MARTI | 19 FEBRUARIE 2019 | anul XXII, nr. 30 (5455) | 12 pagini | 1,50 lei

ECONOMIE

Cum arată apartamentele de 2.500€/lună?Chiriile de lux includ apartamente cu su-prafeţe mai mult decât generoase şi fi nisa-je „de ultima generaţie”. Pagina 4

ACTUALITATE

Autostrada Transilvania înaintează spre Ungaria?Au apărut primele semne de activitate în teren pe lotul de 5,35 km dintre graniţa cu Ungaria şi Biharia. Pagina 2

ECONOMIE

Cele mai bune spaţii, ocupate de farmaciiAfacerile nu se mai pot extinde din cauza caselor de pariuri şi a farmaciilor care „au furat” toate spaţiile cu vad bun. Pagina 5

Dacă aveţi informaţii care pot constitui o ştire, scrieţi-ne pe adresa redactia@monitorulcj.ro

Zeci de femei ajung anual la centre de ajutor după ce sunt abuzate de partenerii lor. Unele rabdă înjurături și bătăi ani de zile. Nu fug de teamă sau nu au unde fugi. Mai multe femei au povestit pentru Monitorul de Cluj calvarul prin care au trecut. Pagina 3

ECONOMIE

De când se dublează alocaţiile copiilorACTUALITATE

Ţeparul imobiliar Traian Onuc a vrut să fugă în GermaniaGuvernul a pregătit deja

OUG pentru dublarea alcoaţi-ilor copiilor, de la 84 lei la 150 de lei, a precizat ministrul Muncii, aceasta urmând să in-tre în vigoare foarete curând.

Astfel, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că proiectul ordonanţei de urgen-ţă privind majorarea alocaţii-lor pentru copii va intra în şe-dinţa de guvern de marţi, în măsura în care va obţine toa-te avizele de la ministere şi a adăugat că textul proiectului de act normativ prevede mă-rirea de la 1 martie.

Întrebat dacă în textul OUG este prevăzută mărirea alocaţi-ilor pentru copii de la 1 martie 2019, ministrul Muncii a spus: „Am prevăzut în ordonanţă ca începând cu 1 martie să fi e apli-cată această majorare”.

Budăi a precizat că şi copii-lor cu dizabilităţi ar urma să li

se aplice majorarea alocaţiilor. "Era vorba de copiii cu diza-bilităţi între 2 şi 18 ani şi ul-terior, dacă urmează anumite studii, până la 26 de ani, dar vorbim între 2 şi 18 ani, nu erau cuprinse (...) şi am rea-ranjat sumele, am recalculat şi am asigurat şi majorarea pen-tru ei, am propus în text ma-jorarea şi pentru ei de la 200 la 300 de lei", a declarat mi-nistrul Muncii.

Întrebat dacă va fi nevoie de alocări suplimentare la rectificarea bugetară pentru aplicarea acestor măsuri, Bu-dăi a spus: „Deocamdată, or-donanţa nu poate fi scrisă într-un alt mod decât ceea ce e prevăzut ca amendament la Legea bugetului, dar, cu si-guranţă, dacă vor fi situaţii şi va fi necesar să suplimen-tăm fondurile la rectificare, o vom face”.

Magistraţii de la Judecătoria Cluj-Napoca au verifi cat măsu-ra preventivă luată faţă de Tra-ian Onuc, acuzat de mai mul-te persoane de înşelăciune imo-biliară. În cadrul procesului, Onuc a depus o cerere pentru a i se da voie să plece în Ger-mania, dar instanţa a refuzat să îi aprobe cererea.

„Pe timpul cât se afl ă sub con-trol judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obliga-ţii (…) să nu depăşească limita teritorială a României, să nu efec-tueze tranzacţii având ca obiect înstrăinarea de drepturi (reale sau personale) asupra imobile-lor situate în Cluj-Napoca, stra-da Fabricii nr. 65-67 şi în Cluj-Na-poca, strada Miko Imre, respec-tiv antecontracte de vânza-re-cumpărare. În caz de încălca-re cu rea-credinţă a obligaţiilor

care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu mă-sura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive (…) Respinge cererea de încuviinţa-re a părăsirii teritoriului Româ-niei de către inculpat pentru a se deplasa în Germania”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

În ciuda faptului că are inter-dicţie de a mai vinde apartamen-te, Traian Onuc încearcă în con-tinuare să profi te de încrederea oamenilor şi încearcă să vândă din nou, ilegal, zeci de aparta-mente în Cluj-Napoca.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca l-au trimis în judecată pe Traian Onuc sub acuzaţia că a înşelat 130 de persoane, de la care a încasat avansuri de peste 2 milioane de euro pentru apartamente în două blocuri pe care nu le-a fi nalizat.

PUBLICITATE

Tel 0264-414076www.hotelonix.ro, onix@hotelonix.roStr. Septimiu Albini Nr. 12, Cluj-Napoca

1 = 4.7383 LEI

Telefon Monitorul: 0264/59.77.00

CLUJ-NAPOCA

70C Detalii în pagina 2MET

EO

PUBLICITATE

PUBLICITATE

Soluţia în anvelopeB-dul Muncii Nr. 8, Cluj-Napoca

Tel/Fax: 0264.415.167

email: cristina.pencof@romsystems.ro

pencofcristina@gmail.com

AA

Cluj-Napoca, față în față cu 10 orașe europeneComparațiile și rivalitatea cu Bucureștiul sunt la ordinea zilei, însă Monitorul propune 10 orașe din UE care, în ciuda populației asemănătoare Clujului, sunt la un nivel de vis pentru condițiile din România. Pagina 7

„Mă rugam la Dumnezeu să se schimbe”

Poveștile femeilor abuzate din Cluj-NapocaÎn 2018, în Cluj, 388 de femei au fost victime ale violenței domestice

2 actualitate.monitorulcj.ro marți, 19 februarie 2019

Telefoane utilePoliţia 112

Pompieri 112

Salvarea 112

Jandarmeria 956

Protecţia civilă, Salvamont 982

Salvamont Băişoara 0264-777.867

Salvamont Vlădeasa 0264-624.967

Asistenţă socială 979

Informaţii C.F.R. 952

Deranjamente Gaz 0800800928

Deşeuri electrice 0800444800

Protecţia Consumatorului 0264-431.368

Poliţia Secţia 1 (Centru-Gară) 0264-432.727

Poliţia Secţia 2 (Mărăşti) 0264-450.043

Poliţia Secţia 3 (Gheorgheni – Bună Ziua) 0264-414.006

Poliţia Secţia 4 (Mănăştur) 0264-452.190

Poliţia Secţia 5(Gruia – Grigorescu) 0264-582.777

Poliţia Secţia 6 (Zorilor) 0264-453.397

Poliţia Secţia 7 (Someşeni) 0264-416.646

Agenţia C.F.R. 0264-432.001

Autogara Cluj 0264-435.278

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca 0264-416.702

Primăria Cluj 0264-596.030

Telefonul primarului 0264-984

Primăria Mănăştur 0264-480.627

Primăria Mărăşti 0264-413.355

Primăria Iris 0264-435.040

Primăria Someşeni 0264-435.050

Primăria Grigorescu 0264-585.831

Primăria Zorilor 0264-438.595

Primăria Gheorgheni 0264-401.152

Primăria Turda 0264-313.160

Primăria Dej 0264-211.790

Primăria Gherla 0264-241.926

Primăria Huedin 0264-351.548

Prefectură 0264-591.637

Consiliul judeţean 0372-640.000

Serviciul Stare Civilă 0264-596.030

Ridicări auto 0264-444571

RATCJ 0264-503.700

Electrica Cluj 0264-595.721

RAJAC 0264-591.444

Spitalul Judeţean 0264-597.852

Spitalul CFR 0264-598.270

Spitalul Militar 0264-598.381

PUBLICITATE

-20/7

0C

Variabil

TURDA

GHERLA

HUEDIN

DEJ

BĂIŞOARA

BELIŞ

VALEA IERII

RĂCHIŢELE

-1°/7° Înnorat

-3°/8° Înnorat

-3°/7° Înnorat

-3°/8° Înnorat

-1°/6° Înnorat

-1°/3° Variabil

-1°/5° Înnorat

-1°/3° Înnorat

Î

CLUJ-NAPOCA

IMPORTANT PENTRU CITITORI ŞI ABONAŢIAbonamentele la Monitorul de Cluj (monitorulcj.ro), inclusiv ediţia Monitorul de Weekend se pot contracta doar prin Poşta Română,

Donath Media sau la sediul redacţiei (str. Republicii 109, et. 1).Monitorul de Weekend (ediţie de vineri – sâmbătă – duminică a cotidianului Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro) se distribuie prin

abonament doar împreună cu Monitorul de Cluj.Monitorul de Cluj SRL nu vinde abonamente prin servicii de tip

call-center (vânzare prin telefon), nici prin vânzare din ușă în ușă.

Informaţii despre abonamente puteţi obţine la numărul de telefon 0264/59.77.03 sau prin email, la adresa office@monitorulcj.ro.

ISSN 2065 – 6408Editor: SC MONITORUL DE CLUJ SRL

Acționariat: Sorin Stanislav – 60%, Paul Niculescu – 40%office@monitorulcj.ro, tel. 0371/177 371, fax 0264/597 703

Director general I Sorin Stanislav Director editorial I Paul Niculescu

REDACŢIARedactor-șef I Bianca Preda

monitorul de cluj folosește serviciile text și fotoale agenţiilor de presă Agerpres și Mediafax.

ADMINISTRAŢIE & PUBLICITATE

ADRESA REDACŢIEISIGMA Business Center Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109, etaj I

Telefoane: 0264-597.700, 0264-59.77.03; 0364-401.531; fax: 0264-59.77.03E-mail: redactia@monitorulcj.ro; reclama@monitorulcj.ro;

mica.publicitate@monitorulcj.roPublicitate: 0264-599.416; Abonamente: 0264-59.77.03

CENTRE DE MICA PUBLICITATE:Sediul redacţiei – SIGMA Business Center – str. Republicii nr. 109, Et. 1

Librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13

Abonamentele la monitorul de cluj se pot face la sediul redacţiei, prin Poșta Română, Donath Media

Potrivit articolului 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului.Articolele marcate cu reprezintă materiale publicitare, iar monitorul de cluj

nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestora. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă și personalităţi citate responsabilitatea juridică le aparţine.

Tiparul executat la BETA MEDIA GROUP

Cordonator Mare Publicitate – Călin TanțăuCoordonator Mica publicitate – Iuliana NagyIT – Radu Moraru

Secretariat – Iulia TodeaContabilitate – Camelia PetreanDistribuție – Sorin Mădărășan

Redactor responsabil de număr: Bianca Predaeveniment@monitorulcj.ro, tel.: 0264/59.77.00 int. 125

Sorin Mărghitaș – editor Monitorul de Arieș, Mesagerul de Alba

Angelica Teocan – economieDan Porcuțan – sportRaymond Füstös – social

Bianca Tămaș – socialEliza Lucaciu, Denise Oțoiu – dtpMihaela Puiac, Alexandra Sofroni – dtp

Furt de 10.000 € din trei locuinţe din ClujPoliţiștii din cadrul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca au reţinut pentru 24 de ore un bărbat cercetat pentru furt califi cat. “La da-ta de 17 februarie, poliţiștii Secţiei 1 Poliţie Cluj-Napoca, în colaborare cu poliţiștii Secţiei 7 Poliţie, au identifi cat și reţinut pentru 24 de ore un bărbat de 35 de ani, din localitatea Lunca Mureșului, judeţul Alba. Acesta este bănuit că, în perioada no-iembrie – decembrie 2018, ar fi sustras bu-nuri (bani, bijuterii și telefoane mobile) din trei locuinţe de pe raza municipiului Cluj-Napoca, cu un prejudiciu estimat de părţile vătămate la peste 50.000 lei”, trans-mite IPJ Cluj. Poliţiștii au dispus reţinerea pentu 24 de ore a bărbatului, urmând a fi prezentat în faţa magistraţilor din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca în vederea dispu-nerii altor măsuri preventive. La activităţi au participat și luptători din cadrul Serviciului Acţiuni Speciale Cluj.

Alcoolemii incredibile descoperite la doi şoferi în traficPoliţiștii rutieri din Huedin au reţinut pentru 24 de ore un conducător auto, în vârstă de

64 de ani, din Oradea, pentru conducerea unui vehicul sub infl uenţa alcoolului. “La data de 17 februarie, în jurul orei 17.20, cel în cauză a fost implicat într-un accident ruti-er soldat cu pagube materiale, pe D.N. 1 E60, pe raza localităţii Dumbrava. În urma testării acestuia cu aparatul etilotest, a re-zultat o concentraţie de peste 1,35 mg/l al-cool pur în aerul expirat. Conducătorul auto a fost condus la o unitate medicală unde i-au fost recoltate probe biologice în vede-rea stabilirii alcoolemiei în sânge”, transmi-te IPJ Cluj. La data de 16 februarie, în jurul orei 20.10, poliţiștii clujeni au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment ru-tier cu pagube materiale pe strada Calea Turzii, din municipiul Cluj-Napoca. Poliţiștii sosiţi la faţa locului au constatat că cel care a produs evenimentul, un bărbat de 45 de ani, din comuna Feleacu, judeţul Cluj, avea o concentraţie de peste 1,35 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform rezultatului testării cu aparatul etilotest. Acesta a refu-zat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge. “La data de 17 februarie, poliţiștii au dispus măsura re-ţinerii pentru 24 de ore faţă de bărbat, ur-mând ca la expirarea acesteia să fi e prezen-tat în faţa magistraţilor în vederea dispune-rii altor măsuri preventive”, se arată într-un comunicat de presă al IPJ Cluj. Ambii șoferi sunt cercetaţi penal.

Biciclist rănit după ce a intrat pe contrasens

Un biciclist care circula pe contrasens a fost ac-cidentat duminică seara la Dej, după ce a in-trat în coliziune cu o mașină condusă de un tânăr de 18 ani. „În jurul orei 20:20, s-a pro-dus un accident rutier pe strada Nicolae Titulescu din Dej. Conform primelor informa-ţii, un bărbat (61 ani, din Dej) care circula cu bicicleta a pătruns pe sensul opus de mers, intrând în coliziune frontală cu un autovehicul care circula regulamentar dinspre Dej spre Șomcutu Mic. Conducătorul auto (18 ani, din Dej) a fost testat cu aparatul etilotest, rezulta-tul fi ind negativ. Biciclistul a fost transportat la spital”, scrie IPJ Cluj, într-un comunicat.

Pe scurt

Prima porţiune de la grani-

ţa cu Ungaria a Autostrăzii

Transilvania, în lungime

de 5,35 kilometri, ar urma

să fi e fi nalizată în martie

2020, a anunţat, anul tre-

cut în decembrie, directo-

rul Companiei Naţionale

de Administrare

a Infrastructurii Rutiere

(CNAIR), Narcis Neaga.

„Din câte ne putem da sea-

ma în acest moment, construc-

torul (Trameco, parte din gru-

pul Selina) îşi pregăteşte or-

ganizarea de şantier şi utila-

jele, îşi face depozite de ma-

teriale şi realizează unele de-

copertări. Deocamdată doar

atât pentru că nu a terminat

încă proiectul tehnic şi auto-

rizaţia de construire nu este

emisă. Contractul a fost sem-

nat abia pe 13 decembrie 2018

şi prevede 4 luni de proiecta-

re şi alte 15 de execuţie efec-

tivă a lucrărilor. Cel mai pro-

babil, ne vom face din nou de

ruşine deoarece vecinii ma-

ghiari vor aduce autostrada

lor (M4 Berettyóújfalu-Nagy-

kereki) la poarta noastră în

ianuarie 2020, dar noi vom fi -

naliza bucăţica până la Biha-

ria abia prin vara anului vii-

tor, în cel mai optimist scena-

riu”, anunţă reprezentanţii

Asociaţiei Pro Infrastructură.

Execuţia acestui tronson a-

re o valoare de 28,5 milioane

de euro, fonduri europene.

Costul pe kilometru este de

5,3 milioane de euro, fără TVA.

Tronsonul respectiv, numit

Lotul 3 al Autostrăzii Borş –

Suplacu de Barcău, are o lun-

gime de 5,35 kilometri, se în-

tinde între localităţile Biharia

şi Borş, pe o zonă de câmpie,

până la graniţa româno-unga-

ră, intersectând la nord de co-

muna Biharia drumul naţional

DN19 (Oradea-Satu Mare).

Construcţia presupune şi

realizarea unui nod rutier,

respectiv nodul Biharia, cu

cinci bretele şi trei pasaje,

alături de alte poduri şi pa-

saje peste DN 19, peste ca-

lea ferată Oradea-Satu Mare

şi peste un drum de exploa-

tare peste autostradă. Lucră-

rile vor fi executate de aso-

cierea Trameco SA – Vahos-

tav SK AS – Drumuri Bihor

SA – Drum Asfalt SRL – East

Water Drillings SRL.

Valoarea acestui contract

de proiectare şi execuţie este

de 134.221.397,72 lei, fără

TVA, echivalentul a 28,5 mi-

lioane de euro, din fonduri

europene nerambursabile.

Autostrada Transilvania înaintează spre Ungaria? „Ne vom face de ruşine”Au apărut primele semne de activitate pe mini-lotul de 5,35 km dintre graniţa cu Ungaria şi Biharia (la nord de Oradea), capătul de vest al Autostrăzii A3 Bucureşti-Borş

Prima porţiune de la graniţa cu Ungaria a Autostrăzii Transilvania, ar urma să fi e fi nalizată în martie 2020

La începutul lunii februarie, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a retransmis spre validare, la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), documentaţiile de atribuire aferente procedurilor de achiziţie publică pentru trei segmente din Autostrada Transilvania:

Proiectare și execuţie Autostrada Brașov – Târgu-Mureș – Cluj – Oradea, subsecţiunea 3A2: Nădășelu – Mihăiești de 16,80 km și subsecţiu-nea 3B1: Mihăiești – Zimbor de 13,26 km

Proiectare și execuţie Autostrada Brașov – Târgu-Mureș – Cluj – Oradea, subsecţiunea 3B2: Zimbor – Poarta Sălajului de 12,24 km

Proiectare și execuţie Autostrada Brașov – Târgu-Mureș – Cluj – Oradea, secţiunea 3B: Mihăiești – Suplacu de Barcău, subsecţiunea 3B5: Nușfalău – Suplacu de Barcău de 13,55 km.

Durata contractului este de 96 luni și cuprin-de 12 luni perioada de proiectare, 24 de luni perioada de execuţie a lucrărilor și 60 de luni perioada de garanţie a lucrărilor.

Autostrada Transilvania înaintează ca melcul: 60 km în 10 ani!

marți, 19 februarie 2019 monitorulcj.ro REPORTAJ 3

Bianca TĂMAŞredactia@monitorulcj.ro

Zeci de femei ajung anual

la centrul de primire

în regim de urgenţă

din judeţul Cluj, care

aparţine de Direcţia

Generală de Asistenţă

Socială şi Protecţia

Copilului, fi indcă sunt

abuzate de partenerii lor

de viaţă. Unele rabdă înju-

rături şi bătăi ani de zile.

Nu fug de teamă sau nu

au unde fugi. Din fericire,

din ce în ce mai multe

femei cer ajutorul

şi din ce în ce mai puţine

se întorc la agresor.

„Mi-e foarte greu să încep

să-mi amintesc, dar fac tot po-

sibilul şi am să vă spun”.

Bătăi după bătăi pentru un loc pe care să îl numească „acasă”

Aşa îşi începe Laura* po-

vestea. Are 29 de ani şi o fe-

tiţă de 10 ani. Este înaltă, de

o frumuseţe uluitoare, însă

ochii ei ascund o tristeţe ce

nu poate fi descrisă în cuvin-

te. Poartă în sufl et 15 ani de

abuzuri. La început a vrut un

loc pe care să îl numească

„acasă”. Apoi, a vrut ca fi ica

ei să aibă tot ce şi-ar putea

dori. Avea totul din punct de

vedere material, însă nu şi su-

fl eteşte. Aşa că a rămas, pâ-

nă când fetiţa a realizat şi i-a

spus: „mami, hai să plecăm”.

„La 14 ani l-am cunoscut

pe el şi m-am mutat la el aca-

să, la părinţii lui. Mi-am în-

trerupt studiile şi m-am an-

gajat. Am rămas acolo timp

de 15 ani de zile. Pe urmă a

venit fetiţa pe urmă. În toţi

aceşti ani a băut, s-a drogat,

m-a înşelat, m-a bătut. Dor-

meam nopţi întregi cu fetiţa

pe afară şi mă rugam la Dum-

nezeu să se schimbe. Nu vo-

iam să plec fi indcă nu aveam

unde. Mă bătea o dată la do-

uă trei zile. Mă mai salvau

socrii mei, că stăteam cu ei

în curte. Fugeam de el”, po-

vesteşte Laura.

Bătăile erau constante, pe

diverse motive. O bătea fi -

indcă vorbea sau fi indcă nu-i

plăcea ce a gătit în acea zi.

Alteori o bătea fi indcă nu e-

ra curată o pereche de pan-

taloni pe care el ar fi vrut să

o poarte în acea zi. Orice

motiv era destul de bun ca

să o lovească.

Avea 14 ani când s-a mu-

tat cu „el”, împinsă de sără-

cia şi de perspectiva unei vieţi

mai bune. Doi ani mai târziu

au început bătăile. La înce-

put, a rămas fi indcă avea în

sfârşit casa ei. Apoi, a rămas

pentru fetiţă. Însă lipsa dra-

goste, a liniştii şi bătăile re-

petate au determinat-o să ca-

ute, în fi nal, ajutor.

Ea ţinea casa, dar îi era teamă să plece

Maria are 32 de ani şi a

fost mereu independentă fi -

nanciar. Are propria ei aface-

re, ea a dus mereu bani în

casă, iar partenerul ei îi juca

la aparate. O agresa de cele

mai multe ori verbal, dar a

fost şi cazul în care a lovit-o,

a strâns-o de gât, a amenin-

ţat-o cu cuţitul. De fi ecare da-

tă a avut noroc cu fetiţa ei,

care a apărat-o.

„Am fost în concubinaj

timp de 13 ani. Eu am ţinut

casa, l-am ţinut pe el şi pe

fetiţa mea. Munceam de di-

mineaţa până seara. El bea,

mergea la aparate şi se cer-

ta cu mine în fi ecare zi. Am

crezut că dacă trag de el se

va schimba, dar nu am reu-

şit. În primii doi ani nu a

fost aşa. Am rămas fi indcă

mi-a fost teamă de amenin-

ţări, de telefoane, că mă va

căuta”, povesteşte Maria.

După 13 ani, s-a săturat

şi a apelat la ajutorul cen-

trului care aparţine de Di-

recţia Generală de Asisten-

ţă Socială Cluj. Momentan

nu poate să se ocupe de

propria ei afacere, fiindcă

el o caută acolo.

O bătea fi indcă zicea că din cauza ei are ghinion la jocurile de noroc

Felicia a stat în concubi-

naj cu tatăl băiatului ei timp

de 11 ani.

„El era un băiat mai tânătr

decât mine cu nouă ani. Mă

bătea, juca la aparate, a fă-

cut puşcărie pentru furt. La

început nu era aşa, dar după

doi ani de relaţie a început

să fi e violent, să mă bată, să

mă terorizeze. Nu m-am pu-

tut înţelege cu el”, îşi amin-

teşte, cu greu, Felicia.

O bătea săptămânal, tot

pentru motive nesemnifi ca-

tive. Îşi cheltuia toţi banii la

jocuri de noroc, apoi mergea

acasă şi o învinuia pe ea. Şi

aşa începeau bătăile.

„De câte ori se juca la a-

parate, de atâtea ori mă bă-

tea. De câte ori ştiam că

mergea şi se apropia vremea

să vină acasă, îmi simţeam

inima în gât. Ştiam că ur-

mează bătaia. Zicea că stă

cu mine şi din cauza mea

nu are noroc la aparate”,

spune femeia.

Felicia a fugit de mai mul-

te ori de la el şi s-a refugiat

la familia ei. Partenerul ei

însă a găsit-o de fi ecare da-

tă, a ameninţat-o că îi bate

familia sau prietenii. Aşa că

s-a întors de fi ecare dată,

mai ales că el plângea şi îi

promitea că se va schimba.

Niciuna dintre femeile

care a ales să îşi împărtă-

şească povestea cu mine nu

pronunţă numele partene-

rului care le-a agresat. Nu

pentru că doresc să îi păs-

treze identitatea anonimă

ci, mai degrabă, pentru a-l

dezumaniza, pentru a nu

mai crea o legătură cu el,

pentru a crede, măcar pen-

tru o vreme, că el nu exis-

tă. Aşa că îi spun „el”, „fos-

tul” sau „concubinul”, fă-

ră niciun fel de urmă de

ataşare emoţională.

Un refugiu pentru femeile bătute

În anul 2018, 388 de femei

au fost victimele abuzului în

familie. Dintre acestea, în jur

de 40 au ajuns la centrul de a-

jutor din cadrul DGASPC Cluj.

Într-o încăpere din centrul

de ajutor este o masă lungă.

Acolo, directorul centrului,

psihologul şi asistentul soci-

al îmi spun despre luptele pe

care le duc în fi ecare zi pen-

tru ca femeile care ajung în

grija lor să se poată pune pe

picioare. Pe unul dintre pe-

reţi este desenat un copac,

iar pe frunzele sale sunt scri-

se cuvinte cheie: linişte, în-

credere, respect, libertate. A-

ceste cuvinte ar trebui să fi e

puncte de reper pentru feme-

ile abuzate. Ele, de cele mai

multe ori, ajung la centru cu

probleme grave atât din punct

de vedere psihic, cât şi emo-

ţional sau social.

Femeile abuzate ajung la

centru când caută ele ajuto-

rul sau când sunt aduse de

poliţie. În momentul de faţă,

la centru sunt adăpostite pa-

tru femei şi cinci copii.

„La multe le este frică să

apeleze la poliţie sau nu le

lasă. Atunci ele când prin

ocazia se ducă la serviciul de

asistenţă locală. Ele ştiu că

există un adăpost. Multe aş-

teaptă momentul când el e

plecat la serviciu şi pleacă”,

spune directorul centrului.

Centrul funcţionează încă

din anul 2005. În tot acest

timp, au organizat nenumă-

rate campanii de conştienti-

zare. Astfel, din ce în ce mai

multe femei au afl at că exis-

tă oameni care le pot ajuta să

iasă din relaţiile toxice în ca-

re se afl ă. Astfel, în anul 2018

au cerut ajutorul 40 de femei

(cu 10 mai multe faţă de me-

dia generală). Imediat după

înfi inţarea centrului, în 95%

dintre cazuri, victimele se în-

torceau la agresor. Anul tre-

cut, doar 5% s-au întors.

„A fost un salt. Se face şi

multă publicitate, au afl at că

este un adăpost şi nu le mai

este ruşine. Încet se schim-

bă mentalitatea”, spune di-

rectorul centrului.

Odată ajunse acolo, li se

face o evaluare iniţială din

punct de vedere medical, so-

cial, psihologic şi economic.

Apoi se ţine cont de dorinţe-

le lor. După perioada de reve-

nire, copiii sunt integraţi şco-

lari. Educatorul se ocupă de

partea educaţională.

Rămân din motive fi nanciare şi pentru copii

Astfel, angajaţii centrului

s-au lovit de la an la an, de

la caz la caz, de acelaşi ti-

par. Femeile aleg să rămână

în relaţiile abuzive din mo-

tive fi nanciare. Se tem că nu

se vor descurca singure să

îşi crească copiii.

„Prima scuză este cea fi -

nanciară. Nu au unde să se

ducă, nu se pot descurca sin-

gure. Ele sunt abuzate de mul-

te ori şi din punct de vedere

social. Li se interzice să aibă

un loc de muncă. Li se inter-

zice să iasă din casă, să îşi vi-

ziteze familia. Fiindcă nu au

contact cu alte persoane, ele

nu mai ştiu ce e real. El pro-

mite că se schimbă, că nu se

va mai întâmpla. Liniştea du-

rează o săptămână, două, apoi

o iau de la capăt. E acelaşi ti-

par, tras la xerox la toate, in-

diferent că e vorba de femei

cu două facultăţi şi la cele de

la ţară. Promit că se schimbă,

le roagă, le aduc fl ori. Fiind

izolate de tot, nu mai au un

sistem de referinţă valid. Ele

chiar cred că ele sunt vinova-

te, cum el le-a îndoctrinat atâ-

ţia ani, le-a făcut să se simtă

vinovate”, explică psihologul

şi asistentul social.

Agresorii le creează o de-

pendenţă socială şi emoţiona-

lă. Le este interzis să sociali-

zeze. Acesta a fost şi cazul

Laurei, care nu avea voie nici

măcar să iasă cu copilul în

parc sau să-şi viziteze sora.

„Copiii, fi ind martori, ei

vor promova mai departe vi-

olenţa. 80% dintre femei plea-

că când copiii sunt deja afec-

taţi şi văd că o vor lua pe ur-

mele lui şi devin agresivi, fi e

ajung la rândul lor victime.

Când vede că viaţa copilului

este în pericol, atunci plea-

că. Până atunci ele rabdă tot”,

explică psihologul.

Agresorul ameninţă că da-

că pleacă, le va lua copiii.

Neavând o cultură juridică

şi socială, ele chiar cred că

vor rămâne fără copii. N-au

încredere în forţele lor, că

pot lucra şi pot să îşi între-

ţină copilul.

Femeile însă trebuie să în-

ţeleagă că pot evada dintr-o

relaţie abuzivă, în care violen-

ţa este la ordinea zilei. Ele pot

apela la numărul de urgenţă

112 sau pot suna la DGASPC.

Astfel, pot opta să ajungă la

centru, unde vor fi învăţate tot

ce trebuie să facă pentru a pu-

tea duce o viaţă liniştită, de-

parte de agresorul lor.

*Numele tuturor femeilor

care apar în material au fost

schimbate din motive legate

de siguranța lor.

„Mă rugam la Dumnezeu să se schimbe”Zeci de femei abuzate se refugiază anual la centrul de ajutor din judeţul Cluj

Pe unul dintre pereţi centrului este desenat un copac, iar pe frunzele sale sunt scrise cuvinte cheie: linişte, încredere, respect, libertate. Aceste cuvinte ar trebui să fie puncte de reper pentru femeile abuzate

• Anual, la centrul de aju-tor din judeţul Cluj se refu-giază, în medie, 30 de fe-mei cu 60 de copii

• Anul 2018 a reprezentat un salt important. S-au cazat 40 de femei împreu-nă cu 80 de copii, ceea ce înseamnă că tot mai mul-te femei se rup de parte-nerii abuzivi

• În primul an de funcţio-nare a centrului, 95% din-tre victime s-au întors la agresor. În 2018, doar 5% dintre victime s-au întors

• În 2018, în judeţul Cluj, 388 de femei au fost victi-me ale violenţei domestice

• În România, la fi ecare 30 de scunde o femeie es-te bătută de partenerul ei

Statistici în ceea ce privește violența în familie

DIRECTORUL CENTRULUI

„La multe le este frică să apeleze la poliție sau nu le lasă. Atunci ele când prin ocazia se ducă la serviciul de asistență locală. Ele știu că există un adăpost. Multe așteaptă momentul când el e plecat la serviciu și pleacă. (...) Se face și multă publicitate, au afl at că este un adăpost și nu le mai este rușine. Încet se schimbă mentalitatea “

VICTIME

5% dintre vitime s-au întors acasă la agresor, anul trecut

4 economie.monitorulcj.ro marți, 19 februarie 2019

ARS OPINIÆ

„Țara răufăcătorilor”

Viorel NISTORnistor.jurnalism@gmail.com

Într-o vreme, cam pe când Victor Ponta era premier și Traian Băsescu președinte, se spunea despre România că este „țara procurorilor”. Două motive îndreptățeau acest apelativ, ce dădea fi ori reci unora: pe de-o parte, cele mai infl uente poziții în statul român erau ocupate de procurori (sau foști), pe de alta, era un primat al acuzatorilor pu-blici și o prigoană a corupților.

Sigur că fenomenul corupției atin-gând mai ales nivelurile de sus ale politicii (și societății), cultul pen-tru acuzația publică era pe placul poporului și îi oferea satisfacția și „sângele” de care avea nevoie. Era vremea marilor dosare de corupție care au uimit o țară și o lume întreagă. Tot atunci, am asis-tat, stupefi ați uneori, la ceea ce se numea „telejustiția”, acel „pro-ces” unde dreptatea era făcută, până la proba contrarie, de către media, mai ales prin televiziuni. Judecând aceste lucruri, eu nu mi-am pus niciodată problema că e prea multă „procuratură” în România (cum considerau alții), dimpotrivă, credeam că e (încă) prea puțină justiție față de ceea ce se întâmpla în mod real. Alta e chestiunea, pentru că, iată, ne întrebăm acum dacă s-ar fi putut fa-ce și altfel și dacă această exhibare a actului de justiție a adus doar foloase sau a pricinuit și daune. Răspunsul e cu da și nu.

Da pentru politicienii care au susținut-o (pentru că a fost un vec-tor politic major care a asigurat succesul electoral).

Da pentru poporul oamenilor cinstiți, care se simțea reprezentat (prin prinderea și întemnițarea hoților).

Da pentru visteria națională, prin tăierea canalelor de deturnare a averii statului (teoretic, banii „ocrotiți” de lăcomia conducăto-rilor putând fi dedicați unor proiecte de interes național)

Da pentru imaginea țării în UE și în lume (părând a fi intrat pe făgașul statului de drept și al justiției egale pentru toți).

Nu pentru că justiția, fi e că era, fi e că nu era dreaptă, părea ori-entată și se lega, inevitabil, de niște acuzatori și acuzați de înalt nivel politic (derautant fi ind nu sentimentul de justiție accentua-tă, ci de parțialitate).

Nu pentru că a antagonizat mai mult decât era cazul societatea românească (mai ales acea parte care era afectată direct de stig-matul acuzațiilor)

Nu pentru că a realizat o coaliție sui generis a luptei anticorupție, formată din infractori prinși, infractori neprinși, vii-tori infractori, de la cel mai înalt nivel politic, dar și susținătorii inocenți ai acestora.

Nu pentru că s-a creat o ruptură totală în clasa politică, care nu mai face posibile consensul, compromisul, negocierea (lăsând poporului „ignorant” toată răspunderea alegerii dintre cele do-uă Românii ireconciliabile).

Mai mult decât ne-am închipuit și decât ne-am fi putut aștepta, anul 2016 a constituit punctul de infl exiune în politica româ-nească și în destinul țării noastre, iar cheia acestei transformări o găsim în acest bilanț. A fost anul alegerilor (ce încheia ciclul de zece ani de apartenență la UE), câștigate, pe un fond de absen-teism masiv și cu un discurs populist-naționalist, cu o largă ma-joritate, de partidul (PSD) care a fost principala țintă (dar nu sin-gura) a luptei împotriva corupției. Au urmat doi ani de frămân-tări, de agitație, de proteste interne și de luptă politică în tranșee, dar abia acum înțelegem cu adevărat care este miza.

S-a pornit de la faptul că un condamnat penal (Liviu Dragnea) nu poate conduce legal un guvern și se va ajunge că aceleiași persoane să-i fi e îngăduit (tot legal) să devină președinte al țării. Fără ca nimic din natura faptelor și a oa-menilor să se fi schimbat între timp. Chiar nimeni din țara asta nu a fost pregătit: nici să facă, nici să înțeleagă, nici să riposteze și nici să accepte așa ceva. E o metamorfoză rapidă și care a surprins pe toată lumea, de la inițiatorii ei afl ați la putere (mirați de cât de ușor le iese totul), la adversarii lor politici (uluiți cât de greu e să explice/critice) și până la po-por, luat și el pe nepregătite (incapabil, deocamdată, să înțeleagă, să asimileze și să reacționeze în fața noii situații).

Într-un timp relativ scurt, statul român a devenit o „coajă goală“, în care instituții democratice fundamentale (președinția, guvernul, CCR, avocatul poporului, justiția, ANI etc.) și-au pierdut (parțial sau total) sensul sau au fost deturnate de la rolul inițial. Iar fosta „țară a procurorilor”, a acuzatorilor publici, și a luptei împotriva corupției s-a trans-format în „țara infractorilor”, în paradisul denunțurilor și a denunțătorilor, în țara luptei anticorupție. „Telejustiția” a ajuns o amintire, fi ind înlocuită de „teleinfracțiune”, răufăcă-torii sunt cei onorabili și nu procurorii. În acest spațiu gol (al statului demolat), „spiritul infracțional” a început să constru-iască altul nou, începând cu fi losofi a și legislația penală și în-cheind cu noua arhitectură constituțională, făurită „pe șest”, cu complicitatea elitelor (cumpărate pe banii lor), cu acordul Curții Constituționale, dar fără consultare populară.

La modul simbolic, această transfi gurare grotescă se refl ectă chiar în aceste zile: procurorii să fi e arestați, iar infractorii să fi e puși în libertate. E sigur că logica politică (a succesului și a abuzului) nu va rezol-va această „confuzie de țară”. În democrație, doar rațiunea elec-torală (a solidarității și interesului comun) poate rezolva acest confl ict ireconciliabil. Dacă funcționează.

Dar pentru asta, poporul electoral trebuie să înțeleagă sau să simtă pericolul „statului infracțional“, în care benefi ciarii sunt puțini și mari, iar perdanții sunt mulți și mici.

Viorel Nistor este lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism. Viorel Nistor are peste 20 de ani de experienţă în presă şi predă jurnalismul de 10 ani. A scris la revista NU, Ziua, Ziarul de Cluj şi Clujeanul.

Preţurile la care au ajuns

chiriile în Cluj-Napoca ne

pot face să spunem că e

un lux să îţi permiţi o chi-

rie, dar adevăratele chirii de

lux costă mii de euro lunar.

Cerere este pe acest seg-

ment, însă oferta este una

foarte slabă, potrivit agenţi-

lor imobiliari. „Dacă ai un

buget care să îţi permită să

alegi nu e sufi cient să ai do-

uă, trei apartamente care să

se încadreze în tiparul pe ca-

re clientul îl caută deoarece

şi pretenţiile sunt foarte ridi-

cate. Am avut caz concret,

când se dispunea de un bu-

get foarte mare, peste 2000

de euro şi, din lipsă de ofer-

te, s-a ajuns până la urmă la

o situaţie de compromis pen-

tru că persoana respectivă nu

a găsit ceva pe gusturile sa-

le”, explică, pentru Monito-

rul de Cluj, Daniel Răducan,

agent Welt Imobiliare.

Cine caută astfel de oferte

Potrivit specialistului în imo-

biliare, clienţii dispuşi să dea

peste 1000 de euro pe lună

pentru o chirie fac parte fi e

din rândul fotbaliştilor, fi e sunt

directori de multinaţionale.

Astfel, cererea înregistrea-

ză o creştere semnifi cativă

vara când se încheie sezo-

nul competiţional la fotbal

şi când începe perioada de

transferuri.

Topul chiriilor din Cluj-Napoca

Cel mai mult, 3000 de eu-

ro lunar, se cere pentru un

apartament situat în zona 0,

ultracentrală a oraşului (fo-

to 1). „Apartamentul este si-

tuat la etajul 1 al unei clă-

diri interbelice deosebite, a-

vând o suprafaţă de 200 mp,

fi ind compus din: hol de ac-

ces, 3 dormitoare, două din-

tre ele având orientare în-

spre centrul oraşului, unul

înspre curtea interioară, do-

uă bai, dressing, două bal-

coane, dining/camera de zi,

bucătărie generoasă cu de-

bara. Apartamentul se poa-

te închiria mobilat sau ne-

mobilat, în funcţie de prefe-

rinţele şi nevoile chiriaşului.

Ideal familie/protocol”, se

arată în anunţ.

Pe locul 2, cu o chirie ce-

rută de 2500 de euro, este un

un penthouse cu 5 camere in

Gheorgheni, zona FSEGA, Iu-

lius Mall (foto 2).

„Penthouse-ul este situat

la utimul etaj al unei construc-

tii noi cu o suprafata utila de

171mp. Este compus din bu-

cătarie, living cu loc de luat

masa, 3 dormitoare (1 dormi-

tor matrimonial cu dressing

si baie proprie), 3 băi, 1 bi-

rou, spălătorie/uscătorie, dres-

sing, 2 holuri.

Apartamentul este ultrafi -

nisat, fi nisat şi utilat cu de-

signer, cu materiale de cea

mai înaltă calitate: parchet

din lemn stratifi cat, pereţi

placaţi cu piatră naturală, şe-

mineu funcţional, pervaze

din marmură, obiecte sani-

tare şi mobilier de baie Pre-

mium, centrală termică prin

condensaţie, tâmplarie cu

geam termopan cu 3 rânduri

de sticlă, corpuri de iluminat

moderne, mobilier făcut la

comandă, sistem de aer con-

diţionat, sistem de alarmă,

maşină de spălat vase şi ma-

şină de spălat rufe, plită şi

cuptor electric. Se închiriază

la stadiul de complet mobi-

lat și utilat. Deţine şi 180 mp

de terasă circulară, amenaja-

tă cu jardiniere lemn natur,

piatră naturală, arbuşti natu-

rali, corpuri de iluminat”, du-

pă cum îl descriu cei de la

agenţia imobiliară.

Tot cu 2500 de euro se

închiriază un alt penthou-

se în aceeşi zonă (foto 3).

„Apartamentul se regăsește

la nivelul 6 al unui imobil

dispus pe 6 etaje, izolat ter-

mic la interior si exterior,

dotat cu lift modern. La in-

terior prezintă finisaje ul-

tramoderne, semidecoman-

dat fiind compartimentat

astfel: hol, bucătărie, living,

3 dormitoare, birou, spăla-

torie, dressing, 3 băi, o te-

rasă superbă de 180mp. Te-

rasa este amenajată cu jar-

diniere lemn natur, piatră

naturală, arbuști naturali,

corpuri de iluminat. Ieșirea

pe terasă se realizează di-

rect din living și se află la

același nivel cu apartamen-

tul”, spun agenţii.

Cum arată apartamentele de închiriat cu 2.500€/lună?Chiriile de lux includ apartamente cu suprafeţe mai mult decât generoase şi finisaje „de ultima generaţie”

Prima Casă va continua,

însă până la fi nele lunii

februarie va avea o formă

modifi cată pentru a-l face

mai social, a declarat

ministrul Finanţelor,

Eugen Teodorovici,

într-o emisiune televizată.

„Am prins ca plafon cam

două miliarde de lei în acest

an pentru programul 'Prima

Casă', deci el va continua, nu-

mai că am spus că discuţiile

acestea pe care le-am avut cu

cei de la Banca Centrală au

fost pentru a-l face mai soci-

al, mai îndreptat către zona

socială. Probabil că până la fi -

nal de februarie vom avea for-

ma propusă a fi modifi cată,

dar nu se schimbă aspecte

esenţiale. Nu. Finanţarea exis-

tă, a fost bugetat, programul

continuă. Până nu îl modifi -

căm, va continua în aceeaşi

parametri. Până la fi nal de fe-

bruarie o să ieşim, cred, cu o

Hotărâre de Guvern”, a spus,

duminică seara, într-o emisi-

une televizată, Eugen Teodo-

rovici, citat de economica.net.

Şeful de la Finanţe a subliniat

că modifi cările vor viza aspec-

te legate de suprafaţa casei sau

de veniturile celor care vor să

îl acceseze. „Mă refer la supra-

faţa casei, la persoanele cu ve-

nituri mai mici. Este un pro-

gram social la urma urmei. Nu

îţi iei casă de 500 de metri pă-

traţi, prima casă, îţi iei o casă

pentru familie atât cât poţi...”,

a adăugat Teodorovici.

Potrivi datelor MFP, de la

lansarea programului 'Pri-

ma Casă' în anul 2009 pâ-

nă la finele lunii octombrie

2018, au fost acordate

264.578 garanţii şi promisi-

uni de garantare, în valoa-

re totală de 23,40 miliarde

lei. De la începutul anului

2018 şi până la finele lunii

octombrie 2018 numărul ga-

ranţiilor acordate era de

17.915, iar valoare totală a

acestora de 1,7 miliarde lei.

De asemenea, au fost înre-

gistrate şi 6.494 promisiuni

de garantare.

Prima Casă 2019 va fi modificat! Autorităţile anunţă o formă mai socială

Foto - 1

Foto - 2

Foto - 3

Cererea pentru acest segment de apartamente este una foarte slabă

VEZI AICI MAI MULTE POZE CU APARTAMENTELE DE LUX

marți, 19 februarie 2019 economie.monitorulcj.ro 5

Situaţia evoluţiei preţului

pe cartiere denotă variaţii

semnifi cative, pe fondul

unei dinamici locale

a cererii, potrivit unei

analize Blitz Imobiliare.

Astfel, zona centrală ră-

mâne mereu atractivă, apar-

tamentele înregistrând aici o

scădere minimă, de la 1749

la 1732 Euro/mp. Topul scă-

derilor e dominat de cartie-

rele Gheorgheni şi Grigores-

cu, de la 1730 la 1608, şi re-

spectiv de la 1335 la 1285

euro pe mp.

Cartierele din sud atrag creşteri de preţuri la apartamentele de vânzare

Pe de altă parte, se remar-

că polarizarea interesului

cumpărătorilor spre anumi-

te zone, care înregistrează o

dinamică contrară decât

restul pieţei: cartierul Euro-

pa are o tendinţă ascenden-

tă accentuată a preţurilor, de

la 1277 la 1321 Euro/mp; la

fel şi în cartierul-vecin Zori-

lor, cu o creştere de la 1595

la 1620 Euro/mp la pentru

un apartament de 2 camere.

Aşadar, atât cartierele vechi,

cât şi zonele nou construite

sunt atractive, fi ind mai im-

portantă poziţionarea în si-

ne a imobilului.

Vânzările de Garsoniere – scăderi de până la 100 Euro/mp

La garsoniere, specialiştii

agenţiei imobiliare au remar-

cat o tendinţă generală de scă-

dere uşoară a preţurilor.

Cartierul Mănăştur con-

duce în topul scăderilor de

preţ pe acest segment, de la

1516 în decembrie, la 1421

Euro/mp la fi nalul lunii pre-

cedente. Scăderi se înregis-

trează şi în Mărăşti şi Bună

Ziua, de la 1614 respectiv

1556 la 1550 respectiv 1291

Euro/mp. Zona centrală con-

tinuă să rămână atractivă,

astfel că garsonierele de aici

au scăderi moderate, de la

1861 la 1793 Euro/mp.

Indicele Blitz prezintă

media preţurilor publice ale

apartamentelor de vânzare

din Cluj, exprimată în eu-

ro/mp. Indicele ţine cont

de specificul pieţei locale

şi de harta imobiliară a Clu-

jului, oferind valori medii

diferenţiate pentru aparta-

mentele din municipiul

Cluj-Napoca şi cele din co-

munele învecinate (Floreşti,

Baciu, Apahida).

Preţurile în continuă creştere la Cluj-Napoca

Anul acesta, Clujul a de-

venit primul oraş din ţară în

care preţurile apartamente-

lor au depăşit nivelul de di-

nainte de criză. În primele

trei luni, valoarea medie de

listare pentru un apartament

ajunsese la 1.480 de euro pe

metru pătrat. Prin compara-

ţie, în primul trimestru al

anului 2008, un metru pă-

trat util costa cu 200 de eu-

ro mai puţin. Iar per total,

în ţară, preţul mediu sărea

de 1.200 de euro pe metrul

pătrat, cu şapte oraşe mari

care bifaseră pragul de o mie

de euro.

Ce schimbări a adus începutul de an în piaţa imobiliară clujeană?Într-unul dintre cartierele cu tradiţie ale Clujului preţul a scăzut cu mai bine de 100 de euro pe mp

Cartierul Mănăştur conduce în topul scăderilor de preţ pe acest segment, de la 1516 în decembrie, la 1421 Euro/mp la finalul lunii precedente

CHIRII

1.480de €/mp pătrat este valoarea medie a unui apartament în Cluj-Napoca

Numărul pasionaţilor

de shopping creşte an

de an. Potrivit ultimelor

date cei care fac achiziţii

din categoria fashion

de mai multe ori pe lună

a crescut cu 7%

Românii fac cumpărături

nu doar cu ocazia zilelor spe-

ciale, 56% dintre aceştia îşi

cumpără haine, încălţăminte

sau accesorii vestimentare de

cel puţin câteva ori pe lună,

potrivit rezultatelor unui stu-

diu dat ieri publicităţii.

Şi sumele cheltuite de aceş-

tia pentru a fi la modă au

crescut: 40% dintre consu-

matori plătesc peste 301 lei

lunar pe articolele de fashion,

cu 5% mai mulţi în 2018 fa-

ţă de anul anterior.

Mallurile şi second-urile în top la preferinţe

Mallurile rămân locurile

preferate pentru cumpărătu-

rile de fashion (85% obişnu-

iesc să cumpere de la mall).

Un plus de 3% îl au ma-

gazinele online, de unde se

îmbracă 57% dintre români,

dar şi magazinele se-

cond-hand, preferate de 24%

dintre consumatori.

Magazinele online folosite

mai mult pentru informare

În prima jumătate a anu-

lui 2018, 88% dintre români

au vizitat magazine online

de fashion, însă doar 65%

dintre aceştia au şi cumpă-

rat ceva în aceeaşi perioadă

de timp.

Cei mai mulţi (69% din-

tre vizitatorii magazinelor

online) folosesc magazine-

le virtuale pentru a se infor-

ma înainte de a lua o deci-

zie de cumpărare.

Comparativ cu 2017, ro-

mânii au devenit mult mai

atenţi la banii lor: 47% din-

tre cei ce accesează magazi-

nele online de fashion do-

resc doar să compare pre-

ţuri, cu 13% mai mulţi în

2018 faţă de anul anterior.

50% dintre cumpărătorii online returnează produsele

Imposibilitatea de a proba

hainele este principalul mo-

tiv pentru care clienţii aleg să

cumpere offl ine, dar şi cauza

pentru care cei mai mulţi re-

turnează produsele vestimen-

tare comandate online.

Principala reţinere a ce-

lor care aleg să cumpere ex-

clusiv din magazinele fizi-

ce este legată de neîncrede-

rea că mărimile produselor

prezentate în magazinele

online li se vor potrivi în re-

alitate. 57% dintre cei care

vizitează magazinele onli-

ne, dar cumpără offline se

tem de acest lucru, cifră afla-

tă în creştere cu 5% com-

parativ cu anul anterior.

Această temere este una

întemeiată, din moment ce

50% dintre cumpărătorii

online au returnat cel pu-

ţin o dată produsele coman-

date pe Internet, iar cauza

a 83% dintre retururi este

nepotrivirea mărimilor pro-

duselor (cu 5% mai mult

decât anul anterior).

Studiu: 56% dintre români cumpără haine și încălțăminte de cel puţin câteva ori pe lună

CHELTUIELI

301lei pe lună plătesc 40% dintre consumatori articolele de fashion

Lanţul de restaurante şi bru-

tării La Casa, patronat

de unul dintre cei mai

cunoscuţi antreprenori din

zona Transilvaniei, are deja

46 de unităţi, majoritatea în

zona Clujului, dar nu se mai

poate extinde din cauza

caselor de pariuri şi a far-

maciilor care „au furat”

toate spaţiile cu vad bun.

„Nu avem planuri de ex-

pansiune pentru că nu găsim

spaţii bune în care să mergem

cu conceptul La Casa, cel mai

bine poziţionate spaţii sunt de-

ja ocupate de case de pariuri

şi farmacii”, spune Dorel Go-

ia, pentru Ziarul Financiar.

Antreprenorul clujean a ex-

tins afacerea în 8 judeţe şi

spune că vrea să îşi concen-

treze atenţia pe Cluj-Napoca,

un oraş mare între oraşele mai

mici ale ţării. „Am primit in-

vitaţia de a veni şi în Bucu-

reşti alături de un alt antre-

prenor, însă nu e momentul.

Sunt prea ocupat cu alte bu-

sinessuri şi cred că e impor-

tant să mergem cu paşi mici

şi siguri, nu să ne extindem

rapid”, spune omul de afaceri

pentru ziarul de business.

Profesor de istorie ca pro-

fesie, Dorel Goia a intrat în

afaceri în anii ’90, deschi-

zând o pizzerie în Cluj. As-

tăzi, el este unul dintre cei

mai puternici antreprenori

din Transilvania, cu afaceri

ce se apropie de 200 milioa-

ne euro. În Bistriţa, Goia es-

te acţionar principal al gru-

pului Teraplast şi al Hermes

SA (spaţii comerciale).

Farmaciile și casele de pariuri „au furat” toate spațiile cu vad bun din Cluj

Principala reţinere a celor care aleg să cumpere exclusiv din magazinele fizice este legată de neîncrederea că mărimile produselor prezentate în magazinele online li se vor potrivi în realitate

6 SOCIAL monitorulcj.ro | marți, 19 februarie 2019

PUBLICITATE

PUBLICITATE

Festivalul Internaţional

de Film Transilvania, ajuns

anul acesta la ediţia cu

numărul 18, deschide peri-

oada de înscrieri pentru

Bursa Alex. Leo Şerban.

Iniţiativa, menită să pro-

moveze spiritul libertăţii

de expresie, al profesiona-

lismului şi al rigorii inte-

lectuale, va avea ca premiu

principal o bursă în valoa-

re de 2500 de euro.

Bursa Alex. Leo Şerban a

fost iniţiată de Asociaţia pen-

tru Promovarea Filmului Ro-

mânesc şi Romanian Film Ini-

tiative şi a fost acordată pen-

tru prima dată în 2012, la Fes-

tivalul Internaţional de Film

Transilvania, în memoria ce-

lui mai important critic de fi lm

român al ultimelor două dece-

nii şi, totodată, un prieten drag

al festivalului, Alex. Leo Şer-

ban. Dacă la primele trei edi-

ţii bursa era adresată exclusiv

tinerilor jurnalişti şi critici de

fi lm, începând din 2018 iniţi-

ativa se adresează deopotrivă

regizorilor şi scenariştilor.

Condiţia principală pentru

înscrierea la cea de-a cincea

ediţie a Bursei este vârsta ma-

ximă de 35 de ani. Până pe 25

martie, criticii, regizorii sau

scenariştii trebuie să trimită

CV-urile, scrisorile de motiva-

ţie şi descrierile unor proiecte

afl ate în lucru. Câştigătorul va

fi premiat în cadrul celei de-a

18-a ediţii a Festivalului Inter-

naţional de Film Transilvania.

Totodată, TIFF îşi propune să

sprijine dezvoltarea şi realiza-

rea proiectului la care lucrea-

ză viitorul bursier, în cadrul

programelor specifi ce pe care

le derulează.

„Când eşti la început cu un

proiect, un premiu ca acesta

e ca o validare extrem de pre-

ţioasă. Contează foarte mult

să fi i încurajat în mod public

într-un mediu profesional a-

tât de fain cum e festivalul TI-

FF”, subliniază Eliza Zdru,

câştigătoareaBursei Alex. Leo

Şerban în 2018. Premiul în va-

loare de 2.500 de euro a aju-

tat-o pe tânăra cineastă să în-

cheie cu success perioada de

cercetare şi să înceapă fi lmă-

rile propriu zise la documen-

tarul “Lecţia”. “Mă afl u acum

în plin proces de producţie şi

sper ca fi lmul să fi e gata pâ-

nă la începutul anului viitor”,

anunţă regizoarea.

La fel ca în cazul ediţiei an-

terioare, o menţiune specială

va fi acordată şi în acest an

unui actor român sub 35 de ani

ce s-a remarcat printr-un evo-

luţie notabilă într-un scurtme-

traj sau lungmetraj care a avut

premiera în 2018. Premiul în

valoare de 1.000 de euro va fi

decernat în cadrul Galei de în-

chidere a festivalului. În cadrul

ediţiei din 2018, Mircea Postel-

nicu a fost premiat pentru ro-

lul interpretat în “Ana, Mon

Amour” (r. Călin Peter Netzer).

TIFF sprijină tinerii regizori

Gherla nu are bibliotecă

de doi ani din cauză

că lucrările de moderniza-

re a sediului au fost atât

de proaste încât Primăria

a refuzat recepţia acestora.

„Biblioteca Municipală se

afl ă într-un proces amplu de

modernizare și refuncţionali-

zare. Acestă modernizare nu

se limitează doar la zugrăvi-

rea pereţilor, ci cuprinde lu-

crări la tencuială şi fi nisaje in-

terioare, lucrări de recompar-

timentare, înlocuirea pardo-

selilor, reîntregirea schemei

funcţionale cu grupuri sani-

tare separate pe sexe”, arată

Primăria Gherla.

În 2017 s-au derulat două

achiziţii pentru realizarea aces-

tor obiective, respectiv o achi-

ziţie care vizează efectuarea lu-

crărilor şi una pentru dotare cu

mobilier. „Firma câştigătoare a

achiziţiei pentru lucrările de

modernizare nu şi-a îndeplinit

sarcinile contractuale la stan-

dardele ofertate, astfel că nu

s-a realizat recepţia lucrărilor

de către Primărie, fi ind solici-

tată remedierea lucrărilor care

nu corespund din punct de ve-

dere calitativ, în termenul cel

mai scurt”, arată instituţia.

Lucrările de modernizare

a sediului bibliotecii sunt exe-

cutate de Samus Tec SA Dej

pentru suma de 155.854 de

lei, arată gherlainfo.ro.

În 2010, biblioteca a fost

dotată cu calculatoare şi ac-

ces la internet, dar trei ani

mai târziu, primarul Marius

Sabo a anunţat că se cheltu-

ie prea mult cu chiria pen-

tru bibliotecă, afl ată atunci

în clădirea Liceului Tehno-

logic. Oraşul plătea o chirie

de 4.500 de lei pe lună, iar

primarul a anunţat că pen-

tru a scăpa de chirie, bibli-

oteca va fi mutată în spaţiul

magazinului „Textile” din

centrul oraşului.

În 2015, proiectul primaru-

lui privind modernizarea se-

diului bibliotecii a fost respins

la vot, de două ori. „Sunt al-

te probleme mai importante

de rezolvat în oraş, cum ar fi

clădirea liceului Ana Ipătes-

cu, care cade pe noi”, au re-

proşat unii consilieri.

Abia în toamna anului 2016

s-a votat proiectul privind in-

dicatorii tehnico – economici

şi D.A.L.I. pentru obiectivul

de investiţii „Modernizare şi

Dotare Biblioteca Municipală

Gherla”, care avea ca obiec-

tiv „asigurarea unor condiţii

optime de desfăşurare a acti-

vităţiilor specifi ce unei insti-

tuţii publice de cultură”.

Modernizarea presupune

realizarea unor pereţi de com-

partimentare pentru amena-

jarea grupurilor sanitare, cre-

area unor goluri folosindu-se

boiandrugi metalici, înlocui-

rea tâmplăriei interioare, re-

facerea fi nisajelor interioare,

refacerea instalaţiilor electri-

ce, montarea unui sistem de

încălzire format din centrală

termică, reţea de distribuţie

şi radiatoare, montarea unei

instalaţii de ventilare, realiza-

rea instalaţiilor sanitare inte-

rioare pentru grupurile sani-

tare, dotarea cu mobilier a

spaţiului bibliotecii.

Gherla nu are bibliotecă de doi aniLucrările de modernizare a Bibliotecii Municipale Gherla au început în 2017 şi trebuiau finalizate în 6 luni

Cum arăta Bulevardul 21 Decembrie 1989 în urmă cu un secolZona actualului Bulevard 21 Decembrie 1989, un-de în prezent se afl ă complexul comercial Sora, arăta cu totul diferit în perioada interbelică.

În locul complexului, acolo se afl au două ma-gazine, dintre care unul, după cum se poate observa în poză, era o sticlărie.

Poza zilei

Foto

: e

uro

pe

an

a.e

u

TIFF, ajuns anul acesta la ediţia cu numărul 18

marți, 19 februarie 2019 | monitorulcj.ro SPECIAL 7

Comparaţiile şi rivalitatea

cu Bucureştiul sunt la ordi-

nea zilei însă, să recunoaş-

tem, capitala României nu

este chiar cel mai sănătos

exemplu pentru dezvolta-

rea urbană. Monitorul de

Cluj propune 10 oraşe din

UE care, în ciuda populaţi-

ei asemănătoare, sunt la

un nivel de vis pentru con-

diţiile din România.

Cu o populaţie stabilă de cir-

ca 325.000 persoane, fără a lua

în calcul studenţii, răspândită

pe o suprafaţă de peste 180

km2, fără a pune la socoteală

zona metropolitană, Cluj-Na-

poca a devenit, în ultimii ani,

unul dintre cele mai active şi

atractive oraşe europene. Mân-

dria ardelenească nu conteneş-

te să poarte pe val vestea mu-

nicipiului în toată Europa, ba

chiar în toată lumea. Pe bună

dreptate, din exterior cel puţin,

Cluj-Napoca este, într-adevăr,

un oraş demn de invidiat. De

la istorie şi cultură, festivaluri

de muzică şi fi lm, multicultu-

ralism, dinamism şi inovaţie,

capitala Transilvaniei, deveni-

tă între timp „capitala IT-ului

românesc”, a luat o poziţie se-

rioasă în rivalitatea cu Bucu-

reştiul. Cum „inima Transilva-

niei” nu se poate compara prin

prisma numărului de locuitori

cu capitala ţării, am selectat 10

oraşe din Uniunea Europeană

cu o populaţie asemănătoare

Clujului. Cu ce se mândresc

acestea şi cum ar putea inspi-

ra dezvoltarea noastră?

Bilbao (Spania) – 345.000 locuitori, 41,50 km2

Dacă tot am pomenit de

mândria locală, Bilbao este

exemplul perfect pentru modul

în care o comunitate îşi apără

şi promovează valorile locale.

Fondată la începutul anilor 1300,

capitala Ţării Bascilor se poate

lăuda cu premiul Lee Kuan Yew

World City Prize 2010, consi-

derat „premiul Nobel al urba-

nismului”. De asemenea, în no-

iembrie 2017, Bilbao a fost de-

semnat „cel mai bun oraş eu-

ropean în 2018”, titlu acordat

de organizaţia internaţională

Academy of Urbanism. Colac

peste pupăză, Bilbao dispune

de o reţea de metrou deschisă

în 1995: încă un motiv în plus

pentru administraţia clujeană

de a se inspira din dezvoltarea

urbană a bascilor.

Malmö (Suedia) – 312.000 locuitori, 332 km2

Microbiştilor „feroviari” le

trezeşte amintiri neplăcute nu-

mele Malmö, însă suedezii nu

ne dau lecţii doar la fotbal, ci

şi la... tren metropolitan! Capi-

tala regiunii Øresund este, ase-

mănător Clujului, un veritabil

magnet pentru industriile IT şi

biotehnologie, iar în decembrie

2018 a dat în folosinţă reţeaua

feroviară S-Train. Cu şapte sta-

ţii sub- şi supraterane, trenul

local a reconfi gurat trafi cul din

Malmö, oraş al cărui cetăţeni

oricum preferă alte mijloace de

transport decât maşina perso-

nală. Peste 410 km de piste de

biciclete sunt alternativa sănă-

toasă pentru suedezi care, în

proporţie de 40%, preferă a-

ceastă variantă de navetă.

Utrecht (Olanda) – 345.000 locuitori, 99 km2

Depăşită doar de capitala

Amsterdam la numărul de eve-

nimente culturale, oraşul din

inima Olandei se mândreşte

şi cu o reţea extraordinară de

transport public. Desemnat

„oraşul literaturii” de UNES-

CO în 2017, Utrecht este lo-

cul în care cultura se mănân-

că pe pâine. Zeci de teatre,

muzee şi evenimente muzica-

le atrag mii de vizitatori, în

timp ce vestita Universitate

din Utrecht, cea mai mare din

Olanda, adună peste 30.000

de studenţi. În 2014, Consi-

liul Local din Utrecht a dema-

rat proiectul construirii celei

mai mari parcări de biciclete

din lume (48 milioane de eu-

ro pentru 12.500! biciclete).

Bari (Italia) – 327.000 locuitori, 117 km2

Destinaţie preferată de clu-

jeni datorită biletelor de avion

ieftine şi cursei directe spre Ae-

roportul Internaţional Karol

Wojtyla, Bari este un exemplu

negativ la capitolul transport

public. Conform statisticilor

Moovit App, un angajat din

Bari pierde cel puţin o oră din

zi stând în trafi c, cu toate că

oraşul dispune de metrou, in-

augurat în 2008. De lăudat în-

să faptul că demararea proiec-

tului a fost aprobată de Consi-

liul Local în 1999 astfel, în mai

puţin de un deceniu, italienii

aveau alternativă la transpor-

tul din suburbii. Deşi nu se

compară cu numărul turiştilor

din alte oraşe din „Cizmă”, cum

ar fi Roma, Milano, Veneţia sau

Torino, Bari se descurcă admi-

rabil în promovarea turismului

local, sute de mii de vizitatori

venind anual să vadă Castelul

Normanno-Svevo sau Catedra-

la Sfântul Nicolae.

Lublin (Polonia) – 349.000 locuitori, 147 km2

Potrivit Financial Times,

Lublin este unul dintre cele

mai avantajoase oraşe din

Polonia pentru mediul de

afaceri. De asemenea,

Lublin se poate lăuda cu fap-

tul că se afl ă în topul muni-

cipiilor privind analizele

cost-efi cienţă, conform ra-

poartelor investiţiilor străi-

ne directe. Cireaşa de pe tort

este faptul că oraşul polonez

este cunoscut pentru multi-

tudinea de spaţii verzi, dar

şi pentru calitatea vieţii ex-

trem de ridicată. Afl at în par-

tea estică a Poloniei, Lublin

este un centru cultural im-

portant, o veritabilă „punte”

între Est şi Vest. Aşadar, un

exemplu elocvent pentru mul-

ticulturalism. Pe lângă toate

aceste aspecte, Lublin este

„Capitala Festivalurilor”, an

de an, pe lista zecilor de fes-

tivaluri muzicale, culinare

ori culturale apărând câte un

nou nume, o nouă idee.

Bielefeld (Germania) – 333.000 locuitori, 258km2

Primarul Emil Boc nu ezită

să repete importanţa atragerii

investitorilor la Cluj-Napoca.

Bielefeld, oraş din nord-estul

Germaniei, cunoscut mai de-

grabă pentru echipa de fotbal

Arminia Bielefeld, este exem-

plul perfect pentru expresia „ta-

ce şi face”. Bielefeld este „ca-

sa” mai multor companii de re-

nume internaţional, în frunte

cu Schüco, Gildemeister sau

Dr. Oetker. O performanţă re-

marcabilă, având în vedere

faptul că oraşul nu dispune

nici măcar de aeroport inter-

naţional. De asemenea, pe plan

social, Bielefeld se mândreşte

cu două dintre cele mai mari

instituţii din Europa care sar

în ajutorul nevoiaşilor, Institu-

ţia Bethel (pentru bolnavi psi-

hici), respectiv Evangelisches

Johanneswerk (pentru persoa-

ne cu dizabilităţi).

Varna (Bulgaria) – 335.000 locuitori, 238 km2

Evident, marele avantaj al

vecinilor de la sud este Ma-

rea Neagră, fără care, cel mai

probabil, Varna nu devenea

un important centru de bu-

siness, transport, educaţie,

turism sau sănătate. În 2017,

Varna s-a ales cu titlul de Ca-

pitală Europeană a Tineretu-

lui, asemănător Clujului în

2015. Similarităţile nu se

opresc însă aici: Varna „se ia

la trântă” cu capitala la toa-

te capitolele, salariul minim

lunar fi ind de peste 450€. A

depăşit deja Sofi a în dome-

niul imobiliar, având preţuri

chiar mai ridicate. De aseme-

nea, peste 37.000 de studenţi

învaţă la universităţile din

Varna, acest „Cluj-Napoca al

Bulgariei”.

Nice (Franţa) – 343.000 locuitori, 72 km2

Perla Coastei de Azur este

la ani-lumină distanţă de

Cluj-Napoca, iar motivele sunt

evidente şi de necontestat. Pes-

te 4 milioane de turişti se pe-

rindă anual la Nice, afl at la o

aruncătură de băţ de Monaco

şi graniţa Franţei cu Italia. Cu

siguranţă, orice comparaţie cu

resursele francezilor este depla-

sată, însă putem atinge aici su-

biectul clădirilor istorice. Hote-

lul Negresco, construit de ro-

mânul Henri Negresco, a deve-

nit un simbol al oraşului Nice,

cu care francezii se mândresc

în toată lumea. În România,

zeci de castele, clădiri monu-

ment sau case memoriale sunt

lăsate uitării, în paragină. Semn

bun este faptul că mai multe

clădiri istorice din Cluj-Napo-

ca au intrat în reabilitare în de-

cursul ultimilor ani.

Bonn (Germania) – 322.000 locuitori, 141 km2

Unul dintre cele mai vechi

oraşe germane, fosta capitală

a Germaniei de Vest dispune

de o reţea de metrou similară

cu cea visată de administraţia

locală clujeană (parţial subte-

rană). În pofi da populaţiei re-

lativ mici, Bonn este un punct

important pe harta economi-

că a Germaniei, sediile princi-

pale ale unor companii impor-

tante, precum Deutsche Te-

lekom, Haribo sau Deutsche

Post DHL găsindu-se aici. Con-

form datelor din decembrie

2017, Bonn este un adevărat

amalgam de naţiuni, de la

turci, polonezi şi sirieni, până

la italieni, ruşi, spanioli şi chiar

români. Cochet, elegant, ora-

şul poate fi un exemplu prin

care promovarea arhitecturii

poate atrage turiştii.

Belfast (Ţara Galilor, Regatul Unit) – 340.000 locuitori, 51 km2

Măcinată şi în prezent de

tensiunile naţionaliste şi reli-

gioase, capitala Irlandei de

Nord este un centru industri-

al bazat pe comerţ în special.

Nord-irlandezii au ştiut să pro-

fi te de faima Titanicului, con-

struit la şantierul Harland and

Wolff, iar milioane de turişti

vin anual să vadă locul în ca-

re s-a „născut” legenda. Potri-

vit standardelor europene, Bel-

fast este dependent de maşini,

transportul public fi ind folosit

doar de circa 11% din popu-

laţia locală, conform unui stu-

diu amplu. Fiind divizat între

catolici şi protestanţi, identi-

tatea culturală a oraşului s-a

construit pe două ramuri. Cu

toate acestea, Belfast este un

exemplu elocvent pentru res-

pectul faţă de istorie. Una sum-

bră, dar prezentantă prin zeci

de picturi murale colorate, ca-

re pun în valoare tradiţiile şi

frământările locale.

Poate că „inima Transilvani-

ei” nu dispune de resursele fi -

nanciare de care se bucură ora-

şele prezentate mai sus. Însă,

cu puţinul pe care îl avem, cu

puţină inspiraţie de la fi ecare

urbe în parte, administraţia lo-

cală poate construi un plan să-

nătos de dezvoltare urbană.

Cluj-Napoca vs. 10 oraşe europene Ce ar putea învăţa administraţia clujeană de la urbele cu populaţie asemănătoare Clujului?

Oare când vom avea în Cluj-Napoca gură de metro ca în Bilbao?

EMIL BOC | primarul municipiului Cluj-Napoca

„Studiul Băncii Mondiale a arătat că orașul nostru este un oraș-magnet, pentru că cei mai mulți oameni ar alege să se mute la Cluj. Tocmai de asta vreau ca strategia să nu se oprească doar la orizontul 7-10 ani sau la liniile directoare pentru

următorii 20 de ani. Vreau să avem o strategie coerentă, drept țintă anul 2050. Toate marile orașe așa fac, dau ca exemplu Seul (n.r. capitala Coreei de Sud), oraș care și-a dublat populația în 30 de ani, având o strategie actualizată din 5 în 5 ani“

8 MAPAMOND monitorulcj.ro | marți, 19 februarie 2019

PUBLICITATE

PUBLICITATE

Condominiile risca sa nu mai poata benefi cia de serviciile Companiei!

Reamintim locatarilor si reprezentantilor acestora din cadrul actualelor Comitete si Asociatii de LOCATARI din condominiile/blocurile deservite de Compania de Apa Somes in judetele Cluj si Salaj ca incepand cu 31 Martie 2019, societatea noastra NU va mai putea legal presta serviciul de alimentare cu apa si colectare-epurare, daca aceste Comitete si/sau Asociatii de Locatari care nu s-au constituit in Asociatii de PROPRIETARI!

La data de 28 septembrie 2018 a intrat in vigoare Legea nr. 196/2018 privind înfi inţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, care impune ca in toate condominiile/blocurile sa se constituie Asociatii de Proprietari, cu personalitate juridica.

Mai mult, aceste prevederi legale obliga Compania de Apa Somes ca prestarea serviciului incepand cu 31 Martie 2019 sa se faca NUMAI daca la nivel de condominiu exista o Asociatie de proprietari constituita in conditiile legii.

Ca urmare a aparitiei acestor prevederi legale noi, Compania de Apa Somes SA a transmis incepand cu luna Octombrie 2018, in mod repetat odata cu facturile, o notifi care care atentiona asupra noilor obligatii care revin atat locatarilor cat si operatorului.

Fata de cele de mai sus, tinand cont de relativ putinul timp ramas pana la data de 31 Martie 2019, rugam insistent locatarii din cadrul Comitetelor si/sau Asociatiilor de Locatari sa faca din timp demersuri pentru respectarea noilor reglementari pentru a putea benefi cia în continuare de serviciile de alimentare cu apa si colectare-epurare.

Conducerea Companiei de Apa Somes SA

Declinul rezervărilor pen-

tru vacanţe în Bulgaria

al turiştilor ruşi este deter-

minat de difi cultăţile în

emiterea vizelor, a afi rmat

Anatoli Makarov, ambasa-

dorul Moscovei la Sofi a.

Principalul obstacol pentru

ruşi nu îl reprezintă plăţile su-

plimentare, ci lipsa vizelor tu-

ristice multiple. Şi alte ţări eu-

ropene emit ruşilor vize pe ter-

men lung, a explicat Anatoly

Makarov la un forum organizat

de Camera de Comerţ şi Indus-

trie bulgaro – rusă.

Anul trecut, 512.000 de tu-

rişti ruşi au vizitat Bulgaria, ei

ocupând locul şase în topul vi-

zitatori străini, a afi rmat ad-

junctul ministrului bulgar al

Turismului, Irena Georgieva.

Tour-operatorii sunt îngrijo-

raţi de scăderea cu 25% a rezer-

vărilor turiştilor ruşi în următo-

rul sezon turistic din Bulgaria.

Anul trecut, preşedintele bul-

gar Rumen Radev a vizitat Ru-

sia, fi ind primul şef de stat bul-

gar care s-a întâlnit cu un omo-

log rus după zece ani. Rumen

Radev a anunţat că Bulgaria şi

Rusia au început deja să ia mă-

suri de simplifi care a regimului

de vize, măsuri care dau rezul-

tate bune în ce priveşte schim-

burile turistice.

Conform datelor Institutului

Naţional de Statistică (NSI), pes-

te 9,2 milioane de turişti străini

au vizitat anul trecut Bulgaria

(ţară a cărei populaţie este de

aproximativ şapte milioane), o

creştere de 4,4% faţă de 2017

şi un nivel-record. În topul vi-

zitatorilor străini se afl ă Româ-

nia, Grecia, Germania, Turcia,

Macedonia şi Rusia.

Ruşii vor vize pe termen lung în Bulgaria

Israelul va îngheţa 138 mil.

dolari pe care urma

să-i livreze Autorităţii

Naţionale Palestiniene

(ANP), protestând astfel

împotriva alocaţiilor pe

care ANP le acordă familii-

lor deţinuţilor palestinieni,

a indicat ofi ciul de presă

al premierului Benjamin

Netanyahu, citat de AFP.

Potrivit autorităţilor israe-

liene, această sumă corespun-

de alocaţiilor vărsate în 2018

de Autoritatea palestiniană „te-

roriştilor încarceraţi, familiilor

acestora şi foştilor deţinuţi”.

Guvernul israelian trebuie

să livreze cu regularitate Auto-

rităţii palestiniene TVA-ul şi

drepturile vamale pe care le în-

casează pentru produsele im-

portate de către palestinieni.

Dar în iulie 2018, parlamentul

israelian a votat o lege care a-

re scopul să îngheţe aceste

plăţi până la nivelul sumei alo-

caţiilor acordate de ANP au-

torilor atacurilor antiisraelie-

ne şi familiilor acestora.

Ea nu a fost aplicată nicio-

dată, dar săptămâna trecută

premierul israelian Benjamin

Netanyahu şi-a anunţat inten-

ţia de-a o face după uciderea

unei tinere israelience de că-

tre un palestinian la Ierusalim.

Autoritatea palestiniană pre-

zidată de Mahmoud Abbas li-

vrează alocaţii familiilor pales-

tinienilor deţinuţi de către Is-

rael în funcţie de pedepsele la

care au fost condamnaţi de jus-

tiţia statului israelian.

Israelul blochează 138 mil. dolari pentru palestinieni

Un deceniu mai târziu, el

a revenit să propună rela-

ţii mai bune cu propria

ţară, comentează Reuters

duminică. Promiţând că

„America se va întoarce”

(„America will be back”)

odată ce Donald Trump

îşi va părăsi funcţia,

Biden a fost ovaţionat în

picioare la Conferinţa de

securitate de la Munchen

de delegaţii care găsesc

că poziţia actualului pre-

şedinte în politica externă

este difi cil de agreat.

Dar entuziasmul lor a rele-

vat totodată slăbiciunea diplo-

maţiei occidentale în faţa de-

terminării lui Trump, conform

unor diplomaţi europeni şi ofi -

ciali prezenţi la conferinţă.

Succesorul lui Biden, Mike

Pence a fost primit cu tăcere

la recepţia în palatul parlamen-

tului bavarez vineri seara, du-

pă ce şi-a semnat mesajul:"Vă

aduc salutări de la cel de-al

45-lea preşedinte al SUA, pre-

şedintele Donald Trump".

Turneul său de patru zile în

Europa nu a reuşit decât să apro-

fundeze disensiunile cu aliaţi

tradiţionali în probleme precum

Iranul şi Venezuela şi a oferit

puţine speranţe asupra modu-

lui de a aborda ameninţările,

mergând de la armele nucleare

la schimbările climatice, au spus

diplomaţi şi ofi ciali.

Dubii cu privire la rolul Wa-

shingtonului în lume sunt pe ca-

le de a fi resimţite atât de simpli

cetăţeni, cât şi de specialişti în

politica externă. În Germania şi

în Franţa, jumătate din popula-

ţie consideră puterea americană

drept o ameninţare, un procent

în creştere puternică faţă de 2013,

această fi ind şi o opinie împăr-

tăşită de 37% dintre britanici,

potrivit unui raport al Pew Re-

search Center, cu sediul la Wa-

shington, înainte de Conferinţa

de securitate Munchen.

Întrebat despre anxietatea

europeană asupra stilului de le-

adership al Trump, un înalt ofi -

cial american a declarat în avi-

onul Air Force Two al lui Pen-

ce că discursul vicepreşedinte-

lui american sâmbătă la hote-

lul Bayerischer Hof din Mun-

chen ar vrea „să-i ajute să le

dea o perspectivă diferită”.

Dar dacă europenilor nu le

place mesajul „America First”,

nu a existat un răspuns con-

certat la aceasta. Cancelarul

german Angela Merkel a fost

singură, după ce preşedinte-

le francez Emmanuel Macron

şi-a anulat în ultimul moment

participarea la conferinţă. A-

ceasta i-a determinat pe unii

să deplângă eşecul Occidentu-

lui în a face să fi e respectată

ordinea internaţională bazată

pe reguli pe care Washingto-

nul însuşi le-a apărat timp de

70 de ani până la venirea lui

Trump la Casa Albă.

I-a revenit Chinei să o aju-

te pe Merkel în apărarea ordi-

nii de după al Doilea Război

Mondial. Ministrul de externe

chinez Yang Jiechi a vorbit mai

mult de 20 de minute într-o

engleză impecabilă despre

avantajele comerţului deschis

şi al cooperării globale.

Ministrul de externe francez

Jean-Yves LeDrian a spus că es-

te intrigat de politica SUA în Si-

ria, după decizia lui Trump de

a retrage trupele pentru că de

aceasta ar benefi cia doar Iranul,

cu care Washingtonul vrea să

fi e dur. Diplomaţii şi ofi cialii

europeni au obiectat faţă de in-

sistenţa lui Pence ca guverne-

le din UE să stea departe de

companiile de telecomunicaţii

chineze, având în vedere că

acestea construiesc reţele de

ultima generaţie de telefonie

mobilă, preferând să aibă o dis-

cuţie internă despre riscurile

potenţiale şi afi rmaţiilor SUA

împotriva spionajului chinez.

Politicile lui Trump îi unesc pe aliaţi împotriva saÎn 2009, vicepreşedintele american a venit la Conferinţa de securitate de la Munchen pentru a „apăsa pe butonul de resetare” cu Rusia

PUBLICITATE

Spectacol tradiționalDespre Dragobete cu băieți și fete

Tradiția românească a iubirii va fi sărbătorită la Turda prin spectacolul "Despre Dragobete cu băieți și fete", la care vă invităm să participați în data de 22 februarie 2019, ora 19.00, la Teatrul "Aureliu Manea".

Spectacolul surprinde simbolistica bogată a personajului mitologic Dragobete prin cântece de dragoste celebre din repertoriul românesc, prin joc popular, prin tradiții care defi nesc erosul autohton și prin poezia satului ardelenesc.

În spectacol vor evolua ansamblurile folclorice "Țarina" și "Datina Turdeană", soliștii Amalia Iurian Chiper și Mihai Trif, actorii Mihaela Deceanu, Maria Salcă și Cornel Miron, Centrul de Zi Turda. Acompaniament muzical Marcel Czuli și Gruia Săutean.

Intrarea liberă. Vă așteptăm!

PUBLICITATE

marți, 19 februarie 2019 monitorulcj.ro IT&C 9

Furnizorul american de

servicii de e-mail VFEmail

a fost, recent, victima unui

atac cibernetic masiv pro-

dus de un hacker necunos-

cut, care a reuşit să elimi-

ne datele companiei colec-

tate în ultimii 18 ani, potri-

vit blogului din România

al producătorului de soluţii

de securitate Eset, care

citează pagina de Twitter

a companiei afectate.

„În acest moment, ataca-

torul a formatat toate discu-

rile de pe fi ecare server. Fie-

care maşină virtuală este pier-

dută. Fiecare server de fi şie-

re şi de backup este pierdut”,

notează VFEmail pe Twitter.

Conform specialiştilor, com-

pania a descris acest incident

ca fi ind „catastrofal”, ataca-

torul distrugând nu numai da-

tele primare de pe serverele

americane ale companiei, ci

şi toate backup-urile.

„Acest atac a compromis da-

tele utilizatorilor şi backup-uri-

le colectate pe o perioadă de

18 ani ale unei companii care

a furnizat atât servicii de e-mail

gratuite, cât şi platite pentru

medii business şi consumatori.

Acest lucru înseamnă, desigur,

nenumărate e-mailuri trimise

şi primite de utilizatorii plat-

formei, de-a lungul anilor. Se

crede că atacul asupra compa-

niei din Wisconsin a avut loc

luni, pe un interval de câteva

ore. La scurt timp după ce uti-

lizatorii au început să se plân-

gă că ceva este în neregulă,

VFEmail a confi rmat că a avut

loc un atac la nivelul întregii

sale infrastructuri din SUA”,

scrie blogul Eset.

În plus, atacatorul şi-a ex-

tins raza de acţiune până la re-

sursele din Olanda ale compa-

niei, iar jurnalistul Brian Krebs

a raportat că VFEmail „a prins

un hacker în plin proces de for-

matare a unuia dintre servere-

le de e-mail ale companiei”.

Datele primare din Ţările

de Jos au fost, de asemenea,

distruse, dar, potrivit CNET,

o parte dintre backup-uri au

fost recuperate.

În ultimele zile, sursele ci-

tate susţin că site-ul afectat şi-a

recăpătat abilitatea de a livra

şi trimite e-mailuri, cel puţin

pentru o parte dintre utilizato-

rii săi, iar VFEmail a adăugat

că „încă lucrează să recupere-

ze din datele utilizatorilor”.

Blogul din România al Es-

et subliniază faptul că, de-a

lungul anilor, VFEmail s-a

confruntat, în principal, cu

multiple atacuri distribuite

de tip Denial-of-Service (D-

DoS), inclusiv dintre cele ca-

re implică încercări de extor-

care de bani. „Cu toate aces-

tea, niciunul dintre aceste

atacuri nu s-a sfârşit cu ceea

ce este aparent o pierdere de

date iremediabilă”, menţio-

nează experţii.

VFEmail este o companie

americană care furnizează,

din anul 2001, servicii de

e-mail atât pentru mediul de

business, cât şi pentru utili-

zatori fi nali persoane fi zice.

Atac cibernetic masiv asupra furnizorului de servicii de e-mail VFEmail

Comisia pentru informati-

că, cultură, media şi sport

a Camerei Comunelor

din parlamentul britanic

acuză Facebook de încăl-

carea „intenţionată şi cu

bună ştiinţă” a legislaţiei

privind confi denţialitatea

datelor şi concurenţa,

informează DPA.

Deputaţii susţin că fi rme-

le din media sociale trebuie

să îşi asume răspunderea le-

gală clară pentru conţinutul

distribuit pe platformele lor.

„Firmele media sociale nu

se pot ascunde susţinând că

sunt doar o „platformă” şi că

nu au nicio răspundere privind

reglementarea conţinutului si-

te-urilor lor”, arată un raport

al comisiei publicat luni.

Comisia a consultat multe

e-mailuri interne ale Facebook

înainte de a acuza corporaţia

că modifi că setările de confi -

denţialitate ale utilizatorilor

pentru a transfera date celor

care dezvoltă diferite aplicaţii.

Deputaţii l-au acuzat şi pe

fondatorul şi managerul ge-

neral al Facebook, Mark

Zuckerberg, de „dispreţ” faţă

de parlamentul britanic, de-

oarece acesta a refuzat să se

prezinte în faţa comisiei şi nu

a răspuns personal niciunei

invitaţii a comisiei.

Raportul a constatat că

structura „opacă” a manage-

mentului Facebook „pare gân-

dită să ascundă informarea

despre anumite decizii şi res-

ponsabilitatea pentru acestea”.

Comisia recomandă stabi-

lirea unui cod etic obligato-

riu, sub supravegherea unui

organism de reglementare in-

dependent, pentru redactarea

unui manual de comporta-

mente acceptabile şi inaccep-

tabile în mediile sociale. „Pro-

cesul ar trebui să stabilească

răspunderi legale clare pen-

tru companiile de înaltă teh-

nologie, privind acţiunea aces-

tora împotriva conţinutului

confi rmat ca nociv şi ilegal de

pe platformele lor”, susţin au-

torii. Organismul de reglemen-

tare ar trebui, după părerea

lor, să aibă posibilitatea de a

iniţia acţiuni judiciare „cu per-

spectiva aplicării unor amenzi

mari” companiilor care nu se

conformează.

Parlamentari britanici acuză Facebook

Samsung Galaxy S10 ne

va arăta ce crede compa-

nia că-i premium în 2019.

Are ecran perforat, încăr-

care wireless bilaterală

(adică poate alimenta

şi alte dispozitive)

şi va fi o versiune

cu cel mai bun hardware.

De cealaltă parte, nu-i

de mirare că Xiaomi Mi 9

are hardware bun. Chine-

zii n-au făcut rabat de la a

oferi dotări bune la preţ

mic. Doar că acum Xiaomi

promite mai mult.

Conform ultimelor infor-

maţii, în cursa cu Samsung

Galaxy S10, Xiaomi Mi 9 va

oferi 12 GB memorie RAM şi

procesorul Qualcomm Sna-

pdragon 855. Va avea scanner

de amprentă în ecran, Gorilla

Glass 6 pentru protecţia aces-

tuia, dar şi un sistem de au-

tofocus mai rapid pentru ca-

mera foto, scrie playtech.ro.

Interesant e că panoul AMO-

LED e de la Samsung şi are o

rezoluţie Full HD+. Ce promi-

te însă compania pentru Xia-

omi Mi 9 e că luminozitatea

ajunge la 600 nits şi culorile

vor fi reproduse mai bine ca

niciodată. Xiaomi Mi 9 va avea

şi un mod îmbunătăţit pentru

a folosi telefonul în soare şi în-

că să mai vezi ceva pe ecran.

La fel cum s-a întâmplat în

2018, Xiaomi Mi 9 va fi dis-

ponibil şi cu spate transpa-

rent. De fapt, mai bine spus,

va fi disponibil cu un spate

transparent sub care vei ve-

dea un sticker pe care sunt

trecute anumite componente.

Nu sunt componentele din te-

lefon, acolo unde se regăsesc

ele. Oricum, e promisă o ca-

meră foto de 48 megapixeli

cu inteligenţă artifi cială.

Până când nu vom vedea

telefonul, toate aceste dotări

pentru Xiaomi Mi 9 rămân pro-

misiuni şi cuvinte frumoase

de marketing. De cealaltă par-

te, despre Samsung Galaxy S10

ştim că va avea şi căşti wire-

less de tipul Apple AirPods, va

fi disponibil cu spate din cera-

mică şi vor exista trei versiuni

ale telefonului. Pe 20 februa-

rie, Samsung Galaxy S10 va fi

prezentat ofi cial. Precomenzi-

le, foarte probabil, vor putea fi

înregistrate încă din ziua urmă-

toare, iar livrările ar trebui să

înceapă din 8 martie.

În martie, urmează lansa-

rea Huawei P30. Spre deose-

bire de anul trecut, în 2019 se

preconizează că va fi doar o

versiune îmbunătăţită nu ra-

dical schimbată.

Samsung Galaxy S10 are un rival chinezescSamsung Galaxy S10 va fi prezentat pe 20 februarie. Xiaomi Mi 9 va fi arătat lumii tot atunci. E mult spus „arătat”, pentru că Xiaomi nu l-a ținut secret

10 MICA PUBLICITATE monitorulcj.ro | marți, 19 februarie 2019—

VA

LAB

IL P

EN

TRU

PE

RS

OA

NE

FIZ

ICE

—

TALON DE MICĂ PUBLICITATE

Redacţia nu-şi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor. Trimiţând acest talon vă exprimaţi acordul privind utilizarea datelor

înscrise pe talon în scopuri de marketing şi publicitate.

Completaţi CITEŢ acest talon (maxim 25 de cuvinte) şi veţi beneficia GRATUIT de două anunţuri de mică publicitate!

Anunţurile pt. rubricile „Acorduri de mediu“, „Citaţii“, „Pierderi“, „Matrimoniale“ şi „Mulţumiri prezi că toare“ se taxează integral.Depune TALONUL DE MICA PUBLICITATE la sediul redacţiei,

str. Republicii nr. 109, Et. 1 sau librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13

NUME ŞI PRENUME:

ADRESĂ:

TELEFON:

E-MAIL

TEXTUL ANUNŢULUI:

GRA-

TUIT

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

GARSONIERE

¤ Cumpăr urgent garsonieră. Exclus cart. Plopilor. Aștept te-lefoane la nr. 0758-802398.

APARTAMENTE

¤ Vând apartament cu 2 camere, decomandat, suprafaţa 52 mp, et. 1, str. Teleorman, mobilat, utilat, preţ 86.000 euro, negociabil. In-formaţii și alte detalii la tel. 0740-694047.

¤ PF vând apartament 3 came-re pe Calea Turzii, 79 mp utili, decomandat, mobilat, utilat, i-deal pentru locuinţă închiriere, investiţie. Apartamentul este compus din 2 camere, 1 living, 1 bucătarie, 2 băi, 2 balcoane, 2 spaţii de depozitare, loc de parcare cu CF. Pret 119.900 Eu-ro, negociabil. Tel. 0745-025163, 0726-337157.

CASE/CABANE

¤ Vând casă de vacanţă în com. Borșa, jud. Cluj, suprafaţa 3000 mp, teren cu pomi fructifi eri, utili-tăţi, apă în curte, curent electric. Pentru informaţii sunaţi la tel. 0741-079283. (3.7)

¤ Vând în Turda, casă și grădină mare, suprafaţa totală 1400 mp, parţial pantă, zona Romana, liniș-tită, cu toate utilităţile, asfalt, ac-ces ușor spre centru și autostradă. Informaţii la tel. 0722-353810 sau 0745-605924. (3.7)

¤ Ocazie! Vând casă cu 3 camere, baie, bucătărie, cămară, beci, so-be noi, apă caldă, pomi tineri de brazi, tuia, fosă septică la DN, la 7 km de Borsec, renovată com-plet. Infromaţii la telefon 0744-643989. (3.7)

¤ Vând două case + anexe în Tureni, în aceeași curte (se vin-de și separat), supr. totală 6500 mp, curte, livadă, teren arabil, utilităţi, apă, gaz, cu-rent, întăbulat, preţ negociabil. Inf. suplimentare la tel. 0745-182440.

¤ Vând casă cu grădină în co-muna Vorniceni, str. Uzinei, ju-deţul Botoșani, cu multe auxili-are pe lângă casă. Pentru infor-maţii suplimentare și alte deta-lii sunași la tel. 0763-769120.

ÎNCHIRIERI

SPAŢII

¤ Închiriez curte/grădină cu casă la ţară, lângă Cluj, cu posibilita-tea de a ţine mai mulţi câni în curte, ofer 1200 RON/lună. Aș-tept oferte la tel. 0741-455348. (3.15)

TERENURI

¤ Vând urgent în Florești, în su-prafaţă de 1800 mp, cu C.F., front la stradă 17,5 m, vis-à-vis de blocurile ANL, cu mult sub preţul pieţei. Informaţii și detalii suplimentare la telefon 0746-402720. (6.7)

De vânzare teren intravilan 2500 mp în

localitatea Tureni nr. 111, judeţul Cluj, plus

construcţie casă de locuit 70 mp, compusă din 2

camere, hol, bucătărie şi baie, curent electric, apă la fântână, zonă foarte

liniştită.

Informaţii la tel. 0751-760639, 0723-172514.

¤ Vând teren în intravilanul Clujului, supr. 500 mp, la dis-tanţa de 1,5 km de Iulius Mall, cu utilităţi, apă, curent, cu C.F. în regulă. Inf. suplimentare la tel. 0752-397165 sau 0745-501314.

¤ Vând 2 parcele de teren lân-gă lacul din Chinteni, supr. 613 mp, front 18 ml la drum jude-ţean, preţ 15 euro mp. Inf. și relaţii suplimentare la tel. 0745-251703.

¤ De vânzare teren extravilan în comuna Cămărașu (jud. Cluj), hotarele „Iricău și Fântânele”, arabil 1,60 hectare, respectiv

0,77 hectare. Tel. 0729-442.031.

¤ Vând teren în supr. de 800 mp, front 17,78 ml la sosea asfaltată, în centrul satului Mă-cicașu, com. Chinteni, cu toate utilitatile. Informaţii suplimen-tare la tel. 0734-777772.

¤ Vând teren extravilan, cu uti-lităţi, în apropiere (paralel) de Wonderland, suprafaţa 2900 mp, preţ 20 euro/mp, negocia-bil. Informaţii suplimentare la tel. 0745-182440.

¤ Vând 5800 mp, teren arabil în sat Câmpenești, com Apahida. Preţ negociabil. Tel. 0758- 051260.

¤ Vând teren intravilan în supr. de 400 mp, front 14,61 ml și teren în supr. de 2438 mp front, 22 ml la șoseaua asfalta-tă, curent, apă, gaz în apropie-re. Cei interesaţi pentru detalii, pot suna la tel. 0734-777772.

LOCURI DE MUNCĂ

Angajăm

ŞOFERI TIRcurse tur-retur Cehia,

contract 4 curse/lună,

diurnă+salariu.

Relaţii de la ultimele

locuri de muncă.

Informaţii suplimentare la

tel. 0727-667733. (1.7)

¤ Caut loc de muncă în domeniul alimentaţiei publice, pe postul de BUCĂTĂREASĂ, responsabilă, pri-cepută, îndemănatică. Ofer și cer seriozitate maximă. Pentru oferte vă rog apelaţi 0758-356073.

¤ Caut cioban la oi, cu experien-ţă, care sa știe să mulgă. Cerem și oferim seriozitate. Pentru infor-maţiile suplimentare apelaţi la tel. 0758-356073.

¤ Clujean serios caut de lucru cu ziua, sau execut zugrăveli în lava-bil, plachez în polistiren, repar șpa-leţi, vopsesc în ulei pe lemn, fi er, trag glet. Ofer calitate, seriozitate maximă. Cei interesaţi mă pot contacta la 0749-974302. (3.7)

¤ Caut de lucru ca ȘOFER, experi-enţă 18 ani (și pe comunitate), cat. B și C, cunoscător al lb. ger-mane și engleze. Rog și ofer seri-ozitate. Sunaţi la tel. 0752-397165 sau 0745-501314

¤ Caut de lucru în domeniul gas-tronomiei, part-time (în zilele li-bere), experienţă în domeniu. Cer și ofer seriozitate. Rog sunaţi la tel. 0745-802150.

SERVICII

ElectrotacVÂNZĂRI-CONSUMABILE-SERVICE

Case de marcat, Cântare electronice,

cititoare coduri de bare, conectare case de marcat-PC

POS-URI

Tel: 0264-421506; 0729-072651;

0722-357640; 0722-437444

Str Frunzișului, nr. 29, Cluj-Napoca,

Varianta Zorilor-Mănăștur

www.electrotac.ro

¤ Expert contabil autorizat, ţin evi-denţă contabilă la fi rme mici, mari și persoane fi zice. Pentru informa-ţii suplimentare sunaţi la tel. 0744-501252. (3.7)

¤ Caut persoană pentru pregăti-re/livrare pachet lunar la Peniten-ciarul Aiud, pentru un intelectual ardelean. Vă rog să scrieţi pe adre-

Monitorul de Cluj nu este responsabil în nicio circumstanţă pentru acurateţea sau conţinutul anunţurilor publicate, nu răspunde moral sau material pentru eventualele prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparţine exclusiv autorilor anunţurilor.

Monitorul publică GRATUIT* anunţuri de MICĂ PUBLICITATE primite prin e-mail (anunturi@monitorulcj.ro) şi SMS cu tarif normal la numărul 0787-565192

* Anunţurile sunt gratuite exclusiv pentru persoane fizice, în limita a 20 de cuvinte.

- Anunţurile pentru rubricile „Acorduri de mediu“, „Citaţii“, „Pierderi“, „Matrimoniale“ şi „Mulţumiri“ prezi că toare se taxează integral.

- Anunţurile trimise prin e-mail sau SMS beneficiază de 2 apariţii consecutive şi vor fi publicate în termen de 48 de ore de la trimitere.

- Datele de contact publicate în anunţ vor fi exclusiv adresa de e-mail de la care a fost transmis anunţul, respectiv numărul de telefon de la care a fost expediat SMS-ul.

sa: Bat Gabriel, Penitenciarul Aiud, jud. Alba. (5.7)

¤ Întreţinere, reparaţii, reglaje la utilaje de tâmplărie. Informaţii la tel. 0741-192255 sau 0727-701469.

¤ Montăm uși și geamuri, autori-zat Porta Doors. Informaţii la tel. 0745-993104.

¤ Depanare și reparaţii TV la do-miciliul clientului, cu garanţie. Pen-tru informaţii suplimentare sunaţi la 0264-547523, 0744-877328.

ELECTRO

¤ De vânzare TV PANASONIC, preţ 300 RON. Prioritate au stu-denţii și pensionarii. Informaţii și detalalii la tel. 0721-356827 sau 0364-143746.

¤ Vând TV color marca DA-EWOO, stare bună, preţ 60 RON, negociabil. Inf. suplimentare la tel. 0264-542151. (3.7)

¤ Vând cuptor electric nou, ru-sesc, reșou electric nou, mare, făcut la comandă, la preţuri ne-gociabile. Informaţii la 0264-590688, seara. (3.7)

MOBILIER

¤ Vând canapea, pat simplu, du-blu, dulapuri, mese, toaletă cu oglindă, mobilă de bucătărie, bi-rou, bibliotecă. Pentru informaţii suplimentare sunaţi la 0723-435446. (5.7)

UZ CAZNIC

¤ Vând pentru baie, chiuvetă fa-ianţă albă, cu baterie, 60 x 50 cm, WC cu rezervor și capac, calo-rifer 95 x 60 cm și candelabru cu 3 braţe cu abajure sticlă opaca. Informaţii la tel. 0743-515388 sau 0264-440108. (3.7)

¤ Vând mașină de cusut. Informaţii la telefon 0264-437710. (3.7)

¤ Vând aragaz cu 4 ochiuri + ho-tă, preţ 350 lei, negociabil. Pen-tru informaţii sunaţi la tel. 0745-569336. (3.7)

¤ Vând cuptor electric nou, ru-sesc, preţ 150 RON. Pentru infor-maţii suplimentare sunaţi la tel. 0735-176040. (3.7)

¤ Vând cabină de duș, nouă, am-breaj original. Informaţii la tele-fon 0264-437710. (3.7)

¤ Vând 2 geamuri termopan RE-HAU, cu folie pe ele, înălţime 188 cm, lăţime 120 cm, ideal pentru în-chis balcoane, pentru ferestre, des-hidere stânga, oscilobatant, preţ 600 RON. Tel. 0748-220979. (3.7)

¤ Vând aragaz în stare foarte bu-nă, preţ bun. Sunaţi la tel. 0735-176040. (3.7)

AUTO-MOTO

¤ VÂND Dacia 1410, an 1997, pen-tru programul RABLA, acte în regu-lă, preţ negociabil. Informaţii și relaţii suplimentare la telefon 0740-694047.

¤ Vând OPEL ZAFIRA 1,9 diesel, an 2008, 7 locuri, culoare gri, 210.000 km, în stare bună de funcţionare. Preţ negociabil. In-formaţii și relaţii suplimentare la telefon 0740-694047.

¤ Vând DACIA 1307L, an 1995, pentru programul RABLA, acte în regulă. Informaţii și relaţii la tele-fon 0754-312994.

DIVERSE

¤ Vând palton bărbătesc nou, elegant, foarte potrivit pentru evenimente, din stofă de lână, culoare gri/negru, mărimea 52. Preţ foarte avantajos. (3.7)

CĂRŢI/REVISTE

¤ Vând reviste de modă pen-tru croșetat și diferite materi-ale pentru croșetat, preţ ne-gociabil. Informaţii supimen-tare la 0264-590688, seara. (3.7)

¤ Vând 2 cataloage: Plantele căminului tău – Ghid de îngri-

jire a plantelor de interior, 396 pliante și Grădinărit în o-rice anotimp, 252 pliante. In-formaţii la tel. 0744-479172. (3.7)

¤ Vând cărţi de beletristică, medicale. Informaţii la tel. 0264-541633. (3.7)

¤ Vând urgent suplimentele a-părute în colecţii complete de la ”Jurnalul Naţional”, după cum urmează: 250 buc Ediţie de colecţie, 240 buc Jurnalul Casei Tale, 302 buc Bucătăria Mea, 258 buc Sănătatea, 60 buc ZOOM și 50 buc diverse, credinţă, călătorii. Preţ negoci-abil. Informaţii suplimentare la tel. 0264-321720. (10.20)

¤ Vând coleţia ”007 James Bond”, nou; 14 buc cărţi; 20 DVD-uri, preţ informaţiv 700 RON. Informaţii suplimentare la tel. 0264-321720. (8.20)

TELEFOANE

¤ Vând MOTOROLA MOTO E4 Plus, nou, cu garanţie 2 ani,

ecran de 5,5 inchi, cameră foto 13 MP, 3 GB RAM, 5000 mAh. Îl vând la preţ de ofertă, l-am pri-mit cadou și nu am nevoie de el. Preţ 600 RON. Sunaţi la la tel. 0741-455348. (3.15)

COLECŢIONARI

¤ Vând pentru colecţionari revista LUMEA AVIAŢIEI DIN ANII “80-90 , enciclopedie completă. Informaţii suplimentare la tel. 0723-064864. (3.7)

PIERDERI

¤ „Banca Transilvania SA declara pierdut certifi catul constatator eli-berat de ORC de pe langa Tribu-nalul Cluj pentru autorizarea ur-matoarei unitati teritoriale:

1. Agentiei „SIBIU”, cu sediul in mun. Sibiu, str. G-ral Gheorghe Magheru, nr. 1-3, cu intrare din Piata Mare, jud. Sibiu

2. Agentiei „SUD” Ramnicu Val-cea, cu sediul in mun.Ramnicu Valcea, str. Calea lui Traian-Sud, Bloc S9, Etaj P, jud. Valcea.

Le declaram nule”

LICITAȚIE PUBLICĂ

AEROCLUBUL ROMÂNIEI cu sediul în București, sector 1, B-dul Lascăr Catargiu, nr. 54, organizează licitaţie publică deschisă pentru închirierea unei suprafeţe de 15 mp din turnul de paraşutism, situat în localitatea Cluj-Napoca, str. Călărașilor nr.3, judeţul Cluj, cu destinaţia - instalare antene RF și echipamente RRU - 3 bucăţi.

Data limită pentru depunerea ofertelor este 28.02.2019, ora 10.00, la sediul AR. Data de deschidere a ofertelor este 28.02.2019, ora 11,00.

Contractele de închiriere se vor încheia pentru o perioadă de 10 ani. Caietul de sarcini se poate ridica de la sediul AR. Tel./fax. 021-312.36.19.

AUTORIZAȚIE DE MEDIUÎn conformitate cu OUG 195/2005 privind protecţia

mediului, aprobată prin Legea 265/2006 cu modifi cările și completările ulterioare și a ordinului 1798/2007, S.C. EUROMA SPORT S.R.L. începerea demersurilor în vederea revizuirii Autorizaţiei de Mediu pentru obiectivul Atelier productie si comercializare aparate si echipamente pentru sport din Municipiul CLUJ-NAPOCA, str. CÂMPUL PÂINII, NR. 3A, jud. Cluj.

Eventualele sugestii și reclamaţii se vor depune la sediul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 99, biroul „Relaţii cu publicul”, după următorul program: luni-joi între orele 13:00 – 16:00 și vineri între orele 12:00 – 14:00.

AUTORIZAȚIE DE MEDIU

S.C. AUTO SERVICE FKD S.R.L., în calitate de titu-lar, anunţă publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare, conform cu Hotărârea de Guvern nr 1076/2004, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru planul ”Elabo-rare PUZ pentru construire ansamblu de 3 imobile de locu-inţe colective P+3E+Er, împrejmuire teren, racorduri şi bran-şamente la utilităţi“ - situat în comună Florești, sat Florești, strada Șesul de Sus, jud Cluj. Prima versiune a planului poa-te fi consultată la sediul benefi ciarului, sat Florești, str Șesul de Sus nr 4, ap 5 din data 19.02.2019, între orele 8-14.

Publicul interesat poate transmite, în scris, comentarii și su-gestii, până în data de 08.02.2019, la Agenţia pentru Protec-ţia Mediului Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, bl 9B, cod 400609, tel. 0264-410722, fax 0264-410716, e-mail: offi ce@apmcj.anpm.ro în zilele de luni-vineri, între orele 9:00-14:00.

marți, 19 februarie 2019 monitorulcj.ro 11

ASTĂZI LA TVTVR 1

12:30 Tribuna partidelor

parlamentare

13:00 Aici, acum

14:00 Telejurnal

14:55 Vorbește corect!

15:00 Calea, adevărul, viaţa

16:00 Maghiara de pe unu

17:00 Telejurnal

17:05 Întrebări și răspunderi

18:00 Unirile romanilor

19:00 Pulsul zilei

20:00 Telejurnal

21:00 România 9

22:10 O vacanţă de vis

23:50 Vorbește corect!

ANTENA 1

13:00 Observator

14:00 Guess My Age –

Ghicește vârsta

16:00 Observator

17:00 Acces direct

19:00 Observator

20:00 Asia Express

23:00 Xtra Night Show

PRO TV

13:00 Știrile Pro Tv

14:00 Lecţii de viaţă

15:00 La Maruţă

17:00 Știrile Pro Tv

18:00 Ce spun românii

19:00 Știrile Pro Tv

20:30 Las fi erbinţi

21:30 Ferma

23:30 Știrile Pro Tv

PRIMA TV

12:00 Teleshopping

14:00 Benny Hill Show

14:30 Teleshopping

15:05 Focus

16:00 Elisa

17:10 Trăsniţi

18:00 Focus 18

19:30 Mama mea gătește

mai bine

20:30 Capcana timpului

22:30 Starea naţiei

23:30 Trăsniţi

KANAL D

12:00 Știrile Kanal D

13:00 În căutarea adevărului

14:30 Teo Show

17:00 Puterea dragostei

19:00 Știrile Kanal D

20:00 Exatlon

23:15 FanArena

LOOK TV

13:30 Teleshopping

14:30 Magazin UEFA

Champions League

15:00 Teleshopping

16:00 Matching Champions

17:00 Știrile Look Sport

17:30 Fotbal Liga 1 Betano:

CS Concordia Chiajna – FCSB

19:30 Magazin UEFA

Champions League

20:00 Fotbalist de România

20:30 Matching Champions

21:30 Rezumatele Ligii I

Betano

22:00 UEFA Champions

League: Lyon – Barcelona0729–15.86.00

www.batrom.ro

ANUNŢ DE ANGAJARE

Reprezentanţa Auto Hyundai Sibiu

angajează:

Electrician auto

Tinichigiu auto

Vopsitor auto

Pregătitor vopsitorie auto

Se oferă pachet salarial atractiv și cazare.

Informații la telefon: tel 0752-449012

SecondTex angajeazăvânzătoare

Locul Jobului: Cluj NapocaDescrierea jobului- servirea clienţilor- manipularea casei de marcat- aranjarea și punerea hainelor pe rafturi- recepţionarea și gestionarea mărfi iCe cerem:-responsabilitate-sociabilitate-cunoașterea modei-experienţa în domeniul vânzării de haine- angajăm și bărbaţi și femei- vorbirea limbii maghiarăCe oferim:Salar atractivZilnic 8 oreBonusuri de haineInformaţii: nr Tel: 0748 228 553 şi info@secondtex.ro

60%

900 magazine specializateîn cartușe pentru imprimante

CLUJ-NAPOCA, Piața Cipariu, Tel: 0364266523cluj@prink.ro www.prink.ro

Acesta este nu numai scopul esenþial al pe care îl luãm zi de zi faþã de clienþii

Adresa: Bd. Muncii Nr. 16, Cluj-Napoca,Tel 0264 415 262; 0722 424 000; 0732 127 114

0720 543 737; 0726 777 319

LICITAȚIE PUBLICĂ

EXPERT INSOLVENŢĂ SPRLîn calitate de lichidator judiciar al

PORTAL INDUSTRIAL SRL – în faliment, in bankruptcy, en faillite

ANUNŢĂ VÂNZAREA PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ A ACTIVELOR:

Construcţii şi teren intravilan în suprafaţă de 5.472 mp, înscrise în CF nr. 57682, nr. top. 1385/2/1, 1387/1, 1388/1, situate în Luna de Sus, Comuna Florești, FN, Jud. Cluj. Preţul de pornire a licitaţiei este de 389.867 lei, exclusiv TVA.

Licitaţia va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar din Deva, Str. Iuliu Maniu, nr. 2, Jud. Hunedoara, în data de 12.03.2019, ora 16:00.

Ofertanţii sunt obligaţi să se prezinte la sediul lichidatorului judiciar cu cel puţin 24 de ore înainte de data organizării licitaţiei, în vederea depunerii garanţiei de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum și pentru achiziţionarea caietului de sarcini.

În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în data de 19.03.2019, 26.03.2019, 02.04.2019, 09.04.2019 şi 16.04.2019 în aceleaşi condiţii

Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar cu 48 de ore înainte de data licitaţiei.

Informaţii suplimentare se pot obţine la:Tel: 0354.405.232Fax: 0254.713.311Mobil: 0726.785.348Email: offi ce@expertinsolventa.ro

LICITAȚIE PUBLICĂ

Subscrisa, PHOENIX OMEGA IPURL, lichidator judiciar al PRODNEF COM S.R.L. – (în faliment, in bankruptcy, en faillite), organizează licitație publică cu strigare pentru vanzarea proprietății imobiliare teren și hală de depozitare situate în Slatina, str. Depozitelor, nr. 9, jud. Olt, precum și a bunurilor mobile constând în polidisc, mașină apăsat, pompă apă, cuptor topire aluminiu, sculă gestionare bandă metalică, spectometru solaris, calculator, basculă, laptop, lingouri aluminiu, combustibil lichida, motostivuitor.

Licitațiia se va organiza în data de 27.02.2019, ora 13:00, in Cluj Napoca, str. Ludwig van Beethoven, nr. 29 A. Documentația de înscriere va putea fi depusă până la ora 13:00, în ziua anterioară licitației.

În caz de neadjudecare, licitația se va repeta în datele 05.03.2019, 12.03.2019, la aceeasi ora si in aceleasi conditii de participare. Informații la telefon 0264/432.603.

SPORTSPORT.marți, 19 februarie 2019

Meci amical, U-BT – OverseasEchipa de baschet masculin U-Banca Transilvania profi tă de pauza competiţională pentru a disputa un meci amical împotri-va jucătorilor de la Overseas Basketball Combine, o selecţio-nată a jucătorilor americani ca-re nu au angajament în acest moment și care sunt dornici de afi rmare. Partida face parte din OBC România – Tour Team ce se desfășoară în perioada 15-24 februarie 2019. Meciul are loc astăzi, 19 februarie, începând cu ora 19:00 la BTarena. Intrarea este liberă.

HC Buzău vine să joace cu ”U” Cluj

Echipa de handbal masculin a Universitatea Cluj va primi, miercuri, 20 februarie, vizita formaţiei CS HC Buzău 2012. Partida dintre cele două echipe contează pentru etapa 19 din Liga Zimbrilor și va avea loc în Sala Sporturilor „Horia Demian”. În etapa trecută, uni-versitarii au cedat în deplasare cu Dinamo București, 38-50, iar Buzău a pierdut la un gol jocul cu CSM Făgăraș de acasă, 24-25. Echipa din Buzău se afl ă pe locul 11 în clasament cu 12 puncte, iar clujenii ocupă locul 14. Preţul unui bilet de intrare la meci este 10 lei, studenţii și pensionarii au 50% reducere, iar elevii intră gratuit pe baza carnetului de elev.

Argint la ştafetă pentru Gal şi BelgyanCampionatul Balcanic de Sală pentru Seniori a avut loc sâm-bătă, 16 februarie, la Istanbul, Turcia. Delegaţia României, care ne-a reprezen-tat la cea de-a 24-a ediţie a Campionatului Balcanic rezer-vat seniorilor, a fost formată din 32 de atleţi (18 la mascu-lin și 14 la feminin), dintre ca-re patru sunt legitimaţi la Universitatea Cluj: Camelia Gal, Sanda Belgyan, Zeno Moraru și Robert Parge. Camelia Gal și Sanda Belgyan, alături de Cristina Bălan și Iulia Banaga, au câștigat ar-gintul la ștafeta 4×400 metri cu timpul 3:42,39. În schimb, ștafeta masculină de 4×400 metri a obţinut medalia de bronz, timp 3:15,20, fiind compusă din Cristian Radu, Denis Dobrică, Zeno Moraru și Mihai Pîslaru. La probele indi-viduale de 400 metri, Robert Parge s-a clasat pe locul 7, timp 48,26, iar Zeno Moraru pe locul 12, timp 49,23.

Pe scurt

Românca Simona Halep

a urcat o poziţie faţă

de săptămâna trecută şi

se afl ă pe locul al doilea

în clasamentul mondial

al jucătoarelor profesio-

niste de tenis (WTA), dat

publicităţii luni, după

fi nala jucată la Doha.

Halep se afl ă la peste 1.400

de puncte de liderul Naomi

Osaka, japoneza care a câş-

tigat ultimele două turnee de

Mare Şlem. Americanca Sloa-

ne Stephens ocupă locul al

treilea, la 230 de puncte de

româncă.

Jucătoarea română de te-

nis Simona Halep a fost în-

vinsă de belgianca Elise Mer-

tens cu 3-6, 6-4, 6-3, sâmbă-

tă, în fi nala turneului WTA de

la Doha (Qatar), dotat cu pre-

mii totale de 916.131 dolari.

După această fi nală rata-

tă, Simona Halep a decis să

renunţe la serviciile noului

său antrenor, belgianul Thi-

erry Van Cleemput, conside-

rând neconcludentă colabo-

rarea cu acesta, ea urmând

să se pregătească singură la

turneul de la Dubai, ce a de-

butat duminică, informează

cotidianul L'Equipe.

România mai are doar trei

jucătoare în top 100, celelal-

te două fi ind Mihaela Buzăr-

nescu, rămasă în continua-

re pe locul 29, şi Irina Begu,

care a urcat trei poziţii şi se

afl ă pe 72.

La dublu, cinci românce

sunt în prima sută, Mihaela

Buzărnescu se menţine pe

27, Irina Begu, pe 35, Ralu-

ca Olaru a urcat două locuri

şi e pe 40, Monica Niculescu

a urcat patru trepte şi se afl ă

pe 47, iar Irina Bara a urcat

un loc şi e pe 61.

Simona Halep a revenit pe locul 2 WTA

1 (1). Naomi Osaka (Japonia) 6.970 puncte

2 (3). Simona Halep 5.537

3 (4). Sloane Stephens (SUA) 5.307

4 (2). Petra Kvitova (Cehia) 5.120

5 (5). Karolina Pliskova (Cehia) 5.055

6 (7). Elina Svitolina (Ucraina) 5.020

7 (6). Angelique Kerber (Germania) 4.960

8 (8). Kiki Bertens (Olanda) 4.885

9 (9). Arina Sabalenka (Belarus) 3.565

10 (11). Serena Williams (SUA) 3.406

.............................................................

29 (29). Mihaela Buzărnescu 1.650

72 (75). Irina-Camelia Begu 797

104 (105). Ana Bogdan 590

108 (92). Sorana Cîrstea 566

136 (106). Monica Niculescu 453

163 (163). Alexandra Dulgheru 355

Clasamentul WTA la simplu

Până la numirea unui nou

antrenor, interimatul la

CFR Cluj va fi asigurat de

Alin Minteuan, 42 de ani.

Acesta era antrenor la echi-

pa a doua a „feroviarilor”.

CFR Cluj nu a reuşit în 2019

să obţină nicio victorie, iar

acest lucru, împreună cu ce-

rerile repetate de noi jucători

par să-i fi e fatale antrenoru-

lui Antonio Conceicao.

După ce în acest an CFR

Cluj a reuşit doar un egal cu

FC Hermannstadt şi cu Astra

Giurgiu, şi o înfrângere cu U

Craiova, poziţiile de pe ban-

ca tehnică se clatină.

Deşi a început noua aven-

tură la CFR cu o umilinţă în

faţa celor de la Dudelange în

Europa League, Antonio Con-

ceicao a dus echipa pe primul

loc în Liga 1. Formaţia din

Gruia a avut şi o serie de 15

meciuri fără înfângere, între-

ruptă de eşecul de la Craiova.

Şefi i campioanei României

s-au orientat către Jose Pesei-

ro. Antrenorul portughez care

a pregătit-o pe Rapid în sezo-

nul 2008-2009 a învăţat mese-

rie de la Carlos Queiroz, când

i-a fost secund la Real Madrid,

în 2003, scrie telekomsport.ro.

Portughezul Jose Peseiro

(58 de ani) vine la Cluj pen-

tru a-i lua locul conaţionalu-

lui său Toni Conceicao (57 de

ani) pe banca lui CFR Cluj.

Fostul antrenor al Rapidului,

care a plecat din România cu

un sac de bani, revine pentru

a o face pe formaţia din Gru-

ia din nou campioană.

Dan Petrescu nu poate re-

veni la Cluj pentru că are o

clauză de reziliere mare la

Guizhou Hengfeng, iar cluje-

nii au apelat la agentul Toni

Curea, care îl va aduce pe Pe-

seiro la CFR, impresarul fi -

ind prieten cu fi nanţatorul

Neluţu Varga. Toni Curea es-

te cel care l-a adus pe Julio

Baptista la CFR Cluj, fotba-

list care se afl ă mai mult în

vacanţă în Ardeal, dar înca-

sează un salariu de 45.000

de euro pe lună.

Jose Peseiro a antrenat Ra-

pid Bucureşti o jumătate de

sezon (2008-2009), unde a

avut un salariu record de 1

milion de euro. Însă, în ur-

ma rezultatelor slabe, patro-

nii de atunci George Copos

şi Fathi Taher au vrut să îl

demită pe portughez, dar

acesta nu ar fi plecat fără des-

păgubiri în valoare de apro-

ximativ 3 milioane de euro.

După returul cu Wolfsburg

care a dus la ratarea califi că-

rii Rapidului în grupele Cu-

pei UEFA, suporterii i-au ce-

rut demisia şi pe 12 ianuarie

şi-a încheiat “mandatul” de

la Rapid. În 16 partide în Li-

ga 1, acesta a reuşit să obţi-

nă doar 8 victorii şi 4 ega-

luri, echipa clasându-se la fi -

nalul anului pe locul 8.

Portughezul şi-a început

cariera de tehnician pe ban-

ca celor de la Montemor, apoi

a trecut pe la Oriental şi Naci-

onal. A trecut în postura de

secund al lui Carlos Queiroz

la Real Madrid, apoi le-a pre-

gătit pe Sporting Lisabona,

Al-Hilal, Panathinaikos, Bra-

ga, Al-Wahda, El Ahly Cairo,

FC Porto, Sharjah Cultural

Sports Club, Vitoria Guimara-

es şi Sporting Lisabona.

După aventura din Giuleşti,

Peseiro a fost numit selecţio-

nerul Arabiei Saudite, pentru

17 partide. Din noiembrie, an-

trenorul de 58 de ani este li-

ber de contract, după despăr-

ţirea de Sporting Lisabona.

Conceicao, demis de la CFR.Peseiro ar putea fi noul antrenor.Antonio Conceicao a fost demis de la CFR Cluj, după rezultatele slabe ale campioanei en titre în startul lui 2019. Inevitabilul s-a produs luni după-amiază.

Portughezul Jose Peseiro a fost antrenorul Rapidului în perioada 2008-2009

După remiza din meciul dintre CFR Cluj și Astra Giurgiu, FCSB poate veni la un singur punct în spatele liderului din Cluj.Antrenorul echipei de pe locul secund al Ligii 1, Mihai Teja, a declarat, într-o conferinţă de presă, că nu este interesat de parcursul principalei contra-candidate la titlu, CFR Cluj, ca-re are doar un punct câștigat în cele două meciuri disputate în acest an în Liga I.Întrebat dacă se aștepta la un parcurs așa de slab al for-maţiei CFR Cluj după pauza competiţională, antrenorul echipei FCSB, Mihai Teja a răspuns că nu-l interesează ce face echipa din Gruia.„Nu mă interesează ce face CFR Cluj. Mă interesează nu-mai de echipa noastră. Noi, CFR, Craiova și celelalte echipe care vor intra în play-off ne vom bate pentru fi ecare punct pus în joc. Sunt obiective în-drăzneţe pentru fi ecare echi-

pă. Craiova e o echipă bună, la fel ca CFR, ca Dinamo... Botoșani și Astra sunt și ele în formă bună. Eu m-aș bucura să fi u pe primul loc la 6-7 puncte distanţă, dar deocam-dată important e să câștigăm meciurile. Toate jocurile sunt importante, noi ne dorim să devenim mai puternici de la meci la meci, să jucăm un fot-bal mai bun. Prima dată tre-buie să ne uităm în curtea noastră și după aceea să ana-lizăm alte echipe. Îmi doresc ca noi să devenim mai puter-nici și rezultatele celorlalte contracandidate să ne intere-seze mai puţin”, a declarat Mihai Teja.Echipa de fotbal CFR Cluj a ter-minat la egalitate, 1-1, parti-da de pe teren propriu cu Astra Giurgiu, din cadrul eta-pei a 24-a a Ligii I, iar FCSB se poate apropia la un punct în clasament în cazul unei victorii cu Concordia Chiajna.

Teja: „Nu mă interesează ce face CFR Cluj”