulde uscat pentru prosoape sau lenjeriemontat la radiator pot „înghiþi“ pânãla 20% din cãldurã.

În timpul nopþii trageþi jaluzeleleºi perdelele pentru a reduce pierde-rile de cãldurã! Izolaþi niºele cor-purilor de încãlzit ºi puneþi înspatele radiatorului o folie argintiereflectorizantã! Prin aceasta, econo-misiþi pânã la 4% din costurile deîncãlzire.

Un dispozitiv modern de reglare acãldurii regleazã în acelaºi timp cos-turile dumneavoastrã de încãlzire!

Utilizarea unui dispozitiv modernde reglare a cãldurii cu robinet cu ter-mostat, cu scãdere automatã a tem-peraturii pe timpul nopþii nu estecostisitoare ºi vã ajutã sã economisiþimulþi bani ºi energie.

În timp ce gãtiþi, reglaþi flacãraaragazului la nivelul economic!

Când oala ºi ochiul aragazului sepotrivesc ca diametru, cãldura estefolositã în mod optim.

Vasele de gãtit „economice“ aufundul plat ºi un capac care sefixeazã bine; astfel, se economiseºteenergie!

Nu folosiþi mult lichid pentru afierbe într-o oalã cu capac. Pentrutimp de fierbere îndelungat folosiþi ooalã de gãtit rapidã.

Cuptorul, frigiderul sau congela-torul nu trebuie sã se afle în vecinã-tate! Din cauza cãldurii emanate decuptor, frigiderul consumã mai multãenergie. Congelaþi doar mâncareabine rãcitã!

Noile lãmpi de iluminat econo-mice consumã cu aproximativ 80%mai puþin curent decât lãmpile cu becde pânã acum ºi au o duratã de viaþãde 6 ori mai mare. În plus, nu produccãldurã excesivã pe timpul verii.

„Duº în loc de baie“ aceasta estedeviza celui care economiseºte energie!

ªtiaþi cã pentru a face baie cos-turile de încãlzire sunt de aproape4 ori mai mari decât cele pentru unduº?

Se pot reduce costurile pentru

energie ºi apã, dacã se înlocuiesc în

mod consecvent bãile prin duºuri.

Acesta poate fi un mod bun de a avea

bani suplimentari de buzunar.

Noile aparate casnice prezintã

adesea un consum redus de energie ºi

apã, comparativ cu predecesoarele

lor. Noi am descoperit modelele cele

mai economice pentru dumneavoastrã.

Lãsaþi-vã îndrumaþi!

O maºinã de cafea vã livreazã

lichidul fierbinte dãtãtor de voie

bunã, mai economic ºi mai comod

decât infailibilul ibric. ªi alte aparate

speciale precum fierbãtorul de ouã

sau prãjitorul de pâine sunt în special

aparate care economisesc energie.

Economisiþi energie ºi prelungiþi

durata de viaþã a echipamentului prin

decalcifierea, în mod regulat, a

boilerului.


Reducerea consumului de energie electricãîn instalaþiile de încãlzire

cu circulaþie forþatã prin pompare

Sistemul KSB BOA-SYSTRONIC

dr. ing. L. GHEORGHIU, Manager Multigama, reprezentant KSB în România,dipl. ing. D. IOACHIM, KSB.AGG – Franckenthal, Germania,

prof. dr. ing. V. BURCHIU, USA MV Facultatea de Îmbunãtãþiri Funciare ºi Ingineria Mediului – Bucureºti

Se ºtie cã, în mod uzual, forma

cea mai scumpã ca preþ este energia

electricã, pentru producerea ei con-

sumându-se însemnate cantitãþi de

cãrbuni sau hidrocarburi, lucru

reflectat în final în facturile pe care

consumatorii (deci ºi cei de la

blocuri) trebuie sã le onoreze la

niveluri care au depãºit cu mult

imaginaþia bieþilor pensionari. În plus,

sistemul termoenergetic românesc a

fost ºi este deficitar, deci neeconomi-

cos atât la producerea, cât ºi la trans-

portul energiei cãtre consumatori.

Pierderile tehnologice ºi de livrare a

energiei sunt reflectate în preþul ridi-

cat ºi suportat nu de cãtre producãtori,

cum ar fi logic, ci de cãtre consuma-

tori, ºi aºa destul de nevoiaºi.

Aºadar, printr-un efort comun dinpartea specialiºtilor, a administrato-rilor ºi a locatarilor, se poate reduceconsumul de energie pe baza unorproiecte viabile. E nevoie însã ºi deun efort investiþional, dar lucruriletrebuie înþelese în sensul cã oriceinvestiþie are o bãtaie mai lungã ºi,prin urmare, meritã.

ªi acum, iatã sugestia pe caredorim sã v-o facem.

În instalaþiile de încãlzire de toatetipurile ºi mãrimile, pompele de cir-culaþie trebuie sã asigure vehiculareaagentului termic, în concordanþã cucantitatea de cãldurã care urmeazã sãfie consumatã.

Funcþionarea pompelor de circu-laþie presupune un consum deenergie electricã în directã legãturãcu debitul tranzitat (pompat), cusarcina de pompare, cu randamentul

ºi timpul de funcþionare; când aceºtiparametri sunt aproape de valorilenominale, consumul de energie esteminim, iar costurile încãlzirii se reduc.

În fig. 1 a este exemplificatã oschemã clasicã (standard) de realizarea unei instalaþii de încãlzire a unorconsumatori schematizaþi prin schim-bãtorul de cãldurã (3). Echipamentulcare asigurã reglajul parametrilorde funcþionare îl reprezintã în aceastãinstalaþie ventilul cu trei cãi (5) care,în funcþie de cãldura necesarã insta-laþiei de încãlzire, trimite în aceastadebitul QT rezultat dintr-un amestecîntre debitul Q1 de temperaturãmare ºi cel recirculat Q2, astfel încâtQT = Q1 + Q2.

În schema prezentatã, debitulpompat QT = Q este aproape constant(fig. 1b) cu toate cã sarcina hidraulicã

Criza energeticã, atât pentru producãtori, dar mai ales pentru consumatori, este dacã vreþi tema merreu la modãîn ultimele 3–4 decenii. Aceastã situaþie s-a înãsprit odatã cu apariþia a cel puþin douãã elemente esenþiale, care auguvernat ºi guverneazã întreaga existenþã umanã. Ele se referã la resurrse ºi la consum. Tot ceea ce se întâmplã de lao bucatã de vreme în lume se învârte în jurul problemmei energetice. Evenimentele mai vechi sau recent petrecute audrept origine lupta pentru resursele eenergetice. De ce acest fenomen? În primul rând, pentru cã resursele energetice,dupã studii ºi calcuule, sunt de acum limitate ºi epuizabile, semnal alarmant pentru toþi importatorii de energie sau demmaterii prime energetice.

Din pãcate, s-a ajuns în momentul de faþã ca, prin forþã (rãzboaie), sã se facã orice pentru dominarea pieþeienergetice.

„Încolþitã” de o asemenea situaþie, lumea, prin speccialiºtii fiecãrei þãri, încearcã sã aplaneze starea existentã pringãsirea cât mai multor soluþii ºii mijloace de reducere ºi economisire a consumului de energie sub toate formele ei.

Vorbind despre sppecialiºti, iatã în cele ce urmeazã una dintre soluþiile studiate ºi aplicate, o soluþie care meritã afi luatã în seamã, atunci când dorim o rezolvare eficientã privind scãderea consumurilor energeticce.



din instalaþie este variabilã; soluþiafolosirii unor pompe de turaþie vari-abilã se impune.

Soluþia KSB BOA-SYSTRONICprezentatã în fig. 2a înlocuieºte ven-tilul cu trei cãi prin trei ventile, dincare douã sunt astfel montate încât, înfuncþie de temperatura ce urmeazã sãfie realizatã, se asigurã funcþionareapompei de circulaþie cu un consum

de energie mult mai redus. În acestmod, sunt corelate perfect caracteris-ticile pompei cu cele ale instalaþieiprin intermediul ventilelor de reglaj(6) ºi (7), iar ventilul (5) care con-troleazã parametrii instalaþiei rãmânedeschis; se asigurã astfel un controlpermanent al parametrilor instalaþieistabilite la punerea în funcþiune aacestora.

Observaþii: Este de menþionat fap-tul cã sistemul KSB BOA-SYSTRONICmenþine în continuare avantajele sis-temelor clasice (standard) de reglarea sarcinii pompelor; economia deenergie suplimentarã se datoreazã încontinuare suprareglajului, adicãluãrii în consideraþie a parametrilorhidraulici ai instalaþiei de încãlzire.

CONCLUZII

1. Experimentarea sistemuluiKSB BOA-SYSTRONIC pe instalaþiicurente, la o sarcinã parþialã deaproape 90% din timpul defuncþionare, aratã cã utilizatoruleconomiseºte 50%–70% din con-sumul de energie necesar pompãriiapei.

2. Timpul de amortizare pentrusistemul BOA, comparativ cu soluþiaclasicã (standard), poate sã scadã sub1 an.

3. Sistemul se poate aplica atâtinstalaþiilor realizate prin soluþia cla-sicã, cât mai ales celor noi (fig. 3).

1a

1b

1c

2a

2b

2c

Fig. 1 a, b, c: Schema unei instalaþii deîncãlzire în sistem standard (clasic) cu reglajprin ventill cu trei cãi (a) ºi (b) diagrama debi-telor (Q%), în funcþie de încãrcarea (I%);c – ventil cu treii cãi secþionat; 1, 2 – baritede alimentare-evacuare; 3 – schimbãtorde cãldurã (calorifere), 4 – aggregat depompare (inline), 5 – ventil cu trei cãi.

Fig. 2 a, b, c: Schema unei instalaþiide încãlziire în sistem SYSTRONIC (a) ºi(b) modificarea debitelor (Q%) în funcþiede încãrcarea (I%); c – scheema de lucru aventilelor pentru tranzitarea debitelorQ1 ºi Q2 (astfel încât Q = Q1 + Q2);1, 2 – baarite de alimentare-evacuare,3 – schimbãtor de cãldurã, 4 – pompe decirculaþie, 5, 6, 7 – ventile aautocomandate.

Fig. 3: Instalaþie de încãlzire realizatãîn sistemul KSB BOA-SYSTRONIC



Piaþa imobiliarã în SUA

Un sondaj realizat recent deAsociaþia Naþionalã a AgenþilorImobiliari din Statele Unite (NationalAssociation of Realtors – NAR), înlegãturã cu proprietarii care deþin maimult de o locuinþã, relevã date sur-prinzãtoare, ºi anume cã majoritatearespondenþilor deþin mai multe propri-etãþi pe lângã reºedinþa lor principalã.Cam 6 din 10 respondenþi deþin una

sau mai multe case în afarã dereºedinþa lor de bazã.

David Lereah, director economical NAR, spune cã piaþa continuã sãfie dominatã de familiile cu mulþicopii. „Familiile de vârstã mijlocie ºicu venituri medii sunt factorulmotrice pe piaþa achiziþiilor delocuinþe suplimentare, iar indicatoriidemografici favorabili prevãd o cerere

solidã în acest sector pentru urmã-torul deceniu. Familiºtii cred în diver-sificarea bunurilor lor ºi cei mai mulþiproprietari ai unei a doua caseprivesc aceastã achiziþie ca pe oinvestiþie mai bunã decât acþiunile.Majoritatea respondenþilor sondajuluideþin mai multe proprietãþi ºi suntinteresaþi sã continue achiziþionareade case”, afirmã Lereah. Sondajularatã, de asemenea, cã un numãrcrescând de case suplimentare – maimult de una din 10 – sunt deþinute deminoritãþi. Minoritãþile au devenitmai active pe piaþã deþinând, între2003 ºi 2005, 11% din achiziþiile decase de vacanþã, faþã de 6% în 2002sau în anii anteriori. În segmentulinvestiþiilor în proprietãþi, minoritãþileau încheiat, între 2003 ºi 2005, 17%din tranzacþii faþã de 11% în 2002 ºiînainte.

Un numãr neaºteptat de mare deproprietari de case de vacanþã (21%)deþin douã sau mai multe asemeneaproprietãþi. În plus, 34% declarã

Omul cât trãieºte învaþã sau ar trebui sã înveþe. Îndemnul nu-i deloc de neluat în seamã, dacã veþi avea rãbdareasã citiþi ºi, mai ales, sã desluºiþi nu atât intenþia autorului de a vã furniza niºte date statistice (importante de altfel), câtoportunitatea de aplicare a unor metode ºi soluþii pe caare alþii în lume le-au creat, perfecþionat ºi experimentatdându-le „certificatul” de viabilitate. Totul este legat, dupã cum veþi vedea, de un sector cu un dinamism impresio-nant într-o þarã unde iiniþiativa ºi practica eficiente au dovedit cã motorul tuturor activitãþilor cu caracter economico-social îl reprezintã investiþiile, cu precãdere, cele imobiliare. Dezvoltarea afacerilor în acest domeeniu asigurã, atât peverticala, cât ºi pe orizontala ei, evoluþia pozitivã a oricãrei economii sãnãttoase. Exemplele care urmeazã sunt extrasedin ceea ce s-a întâmplat ºi se întâmplã într-un ritm vertiginos în þara cu adevãrat a tuturor posibilitãþilor: SUA.

În Statele Unite ale Americii numeroase iinstituþii studiazã permanent fenomenul locativ sub toate aspectele lui,aºa încât lecturând ceea ce urmeazã, dupã aproape fiecare paragraf parcurs, ai posibilitatea „sã construieºti” o con-cepþie, o idee pe care aplicându-le poþi ajunge sã fii mulþumit de ceea ce faci: investeºti ºi profiþi. În spaatele fiecãreiinvestiþii imobiliare personale, cãci despre investiþii este vorba, stau alte elementee deloc de neglijat: asigurarea delocuri de muncã, valorificarea câºtigurilor dobândite, dezvoltareaa producþiei de maºini, utilaje ºi instalaþii pentruconstructori, creºterea ºi diversificarea producþiei de materiale de construcþii, creºterea producþiei de bunuri defolosinþã îndelungatã etc.

ªi înncã ceva ce vã invitãm sã remarcaþi: sistemul financiar-bancar care în SUA încurajeazã pe scarã largãã, princredite reciproc avantajoase, orice doritor sã investeascã în domeniul imobiliar. Aºa se facce cã în aceastã þarã majori-tatea cetãþenilor au în posesie de la douã la mai multe case de locuit sau de vacanþã.

ªi pentru ca vorbele de mai înainte sã nu parã simple informaþii ºi consideraþii, iaatã ºi datele concrete care sperãmsã vã convingã ºi sã acþionaþi ca atare.

ing. Ileana CRISTEA HOWARD, Miami – SUA


QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism de certificareproduse recunoscut de MTCT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

Organism agreat MTCTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE CERTIFICARE


cã deþin douã sau mai multe propri-etãþi ca investiþii.

Peste jumãtate dintre investitorii înlocuinþe (53%) au douã sau maimulte proprietãþi de acest fel, iar 12%dintre ei deþin douã sau mai multecase de vacanþã.

Analiza datelor furnizate de U.S.Census Bureau aratã cã, pe lângã cele74,6 milioane de locuinþe principale,în Statele Unite sunt 6,8 milioane decase de vacanþã ºi 37,4 milioane decase cumpãrate în scop investiþional.

Thomas M. Stevens, preºedinteleNAR din Vienna, Va., spune cã sin-tagma „a doua proprietate” pare a fiun termen impropriu. „Faptul cã atâtde mulþi proprietari de case devacanþã sau de case cumpãrate înscop investiþional mai au proprietãþisuplimentare reprezintã o adevãratãrevelaþie. Am ºtiut întotdeauna cã unanume segment de populaþie ainvestit considerabil în piaþa locu-inþelor de închiriat ºi cã unii oameniîºi câºtigau existenþa gestionândaceste investiþii. Suntem martorii uneitranziþii de la simpla posesie a uneicase suplimentare la înþelegereavalorii acestui gen de investiþii ºiimplicarea unui capital tot mai mareîn valori imobiliare”, afirmã Stevens.

Proprietarul unei case de vacanþãeste, în general, în vârstã de 59 de aniºi a avut, cu un an în urmã, un câºtigde 120.600 de dolari. 34% dintre

cumpãrãtori au achiziþionat o propri-etate la mai puþin de 100 de mile dereºedinþa de bazã, 32% la peste200 de mile, iar 34% la 500 de milesau mai mult. Jumãtate din casele devacanþã se gãsesc în acelaºi stat cureºedinþa de bazã a proprietarului.8 din 10 proprietari se deplaseazã cumaºina personalã pânã la casa devacanþã. 83% dintre aceºti proprietarisunt cupluri cãsãtorite.

Trei sferturi dintre proprietariicaselor de vacanþã le-au achiziþionatpentru uzul personal ºi nu le închiriazã;o treime dintre ei doreau sã-ºi diversi-fice astfel investiþiile, iar 18% aveauintenþia sã transforme proprietatea înlocuinþã principalã odatã cu pensio-narea lor. Doar 13% dintre respon-denþi au declarat veniturile din chiriica motiv al achiziþiei. În general, pro-prietarii petrec aproximativ 39 de nopþipe an în aceste locuinþe, iar pentrucei care îºi închiriazã temporar pro-prietãþile, media este de 12 nopþipe an petrecute pe proprietate.

Vârsta medie a unui investitor înimobiliare este de 55 de ani, cu unvenit de 98.000 dolari în anul 2005;75% dintre aceºtia reprezintã cupluricãsãtorite. Proprietatea în care auinvestit se gãseºte la o distanþã mediede 10 mile de reºedinþa principalã.

Douã treimi dintre cumpãrãtoriide case în scop investiþional au avutca motivaþie a achiziþiei obþinerea

de venituri din chirii, iar jumãtate dintreei au vãzut proprietatea ca pe un modde a-ºi diversifica investiþiile. Opt dinzece nu locuiesc deloc în aceste case.Deloc surprinzãtor, 80% oferã acestespaþii spre închiriere, 73% închiri-indu-le cel puþin ºase luni pe an.

Pentru proprietarii unei a douacase, cea mai recentã achiziþie a fostfãcutã în medie cu ºase ani în urmã.Cei mai mulþi însã au deþinut propri-etãþi suplimentare de mai multãvreme.

Cât despre caracteristicile cãutatela o casã de vacanþã, douã treimiºi-au dorit ca aceasta sã se gãseascãaproape de un ocean, râu sau lac;39% aproape de zone de agrementsau baze sportive; 38% aproape destaþiuni sau zone turistice; iar 31%aproape de munþi sau alte atracþii alenaturii.

Printre activitãþile recreative careprezintã interes pentru proprietarii decase de vacanþã se numãrã: plaja ºisporturile nautice (57%), canotajul(38%), vânatul ºi pescuitul (32%),golful (21%), ciclismul, excursiile ºicãlãritul (20%), sporturile de iarnã(17%) ºi tenisul (9%).

Jumãtate din casele de vacanþã segãsesc în staþiuni sau zone de agre-ment, 18% în oraºe mici ºi 16% înzone rurale. Patru din zece case suntmonofamiliale, izolate, 22% sunt cabanesau case de þarã, 21% sunt aparta-mente în clãdiri cu 5 sau mai multelocuinþe, 7% case de oraº sau casecu terasã, 5% locuinþe mobile saulocuinþe construite de proprietari,3% localizate în structuri cu douãpânã la patru apartamente, iar 1%alte variante.

Casele de vacanþã au o suprafaþãmedie de 137,5 metri pãtraþi, 29%dintre ele erau noi în momentulachiziþiei, iar valoarea lor actualã,conform estimãrii fãcute de propri-etari, este în medie de 300.000 dedolari.




68% dintre respondenþi au afir-mat cã valoarea proprietãþii respec-tive este inferioarã valorii reºedinþeilor principale. 65% dintre proprietariconsiderã cã aceastã locuinþãreprezintã o investiþie mai bunãdecât acþiunile.

ªase din zece locuinþe cumpãrateîn scop de investiþie sunt plasate înzone metropolitane. Jumãtate dintre elesunt locuinþe monofamiliale, 21% suntlocuinþe duplex sau apartamente înclãdiri cu 2–4 unitãþi de locuit,13% apartamente în clãdiri cu 5 saumai multe unitãþi locuibile, 8% casede oraº, 3% locuinþe mobile sau con-struite de proprietari, 2% cabane saucase de þarã, 4% alte variante.

Casele cumpãrate ca investiþie auo suprafaþã medie de 141,2 metripãtraþi, 15% dintre ele erau noi înmomentul achiziþiei, iar valoarea loractualã, conform estimãrii fãcute deproprietari, este în medie de 200.000de dolari. Trei sferturi dintre respon-denþi au afirmat cã valoarea propri-etãþii respective este inferioarã valoriireºedinþei lor principale, iar 70% din-tre proprietari considerã cã aceastãlocuinþã reprezintã o investiþie maibunã decât acþiunile.

4% dintre posesorii de case devacanþã ºi 8% dintre investitorii încase ºi-au exprimat intenþia ca acestecase sã fie locuite de copiii lor în tim-pul studiilor.

Dintre achiziþiile de locuinþesuplimentare din ultimii ani (începândcu 2003), douã treimi au fost mediatede agenþi imobiliari. 18% dintre caselede vacanþã ºi 17% din casele cum-pãrate ca investiþie au fost cumpãratedirect de la foºtii proprietari, în timpce 14%, respectiv 7% au fost cum-pãrate direct de la constructori.

32% dintre proprietarii de case devacanþã ºi 17% dintre investitorii înimobiliare au achiziþionat cu plataintegralã aceste proprietãþi. Luând încalcul ºi ipotecile care au fost dejaachitate integral, 82% din casele devacanþã ºi 75% din cele achiziþionateca investiþie sunt deþinute cu drepturidepline.

În cazul achiziþiilor prin creditipotecar, avansul a fost în medie de27% pentru casele de vacanþã ºi de23% pentru celelalte.

Întrebaþi despre fondurile din careau plãtit avansul pentru casele achizi-þionate prin credite începând cu2003, jumãtate dintre respondenþi audeclarat cã acestea proveneau dineconomii, 23% din vânzarea uneialte proprietãþi imobiliare ºi 19% dindividende.

Jumãtate dintre cei care au investitîn ultima perioadã în case susþin cãavansul a fost plãtit din economii,28% din dividende sau venituriobþinute din vânzarea locuinþei lorprincipale ºi 18% din vânzarea uneialte proprietãþi imobiliare.

Lereah susþine cã „stilul de viaþãpreferat de generaþia explozieidemografice influenþeazã în moddecisiv cererea de case de vacanþã înviitor.” 11% dintre proprietarii decase de vacanþã ºi-au manifestatintenþia de a cumpãra încã una înurmãtorii doi ani, iar 10% ºi-audeclarat intenþia de a vinde.

Pe de altã parte, deþinerea deinvestiþii imobiliare depinde decâºtigurile financiare din chirii saudin creºterea valorii proprietãþii.„Ratele de dobândã ipotecarã, mediuleconomic local ºi piaþa localã aînchirierilor reprezintã factori impor-tanþi în deciziile de investiþii.Se aºteaptã ca scãderea ratelor deapreciere ºi controlul mai atent alcreditelor sã descurajeze elementulspeculativ pe piaþa investiþiilor, deºieste vorba probabil de o parte destulde micã din piaþã”, a spus Lereah.

Cu toate acestea, 35% din investi-torii în imobiliare afirmã cã inten-þioneazã sã cumpere o nouã locuinþãîn urmãtorii doi ani. Dintre cei caredeþin în prezent patru sau mai multeasemenea proprietãþi, 64% audeclarat cã intenþioneazã sã maiachiziþioneze una în urmãtorii doiani, iar 17% au de gând ca în viitor sãcumpere încã cinci sau mai multeproprietãþi.

28% dintre cei care au investit înlocuinþe intenþioneazã sã vândã unadintre proprietãþi în urmãtorii doi ani.

Profilul Proprietarilor unei A DouaCase, publicat de NAR în 2006, sebazeazã pe un chestionar de optpagini care a fost trimis prin poºtã înianuarie 2006, la nivel naþional, unuieºantion de 45.000 de familii caredeþineau mai mult de o locuinþã.Sondajul a obþinut 416 rãspunsurisemnificative de la proprietarii decase de vacanþã ºi 619 din parteainvestitorilor în locuinþe.



O soluþie stabilãpentru o lume instabilãing. Adriana ENE, Departament Geosintetice - S.C. IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII S.R.L.

SOLUÞII PPENTRU CCREªTEREACAPACITÃÞII PORTANTE

Problemele care apar la struc-turile rutiere ºi la platforme, înurma cedãrii materialului din fun-daþie sau a instabilitãþii materia-lului din patul drumului, pot fieliminate utilizând sistemul deconfinare geocelular GEOWEB®.Acest sistem asigurã o bunã stabi-lizare, diminuând fisurile dinstratul de suprafaþã.

Sistemul creeazã o structurãsemirigidã, conduce la reducereasemnificativã a stratului de formã,conferã timp de exploatare înde-lungat ºi reduce considerabil costu-rile de reparaþie ºi întreþinere.

GEOWEB® = Costuri scãzute înprezent + costuri scãzute în viitor

Care este mecanismul? Sistemul de confinare celularã

GEOWEB® îmbunãtãþeºte caracte-risticile materialului de umplere, adãu-gând coeziunii acestuia o coeziuneaparentã.

Sistemul controleazã eforturiletangenþiale ºi deplasarea lateralã amaterialului de umplere.

Rezistenþa perifericã circularã acelulelor, rezistenþa pasivã acelulelor adiacente ºi interacþiuneadintre materialul de umplere ºi pereþiitexturaþi ai celulelor conduc laobþinerea unor rezultate remarcabileîn comparaþie cu alte soluþii.

Avantajele sunt demne de luat înconsiderare, astfel:

se obþine o bazã solidã, curezistenþe mari la încovoiere;

sistemul acþioneazã ca o placãsemirigidã, prin distribuirea lateralã asarcinilor, reducând presiunea asuprapatului drumului;

reduce amplitudinea deforma-þiilor verticale;

controleazã tasãrile diferenþiate ºitotale, chiar ºi în cazul terenurilor slabe;

permite utilizarea materialelorlocale ca materiale de umplere.

Sistemul GEOWEB® este o structurãcelularã tip fagure, care îmbunãtãþeºteconsiderabil caracteristicile materialu-luii de umplere. Sistemul are multipleutilizãri, printre care enumerãm: creº-terea capacitãþii portantte a terenurilorslabe, realizarea structurilor de sprijin,protecþii de taluzuri ºi control erozio-nnal, protecþii ºi apãrãri de maluri etc.

Pentru a asigura o conlucrare câtmai bunã cu materialul de umplere,materialul este texturat, iar golurilepracticate în pereþi asigurã un drenajeficient, permiþând, dupã caz, ºi dez-voltarea vegetaþiei.


STABILIZAREA SSTRUCTURILOR RRUTIERESistemul GEOWEB® este special

conceput pentru a crea o structurãrutierã rezistentã la condiþii de traficgreu. Selectarea materialului deumpluturã pentru fundaþii ºi pentrustructurile rutiere se face în funcþie deîncãrcãrile anticipate.SOLUÞIE IINOVATOARE ÎÎN EEXECUTAREA

STRUCTURILOR DDE SSPRIJINÎn ultimii ani, a apãrut o adevãratã

explozie în utilizarea sistemuluiGEOWEB® în realizarea structurilorde sprijin, întrucât de cele mai multeori reabilitãrile ºi lãrgirile de drumuriºi autostrãzi necesitã pante abruptecare trebuie sã se încadreze în condiþiilimitate de spaþiu. De asemenea, dez-voltarea proprietãþilor industriale,rezidenþiale ºi comerciale în imediatavecinãtate a drumurilor impuneluarea unor mãsuri speciale ce suntcostisitoare. În aceste situaþii, sistemulGEOWEB® este soluþia cea mai efi-cientã, putând asigura:

lãrgirea drumului într-un spaþiudelimitat;

adãugarea unei benzi de traficsau de parcare;

executarea spaþiilor de acces deurgenþã;

stabilizarea canalelor ºi a cursu-rilor de apã din vecinãtate;

executarea unor sisteme deretenþie sau de liniºtire a apelor plu-viale;

repararea unor structuri deterio-rate ºi reparaþii în cazul alunecãrilorde teren;

executarea barierelor de siguranþãde-a lungul drumurilor;

utilizarea ca absorbante deenergie ºi bariere fonice.

Sistemul GEOWEB® permite obþine-rea unor pante foarte abrupte sau chiara unor suprafeþe aproape verticale, sta-bile structural sub propria greutate ºifaþã de factorii externi impuºi, ºi careminimizeazã fenomenul de eroziune.

Eficienþa sistemului nu estenumai tehnicã, ci ºi economicã faþãde soluþiile convenþionale. Costu-rile pot fi mai mici cu 25% pânã la30% faþã de vechile soluþii în carese utiliza betonul. Bineînþeles, acestprocent diferã în funcþie de situaþialocalã specificã fiecãrei lucrãri.

Sã nu uitãm daunele ºi pericolelece apar în cazurile de vandalism, sis-temul GEOWEB® nefiind afectat înaceste situaþii.

FLEXIBILITATE ÎÎN OOFERIREASOLUÞIILOR DE PPROIECTARE

Sistemul GEOWEB® este un instru-ment deosebit de util proiectanþilorcare se confruntã cu o multitudine decerinþe ºi condiþii particulare fiecãruiproiect.

Sistemul este extrem de flexibil,adaptabil celor mai diferite ºi com-plexe condiþii din teren, are un com-portament unic sub sarcinã, ceea ce îlface propriu pentru utilizarea într-omultitudine de aplicaþii. Sistemulînlocuieºte cu succes soluþiile clasice,având costuri mai mici.

DURABILITATEStructurile realizate cu GEOWEB®

se remarcã prin durabilitate ºi rezis-tenþã faþã de factorii fizici ºi chimici.

Acest sistem eliminã orice posibili-tate de crãpare, exfoliere, fragmentare,mãcinare care poate apãrea în cazulstructurilor realizate cu alte materiale.

Sistemul poate fi utilizat la struc-turi expuse apei marine, solurilor cuPH ridicat, sãrurilor utilizate pentrudezgheþ sau produselor chimice.

Materialele de umplere pot fiextrem de variate: nisip, pietriº,balast, beton, sol vegetal.

Acest sistem inovator GEOWEB®

este acum la îndemâna specialiºtilorromâni.

Cercetãrile asupra comportãriiagregatelor confinate cu acest sistemfaþã de cele neconfinate aratã oscãdere a grosimii ºi a greutãþii ele-mentelor structurale cu 50% sau chiarmai mult, în cazul celor confinate.

De asemenea, rezultatele cerce-tãrilor aratã o creºtere de peste 10 ori anumãrului de încãrcãri ciclice, careconduc la apariþia deformãrii perma-nente în cazul materialelor confinatefaþã de cele neconfinate.

Aplicaþiile sunt multiple: fundaþii ºistructuri rutiere, drumuri de acces tem-porare ºi permanente, platforme, parcãriecologice, structuri de sprijin, radiere,canale.


Sisteme de garduri DirickxDirickx este o companie francezã înfiinþatã în 1921 de cãtre Armand Dirickx. Atelierul în care a proodus primul

gard mãsura numai 30 m2. Pânã în 1928 se extinsese la 300 m2. Acum, Dirickx este lider pe piaþa de garduri ºiîmprejmuiri în Franþa, având 6 unitãþi de producþiee în întreaga lume, cu o suprafaþã totalã de 69.390 m2. În 2003Dirickx a avut o cifrã de afaceri de 111 milioane de euro ºi 930 de angajaþi în cele 4 colþþuri ale lumii.

Gardurile firmei franceze DIRICKX, fabricate pe baza unei experienþe de 80 de ani, ccorespund cerinþelorarhitecturii moderne în privinþa esteticii ºi funcþionalitãþii.

În prezent, pe llângã cerinþele de bazã – durabilitate, rigiditate, montaj simplu, un rol important îl joacã ºi estetticagardului sau acomodarea la specificul terenului.

SISTEMUL AAXIS DDESIGN

Acest sistem este unic în domeniu.Stâlpii ºi panoul de gard – din plasãsudatã în puncte, formeazã un sistemperfect care corespunde chiar ºi celormai exigente aºteptãri. Este oferit în5 variante, de calitate superioarã, cuo esteticã deosebitã.

Sistemul Axis Design este premiatinternaþional.

Avantaje

Instalare simplã: fãrã ºuruburi ºielemente de fixare; panoul de gard sefixeazã în locaºul stâlpului, pe toatãînãlþimea. Astfel sistemul devine sigurºi foarte stabil.

Plastifiere: pe suprafaþa oþeluluizincat este aplicat materialul plasticcu aderenþã superioarã, asigurând

astfel rezistenþã mãritã la îmbãtrânireºi condiþii meteo nefavorabile.

Capacitate de adaptare la speci-ficul terenului: curbe, unghiuri, dife-renþe de nivel.

Gard Dirickx cu poartã: sistemulde gard AXIS DESIGN cu poartãOPPIDUM – realizat din profilspecial, formeazã o structurãarmonioasã.

Soclu din beton: opþional, pen-tru a uºura întreþinerea terenului.

Garanþia DIRICKX: Garanþia despecialitate 10 ani. Societatea Diricksse angajeazã la asigurarea calitãþii înfabricarea gardurilor DIRICKX.

Tehnologie dde iinstalare

Datoritã lipsei accesoriilor, lainstalarea sistemului Axis Design

se economiseºte timp ºi se reduccosturile.

Foto a: Realizarea gropilor la dis-tanþe de 2,37 m sau 2,53 m în funcþiede lãþimea panourilor. Adâncimeagropilor variazã în funcþie de tipulsolului.

Foto b: Betonarea stâlpului nr. 1.Foto c: Fixarea primului panou

de stâlp.Foto d: Fixarea elementelor de

rigidizare din plastic, care susþin tem-porar panourile de stâlp, în timpulmontãrii ºi întãririi betonului (apoi seîndepãrteazã).

Foto e: Fixarea stâlpului 2 lapanoul de gard, puþin rotit pentrupoziþionare.

În cazul instalãrii gardurilor cupanouri la terenuri de joacã, capãtulþepos trebuie orientat spre sol.

a b c d e

Gama de garduri ºi împrejmuiri DIRICKX este vari-atã, oferind produse adecvate din punctul de vedereal funcþionalitãþii ºi esteticii, începând cu garduri pen-tru împrejmuirea caselor private, pânã la panouri uti-lizate în cazul celor mai stricte cerinþe de securitate.

Unitãþile de producþie DIRICKX sunt certificate conformstandardului ISO 9001/2000.

Gama dde pproduse:

sisteme de garduri cu panouri;sisteme de garduri în colac;sisteme de garduri pentru terenuri de sport;sisteme de garduri de securitate cu accesorii speciale;porþi industriale.


Tipuri dde ggarduri:

AXIS DR – reco-mandat pentruî m p r e j m u i r e aterenurilor consi-derate periculoase.Sârmele orizontaleduble, de 8 mm,asigurã o stabilitateexcelentã.

AXIS D – reco-manda t pen t ruî m p r e j m u i r e asigurã a terenurilorindustriale, admi-nistrative. Sârmelea u 5 – 6 m mgrosime.

AXIS SR – sta-bilitate ºi siguranþãsporitã prin rigidi-zarea panourilorde gard prinîndoire; dimensi-unea ochiurilor:100 x 50 mm;sârmele au 6 mmgrosime.

AXIS C – sigu-ranþã ºi esteticãdeosebitã; dimen-siunea ochiurilor:200 x 50 mm;grosimea sârmeieste de 5 mm.

AXIS S – stabili-tate sporitã datoritãochiurilor; dimen-siunea ochiurilor:100 x 50 mm; semonteazã cu stâlpAXOR; este reco-manda t pen t ruterenuri industrialeºi sociale.

Axor Surete

Axis DesignElegance: colecþienouã, unicã, avândo esteticã deose-bitã datoritã efec-tului de acoperirecu nisip, în zecenuanþe.

SISTEMUL AAQUASURE

Piscinele sunt,cu siguranþã, omodalitate exce-lentã de relaxare,dar pot fi ºi osursã importantãde pericole. Încursul verii 2003,29 de copii s-au înecat în piscine pri-vate din Franþa. Singura modalitate dea preveni aceste accidente este limi-tarea accesului copiilor la piscineprin instalarea unui gard de protecþie.

Avantaje:

conform standardului europeanNF P 90-306; înãlþime minimã 1,30;poarta Aquasure are închidereautomatã, magneticã; sistemul deînchidere la 1,50 m de pãmânt,închidere cu cheia; sistem cu liniidrepte sau curbe pentru a se integraperfect în decor; este realizat din alu-miniu ºi protejat anticorosiv cuvopsea poliestericã albã lucioasã;

instalare uºoarã ºi rapidã apanourilor preasamblate de 1 m sau2 m; pot forma unghiuri de 80 gradesau mai mult.

KIT TTENIS –– GGARDURI SSPECIALE

PENTRU TTERENURI DDE SSPORT

Gardul estespecial realizatpentru împrejmu-irea terenului detenis.

Se instaleazãuºor; este foarterezistent datoritãgrosimii sârmei.

Pachetul conþine toate ele-mentele necesare împrejmuirii tere-nului de tenis 18 x 36 m (inclusiv poarta).

Înãlþime: 3 – 3,5 – 4 metri;dimensiunea ochiurilor: 45 mm;grosimea sârmei: 2,4 mm sau 2,9 mm;culoare: verde.

The Grand Offices Marriott,Calea 13 Septembrie nr. 90,

etaj 1, cam 1.17,sector 5, Bucureºti

Telefon: 021/403.41.13;Fax: 021/403.41.16;

E-mail: [email protected];web: www.bucurestitrading.roo

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Axis C

Axis SR

Axor Surete

Axis D

Axis DR

Axis Elegance

Axis S

REFERINÞE1. ªcoalã în Marea Britanie2. Unitate militarã în Belgia3. Aeroport Bratislava4. Salon Skoda în Cehia5. Zonã de înaltã securitate6. Firmã de arhitecturã în Budapesta7. Trecere frontierã8. Centura 3 ºi 4 în Peking, China9. Salon Renault

10. Depozit deºeuri nucleare


Utilizarea filerului din roci bituminoasela prepararea mixturilor asfaltice

drd. ing. Irina Mihaela DAMIEAN – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, IaºiFacultatea de Construcþii ºi Instalaþii

În România, rocile bituminoase, datoritã rãspândiriimari pe care o au, prezintã o importanþã deosebitã,deoarece prin conþinutul în bitumen, precum ºi prin faptulcã prin mãcinare se poate obþine filer, pot reprezentaeventuale materii prime pentru extragerea industrialã ahidrocarburilor.

Extinderea foarte mare a rocilor bituminoase, variaþiilepe verticalã, litofaciesurile sincrone pe transversalã ºichiar pe longitudinalã impun o analizã sistematicã a for-maþiunilor bituminoase.

În acest sens, a fost adusã din zona Vadu Moldovei ocantitate de rocã bituminoasã, care a fost analizatã înlaborator. Astfel, compoziþia chimico-mineralogicã a rociiprezintã urmãtoarele aspecte:

componenþii majori organici sunt reprezentaþi de Si,carbonaþi, Al, Fe ºi S, însumând 90,42% ;

compuºii organici (uleiuri, rãºini, asfaltene),reprezentând 9,82% ;

compoziþia mineralogicã se bazeazã pe silicaþi, silice,carbonaþi, mineralele de bazã fiind: silicaþi – 34,36%,cuarþ – 28,32, calcit – 7,04%, dolomit – 9,17%,sulfuri – 2,19%.

Filerul de ºist s-a obþinut prin mãcinarea rocilor bitumi-noase, iar caracteristicile sale sunt prezentate în tabelul 1.

ÎNCERCÃRI DDE LLABORATOR. CCARACTERISTICILE FFIZICO-MECANICE AALE BBETOANELOR AASFALTICE BBOGATE

ÎN CCRIBLURÃ RREALIZATE CCU FFILER DDE ªªISTÎn laborator s-au preparat 2 tipuri de mixturi asfaltice:

beton asfaltic bogat în criblurã BA8, respectiv betonasfaltic bogat în criblurã BA16.

Pentru ambele tipuri de mixturi, s-au încercat maimulte dozaje de bitum, în vederea obþinerii procentuluioptim de bitum, respectiv 7,75% pentru BA8 ºi 6,25%pentru BA16.

Rezultatele obþinute sunt centralizate în tabelele 2 ºi 3.Compoziþia mixturii realizatã în laborator este urmã-

toarea (BA8):Criblurã 4-8 = 40,00% ............................... 36,9000%Nisip concasare 0-4 = 39,00% ................... 35,9775%Nisip natural 0-4 = 13,00% ........................ 11,9925%Filer ªist = 8,00% .......................................... 7,3800%TOTAL AGREGATE = 100,00 %Bitum …………………………………................ 7,75%TOTAL MIXTURÃ ………………................... 100,00%

În þara noastrã, rocile bituminoase au o mare rãspândire. Prin recoltarea unei cantitãþi de rocã bittuminoasã dinregiunea Vadu Moldovei ºi prin mãcinarea acesteia s-a obþinut filerul de ºist.

Caracterristicile fizico-chimice ale acestuia au fost studiate în laborator ºi sunt prezentate tabelar în preezentul articol.Pentru a determina caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor realizate cu un aastfel de filer, s-au preparat în

laborator diferite reþete pentru betoane asfaltice bogate în cribluurã, respectiv BA8 ºi BA16.

Tabelul 1: Caracteristicile fizico-chimice ale filerului de ºist

Tabelul 2: Tabel centralizator pentru BA8

Tabelul 3: Tabel centralizator pentru BA16



Pentru betonul asfaltic bogat în criblurã BA16, avemurmãtoarea compoziþie:

Criblurã 8-16 = 25,00% ............................ 23, 4375%Criblurã 4-8 = 30,00% ................................28,1250%Nisip concasare 0-4 = 28,00% ................... 26,2500%Nisip natural 0-4 = 9,00% ............................ 8,4375%Filer ªist = 8,00% .......................................... 7,5000%TOTAL AGREGATE = 100,00 %Bitum ……….......…………………….....…….... 6,25%TOTAL MIXTURÃ …………………….…....... 100,00%

Agregatele utilizate la realizarea mixturilor asfalticeprovin de la balastiera Bixad, judeþul Covasna, iar bitumulde la Arpechim-Ploieºti.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor (pentruprocentul optim de bitum) sunt prezentate în tabelul 4,respectiv tabelul 5.

CONCLUZIIO prezentare schematicã a „drumului” parcurs de

filerul de ºist, de la aportul rocilor bituminoase pânã la uti-lizarea lui în mixturile asfaltice, este ilustratã în figura 1.

Filerul de ºist (foto 1), obþinut din mãcinarea rocilorbituminoase, nu poate fi folosit la prepararea mixturilorasfaltice, deoarece:

valoarea stabilitãþii Marshall scade cu aproximativ 45%;absorbþia de apã pentru aceste tipuri de mixturi este

relativ mare în comparaþie cu utilizarea unui filer clasic.„Calitatea” filerului de ºist a fost demonstratã de carac-

teristicile fizico-mecanice determinate comparativ pe cor-puri de probã confecþionate din mixturi cu filer de calcar(filer de Bicaz) ºi cu filer de ºist pentru 2 tipuri de mixturi:BA8 ºi BA16 (foto 2).

Filerul de ºist prezintã însã unele avantaje, prin faptulcã se valorificã superior un produs natural (rocã bitumi-noasã), prin mãcinarea cãreia se obþine filerul de ºist, iartehnologia clasicã de preparare a mixturilor bituminoasenu este modificatã. În plus, se reduc cheltuielile de pro-ducþie datoritã preþului de cost mic al filerului de ºist.

BIBLIOGRAFIE1. Bruno B., Aldo Di Renzo – Pavimentazioni stradali,

Editure Ulrico Hoepli Milano, 1959.2. Grasu L., Cãtanã L., Grinea D., Ionesi L., – Consi-

deraþii geologice ºi geotehnice asupra rocilor bituminoaseoliogene din zona cuprinsã între pârâul Cuejdi ºi Ozana(Carpaþii Orientali). Anuarul Muzeului de St. Naþional,Piatra Neamþ, lcr. Geologie - Geografie, III, Piatra Neamþ.

3. Grasu, L., Catanã, L., Grinea, D., Ionesi, L., – Con-sideraþii geologice ºi geotehnice asupra rocilor bitumi-noase oliogene din zona cuprinsã între pârâul Cuejdi ºiOzana (Carpaþii Orientali). Anuarul Muzeului de ªtiinþeNaþional, Piatra Neamþ , lcr. Geologie – Geografie, III,Piatra Neamþ;

4. xxx - SREN 13043-2003 – Agregate pentru ameste-curi bituminoase ºi pentru finisarea suprafeþelor, utilizate laconstrucþia ºoselelor, a aeroporturilor ºi a altor zone cutrafic.

5. xxx - 174-1-2002 – Lucrãri de drumuri. Îmbrãcã-minþi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiþiitehnice de calitate.

6. xxx - 174-2: 1997/2005 – Lucrãri de drumuri.Îmbrãcãminþi bituminoase cilindrate executate la cald.Condiþii tehnice pentru prepararea ºi punerea în operã amixturilor asfaltice ºi recepþia îmbrãcãminþilor executate.

Fig. 1: Reprezentarea schematicãa ciclului parcurs de filerul de ºist

Tabelul 4: Caracteristicile fizico-mecanice pentru BA8

Tabelul 5: Caracteristicile fizico-mecanice pentru BA16

Foto 1: Filer de ºistFoto 2: Mixturã tip BA16

cu filer de ºist


Calitatea infrastructurii rutiereAmploarea mereu în creºtere dupã 1990, înregistratã

în domeniul realizãrii infrastructurii rutiere ºi feroviaredin þara noastrã, a pus în miºcare forþe de proiectare, pro-ducþie ºi execuþie care au trebuit sã se armonizeze cunoile proiecte de autostrãzi ºi drumuri naþionale.Acestora li s-au adãugat din plin numeroasele cãi rutiereexistente în mai toate localitãþile þãrii, care, din pricinauzurii fizice ºi a creºterii intensitãþii traficului, trebuiemodernizate. Toate la un loc au pus ºi pun la greaîncercare autoritãþile edilitare ºi societãþile de speciali-tate în domeniul infrastructurii.

SC Atcim SRL este una dintre firmele care ºi-a pus înmiºcare întregul potenþial tehnic, tehnologic ºi logisticpentru a face faþã exigenþelor deosebite care se pun astãzi,fiind în acelaºi timp ºi un test cã ºi românii pot suportaconcurenþa strãinilor.

Dovada o reprezintã lucrãrile de infrastructurã execu-tate la un nivel calitativ superior în multe zone aleBucureºtiului (cartierul Aviaþiei, de exemplu).

Spunând acest lucru, precizãm cã SC Atcim SRL nu afãcut ºi nu face rabat de la respectarea strictã a norma-tivelor de specialitate.

Lucrãrile de infrastructurã (sãpãturi, aºternerea stra-turilor de balast ºi piatrã spartã) sunt executate în confor-mitate cu normele europene în vigoare, cu evidenþierea lorîn normativul calitãþii ºi în procedurile tehnice de lucru.

Datoritã acestor performanþe a fost posibilã certificareaSC Atcim SRL: SR EN ISO 9001:2001 ce conþine imple-mentarea ºi menþinerea sistemului de management alcalitãþii ºi SR EN ISO 14001:2005 cu implementarea ºi men-þinerea sistemului de management de mediu.

Realizarea tuturor etapelor menþionate se face cumijloace tehnice moderne, pickamere, compactoare, bul-dozere, motoexcavatoare ºi finisoare (maºinile de turnat).Rãmân în istorie clasicele târnãcoape, lopeþi, roabe etc.

Noile mijloace tehnice, moderne asigurã SC Atcim SRLproductivitãþi ridicate ºi niveluri calitative superioare,pentru încadrarea în termenele contractate cu beneficiariilucrãrilor de infrastructurã.

În funcþie de solicitãrile clientului ºi de materialelefolosite la realizarea infrastructurii dorite (condiþionate debugetul avut la dispoziþie), termenele de garanþie pentrulucrãrile executate se aflã între 1ºi 4 ani.

Optimismul finalului de an să vă aducă sănătate şi noroc în 2007.La Mulţi Ani tuturor colaboratorillor noştri!


Echipamente specializatepentru consolidarea

terenurilor ºi a fundaþiilor

TEHNOLOGII DDE LLUCRU

Spri j inirea maluri lor la

excavaþii pentru clãdiri în calcan

prin piloþi de beton armaþi, acolo

unde prin proiectare se prevede

acest lucru. Soluþia eficientã adop-

tatã eliminã riscul de prãbuºire ºi

greutatea operaþiilor legate de spri-

jiniri cu panouri ºi profile. Maºinile

care efectueazã asemenea opera-

þiune sunt echipate cu elice con-

tinuã, aºa cum se vede în foto 1.

Ele sapã în terenul respectiv ºi apoi

se introduce armãtura. Urmeazã tur-

narea betonului pentru formarea

unor piloþi verticali. Tehnologia

prezentatã este folositã cu succes de

clienþii noºtri Geosond sau Sopmet.

Foraje de mare adâncime în

roca durã în cariera pentru detonãri

controlate. Maºinile destinate aces-

tor lucrãri sunt echipate cu ciocan

pneumatic în capul prãjinii princi-

pale de foraj. Pentru aceastã

tehnologie, furnizãm la comandã ºi

prãjinile de foraj de diferite lungimi

pentru a atinge adâncimea doritã.

Metoda este foarte simplã, dar efi-

cientã, INJECTOFORAJ livrând o

astfel de maºinã pentru o carierã de

calcar din Câmpulung (foto 2).

Foraje pentru stabilizarea fun-

daþiilor în loc de metoda tradiþionalã

de subzidire.

Foraje pentru stabilizarea

terenurilor prin jet-grounting. Noile

clãdiri de birouri mari cu parcãri

subterane necesitã stabilizarea

terenurilor prin piloþi de beton pentru

a suporta eforturi cât mai mari. Pentru

folosirea jet-grounting este nevoie de

pompe speciale pe care le ofertãm tot

în calitate de importatori. În acest

sens, producãtorul italian DAI PRA

este partenerul nostru (foto 3).

INJECTOFORAJ este o societate româno-italianã, înfiinþatã în anul 2003, cu capital integral privat, oorientatã cãtreun domeniu modern, dar puþin exploatat profesional în þara noastrã: consolidarea tereenurilor ºi a fundaþiilor cu maºinispecializate. Societatea, în calitate de importator unic, furnizeeazã maºini pentru foraj ale producãtorului italianCOMACCHIO. De asemenea, firma importã utilaje seccond-hand, le recondiþioneazã ºi le pune în vânzare la preþuriatractive, beneficiind de o experienþã vastã a inginerilor italieni specializaþi în ºantierele de profil din Italia ºi Elveþia.Cu ajutoruul inginerilor instruiþi în fabrica din Italia, INJECTOFORAJ acordã asistenþã tehnicã permanentã ºi sservicetuturor clienþilor sãi.

Foto 1 Foto 3Foto 2


Ancoraje pentru consolidareaterenurilor înclinate sau a pereteluimontan. Întrucât utilajele au capaci-tatea de foraj sub diferite unghiuri, elese pot utiliza ºi pentru consolidareaterenurilor înclinate ºi a pereþilortunelurilor de toate tipurile. Deasemenea, INJECTOFORAJ pune ladispoziþia celor interesaþi maºini spe-cializate pentru ancoraje speciale,cum ar fi peretele montan (foto 4).

Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel./Fax: 021/468.09.24, 0211/468.09.25

web: www.injectoforaj.ro, e-mail: [email protected]

Foto 4


Siguranþa în exploatare a barajelordin materiale locale

conf. dr. ing Ioan CRÃCIUN – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi, Facultatea de Hidrotehnicã,dr.. ing. Marian BADIU – ICECON SA Bucureºti

CERINÞE DDE SSIGURANÞÃ AA BBARAJELOR

DIN MMATERIALE LLOCALE

Deficienþele de proiectare, execuþiaºi exploatarea barajelor pot duce laavarii ºi distrugeri. Pagubele pot fiextrem de importante în cazul ruperiiacestor construcþii.

ICOLD (International Commissionof Large Dams) a stabilit cã factoriide r isc (geologic, hidrologic, de

proiectare, execuþie ºi de exploatare)au dus la distrugerea a 2% din baraje ºiau provocat accidente grave la 6% dinbaraje din totalul de aproximativ16.500 de baraje existente în lume.Barajele din materiale locale sunt con-strucþii mici în comparaþie cu barajeledin beton din cauza materialelor uti-lizate, a tehnologiei de execuþie ºia comportãrii acestora în exploatare.

În acest sens, diferenþele legate de

comportarea în exploatare dintre aceste

tipuri de baraje pot decurge din: com-

portarea barajelor la deversarea peste

coronament, alunecãri ale taluzelor ºi

corpului barajului, deformabilitatea

materialului din corpul barajului ºi din

fundaþie, infiltraþiile, eroziunea internã

a apei infiltrate, eroziuni de suprafaþã,

activitatea chimicã, fenomene excep-

þionale (de exemplu, cutremurele de

pãmânt, meteoriþii, conflictele militare etc.)

[Giurma I., º.a. 2006; Stematiu D., 2000].

Calculele statistice aratã cã 70–80%

din distrugerile barajelor sunt cauzate

de deficienþe privind supravegherea în

exploatare în conexiune cu stabilitatea

ºi condiþiile de durabilitate.

SUPRAVEGHEREA CCOMPORTÃRII

BARAJEELOR DDE PPÃMÂNT ÎÎN

EXPLOATARE. SSTUDIU DDE CCAZ

Prima mãsurã care trebuie luatã în

evaluarea siguranþei barajelor este

reprezentatã de controlul riguros în

toate fazele: de proiectare, execuþie ºi

exploatare.

Foarte importantã este suprave-

gherea în exploatare utilizând un pro-

gram de observaþii ºi mãsurãtori.

Barajele de pãmânt sunt construcþii hidrotehnice utilizate pentru satisfacerea diferitelor folosinþee cum ar fi:alimentarea cu apã industrialã ºi potabilã, irigaþii, apãrarea împotriva inundaþiilor, rrealizarea unui luciu piscicol etc.Majoritatea barajelor din România sunt construcþii de pãmânt, asttfel cã evaluarea siguranþei în exploatare este foarteimportantã þinând cont ºi de perspectiva armonnizãrii legislaþiei româneºti cu cea europeanã. În acest sens, metodaelementului finit este un instrrument care poate oferi informaþii foarte importante legate de siguranþa acestor baraje.

Fig.1. Discretizarea materialului din corpul ºi din fundaþia barajului. 1. apã;2. beton mascã de ettanºare; 3. material granular 0-70 mm; 4. material granular 0-150 mm;

5. balast; 6. beton ecran de etanºare; 7. pietriºuri, nisipuri ºi bolovãniºuri;8. pietriºuri ºi nisipuri slab cimentate; 9. marne,, marne nisipoase, prãfoase;

10. depuneri aluvionare

Tabelul 1: Caracteristicile materialelor din corpul ºi fundaþia barajului


Fondatã în anul 1991, societatea Rapid Complex are

ca obiect de activitate forãri orizontale pe sub drumuri, cãi

ferate, cursuri de apã etc.

Firma deþine ca logisticã utilaje de forat orizontal,

importate din Germania, dupã cum urmeazã:

utilaje GRUNDOMAT, cu diametrul tubului de

protecþie din PVC ºi metalic pânã la 114 mm, care se

folosesc pentru lucrãri de branºamente;

echipamente GRUNDORAM, care pot executa

foraje orizontale, cu þeavã din oþel cu diametre pânã la

2000 mm, utilizate pentru lucrãri de canalizãri, alimentãri

cu apã, gaze etc.;

utilaj DRILL care se foloseºte pentru lucrãri speciale

(cursuri de apã, cãi ferate, drenaje etc.).

Rapid Complex este autorizatã AFER ºi ISO9001.

Firma este dotatã cu utilajele necesare pentru

începerea lucrãrii, în maximum 48 ore de la semnarea

contractului în orice zonã a þãrii.

RAPID COMPLEX


Avarierea unui baraj se poate evaluapreventiv prin determinarea unor indi-catori cum ar fi: valoarea debitelor deinfiltraþie, deplasãrile elementelor con-structive ale barajului ºi starea de tensi-uni [Bala M., 1974].

Una dintre cele mai utilizatemetode de evaluare a stãrii de siguranþãa barajelor este metoda elementuluifinit. Prin aceastã metodã, corpul bara-jului ºi fundaþia sunt discretizate în ele-mente finite de diferite dimensiuni,þinând cont de stratificaþia geologicã ºide caracteristicile geotehnice: coefi-cientul de permeabilitate, greutateavolumicã, valoare unghiului de frecareinternã ºi coeziunea [Giurma I., º.a.2006].

Þinând cont de aceste aspecte, uti-lizarea unor softuri moderne care folo-sesc metoda elementului finit poateduce la determinarea rapidã a unorparametri de bazã pentru diagnosti-carea stãrii de siguranþã a barajelor[Hobjilã V., º.a., 2001].

Studiul de caz este reprezentat deun baraj cu urmãtoarele elemente con-structive: înalþimea de 27,50 metri,lãþimea la bazã de 52,0 metri, pantataluzurilor amonte, respectiv aval 1:2,lãþimea la coronament de 8,0 metri,lãþimea bermei pe taluzul aval de4,0 metri. Diferenþa de cotã dintrenivelul coronamentului ºi nivelulnormal de retenþie este de 6,5 metri.Materialul din corpul barajului estereprezentat de balast.

Pentru acest baraj sunt studiate posi-bilitãþile de reducere a infiltraþiilor dincorpul barajului, utilizând saltele dedrenaj amplasate la baza taluzului avalºi ecrane de etanºare. Discretizareamaterialului din corpul barajului ºi dinfundaþie ºi caracteristicile acestora suntprezentate în fig. 1, respectiv tabelul 1.

În tabelul 2 sunt prezentate dateobþinute pentru debitul de infiltraþieîn cazul utilizãrii peretelui etanºcu lungimea cuprinsã între 10,0 ºi30,0 metri.

Fig. 2: Debitul de infiltraþie (m3/s) în varianta unui ecran de etanºare de 10 m lungimefãrã saltea drenantã ºi linii de egalã vitezã pe direcþia amonte-aval

Fig. 3: Debitul de infiltraþie (m3/s) în varianta unui ecran de etanºare de 15 m lungimecu saltea drenantã ºi linii de egalã vitezã pe direcþia amonte-aval

Tabelul 2: Debitul de infiltraþie în cazul utilizãrii peretelui etanº cu lungimeacuprinsã între 100,0 ºi 30,0 metri

Fig. 4: Debitul de infiltraþie (m3/s) în varianta unui ecran de etanºare de 15 mlungime, fãrã saltea drenantã ºi linii de egalã vitezãã pe direcþia amonte-aval


În fig. 2, 4 ºi 5 sunt prezentate rezul-

tatele debitului de infiltraþie pentru 10,

15, respectiv 20 metri adâncime a

ecranului de etanºare fãrã saltea de

drenaj. În fig. 3 sunt indicate rezultatele

debitului de infiltraþie pentru un ecran

de etanºare de 15 metri lungime, cu

saltea de drenaj. CONCLUZII

Comportarea în exploatare a bara-

jelor din materiale locale, în special în

perioada în care sunt tranzitate undele

de viiturã, presupune o gestionare

corespunzãtoare a fenomenelor pericu-

loase, cum ar fi: infiltraþii prin corpul

barajului, alunecarea coronamentului

ºi taluzurilor, deteriorarea instalaþiilor

de evacuare, fisuri, rupturi, colmatarea

lacurilor de acumulare, deformaþii,

eroziuni sau degradãri ale taluzurilor,

avarierea echipamentului hidro-

mecanic [Giurma I., 2003].

Metoda elementului finit utilizatã în

acest studiu de caz aratã cã un ecran

de etanºare cu lungimea de 30,0 metrireduce debitul de infiltraþie de 38 de oriîn comparaþie cu ecranul de etanºarecu lungimea de 10,0 metri ºi, de aseme-nea, reduce de 10 ori viteza de filtraþie.

Ecranul de etanºare poate interceptadebitul de infiltraþie pentru a protejataluzul aval al barajului ºi, implicit,duce la creºterea gradului de siguranþãa barajului.

BIBLIOGRAFIE

1. Bâlã M., 1974, Baraje din materi-ale locale, Ed. Tehnicã, Bucureºti;

2. Hobjilã V., Diaconu D., DumitraºC., Sinteze teoretice ºi aplicaþii privindcalculul matriceal al structurilor.Metode exacte ºi metode numerice –MEF, Ed. CERMI, Iaºi, 2001;

3. Giurma I., Viituri ºi mãsuri deapãrare, Ed. „Gh.Asachi”, Iaºi 2003;

4. Giurma I., Crãciun I., Hidrologie,Ed. Politehnium, Iaºi, 2006;

5. Stematiu D., Siguranþã ºi risc înconstrucþii hidrotehnice, Ed. H.G.A.,Bucureºti 2000.

Fig. 5: Debitul de infiltraþie (m3/s) în varianta unui ecran de etanºare de 20 mlungime, fãrã saltea drenantã ºi linii de egalã vitezãã pe direcþia amonte-aval

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 12 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


Agregatele – startul construcþiilor

„Am lucrat în domeniu mai mulþi anila o companie mare, multinaþionalã ºim-am hotãrât sã încep o activitate pe contpropriu. Am înfiinþat firma în 2004 ºi amînceput producþia în luna noiembrie aacelui an. Cunoscând bine piaþa, amintrat în forþã oferind clienþilor seriozitateºi calitate.

Astãzi, Eurosort are o producþie de40.000 mc/lunã ºi poate ajunge la60.000 mc/lunã. Acest lucru înseamnã oproducþie anualã de 400.000 mc.La nivelul Bucureºtiului sunt folosite2,5 milioane de mc/an agregate. Putemconsidera deci cã deþinem o cotã de10–15% din piaþa capitalei. Situaþia sedatoreazã în parte colaborãrii cu firmemari, precum Carpat Agregate, Holcim etc.În general, ne concentrãm pe domeniulbetoanelor, nu pe infrastructurã. La dru-muri, se lucreazã mult cu statul, unde suntîntârzierile cele mai mari la platã. În 2004,Eurosort a început activitatea cu un încãr-cãtor destul de vechi pe care l-a reparat, unbuldozer S1500 pe care îl foloseºte ºiastãzi ºi, bineînþeles, un excavator. Amapelat la firma Marcom pentru un excava-tor Komatsu. Marcom a fost singura soci-etate care ne-a girat pentru a puteacumpãra utilajul în leasing. Am alesaceastã cale, renunþând la închirierea luide la alte firme, pentru cã un excavatorînchiriat nu are acelaºi randament ca pro-priul utilaj. Staþia de sortare a fost achizi-þionatã cu plata integralã. Ea costã cât unexcavator, dar nu se poate achiziþiona prinleasing deoarece o staþie de sortare esterealizatã din subansamble. În general,firmele de leasing se feresc sã finanþezeachiziþionarea unui asemenea utilaj careeste greu de revândut.

Investiþia de început a firmei a fost de250.000 de euro, constând în staþia desortare, utilajele vechi, pãmântul ºi avan-sul pentru utilajele noi. Zona în carelucrãm are mult balast, râul Argeº fiind la500 m depãrtare. Probabil cã în trecut aicia fost vechiul curs al râului. Avem 100 dehectare cumpãrate, iar licenþa este pentru400 de hectare. Procesul de exploatare abalastului începe cu decopertarea stratu-lui vegetal, care este dat la o parte, apoi seextrage balastul (pânã la un metru dea-supra pânzei freatice), iar dupã aceeapãmântul este pus la loc. Rezultã oscãdere de nivel de trei metri. La sfârºit,pãmântul este nivelat cu un buldozer.Terenul astfel obþinut este redat agricul-turii, fertilitatea lui fiind crescutã deoareceeste mult mai aproape de pânza freaticã.Balastul extras este încãrcat în maºini, careîl transportã în staþie pentru a fi spãlat ºisortat. La capacitatea actualã de producþiesunt excavate în jur de 10 hectare pe an.

Pentru transport, folosim maºiniRaba, care, în acest moment, reprezintãcea mai rentabilã soluþie pe distanþescurte. În general, la transporturi trebuiesã fim foarte atenþi la costuri, deoarecemarja de profit nu este foarte mare, în jurde 10%, iar concurenþa este acerbã ºiuneori neloialã. În aceastã activitate, exca-vatorul devine cel mai solicitat utilaj ºi,totodatã, cel mai important. Excava-toarele trebuie sã decoperteze ºi sãextragã balastul – la 45.000 mc extraºi pelunã, încã 40.000 mc manevraþi prindecopertare. Produsele rezultate suntmanipulate cu un încãrcãtor care are oproductivitate de trei ori mai mare decât aunui excavator. Cu alte cuvinte, este

nevoie de un încãrcãtor la douã excava-toare. De curând, am mai achiziþionat unexcavator, mai mare decât primul ºi unîncãrcãtor, iar pânã la sfârºitul anuluidorim sã mai cumpãrãm un excavator ºiun buldozer. Astfel, vom avea toatã gamade utilaje grele de la Komatsu.

Productivitãþile utilajelor trebuie core-late cu staþia de sortare ºi capacitatea detransport. Opþiunea pentru aceastã marcãde utilaje este legatã de începuturileactivitãþii, atunci când totul depindea deun singur excavator. Primul achiziþionat,Komatsu PC 210 cu o cupã de 1,2 mc,generaþia a ºaptea, a funcþionat 5.000 deore într-un an. Asta înseamnã o medie de20 ore/zi. A fost un utilaj intens exploatat,iar noi am fost foarte mulþumiþi; nu amavut nicio problemã cu el. O singurã datãs-a spart un furtun, pentru cã operatorull-a forþat nepermis de mult. Practic,suprafaþa decopertatã noaptea eraexploatatã ziua. Aceste 5.000 de ore defuncþionare au fost esenþiale pentrusocietate. Atunci am pus pe picioareactivitatea. Pe parcurs, s-au efectuat toatereviziile programate (la 500 ore de lucru),iar colaborarea cu Marcom a continuat ºidupã ce utilajul a ieºit din garanþie (dupã2.000 ore), fiind folosite doar piese originale.Operativitatea intervenþiilor ºi fiabilitateapieselor originale ne-au convins sã nuapelãm la alte soluþii. Al doilea excavatorachiziþionat este un PC 240 cu o pro-ductivitate cu 50% mai mare decât aprecedentului. Este generaþia a opta, cumotor mai performant ºi un consum pemc excavat mai mic. În viitor, firmaEurosort doreºte sã mai achiziþionezeunul identic pentru a-l înlocui pe primul.Încãrcãtorul pe care îl folosim este totKomatsu, model WA 380 cu o cupã de3,5 mc. Are o productivitate de aproxi-mativ 400 mc/orã.

În final, se impune totuºi o remarcã delocde neglijat. Dacã la nivel de utilaje putemgãsi astãzi în România o ofertã foarte variatã,în schimb operatorii pentru acestea repre-zintã o problemã. Practic, în acest momentnu existã posibilitatea de ºcolarizare, ceea cegenereazã multe neajunsuri.“

Agregatele sunt materialele ce fac obiectul primilor paºi în realizarea… postamen-tului pe care se ridicã viitoarea construcþie. Dezvoltarea sectorului construcþiilor adeterminat o cerere tot mai maare de agregate. Furnizorii au dezvoltat spectaculos, larândul lor în ultima perioadã, importante caapacitãþi de producþie. Firmele vechi aufãcut în acest sens investiþii importante, modernizându-ºi aactivitatea cu utilajeperformante. În acelaºi timp, au apãrut societãþi noi, care au încercat sã pãttrundã pepiaþa agregatelor, tot mai solicitatã în ultimii ani datoritã amplorii fenomenuluiinvestiþþional. „Povestea” unei asemenea firme noi, Eurosort, ne-o relateazã în conti-nuare administratorul ºi acþionarul sãu principal, dl Adrian Enache. Citind-o, puteþireþine câteva elemente demne de luatt în seamã. În primul rând, cum se demareazã o afacere în acest domeniu, apoi constituireabazei tehnnico-materiale ºi organizatorice ºi, nu în ultimul rând, un exemplu de reuºitã în afaceri, în speciall bazatã pe o dotaretehnicã modernã ºi rentabilã.

ªi încã ceva, demn de reþinut: altruismul autorullui, un atribut mai rar întâlnit în lumea afacerilor, unde concurenþa parcã-itransformã pe alþii în egoiºti cu toate relele specifice acestui atribut.


Performanþele echipamentelor de punereîn operã a betonului pe baza standardelor internaþionale

METODE DE EVALUARE

drd. ing. Roza PAIOVICI, dr. ing. Marian BADIU – ICECON SA Bucureºti

CERINÞE DDE PPERFORMANÞÃFrecvenþa, amplitudinea, forþa

centrifugã ºi diametrul de compactaretrebuie sã corespundã cu datele spe-cificate de producãtor.

FrecvenþaFrecvenþele recomandate ale

vibratoarelor interne sunt descrise întabelul 1.

Amplitudinea ddublãAmplitudinea dublã recomandatã

pentru vibratoarele interne este arã-tatã în tabelul 2. În acest caz, ampli-tudinea dublã este definitã ca fiinddistanþa „puþin câte puþin” ilustratã înfigura 1.

CERINÞE DDE SSECURITATECerinþe ggeneraleSecuritatea personalului trebuie

luatã prima în considerare. Este recomandat sã fie utilizate

principiile tehnice ºi specificaþiiledate de ISO/TR 12100-2:1992„Securitatea maºinilor – Concepte debazã, principii generale de proiectare– Partea a II-a: Principii tehnice ºispecificaþii” pentru proiectarea

vibratoarelor interne în condiþii desecuritate.

În ceea ce priveºte vibraþiile gene-rate, vibratorul trebuie proiectat astfelîncât sã transmitã vibraþii de valorireduse braþului operatorului.

Vibratoare eelectrice pplonjoarePerformanþele electrice ale moto-

rului vibratoarelor trebuie sã respectecondiþiile de utilizare în siguranþã înconformitate cu cerinþele date de IEC60745-1 ºi IEC 60745-2-12.

Vibratoare hhidraulice ººi ppneu-matice pplonjoare

Vibratoarele hidraulice ºi pneuma-tice plonjoare trebuie sã respecteurmãtoarele cerinþe:

Cerinþele de calitate pentru materiale, echipamente, maºini ºi utilaje de preparare, transport ºi puunere în operã abetoanelor sunt elaborate pe baza prevederilor cuprinse în legile ºi documentele norrmative specifice din þarã, celeeuropene ºi internaþionale.

Tabelul 1: Frecvenþe recomandate

Figura 1:A – Mãsurarea amplitudinii dubleB – Distribuþia amplitudinii în lungul capului vibratord – diametrul nominal; l – lungimea capului de vibrare; p – amplitudinea dublã;

1 – clemã; 2 – accelerrometru

Tabelul 2: Amplitudinea dublã recomandatã pentru capul de vibrare

VIBRATOARE INTERNE



sã treacã testul de presiunemaximã de lucru sub toate condiþiilede utilizare ;

scurgerile ºi defectele compo-nentelor vibratoarelor trebuie sã nuaibã drept efect scurgeri accidentalede fluid.

La proiectarea vibratorului pneu-matic trebuie sã se respecte reguliledate de ISO 4414:1998. O atenþiespecialã trebuie datã furtunului flexi-bil ºi acþiunii rapide a cuplãrii cuvibratoarele. Furtunurile trebuie sã fieconforme cu ISO 2398 ºi ISO 8331împreunã cu ISO 6150 ºi ISO 7241-1.

Instrucþiuni dde uutilizareManualul de utilizare trebuie sã

conþinã informaþii necesare instalãrii,utilizãrii ºi întreþinerii vibratoarelorinterne.

Urmãtoarele puncte sã fiecuprinse în acest document:

a) descriere;b) caracteristici tehnice;c) documente care sã ateste cã

vibratorul îndeplineºte cerinþelerecomandate;

d) informaþii referitoare la:utilizare;întreþinere;diametrul minim admis pentru

capul vibrator;transport, manipulare ºi depozitare;dare în exploatare;riscuri ºi mãsuri referitoare la

securitate. O atenþie specialã trebuiedatã inspecþiilor periodice, protejãriiîmpotriva ºocurilor electrice ºi preve-nirii deteriorãrii furtunului;

piese de schimb.EVALUAREA CCARACTERISTICILOR

DE PPERFORMANÞÃMãsurarea aamplitudinii ººi aa

frecvenþeiPentru mãsurarea frecvenþei ºi a

amplitudinii trebuie sã fie îndepliniteurmãtoarele condiþii:

a) vibratorul trebuie suspendat înaer în poziþie verticalã. Suspendareatrebuie sã fie la o distanþã minimã de0,5 m faþã de capul vibrator (fig. 1).Pentru vibratoarele electrice, valorilede alimentare trebuie sã corespundãspecificaþiilor date de cãtre producãtor.Pentru vibratoarele pneumatice ºihidraulice, aerul ºi presiunea uleiuluitrebuie sã fie la valorile nominale.

b) Pentru mãsurarea frecvenþeiºi a amplitudinii , se uti l izeazãaccelerometrul. Instrumentul trebuiefixat la capãtul pãrþii cilindrice acapului vibrator (fig.1).

c) Valorile frecvenþei sunt determinateprin mãsurarea acceleraþiei de vibrare.

Instrumentul de mãsurã trebuie sã fiecapabil sã analizeze frecvenþa.

d) Valorile amplitudinilor suntdeterminate prin mãsurarea accele-raþiei, prin dubla integrare a semna-lului acceleraþiei.

e) Pentru mãsurarea frecvenþei lavibratoarele pneumatice sub sarcinã(capul vibrator introdus în betonulmalaxat), condiþiile de exploatareraportate la compoziþia malaxatã,dimensiunile containerului cu betonmalaxat, vibraþiile capului imersat ºidurata de compactare sunt definite lasubpunctul „Metode de testare adiametrului de compactare”, MetodaA, a,b,c. Accelerometrul trebuie sã fiefixat conform punctului b) ºi pre-siunea aerului la valoarea nominalã.

Mãsurarea vvalorilor vvibraþieiScopTestarea pentru evaluarea emi-

siilor de vibraþii pentru vibratoareleinterne de beton, transmise braþuluioperatorului se face în conformitatecu ISO 5349-1 ºi ISO 5349-2.

Normative de referinþãDocumentul de bazã pentru acest

test este Standardul Internaþional ENISO 20643:2004(E), mai sunt în acestdomeniu ºi standardele ISO 5349-1:2001, ISO 5349-2:2001 ºi ISO8041:1990.

Modul de mãsurareMãsurarea vibraþiilor ºi a frecvenþei

– greutate trebuie sã se facã conformISO 8041.

Modul de mãsurare este ilustrat în fig. 2.AccelerometrulMasa totalã a accelerometrului

este datã de acceleraþia în trei direcþii.Trebuie sã fie cât mai micã ºi înniciun caz sã nu depãºeascã 25 g,incluzând suportul, dar excluzândcablul. Pentru alte informaþii veziISO 5349-2:2001.

CalibrareaMãsurarea valorilor acceleraþiei

transmise braþului operatorului tre-buie sã îndeplineascã urmãtoarelecondiþii :

a) mãsurarea trebuie sã se facã încondiþiile simulãrii testului de scufun-dare a vibratorului într-un recipientplin cu apã;

b) capul de vibrare trebuie sã fiedispus central în volumul de apã ºiimersat total;

c) volumul de apã din recipienttrebuie sã aibã de 50 de ori volumulcapului de vibrare. Mãrimea recipi-entului trebuie sã fie astfel încâtvibratorul sã fie imersat complet înrecipientul cu apã;

d) vibratorul trebuie þinut în tim-pul testului conform figurii 1. B;

e) testul trebuie sã þinã de 2 oricâte 5 minute (10 minute în total) cu5 minute pauzã;

f) se fac trei serii consecutive detestare.

Raportarea valorilor vibraþieiSe va face media aritmeticã a

valorilor acceleraþiei rezultate înurma mãsurãrilor.

DIAMETRUL DDE CCOMPACTARETERMENI, DDEFINIÞII

ªI MMETODE DDE TTESTAREDiametrul de compactare pentru

diferite vibratoare este dat în funcþiede tipul compoziþiei malaxate ºi detimpul de compactare. Acesta cores-punde ariei zonei în care acþiunea decompactare este eficientã.

Metode dde ttestare aa ddiametruluide ccompactare

Câteva metode au fost adoptate înfuncþie de producãtorii din diverse þãri.

Metoda ADiametrul de compactare cores-

punde diametrului cercului ce aparela suprafaþa betonului malaxat în tim-pul compactãrii.

Diametrul de compactare estemãsurat respectând urmãtoarele condiþii:

a) betonul malaxat utilizat pen-tru test trebuie sã îndeplineascãurmãtoarele cerinþe: agregatele sãfie mai mari de 20 mm, tasarea între80±20 mm, forþa de compresiune25±5N/mm2 ºi conþinutul de aer4,5±1,5%;

b) mãsurãrile trebuie sã þinãseama de dimensiunile containeruluicu beton. În cazul utilizãrii unui con-tainer dimensiunile trebuie sã respecteurmãtoarele:

Fig. 2. Modul de mãsurare al vibraþiilor1 – recipient cu apã, 2 – accelero-

metru, 3 – adaptor, 4 – vibratorul supustestului




trebuie sã fie cel puþin dublu cadimensiuni faþã de diametrul decompactare (de 20 de ori diametrulcapului vibrator);

înãlþimea containerului trebuiesã fie cu cel puþin 100 mm mai maredecât lungimea vibratorului scufun-dat la maxim;

c) capul vibrator trebuie sã fiecomplet scufundat în beton pentru20 de secunde;

d) pentru a facilita mãsurãrile esterecomandabil sã se utilizeze un mar-cator al distanþei (fig. 3) pentru a ºtilungimea determinatã la scarã;

e) diametrul de compactare pentruo mãsurare constituie valoarea mediedintre d1 ºi d2 (fig. 3). Eroarea poate fide ±10 mm. Pentru a mãsura com-pactarea este necesar sã se facã treimãsurãri.

Metoda BPrin aceastã metodã, diametrul de

compactare este mãsurat utilizând untraductor pentru acceleraþie.

Diametrul de compactare sedeterminã urmând procedura:

a) alegerea unui anume vibratorintern ºi a unui anumit beton proaspãtpentru a fi utilizate în cadrul testului;

b) poziþionarea senzorului în pozi-þia adecvatã spre vibratorul intern(fig. 4). Senzorul trebuie poziþionat înbetonul proaspãt aºa cum este indicatîn fig. 5;

c) timpul de compactare depindede tipul de beton utilizat (tasare80 mm, timp 20 sec);

d) mãsurarea acceleraþiei vibra-torului împreunã cu senzorul scufun-dat în beton proaspãt ºi înregistrarearezultatului;

e) realizarea unui grafic prinpuncte din mãsurãrile acceleraþiei;

f) evaluarea va fi terminatã princorelarea rezultatelor testului accele-raþiei realizat cu forþa de compresiunea unei carote de 4 sãptãmâni (pentrutasarea betonului de 80 mm, accele-raþia trebuie sã fie de 20 m/s).

Metodã de evaluareg) Evaluarea trebuie sã se reali-

zeze prin corelarea forþei de compre-siune cu acceleraþia (fig. 6);

h) Se va face un grafic cu valorileforþei de compresiune pentru a gãsivalorile la distanþa de vibrator (re)care va corespunde 90% cu maximulforþei de compresiune a betonului;

i) Gãsirea acceleraþiei corespon-dente razei re;

j) Dupã gãsirea acceleraþiei,diametrul de compactare trebuiedeterminat util izând valorileacceleraþiei.

BIBLIOGRAFIE

1. prEN 12649, Concrete com-pactors and floating machines –Safety requirements

2. Vibraþii neliniare – prof. univ.dr. ing. C. Zeveleanu, prof. univ. dr.ing. dr. h. c. Bratu Polidor

3. Mecanica teoreticã – prof. univ.dr. ing. dr. h. c. Bratu Polidor

Fig. 6: Forþa de compresiune pentru oprobã de beton ºi distanþa faþã de vibrator

1 – forþa de comprresiune pentru oprobã de beton; 2 – forþa de compresiunemaximã; 3 – 90% din forþa de compre-siune maximã; 4 – zona unde vibratorul nuare efect; re – raza efectivã a vibratorului

Tabelul 3: Caracteristici ale betonului proaspãt

Tabelul 4: Caracteristicile acceleraþiei

Fig. 3: Mãsurarea diametrului decompactare (A)

1 – vibratorul ce trebuie testat;2 – marcator al ddistanþei pentru deter-minarea la scarã; d1 – diametrul maximal ariei de compactare; d2 – diametrulminim al ariei de compactare

Fig. 4:1 – cap vibrator;2 – accelerometru

Fig. 5: Cofraj ºi modul de poziþionareal traductorului de acceleraþie

1 – locul de plasare a vibrattoruluiintern (adâncimea de scufundare);2 – traductor pentru acceleraþie; 3 – panelizolator (lateral ºi dedesubt); 4 – cofraj(2000 x 2000 x 300)



Firma Kinshofer, amplasatãîn zona München Germania,înfiinþatã în anul 1971, estespecializatã în utilaje pentrumanipularea materialelor deconstrucþii care se instaleazãpe macarale hidraulice ºi exca-vatoare de la 2 la 60 tone, pre-cum ºi pe stivuitoare.

Firma Kinshofer are oexperienþã îndelungatã în con-strucþia rotatoarelor hidraulice(foto1) cu forþa de torsiuneîntre 300 ºi 2.000 Nm, produ-cându-se ºi dispozitivele deadaptare la diferite macaralesau excavatoare.

Dispozitivele de manipu-lare paleþi (foto 2) pot fi sim-ple sau cu cilindru hidraulicpentru reglarea distanþei întrefurci ºi pot manipula paleþicu greutãþi de pânã la 3 tone.Centrul de greutate este ajus-tabil manual sau hidraulic.

Pentru încãrcarea ºi descãr-carea cãrãmizilor sau a ele-mentelor de pavaj, se folosescdispozitive cu braþe paralele(foto 3) sau în foarfecã, cuposibilitatea reglãrii hidraulicea distanþei dintre braþe ºi regla-rea manualã a lungimii paletului.

Cupele pentru sãpat (foto 4)acoperã gama de volumeîntre 25 ºi 3.000 de litri, toatedispozitivele dispunând deun sistem numit HPX drive(foto 5) care permite închidereaºi deschiderea cupei, precum

ºi schimbarea diferitelor cupepentru diverse volume. SistemulHPX drive este de o tehnici-tate deosebitã, fiind unicatpe aceastã piaþã. De aseme-nea, la dispozitivul HPX sepot ataºa graifere pentrubuºteni, tuburi de azboci-ment, manipulatoare pentrubolovani etc.

Graiferele polip (foto 6) utile,în special, pentru manipu-larea deºeurilor de metal potfi total deschise, jumãtate închisesau închise de tot, caz încare pot fi folosite ºi pentrumanipularea materialelor vrac.Vârfurile braþelor pot fi schim-bate separat ºi sunt fabricatedin oþel special de mare duri-tate. Corpul de cilindri estetotal etanº, mãrind durata deutilizare ºi eliminând întreþinerea.Volumul maxim poate fi de1.000 de litri cu o greutate aîncãrcãturii de peste 10 t.

Graiferele pentru demolãriºi sortãri de materiale (foto 7)au un volum de maximum800 de litri ºi capacitãþide ridicare de pânã la 6 t.Materialul este din oþel 500 HBde mare duritate, iar lamelede atac pot fi schimbate încazul uzurii excesive. Utilajuldispune de rotator inclus pen-tru o rapidã poziþionare.

Sfredelele (foto 8) aumotoare hidraulice de pânãla 7.170 Nm forþã de torsi-une la care se pot ataºaburghie de maximum 800 mmcu extensii, putându-se ajungela o adâncime de gãurire depânã la 5 m. Sunt ideale pen-tru stâlpi de gard sau elec-trici, pentru plantarea depuiet sau fundaþii ºi orice felde forare. Dinþii din aliaj detitan pot fi, de asemenea,schimbaþi pentru diferitevarietãþi de sol.

KINSHOFER, reprezentat în România prin ROMNEDACCESORII PENTRU MACARALE, EXCAVATOARE

ªI STIVUITOARE

Foto 2

Foto 1

Foto 3

Foto 4

Foto 5

Foto 6

Foto 7

Foto 8


Pentru profesioniºtiMEMBRANE HIDROIZOLATOARE

DE ÎNALTÃ PERFORMANÞÃ Din gama de membrane de înaltã performanþã de la

Polyglass, vom selecta câteva produse care se preteazãexecutãrii hidroizolaþiilor profesioniste.

Reþineþi aceste nume: FUTURA RS4 ºi POLYFLEX.Fiecare dintre ele a fãcut istorie în hidroizolaþii înEuropa! Aceste produse oferã rezistenþã la temperaturiscãzute care încep de la -10 0C în jos. FUTURA RS4ajunge chiar la -25 0C. Ele sunt materialele de careaveþi nevoie când doriþi cea mai lungã durabilitate ºio aplicaþie uºoarã în acelaºi timp.

Unde este nevoie sã aplicãm un produs cu o calitateexcelentã? Oriunde!

Nu e aºa de simplu, deoarece – chiar ºi în aceastãgamã de produse selecte – avem câteva mai potrivitedecât altele, în diverse situaþii. POLYFLEX HP25, deexemplu, este proiectatã pentru a rezista celui maimare stres mecanic. Asta înseamnã cã solicitãrilemecanice apãrute la poduri, viaducte ºi construcþii sub-terane ºi oriunde altundeva pot fi preluate dePOLYFLEX HP25. De asemenea, avem produse atestateîn Clasa 1 de rezistenþã la foc. Ele pot fi folosite atuncicând e necesar ca structura sã reziste la acþiunea focului.Cu cât produsul are calitãþi superioare, cu atât el aco-perã un domeniu mai mare de utilizare. În orice situ-aþie, va trebui sã citiþi datele tehnice sau sã consultaþisite-ul web pentru a gãsi aplicaþia idealã.

FUTURA RS4 este cel mai performant produs dingama Polyglass. A fost lansat în urmã cu opt ani.Certificarea ITC (Italia) permite folosirea chiar ºi monostrat.FUTURA RS4 a fost printre primele membrane înlume care a trecut de bariera de -25 0C. Produsul îºipãstreazã aceastã proprietate chiar ºi dupã 6 luni de laþinerea sa într-un cuptor, la temperatura de 70 0C.Un asemenea test este, probabil, cel mai strict prescrisde cãtre Uniunea Europeanã ºi efectuat pe o membranãbituminoasã. FUTURA RS4 este indicatã oriunde suntnecesare o excelentã rezistenþã mecanicã ºi o duratãnelimitatã de viaþã.

Tot în aceastã categorie, întâlnim douã tipuri demembrane laminate produse de cãtre Polyglass:COPPERSHIELD, o membranã bituminoasã cu o foliede cupru ºi POLYALL, aceeaºi membranã bituminoasãcu o folie de aluminiu. Aceste produse combinã esteticaatractivã cu aplicarea practicã.

O altã membranã – consideratã, fãrã îndoialã,regina membranelor elastomerice – este ELASTO-BOND S6, un produs care a fost certificat de peste 10 anila standardele ICITE (Italia). Aceastã instituþie certificãprodusele doar dupã cele mai stricte selecþii ºi teste,iar acest simbol de calitate constituie una dintrecele mai bune certificãri tehnice pe care un produsbituminos le poate avea.


Lucrãri de hidroizolaþie ºi termoizolaþieMedia City Hp este o companie

specializatã în execuþia de lucrãri dehidroizolaþie ºi hidro-termoizolaþie.Ceea ce o diferenþiazã de celelalte soci-etãþi similare de pe piaþa româneascãeste calitatea foarte înaltã a lucrãrilorexecutate. Pentru a menþine acest stan-dard înalt, compania dispune de perso-nal calificat ºi de logistica necesarã unuiasemenea gen de lucrãri. Principalelemateriale folosite sunt importatedirect din Belgia, fiind fabricate deconcernul IKO, cel mai mare produ-cãtor de materiale hidroizolatoare dinlume, concern care dispune de linii deproducþie în peste 10 þãri.

Cele mai utilizate produse sunt:1. De la Iko Sales International

(Ham – Belgia):Gama ARMOUR – membrane

bituminoase aditivate cu APP, cu flexi-biliate la rece între - 8 0C ºi -15 0C.

2. De la ATAB (Antwerp – Belgia):Gama POLYGUM – membrane

bituminoase aditivate cu SBS, cu flexi-bilitate la rece pânã la - 20 0C;

Gama Polygum Hi-Tech – mem-brane bituminoase aditivate cu tri-polimeri cu dublã armãturã (poliesterºi fibrã de sticlã) ºi flexibilitate la recepânã la -20 0C;

Gama VINALAN – membranã PVC;Gama SPECTRAROOF – mem-

branã TPE – poliolefinã termoplasticãelastomericã;

Din anul 2005, Media City HPcomercializeazã cu succes în Româniageotextile, geosintetice ºi geocom-pozite POLYFELT – Austria.

Garanþia tuturor lucrãrilor execu-tate de Media City HP este de 10 ani.

Lucrãri de referinþã executate deMedia City HP: Pasajele ºi podurilede pe autostrada Bucureºti –Constanþa – Tronson I, ComautoMeridian, Dorobanþi 239 OfficeBuilding, ProAuto, PanVitan, SpitalulColþea, Rostock, ansambluri rezi-denþiale ºi altele.

Înfiinþatã în anul 1994, Conmet Slobozia debuteazã însfera comerþului prin comercializarea produselor meta-lurgice provenite, în special, din producþia externã.

Insistând pe promovarea calitãþii produselor, am câºtigat unsegment important din sectorul comerþului cu produse destinateinstalaþiilor de apã ºi gaze naturale, în special al þevilor negre ºizincate, al þevilor ºi fitingurilor din polipropilenã. Am realizat,astfel, un portofoliu important de clienþi consacraþi pe piaþa insta-laþiilor ºi am înlãturat, totodatã, produsele similare cu celecomercializate de noi, dar care erau de provenienþã dubioasã ºicalitate îndoielnicã.

Oferim din stoc:dimensiunile uzuale de þevi pentru instalaþii din oþel, negre

ºi zincate, de la 3/8’’ pânã la 4’’, în gama de execuþie medie ºiuºoarã, þevi pãtrate ºi rectangulare, þevi ºi fitinguri dinpolipropilenã (PPRC).

Aprovizionãm la comandã:• þevi negre ºi zincate cu dimensiuni mai puþin uzuale: 5, 6, 7...

þoli;• þevi din oþel sudate acoperite cu polietilenã în 3 straturi,

recomandate pentru transportul gazelor naturale ºi al produ-selor petroliere.

Produsele de bazã comercializate în sistem en grosde Conmet sunt: þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze; þevizincate; þevi pãtrate ºi rectangulare; þevi ºi fitinguri dinpolipropilenã pentru instalaþii termice ºi sanitare, agrementatetehnic.

Un nou standard de calitate


„Totul pentru casa ta”dr. ing. Mircea SURDULESCU – director general SC Urbis Armãturi Sanitare SA

Urbis Armãturi Sanitare SA este o unitate de producþieintegratã în proporþie de 90%, cu o experienþã de peste4 decenii în domeniu, având personal calificat ºi dotãritehnologice modernizate în ultimii 10 ani. Procesultehnologic cuprinde secþiile de turnãtorie-forjã, uzinaj,ºlefuitorie, acoperiri galvanice, montaj, precum ºi secþiade deservire sculãrie – mecano – energetic. Are asiguratetoate utilitãþile necesare: energie electricã, energie ter-micã, gaze naturale, apã ºi canalizare, precum ºi posibi-litãþi de transport auto ºi pe cale feratã.

SC Urbis Armãturi Sanitare SA produce articole derobinetãrie de tipo-dimensiuni variate, acoperind dinpunctul de vedere al funcþionalitãþii întreaga gamã folositãîn construcþiile de locuinþe ºi social-culturale. Lista aces-tor produse cuprinde peste 500 de repere, repartizate în6 mari grupe, respectiv: robinete, baterii amestecãtoarebiacþionare, baterii amestecãtoare monoacþionare, ventileºi sifoane, accesorii pentru camere de baie ºi bucãtãrie,piese de schimb. Produsele beneficiazã de AgrementTehnic emis de M.L.P.T.L. ºi este implementat sistemul demanagement al calitãþii, care îndeplineºte condiþiile stan-dardului SR EN ISO-9001:2001.

Principalii clienþi naþionali ai SC Urbis ArmãturiSanitare SA sunt 29 de societãþi, cu care a încheiat

contracte comerciale de distribuþie. De asemenea, pro-dusele sunt prezente în peste 50 de puncte de desfacere ºidouã magazine în Bucureºti, din care unul propriu, înincinta societãþii.

Firma pune la dispoziþia cumpãrãtorilor atât pro-duse cromate, cât ºi retro, cu nuanþã de stil vechi, ºi arti-cole de robinetãrie, care îmbinã finisajul cromat cuelemente aurite.

Datoritã flexibilitãþii fluxului tehnologic, societateapoate asimila în fabricaþie o gamã diversificatã de pieseturnate din alamã ºi zamac. De asemenea, se pot executala comandã acoperiri galvanice (cromare, nichelare,zincare), iar în secþia sculãrie, diverse matriþe, scule,dispozitive.

Urbis Armãturi Sanitare asigurã ºi comercializareacãtre clienþi, sub sloganul „Totul pentru casa ta”, a întregiigame de produse necesare dotãrii locuinþei, respectiv:feronerie, fitinguri, obiecte sanitare, radiatoare.

Societatea are o strategie pe termen lung ºi o dez-voltare adecvatã, menite sã asigure potenþialul tehnic,tehnologic ºi logistic, ca urmare a modificãrilor care vorapãrea pe piaþã ºi în sistemul concurenþial, generate deintegrarea României în Uniunea Europeanã.

În acest an, SC Urbis Armãturi Sanitare SA a prezentatla manifestarea expoziþionalã Romhotel 2006 produse deo necesitate deosebitã, produse care întrunesc cerinþeleUniunii Europene (baterii cu fotocelulã, robineþi cu tem-porizare ºi acþionare la pedalã) (foto 1, 2).

Ca o noutate abso-lutã s-a prezentat seriaMorgana, o familie debaterii care se adre-seazã consumato-rului casnic. Acestebaterii se remarcã prindes ignul deosebi t ,

SC Urbis Armãturi Sanitare SA, societate cu capital integral privat, este principalul fabricant din România de armã-turi sanitare pentru echiparea camerelor de baie ºi bucãtãrie din locuinþe, hotelurri ºi construcþii social – culturale.

Societatea a echipat, timp de 27 de ani, locuinþele din Româniaa cu o gamã largã de produse (cãzi de baie,radiatoare, armãturi sanitare, sisteme de închidere pentrru uºi ºi ferestre).

În urma procesului de restructurare-privatizare, pentru fiecare dintre produselee sale, funcþioneazã în prezentsocietãþi distincte cu capital integral privat.

Foto 1

o combinaþie de sticlã ºi alamã cromatã, linii care seîmbinã armonios, conferind produselor forþã ºi frumuseþe.Apa curge lin, ca o cascadã înfrumuseþând aspectulcamerei de baie ºi creând un ambient plãcut ºi liniºtitor.

Robineþii cu pedalã ºi temporizare sunt o prezenþãdeja consacratã pe piaþã, ritmul de vânzare crescândsimþitor în fiecare lunã, odatã cu apropierea datei de01.01.2007. Aceste produse sunt recomandate, în special,pentru industria alimentarã: fabrici de pâine, carmangerii.

Bateriile cu fotocelulã au ca destinaþie spaþiile publicecu trafic mare de populaþie ºi consum ridicat de apã cumsunt de exemplu: hotelurile, piscinele, sãlile de fitness,restaurantele, spitalele, aeroporturile. Aceste baterii asigurão economie de pânã la 80% în ceea ce priveºte consumulde apã.

Foto 2


Utilizarea tubulaturii radiante „OHA“pentru încãlzirea halelor industriale

ECONOMII ENERGETICE DE 30% 60%

Grupul de combustie ce seplaseazã în exteriorul clãdirii arerolul de a genera cãldura obþinutãde arzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitul con-tinuu al fluidului caloportor. Circuitulse realizeazã în interiorul unei tubu-laturi radiante etanºe, aflatã în depre-siune în raport cu mediul încãlzit.Temperatura suprafeþei exterioare atubulaturii radiante este variabilã ºi,dupã cerinþe, se poate situa în inter-valul 1200 – 2900 C. Marele avantaj alacestui sistem de încãlzire este acelacã se recirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma procesuluide ardere, obþinându-se randamentesuperioare, faþã de alte echipamentesimilare.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn s i tuaþ ia în care nu exis tãsuprafaþa vitratã corespunzãtoareconform normativelor în vigoare.

În funcþie de necesarul de cãldurãºi înãlþimea clãdirii, tubulatura radi-antã poate avea configuraþie mono-tubularã sau bitubularã.

Principiul de funcþionare a tubula-turii radiante este acelaºi ca ºi cel altuburilor radiante ºi constã înîncãlzirea tubulaturii continue dinoþel, prin produsele de ardere rezultatede la arzãtorul grupului de combustie.Radiaþia aparatelor este dirijatã spresol prin ecranele reflectorizante plasatedeasupra tuburilor.

O parte din gazele de ardere(80%) sunt recirculate, ceea ce con-duce la temperaturi mult mai scãzute

pe suprafaþa peretelui tubulaturii faþãde cazul tuburilor radiante modulare.Aceasta permite amplasarea tubula-turii radiante ºi la înãlþimi mai mici(3,5 m). De asemenea, sistemul poatefi prevãzut cu un senzor de tempe-raturã care poate limita ºi mai multtemperatura pe suprafaþa tubulaturiiradiante, în funcþie de cerinþele pro-cesului tehnologic. Grupul de com-bustie este amplasat în exterior(antiex). Ele sunt recomandate pentruincinte unde lipsesc curenþii de aerºi unde nu se îndeplinesc condiþiilepentru montarea arzãtoarelor la inte-rior, respectiv pentru hale de prelu-crare a lemnuului, a materialelortextile, tipografii, depozite de hârtie etc.

Acest sistem se preteazã foartebine la încãlzirea localã pe linii delucru sau generalã, asigurând o mareuniformitate a temperaturii în zona delucru.

Pentru reglarea fiecãrui arzãtor,poate exista un sistem de comandã ºireglare modularã (care permite obþi-nerea unei încãlziri adaptate la zonelede muncã cu necesar de cãldurã fix).

SYSTEMA Italia produce o gamãlargã de tubulaturã OHA 100-50,OHA 100-100, OHA 200-115, OHA200-115, OHA 200-150, OHA 200-180,OHA 400-200, OHA 400-250,OHA 400-300, OHA 400-400, cuputeri ale grupurilor de combustiecuprinse între 50 ºi 400 kW ºilungimi maxime ale tubulaturii con-tinue pânã la 250 m monotubularãsau 180 m bitubularã.

Din studii de fezabilitate ºi dinmonitorizãri ale consumurilor reali-zate pentru obiective industriale dinRomânia ºi din Italia, au rezultatreduceri alle consumurilor anuale decombustibil (gaz) cuprinse între 30%ºi 60%. Aceste economii depind deînãlþimea spaþiului încãlzit, de gradulde izolare termicã al halei ºi de pro-gramul de funcþionare.

În ceea ce priveºte criteriile dealegere a tubulaturii existã o serie deconsiderente de care se þine seama lastabilirea configuraþiei acesteia, cum ar fi:

Traseul tubulaturii radiantedepinde de diverºi factori, dintre carecei mai importanþi sunt dimensiunilespaþiului de încãlzit (înãlþime, lãþimeºi lungime).

Odatã individualizatã înãlþimeade montaj a tubulaturii radiante (H) pebaza indicaþiilor producãtorului, pen-tru încãlzirea totalã a spaþiului sedeterminã interaxa maximã (I) a liniilorradiante ºi distanþa (D) dintre tubu-latura radiantã ºi pereþii perimetrali.

Pentru încãlzirea zonalã, valorileparametrilor H ºi I trebuie sã fiereduse pentru diminuarea raportuluidintre suprafaþa de încãlzit ºi suprafaþatotalã a halei. Trebuie, de asemenea,luatã în considerare prezenþa pereþilorinteriori, a maºinilor ºi a gradului deventilare a zonei respective. Pentruînãlþimi superioare valorii de 15 mexistã varianta de tubulaturã W (4 tuburiîn paralel).

Sistemul de încãlzire prin radiaþie OHA este o soluþie excelentã pentru încãlzirea spaþiilor industrriale ºi, în general,a spaþiilor cu înãlþimi medii ºi mari. Flexibilitatea sistemului constã în adapptarea tubulaturii radiante la orice exigenþeprivind traseul acesteia în interiorul clãdirilor încãllzite.


În cazul înãlþimilor mari ale înãlþimiide instalare (H), în scopul evitãrii ca radi-aþia directã sã atingã pereþii perimetrali peo înãlþime mare, crescând astfel pierderilede cãldurã prin aceºtia, este necesarãpoziþionarea liniilor radiante cãtre centrulhalei, mãrind astfel distanþa faþã depereþi (D) ºi micºorând în consecinþãinteraxa (I), (fig. 1).

Pentru suprafeþe mari de încãlzit(fig. 2), poate fi convenabilã creºtereainteraxei maxime (Imax) a liniilor

radiante centrale ºi micºorarea inter-axei liniilor radiante din zona perife-ricã unde pierderile de cãldurã suntmai mari.

SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la dis-poziþie cu orice informaþie din domeniu,consultanþã, studii de ffezabilitate.

Fig. 1

Fig. 2


Importate ºi în România prin Hornoff Trade Consult,echipamentele Kroll se diferenþiazã, în primul rând, prinfaptul cã pot satisface orice cerinþã. Fie cã aveþi nevoie sãîncãlziþi o halã de producþie, o vopsitorie, o halã în carenu doriþi sã ridicaþi praful, un service auto, o salã de sport,un cort sau cã doriþi sã uscaþi mai repede o camerã caretocmai a fost zugrãvitã, sã topiþi gheaþa de pe anumite uti-laje care lucreazã iarna în aer liber, KROLL vã oferãsoluþia idealã.

Alegerea celui mai adecvat mijloc de încãlzireconduce, în primul rând, la costuri de încãlzire mai mici.Gama foarte diversificatã ºi posibilitatea de utilizare aaproape tuturor combustibililor prezenþi pe piaþã suntpuncte forte pentru produsele Kroll.

Ideal ppentru ddepozite, hhale dde pproducþie, sservice-uuriVarianta SKE Generator de aer cald cu

refulare directãCombustibil: gaz natu-

ral/lichefiat, motorinã, uleiuniversal;

Puteri de la 40 la 350 kW;Posibilitãþi multiple de

instalare – inclusiv suspendate;Posibilitatea de ventilaþie

pe timp de varã.Varianta S În plus faþã de cele enumerate

mai sus, acest generator oferã: posibilitatea de racordare

la un sistem de tubulaturi pen-tru direcþionarea aerului;

puteri de la 40 pânã la 730 kW.Varianta LH Aeroterme pentru racordarea în sisteme convenþionale

de încãlzire Puteri pânã la 70 kW;Posibilitatea funcþionãrii în 2 trepte de putere;Instalare suspendatã (pe tavan sau perete).

Direcþionarea aerului cald se poate face cu ajutorulunor jaluzele, lamele de dirijare a aerului.

Varianta NGeneratoare de aer cald cu arzãtor atmosferic încorporat

Combustibil: gaz; Puteri: pânã la 75 kW;Instalare suspendatã;Posibilitatea de sistem dublu de tubulaturã pentru

accesul de aer proaspãt în încãpere ºi pentru evacuareagazelor arse.

Varianta HGenerator de aer cald cu arzãtor cu aer insuflat

Combustibil: gaz natural/lichefiat, motorinã, uleiuniversal;

Puteri: de la 25 pânã la 55 kW;Instalare suspendatã.

Existã posibilitatea de folosire pe timp de varã doarpentru ventilaþie.

Ideal ppentru sspaþii ccare sse aaflã îîn cconstrucþiePentru a realiza uscarea mai rapidã a construcþiilor noi

sau pentru a crea atmosfera propice lucrãrilor de con-strucþie fãrã a ridica praful, vã recomandãm urmãtoarelesoluþii:

Varianta IR33Generator mobil de cãldurã cu radiaþii în infraroºu

Combustibil: motorinã;Putere: 33 kW.

De asemenea, pentru încãl-zirea localã se pot folosi ºiurmãtoarele generatoare:

Varianta EAeroterme electrice mobile

Combustibil: electric;Puteri: de la 3 la 18 kW.

Varianta P/PXGeneratoare mobile de aer

caldCombustibil: gaz lichefiat

(butelie);Puteri: de la 10 la 140 kW.

Radu ÞURCAN – director comercial HORNOFF TRADE CONSULT

Atât sectorul construcþiilor industriale, cât ºi cel al construcþiilor civile au luat un avânt extraaordinar în ultimii ani.Cererea în creºtere de spaþii de locuit (ansambluri de vile, blocuri etc.) ººi de spaþii industriale impune folosirea lamaximum a perioadelor în care se pot executa lucrãri de construcþii.

De asemenea, preþurile în continuã creºtere ale combustibilului ºi ale materiilor primme impun adoptarea pentruspaþiile industriale a celor mai eficiente metode de încãlzire.

Confruntânddu-se cu o asemenea problemã, pe piaþa de termotehnicã din Germania au apãrut firme specializatecaree oferã soluþii de încãlzire industrialã. Unul dintre cei mai importanþi producãtori din Germania de astfel desisteme de încãlzire industrialã este firma KROLL.

Sisteme de încãlzireindustrialã


Varianta MGeneratoare mobile de aer cald

Combustibil: motorinã (aparatele de puteri mici suntdotate cu rezervor);

Puteri: de la 22 la 125 kW.Existã posibilitatea de racordare a unui tub flexibil

pentru dirijarea aerului cald.Varianta MAGeneratoarele corespund descrierii de mai sus.Au posibilitatea de utilizare în spaþii închise, deoarece

dispun de racord pentru montarea tubulaturii de evacuarea gazelor arse.

Varianta GKGeneratoarele corespund descrierii de mai sus.Sunt recomandate a se utiliza în spaþii deschise,

deoarece nu au cale de gaze arse.Ca soluþie temporarã de încãlzire pentru spaþii mari,

pentru desfãºurarea de competiþii sportive sau concerteori în cazul în care se doreºte o înlocuire temporarã ainstalaþiei de încãlzire dacã aceasta s-a defectat, existãposibilitatea adoptãrii unei surse temporare de încãlziresub forma unei centrale termice mobile.

Varianta HMCentralã termicã mobilã

Combustibil: gaz natural/lichefiat, motorinã, uleiuniversal;

Putere:190 kW;Livrare: într-un container.

Distribuirea aerului cald se face printr-unul sau maimulte tuburi flexibile.

Ideal ppentru tterase, ppieþe, rrestaurante

Pentru ca terasa din faþa restaurantului sã nu rãmânãnefolositã pe perioada iernii, un foarte mare succes îl areîn Germania umbrela radiantã.

Varianta W12Umbrelã radiantã

Combustibil: gaz lichefiat(butelie);

Putere:12 kW.

Ideal ppentru sspaþii ccu

umiditate

Dacã se doreºte uscareaaerului dintr-o încãpere saufixarea unui anumit procentajde umiditate într-un spaþiuînchis, vã recomandãm deu-midificatoarele Kroll:

Varianta TDeumidificatoare mobile

Combustibil: electric;Puteri: de la 16 la 120 litri/zi.

Ideal ppentru sservice-uuri

În cazul în care autoritatea de mediu din zona dum-neavoastrã vã acordã avizul de folosire a unui produs careutilizeazã uleiul universal, vã recomandãm:

Varianta W401

Sobã pentru încãlzire

• Combustibil: ulei universal;

• Putere: 29 kW.

Varianta KG UB

Arzãtor pe ulei universal

Combustibil: ulei universal;

Puteri: de la 20 la 200 kW.

Având în vedere cã piaþa

în acest domeniu este în con-

tinuã expansiune, aºteptãm

sugestiile dumneavoastrã de

colaborare la e-mail: [email protected] sau la sediul

firmei HTC – Hornoff Trade Consult – importator

unic Kroll în România: ªos. Odãii nr. 249-251,

tel. 021/350.23.35-37.

Informaþii suplimentare referitoare la produsele

prezentate mai sus gãsiþi ºi în secþiunea oferte la

www.vaillant.ro

Importator unic Vaillant pentru România ºi reþeauanaþionalã de distribuitori autorizaþi.

Detalii pee www.vaillant.ro.

d i n s u m a rEditorial 3

GeneralConstruct – Calitatea – criteriul

existenþei în economia de piaþã 4 – 6

GIP Grup SA – Lider în structuri

industriale înalte 8 – 11

Baumit – Produse pentru exigenþe europene 18, 19

Elemente prefabricate

din beton autocompactant 20, 22, 24, 25

Anticorosiv – ªapã autonivelantã

pentru depozite, hale ºi magazine 26, 27

Pagel – ªapã pentru interior ºi exterior 30, 31

Celco – Soluþii uºoare pentru casa ta 32, 33

Precon – Garanþia calitãþii 34, 35

Doka – Cofrajul circular H 20 38, 39

Ruukki – Panouri acustice pentru izolare fonicã 42, 43

ARACO – Integrarea europeanã

a societãþilor de construcþii (IX) 44 – 46

Apariþii editoriale – „Ingineria clãdirilor” 48

Mansardarea blocurilor 52 – 54

Eurocolor – Secretul lemnului întreþinut 55 – 57

Programul Naþional

de Reabilitare Termicã (III) 60, 62, 63

Isover – Izolaþii performante 61

Reducerea consumurilor de energie

în instalaþiile de încãlzire

cu circulaþie forþatã prin pompare 66, 68

Piaþa imobiliarã în SUA 70, 72, 74

Iridex – O soluþie stabilã

pentru o lume instabilã 75 – 77

Utilizarea filerului din roci bituminoase

la prepararea mixturilor asfaltice 80, 82

Atcim – Calitatea infrastructurii rutiere 83

Injectoforaj – Echipamente specializate

pentru consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilor 84, 85

Siguranþa în exploatare

a barajelor din materiale locale 86, 88, 89

Genco – Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 90, 91

Marcom – Agregatele - startul construcþiilor 92, 93

Performanþele echipamentelor

de punere în operã a betonului

(standarde internaþionale) 94, 96, 98

Romned – Accesorii pentru macarale,

excavatoare ºi stivuitoare 99

Media City – Lucrãri de hidroizolaþie

ºi termoizolaþie 101

Urbis – Totul pentru casa ta 104, 105

Systema – Tubulatura „OHA” pentru

încãlzirea halelor industriale 106, 107

Hornoff – Sisteme de încãlzire industrialã 108 – 110

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 95,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

montaj RC decembrie - Revista Constructiilor · 2018-12-10 · fiecare colþ de stradã mai...

Documents

Transcript of montaj RC decembrie - Revista Constructiilor · 2018-12-10 · fiecare colþ de stradã mai...