No. 7. Un numOr, 25 b. Mercuri., 12 (24) Ianuarie 1877.

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL :

PE AN, TREI-DECI i OSE ; BASE LUNI, 20 LEI

(Antiü Ianuarie i ntAift Iulie )

AL ROMANIEI

ANUNCIURILE :

LINIA DE TREI-DECI LITER& TREI-DEOI BANI

( inserarea II-a si mal departe, 20 b.)

Pretul unel publicatil judiciare,0116 la einel-deel 110, eincl lei; érA mal

mare de cineT-deei unii, eoe lel

DIRECTrIINEA :strada German A, curtea .erban-Vodl

Serisorile nefrancate se refus6

Inserlit i reclame , 6o b. linia,inserarea II-a 0 mai departe, 20 bani linia.

Anunciurile se primese i eu anal

M. S. Domnitorul pléd astitlí sl vê-neze lu pAdurile de la Ciilditru§antse TA intóree JonI, 13 ale eurentell tuCapital&

SUMARPARTEA OFICIALA Ministend de interne:

PrescurtArl de deereteMinisterul de finance : Decisiune ministe-

rialA.PARTEA NEOFICIAL A. Comunicat.

Sumarul sedintel Adunärei deputatilor de la 10Ianuarie 1877. Sedinta Senatului de sérAde la 23 Deeemrbe 1876. Sedinta AdunAreideputatilor de la 4 Ianuarie 1877.

Anunciarl ministeriale, judiciare, administra-tive si partieulareMINUIVIM

PARTEA OFICIALA

Bucurescl, 11 lanuarie 1877.

MINISTERUL DE INTERNE.

Prin inaltul decret sub No. 48,de la 10 Ianuariii 1877 , dupg pro-punerea flcutg prin raport de D. mi-nistru secretar de Stat la departamen-tul de interne , sunt munitY si permu-tatl:

D. V. Holban, actual prefect de lajudetul N6mtu, in asemenea calitatela judetul Fticiü , in locul D-IuT Ia-mandi, demisionat.

D. G. Livezénu , actual prefect dela judetul Bacgii, in asemenea cali-tate la judetul Némtu , in locul D-luÏV. Holban, permutat.

D. Vilner, prefect 1a judetulin locul D-lui G. Livezénu, perinutat.

Prin decretul domnesc cu No. 2,296,

din 13 Decembre 1876, dupg propu-nerea fgcutg prin raport de acelasiD. ministru, s'a aprobat D-eï VitaliaTeodori, socia repausatuluï doctor A-lexandru Teodori , ug pensiune de lei'166 , haul' 66 , pe lung, jumkate dinléfa ce a primit repausatul su1 socitide la epitropia spitalelor case): SantulSpiridon din Iasi', si care pensiune seva plgti din casa acei epitropit

MINISTERUL DE FINANCE.=11

Decisiune

Ministru secretar de Stat la departa-mentul financelor,

Avhd in vedere art. 43 al legeT gene-rale a vAmilor,

Decide :Art. I. D. Nicoleseu Gheorghe, fost su-

pra-veghetor el. II, la desfiintatul biuraitde vamA SAIAtrucu, este numit in postulde impiegat de eaneelarie el. IV, la vamaRiu-VaduluT, devenit vacant prin avansa-rea titularulut Iones :u George.

Art. II. Deeisiunea de faciA se va pu-blica in Monitorul oficial.

Art. III. D. director general al vAmilorei contributiunilor indireete este insärei-nat cc esecutarea decisiunel de facA.

Rena in Bucuresd, la 5 Ianuariii 1877.P. ministru finaneelor, B. Brittiann.No. 270. 1877, Ianuariti 5.

PARTEA NEOFICIALA

Bucuresct, 11 Ianuarie 1877.

Jurnalul Timpul de la 9 lanuariti, in ar-

ticolul Despre situatia financiarl ei des-

.111011=11111 41111111111011.111MraMM

pre eausele et" and shag despre u con-vorbire partiertlarg care a avut loc la Se-nat, (lice cA D. ministru de finance ar fir6spuns D-lut G. Cantacuzino, relativ lasituatia financiarA presentatA CorpurilorLegiuitóre cA s'a convins, ri adevèr, si

D-sa, cA sunt inesactitAtt in situatinneape care a presentat'o , dérà cl a fost ¡use-lat de directorul, comptabilitAteï generale."

Se face cunoscut, cA tu convorbirea din

tre D. ministru cu D. Cantacuzino , rtl,s-

punsul D-10 ministru a fost cu totul al-tul: la cele lise de D. Cantacuzino cA es -punerea situatiuneï fiaanciare contine ine-

sactitAtT, D. ministru a r6spuns cA cifrele

se pot verifies de cAtre ort-cine la minis-terul de finance dupa scriptele si actele deunde a fost estrase, si décA intr'adevgr se

vor fi strecurat erorT, se va face rectificare.

Se publica dérl cele ce precedil spre res-

tabilirea adevgrului.

ADUNAREA DEPUTATILOR.

SESIUNEA. ORDINARA.

Surnarul ,sedinta de la 10 lanuariii, 1877

Preeedintia domnuld preeedinte O. A.Roseti.

Sedinta se deschide la ame4T.Presentï 90 D-nt deputatï.Sumarul eedinteï precedente se aprobA.Se acord/ deputat Zam-

firescu Petre.Se trAmite la comisia de petitiï, peti-

tiunea locuitorilor comunet Filióra, a lo-cuitorilor dupa mosia Dolhenit, judetul

284 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEl

Fálciü si a preotului si cântAretului de labiserica comunei Enichioi din Basarabia.

SA trAmite la comisia comunalA petitiu-nea locuitorilor comune Ilriciii , judetulFacitt.

Se tramite la Comisia de verificare, pro-testul a doui alegAtori din cologid. I deBolgrad.

Se continue discutiuuea asupra budge-tale ministerulul (le resbel.

D. ministru de resbel propane ca in lo-cul sefilor de biuroil clasa II ce se pro-pane a se suprinaa din administratitmeacentrall, prin amendamentul ce urméeA ase vota din noil in acéstA sedintl , «A sesuprime lefii de biurott clasa I. Economiaast-fel find mai insemnatA. Adunarea in-cuviint6s1 a se face ac6stA modificare inprojectul de budget.

Capitolul II. La art. 3, Stat major dom-nesc, se adaogl accesorii le do eoldA depAbudgetul pe 1876.

Indemnitatea de furagii1 de sub acelasilarticol se adopta dspA cum se propanede comisiunea budgetarA.

Art. 4. Stat m ijor general, se adoptillcu urmAtorul amendment:

Ca to 'Ice de 5 generali de brigadA sAse prevadA in bu lget numai 4, rilmanAndlnumai unul in loc de doul" pentru infante-

irie."Corpul de stat-major si functionaril mi-!

litar`i, se adopta dupA cum se propune decomisiunea budgetara :

Accesol iile de sold& se adoptA zalcu-lându-se numai pentru 4 generall de bri-gadA ta loe de 5 clupA cum pre:edea pro-jectul comisiunel.

Indemnitatea de furagiii asemenea.Inclemnitate de curse pentru comandantul

piekX Bucuresci, se adoptA dupA cum sepropune de comisiunea budgetarl.

Indemnitatea de cancelarie asemenea.Art. 5. Justitia militara, se adoptit ast-

fel dtipA cum se propane de comisiuneabudgetarl, adAogAndu-se aecesoriile desolda dupA budgetul pe 1876 pentru gra-dele admise in projPctul comisiunel bud-getare (lei 5,760).

Art. 6. Intendenp militar& se adoptaadtiogitnduese accesoriile de solda pentrugradele dupl projectul conaisiun4 (lei11,520), chip budgeiul pe 1876 si supri-mându-se indemnitatea de furagiii ( lei4,015).

Indemnitate de cancelarie se adopt6 dupAprojectul comisiunei.

Art. 7. Scóla fiilor de militarY , se a-doptit, reduandu-se remuneraral profeso-rilor la cifra prevAdutA pentru profesorilde gimnasii si adAogindu-se accesoriile desoldA duph budgetul pe 1876, pentru gra-dele dupa projectul comisitin I (lei 1200 .

Art. 8. Seas; de infantcrie si cavalericse adopt5 dupa cum se propune de comi-sinnea oudgetara, adlogindu-se si acceso-riile de soldit dupit budgetul pc) 187e, pen-

tru gradele (WO projectul comisiund(lei 1,200).

Art. 9. Scaot de sub-oficerl , se adoptAast-fel dupl cum so propune de comisiu-nea budgetarA.

Art. 10. Scóla superióra de r'sboii, sesuprimA cifra pentru intiintarea el, dupapropunerea D-lui ministru do resbel.

Art. 11, Jandarmeria, devine art. 10 sise adopta dupa cum se propune de comisi-une, adAogindu-se si accesoriile de soldAdupA bulgetul pa 1876 (lei 8,880).

Art. 12, Vênatorg patru batalióne, de-vine art. 11 si se adoptA, prevèdêndu-sepentru medici gradatiunea, accesoriile desoldl prevAdute in budgetul pe 1876, siintercalându-se si pentru oficiAriac,eesoriile de soldA preOdute in acelaei.budg,et

Art. 13, Infanteria 8 regintente, devineart. 12 si se adoptA dupá cum se propune

-comisiune, prevWadu-se iusA pentramedial si farmacisli gradatianea, apatite-mentele si acceseriile de soldA prevAdutein budgetul pe 1876.

Se intercalA si pentrú cI altt ()Mariaecesoriile de soldA-prevOute in budge-tul pe 1876.

Art. 14, RosiorY, 2 reginvnte, devineart. 13 si se adoptA, prev6Peclu-se pentrumedici ei veterinari gradattunea, apunta-m rite acceseriile de soldA prevOdute inburdgetul pe 1876.

Se adaogA si ¡antra cet-alti oficiári ac-cesoriile de s prevNate ti aselasibudget.

Se adaogA asemenea cifra pentru tuflin-tarea a &log musici pentru aceste 2 regi-mente de cavalerie dupA budgetul pe 1876.

Sedinta se ridicl, la 5 si jumAtate oredupA amédi, anunciâniu-se cea viitóre peMarti, 11 lanuarie 1877.

SENATUL--

SESIUNEA ORDINARA

iedinta de s6ril din 23 Decembre, 1876.

Presedentia D-lui vice-presedinte 111i7hail Cogálniceanu, asistat de D-nii secre-tari aï biuroului. N. CAmArAsescu si StBella.

Sedinta se deschide la 8 ore sera.Presenti 37 D-nil senatoii.Nu ri_ispuniü h apelul nominal 30 D-nil

senatori, i anume:Bolnaa

Prea S. S. Mitropolitul primat,Gridov N., Negruzi Al., Pâcleanu N.; Pe-trovici St., Resetti Tetcanre

In congedih :Prea S. S. Episcopul de Râmnic, Prea

S. S. Episcopul de Roman, Prea S. S. E-piscopul de Husi, Prea S. S. Episcopal

12 (24) Ianuarie 18't

Dunirei jos, D-nii. lamandi Ión, VlaicuNicolae.

Nemotiva0 :

Prea S. S. Mitropolitul ModoveT si Su-céveï, D-nil Beboiceanu 1., CAlinescu T .

(col.), Casimir P., CobAleescu Gr., Dimi -trim G., Droso N., Greceanu Al. (Dr.), Is -voranu M., Lereseu Isaia, Matásaru T.,Miclescu Iorgu Etn., Mosca T., PleaoianuSt., Rosetti N. Bilituescu, Sturdza Dim., Le-ca G., RAscanu D.

vice-prelmdinte, M. CogIlniceanu.D lor, sedinta tiini deschisk vom urmacu discutiunea care &a facut astA-di di-minétá inprivinta comunicatiunel gayer-nului relativ la Coastitutiunea acordatA deguvernul Otoman.

Sant inscrist D. Apostoleanu, D. Glaieasi altii. D. Apostoleanu are cuv6ntul.

D. Apostoleanu. D-lor, vol catape cAt se !Ate mii scurt, name spre anu abuse de bane D-v. voiuti, dar, poemca cred cA acestA cestitme a fost destulde diseutatA si desvoltatA, si dreptateaeste negresit din partea aceea de unde nus'a adus in discutiune violenta.

Inainte de a rèspunde la argumentatiu-nea in cestiune, sa perrniteti sa ràdicun cuvkt, dis personal, la adresa mea dedare onor. D. ministru de interne; si in-drAsnesc a rAdica acest cuv(lat egdam tratat cestiunea de câ intr.rin mad.objectiv, am adus ivaintea D-v. fapte decare Ora are cunoscintA. El bine, onor. D.ministru de interne a credut cl spre a dis-trage atentiunea D-v. trebue sa atace per-sema mea, clichd crt am adus in discuti-une sieane, ca un laic advocat. InsA D-lor,sentimentele mole si edacatiunea mea, nu

indemnA de a vedeasi eg in profsesiu-nea de advocat uá speculA peutru c, apoica comersantil nechibsuiti sl vAd profitulin ruina celui de aceiaai profesiune. . . .

Dar nu este bine ca D. ministru de in-terne sl incépA un duel cu un senator ;sunteti guvern si trebue sA rëspundeti lafapte dace nu stint esacte, drA nu sl ate-cati, pentru cA sAgetile ce al adresat trimine cad la piciórele mele, si glóntele a-cestea se vor intórce de uncle ail pornit,sail de uu vor da ostenalA sl se ietár-a, vor dispare inaintea adev6rului. Nu estevorba alci de calitatea cutArui sag cutAruisenator, este vorba de un act ce pretindetica acest Senst sA feel inter) cestiune undoprin ipotesA aÏ dis cAsi dacá ati fi corn-promis situatia," S3natul s vinA sA deaajutor, sá apere drepturile prei. D-lor,cum am discutat u1 acestA cestiune ina-intea D-v.? M pseseni ell pe acel tgritnde acel mic advocat, precum a pretins D.mfnistru do interae de energieli politicAmuscular/I?! Diseutat'arn e5. Ore pe arti-cola acea Constitutie despre care a credutonor. guvern sA arate atetta ingrijire, si a-poi pArându-mi a vedea incl ceea ce n

12 (24) Ianuarie 1877 KONITORUL OFIC1AL AL KOMINIX1 235

este, sd die eh, trebue sh, rldichm prin vo-tul nostru acea autoritate care pare elslAbesce tn mAna acestuf onor. guvern ?

pis'am eù óre cl acea Constitutiune esteefectul imediat a neehibsuj tot note a D-luTministru de esterne din Octombre tre-cut ? Nu D-lor.

N'am 4is err el acea notd nenorocitl a I

D-lut ministru de esterne ar fi provocat 'Constitutiunea turcésch; dar am (ill el aceaConstitutiune este ail 'Artie despre carenu trebuia al se ocupe, este ul nalnit depae a cheor schintee s'a inecat in Dunitreinainte de a trece in acktl parte! Negre- 'eit el warn, in urma r6spunsu1d verbalal ministrulul otoman starea lururilor estealta. Dar, D-lor, v6 aducetT aminte el deeke orf ul cestiune este in negociare, eide eke orT unul din D-v. ar fi voit sä aiblal cunoscinth de ceea cesh,petrece tn biu-urourile ministeruluï, vi s'a dat tot-d'a-una acest rkpuns che este ul cestiune innegociatiune , aetoptatY vom depunetóte dad vom publica cartea verde. Apofnu este ac6sta ut cestiune care era in ne-gociatiune i asupra cdruia trebnea s fitT

prudenti, pentru c drepturile natiunef de-curg din tratate, ei D-v. venitT sh, ceretTun vot, ea cum ar esista un dubid asupralor! Na era de datoria D-v. sd mergetT la-ainte eu negociatiunile, s sfAreitT cu ceeace a1 inceput? Drepturile nóstre aunt in-serise in tratate, sunt necontestate; pentruce alpeï dar nova de un vot al SenatuluTcare negreeit este de ad important% imen-sh! Cam venitT cu ul cestiune pendinteintre guvernul nostru cu ul autoritatestreinh? (Jonflictul nu s'a, rldicat prin tu-sÏ Constitutiunea tuna ci pria esplica-tiunele date in urmA de Safet Pave, carepe cAt se vede in momenta) intreblref eia adus aminte de acea nota cu ,,modus vi-vendi de oned erminattt practich !" i slfie óre esact el in momentul and minis-trul otoman intrebat despre sensul Cons-titutinneY s/ fi uitat acea not/ ? Cam vo-

D-v.? Ce fel de judecath este acst,h ?Este ii judecath, objectivh aat& subjectiv/de a dice el un ministru póte sl trite lu-erraile din eancelaria sa ei nu .1a1 educeaminte poste tref lunT de notele ce le aprimit ? ./1ekta se pots intAmpla nurnaTdupa phrerea D-v. Ast-fel n'am dis elConstitutiunea este efectul aceleT note, darnumaï respunsul ministruld otoman, clefatund ae fi laceput prin insheT arefistl a-firmatiune ch, Constitutiunea lovesce drep-turile nóstre. Prin urmare argumental caremi atT adus este valóre ei de, fostraid utt datit in mintea mea sl m gAndescla ast-fel de luerurl.

Dar D-lor, D. ministru de esterne a discl prin conclusinnile mele, prin cele dap,urnal cuvinte, am mers mat departe deAt INA* guvernuluf, ch ae da uh cartealba de a face ceea co ar voi guvernul! Nueste bine sh se interprete euvintela pima-

luf , euvintele trebuese interpretate eubuns credintl, ast-fel cam ail fost gAnditede eel ce le ail dis. Am dis el, dad drep-turile Ore nóstre ar fi jignite tu virtuteaaltor pretinse drepturt, ei clad aceste pre-tentiunT aunt rldicate numel pa bArtie,inci nu avem nimic a no teme. Este untribunal European care le va judecatl a-eestea; dar am dis hick când ar fi ea sltraed la mijlócele de fapt, o! Atunef dela un caplt la eel lalt al Ord va fi nu numelun protest, dar ul paterniel tapotrivirepentru apkarea drepturilor nóstre raca-noseute de tratate. Dar n'arn dis absolut

facetT ce veY voi, am dis ea sl facetT' cu prude* ei moderatiune ceea ce irnpli-el datoriele D-v. de putere esecutivii; no-

s

gociatt eu t6te statele, conduct:4T politicadin afarl ei in momentul chid faptele vorfi indeplinite, venitT ei (last socotéla in-

I aintea natiuneT de modal cum v'atT jade-' plinit mandatul. Si clad din nenorodre,'vetT compromite cestiunea, pria sehim-barea D-v. drepturile Ord vor fi salvate.Dar nu sub cuvêntul de respect pent u re-presentatiunea nationall, necontenit sri fa-ceti phrtael representatiunea nationalash, o asociati la tóte actele de administra-tiune a D-v.

Acésta este tot ce póte fi maT revolutio-nar ; ei dacl in easel de fatl nu este raidun pericol, D-v. tatelegetT care este ideamea. Este au sistem pe care Pam v6dutnecontenit la D-vOstra ea Vito actele ad-ministratiunet, sh, se inallésel In acéstl,

'mantie a euveranit/tiT nationale. Tot-dau-'na in loc de a lua initiativa ei sä veniffau ideea Dv., cerett comisiuni din gad

I nostru ea in urml sl dicetT c represen-itatiunea national/ eel a voit, ei Dv. nueV( lucrat de cAt sub impulsiunea ef.

Aea dar vedet1 cestiunea care este tua-intea nóstrh, ni se core ea et/ auturislm

' pe guvern ca sä feel un protest energieIpentra aplearea drepturilor nóstre. Curevl contest/ acest drept ? Undo atT OelutD-vóstri, cea mat miel, blnuiale asupradrepturilor nóstre, ei la cal dad pre leu-

/ ta ei moderatiunea vri face sá sauve-gardatIdrepturile nOstre, eugetatT ct vet( glei 116

; desaprobare la acest Corp ? Nu este ac6sta u. insultl adusl representatirmeT na-tionale ed pentru orf-ce vetT faee ia fae6-

; rea trel vett fi desaprobatT? ! ET D-lor1ncetlm ea aceste suspiciuuï. Violenta

nu protesta cl este ei raiiiuø, puterea'maT eu séwt trebue sl fie calml, ea n'aretrebuintil de violenth; ei D-vOstra vetT ju-deca ia care parte este dreptatea daplviolet* sari calved err care fie-care s'aesprimat! La raison qui se fache a tort",

D-nif ministri I a Ospunsal D-lor s'aramade ! Sustin ei emus ideea care am a-rltat'o la inceput, nu cred in moment, elae Ti fost uenoroeit clan unit dui D-v6strhar fi cugatat el in fandul inimeT mole arli cea mat micl indoiall asupra drepturi-

lor suverane ale acesteT tërT ; mi se pareel le am afirenat ta madul eel mat clar.Dar esistenta nóstrl aci este cea maï vieafirmatiune. Dael permite ewer. D.ministru de esterne, literar i filosof,v6 adue aminte pe filosoful Decart: vroim,discutlm, suntem. Ca afirmatiunemaT vor-bitóre ar fi inaintea sublimel Portf de elttasital ceea ce se petreee fa aeest parla-meat? Prin urmare D-lor, pentru ce ce-rett... noï, ea printr.un vot sl autorisAma se face un protest? Nu vecletl D-vbstritco cuprinde acéstit cerere ? Ca dadprin tin vot contrarid ar fi cu putintl ase lafrAnge drepturile Orif. Actul ce sepretinie de la noT, departe de a fi an spri-¡in peatru guvern, el e3te u injasorire,cet flrl ea acea Cnstitutiune turcésch,sl fie oficial comunicatl gavernuluf, aface cis de (Pisa este a pane ia bInuiall aisbi ta sinatul de drept al tkeT. Si estebine ca rationementul al fie calm, clefnumaT stand este adev6rat just ; eel cesunt contra justitiel se sephr/ ei aunt vio-

Pria urmare die, el intru cAt acéstlConstitutiune uu vi s.a fleut cunoseutitin mod oficial, nu velett D-vóstrl mareaeróre ce se face, provocatinnea ce att adusprin acea cerere de interpretare? Pentruce dar voitT ea uI asemenea greeall flea-ta din acea parte, sl feel sl participe laea ei Corpurile Legiaitóre, representatia-nea natiund ? Oare nu este al seldere ademnitltiT nationale , ea esplicativaelepropril ale unaT ministru, fie el ministrucelut mat mare potentent, sh, fie puss facid.la facia eu reiresentatiunea natiunel ei a-supra unor d-epturT din eele mat swipeale Orel? Si D-vó3trh e ire ne virbittnumele poporulat, s a punitT pa noTfcUt t faei cu esplicatiunele verb Ileale und ministra? Dire acésta este dedemnitatea nintrh? P6.16 la acésta se re-dica siaatiraintul de dreptate al acestetOrl care v6 esta iacredintatd ?

D-niT daph acea hazel, ministeriall, aicredut a di ul alth turnarl cestiunef; nueste aci heal de a rape llneT cu. D-vóstr/nu este vorbi de bierederea I i acel talentrat co pasedl D. ministru de esterne, inaces retoriel care ne IncAnthe D-vóstrlvoitT newt de cAt ea acéstl cestiuneul prefaeetT intr)15, castiune ministeriali;

pentra ce acasta D-lor ? Si dace au arti first un Aerator Rind domnul mini-stra de interne pe credérn Eleade violent, nu seid male ar fi ajuns D-lut.

Priaei pele imitrie Ghica cu caracterulski cavalerese a dis : asupra (ire cdrorpersonalithtT tree poste d6asele ; ei acicred el ea totiT ne unim cu D-sa. VoitT

ridicatl fantoma Wititmlref drepturilornó 'Are seculare pentra ea sA putett eu orTco prat aye& votul nostru ta sema de nia-nifestatiune ? D-vóstrl dicetT : noT v'amdat tóte esplicatiunile, D-vóstrl vetT ve-deft ce este de flcut. Dar alêsta nu este

236 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 12 (24) Ianuarie 1877

treba n6strA; nu avetT de cat sit v uitatTtn fundul inimeT D-v6stra; nu cereti vota-rile nOstre ; nu se cer voturT pentru resol-varea drepturilor t6reT atat de evidente ; seseie ea pe ace]. nenorocit Gah leil care a spaslumeT intregT c pämtntul se invirtes-ce imprejurul s6reluT, majoritatea votu-rilor l'a condemnat. Dreptul e uä fortamorala care este maT presus de un vot.

EY bine, D-lor, nu veniti astä-41 el fa-cet1 din a césta uä cestiune de ineredereministerialit ; pentru acésta v6 rugamfacem apel s v scoborati inauntrul Dv.sä vedetti cugetarea intima a D-v6stra insituatiuoi politice, si a imprejurarilorcare ne inconj6ra, sa luatT aminte asupracanselor situatiuniT esteribre, sa nu in-chidetT ochiT intoemaT ca strutul, careascunde capul si nu vede ceea ce se pe-trece pe hInga dênsul. Indeplinitr-v6dar datoria si scoboratT-0 In fundul cons-ciinteT D-vóstra si yeti vedea ca am avutdreptate.

AÏ promis usurarea impositelor i atTusurat legea licentelor numal in favóreaunor carciurnari, Tama all isbit prod etiu-nea si prin armare pe proprietariT vielor.

D. vice-prepdinte. ApoT, D-le Apo-stolene, va rog sä v6 tineg in discutiune.

D. Aposteleann. Onor. D. presedinte,fac un apel la onor. ministri spre ase vedea causele MOO ; nu le fac de felun proces, pentru in motitmea care Irafac e departe de mine acesta intentiune,de cat cites óre-care fapte pe care le lasla drepta D-lor judecata. Comparati situa-liunea din *nauntru, de framêntare, de ne-liniste, de riistignirea credituld public,acum sufletul credituluT privet, avênd Invedere pe cea din afará, maT tee serna cândoil de sosirea uneT depeaT anunt6t6re ctalianta Israelita se agita la Stambul inprivinta drepturilor politice pentru Ebreiin Ora nóstra. Nu cum-va cause acesteimiscarT sa fie pe de Ira parte sperante esa-gerate, i pe de alta temerT nefundate ?Coborati-v6 ta fundul inimeT D-vóstra, a-nalisati positiunea fie-carui din D-v6stra;sunt pers6ne din trecut cu care sit pótetrage ua consecinta pentru viitor. Aaa le-gaturile tramisului in Francia, a D-luf C.A. Rosetti, ca aliantauniversalä Israelita,ai presenta pe banca ministeriala a mini-struld fragionist contra Evreilor. Dar Incestiunea ce ne preocupa cred motiuneemea mal potrivita ca re'spuns, maT ade-quata ca. Senatul afirm6nd suveranitatea,drepturile natiuniT, trece la ordinealet". WA ua motiune care r6spunde credla t6te vederile :

MOTIUNE

,,Senatul afirm6nd suveranitatea t6reTbasata pe tractate, trece la ordinea

(SemnatT) : G. Apostoleanu, P. Lun-geanu, Iorgu Radu, Paucescu, H. Race-tä, Apostol Grkdaneseu.

D. Apestoleann.(continulind) Voiti fortadin partea representatiunit nationale?poi care alta forp mai mare de cat acé-sta espresiune demna, calm., acéstit es-presiune limpede a stiveranitatei nationalebasata pe tractate, tractate care sunt si-gilate cu sangele stramosilor nostri? Esteacésta alt ceva de cat, ca representatiuneanationala, insciintata de acel r6spuns in-sulator al ministruld Otoman, a antsolemna sa declaratiune afirmand dreptu-rile basate pe tractate ? Motiunea caruia&OA cetirea nu r6spunde la dorinta care¡well D-v6stra ? Cum t4T vrea ua motiunecare sa indemne pe guvern sa feel un pro-test energic ? Apol, D-lor ministri, n'atiWirt deja un protest ? En nu pot sit cre4ca D-v6sra aÏ asceptat sa capatati tin votspre a face protestul demo si calm ; cadar fi fost rti din partea D-v6stra, sciindpulsul natiuniT, c nimenT nu se gäsesceea sa pue In blinuiala dreptul pre. Elbine, déca ati face, pentru ce mal voitisa c,licem noT sa se feel un protest ener-gic ? Este respectata demnitatea n6stra,asupra unni fapt indeplinit, de a (lice inurma sa se feel, i ast-fel orT cum fie el,sä fie ei aprobat do noT ? Si cel putin vo-iÏ D-v6stra ca sa se votese ua asemeneamotiune, fara matter ea sa, avem ace! ca-nave, la faccrea caruia 2 ministri ailparticipat , chiar duph declaratiunea sin-cerului ministru de interne , in confe-rinta avuta ? ET D-lor ! dóca s'a si facutprotestul ce voitl de la Senat ? VoitT uaaprobare macar pentru modal cum s'a fa-cut ? Cel putin aduceti'l inaintea Sonata-luT acel protest si Milner vom vedea felulvotului nostril, pentru ea Senatul con-sciintios de drepturile Orel, v646nd pro-testarea care trebnia facutil de guvernimediat, o p6te aprecia déca este callnkneprovocatóre ai basata pe tractate.

D. ministru de esterne atirma 05 acesprotestare este facuta in as% conditianT;eT D-lor ! voitT namaT de cat a vote pe a-firmatiuni ? Omule al liberatil ! Nu im-punetI ea un individ sa, abdice la Miliansa, 'fa facia uneT ratianT necunoseuta prinnedesvalirea sa in scris ! Eta pentru cearn cre(Iut ca maT t6n6r dintre Dv., farachiar sa taraurese asupra Dv., din preten-tie de-a nu-ml schimba parerea déca va figresita pentru respectul celor mal batranTdin acest Corp, sa jail cuvêntul, fiind-ca avém consciinta unuT act neconsti tutio-nal care se Welt, and maT 'nainte de re-solvarea uneT cestiuni diplomatice se e-duce cestiunea Winn parlament, and nise cere un vot pentru facerea lane act e-isentiale de atributitme a putereT esecutive;'cacT altmintrelea cum a putut D-niTnistrir sa puie in banuiala simtimêntulnational, dad sunt Edgar ca la ora pc-ifricoluluT toti fiiT RomânieT, in aparareadrepturilor ei vor pune tóte capitalurilece poseda, nu numal expansiune de senti-

mente, dar inteligenta, averea i familielelora.

D. vice-pmedinte. D. Radu Iorga areeuvktul.

D. Radu forge. Renunt.D. vice-prepdinte, D. Desliu are cu-

v6ntal.D. I. Degin. Cede4 D-luT Bosianu.D. Apostoleann. Depun motiunea in

scris pe biuroul SenatuluT ast-fel cumv'am propus'o.

D. C. Bosianu. Onor. senatorT, v6 roginainte de a intra in cestiune permi-tetT a esprima profunda darere ce simtinima mea astaell dad este cestiunea pen-tru dreptul cel maT mare al natinniT, cánoT ne-am perdut ua parte mare din dis-cutiunile nóstre in recriminatinni perso-nale i in eriticele faptel or guvernalui.Permiteti'mT a 0 spune el r66 am Md.Ua idea trebue sä ne domine astacg, nuavem a ne ocupa a critica greselele trecu-WO; dar idea care trebue ne domineeste : cum am putea sá facem a se res-peeta drepturile natiu nil %lit a provocanimie asupra capuld ei, eta datoria nós-tra. Suntem chitimati a delibera eu sangerece, suutem chiamatT a prevedea viitorul,santem chiamatT, And decidem ce-va aavea sentimental and mart responsabili-tatT; ganditi-va ca. in decisiunile ce avemSA. ham este vorba de viitorul natiuniT,ganditiva ea fie-care Roman are dreptul ane eritica, fie-care Roman are dreptul a(lice : v.am incrediutat interesele cele malvitale ale nattuniT, tratat repede sien pasiame ! Eta, D-lor, pentru ce cred caIntr ua asemenea disentiune trebue sa, vor-bim ea sange reee, trebue sa De adresamla ratiune, trebue sa nu avem alt senti-ment de cat binele si fericirea natiuniinóstre.

Onor. senatorT, s'a vorbit ant6ia desprepolitica trecuta a guvernului ; aal Intrebape toti aesia earl at. eriticat : care esteresultatul criticeT D-lor ? Unde a vrut adajanga ? Cad D-lor, orT ee euv6ntare, oriee critica trebue sa un scop. A voitsa ajunga ea sa faca ca drepturile natiu-niT sa fie mat respectate ? Dar acesta eramodul pentru a ajunge la un asemeneascop ?.... A voit, D-lor s ajung sä lo-veasel in guvern, dea jos, o spunfranc. Acum este vorba cu ce mijlóce sa,ne apeam, sá protejam drepturile nóstre,dar nu este cestiunea a ne lovi nol intrenot D-lor, sun'em toti Romani, orT-carear fi opiniunile nóstre politice, de orl-cecredinta politica ar fi, Mat mal presus det6te domina peste capul nostril tutulorsingua ideie, apararea i mentinerea na-tiunii (Aplause). Litsati la na, parte spi-ritul de partida, läsati la la parte ere-dintele politice si uniti-va toti fa templulcredintei unice : adoratinnea catre Oranóstra (aplause). Eta ee este de facut.

Asa dar D-lor, nu mil ¡roil ocupa niel

12 (24) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1EI 237

de cum a critica faptele guvernuld. S'adis chiar din partea meld Wet ministe-Hale cuvinte de imprecatiud, ei mArturi-sese CA le-am audit cu durere; s'a aruncatimprecatiuni asupra &matt' lut de va faceUil vot care crede guvernel cA va pericalasituatiunea! SA nu creadA membrit aceldguvern un singur moment cA se Rill vreun Roman atat de infam, in cat sA voiasela face uà faptA vAtilmand drepturile na-tiunif lute sa nu gandeascA asemenea lu-crud. Cand este cestiunea de interese, seade mad nu trebue s. facem fraso retdrice,ci trebue sA vorbim din inimA ei cu sin-ceritate. Acum D-lor sA venim drept lacestiune.

Suntett obositt de atata discutinno. EAcredintA D-lor. cA atunet Cana este

cestiune de Wet mart, de fapte mad, eleCOL putine cuvinte.

D-lor, iatä ce este cestiunee: se diceei un ministru al Sultanulut, ministru deesterne otoman, dupa uA intrebare ce i s'afAcut de cAtre agintele nostru coos ceae fi dorit sà nu se feed Ilia uà datA,ar fi respuns cg guvernul Otoman credocii ei Romania este ;intr.() prosinciele pri-vilegiate otornane. EtA D-lor ce-a respunsacel ministru! Et nu cred nie trA data, el,divinitatea va fi atat de favorabilA Turcietca sa fie vre-uA datil demnA d'a vedea cIRomania pórtA numele de Otomant ! (Apia-use). Niel tiA data, ! Seitt ce-av fi vodut inacele cuvinte ? Ae fi Odd uIt putere de-* atA, care pen6 la ultima orA, va speratot d'auna ceea ce doresce ei care nu vadobandi nicf ug datit ! (Aplause).

MAO fi emotionat fórte putin de acesteeuvinte i n'aet fi fleut nicï uA observe-tiune ta acéstit privintA. Póte insA et peguvernul nostru, sentimental Oil de ma-ne responsabilitate inaintea natiunet '1-afAcut sä vin6 taaintea Paterel Legiuitóre,ei sA cearA pArerea acestet putert. Demulte ort marea ideig care avem de res-ponsabilitatea nóstrA no face dAm lap-tolor uIt mArime, aIt importantA care nu oatt. Si mi se pare cA tot ilea a fAcutguvernul la casul de fatit. Cn tóte aceste,guvernul, venind inaintea Patera Legiui-tóre, ce ne dice ? Acésta col putin amputut sinati din diferitele discutiunt ti-nute de ministri, acésta am putut simtiei din interpelatiunea urmatl in CamerA

guveruul ne dice : c ar trebui not sAprotestAm in contra acestor manifestAdde opiniunt ale ministruld Sultanuld.

D-lor, am avut onOre de a ve spune ineedinta secretA, cA nu voiii primi niel tiedata ea Romania sIt proteste inaintes Sul-tanulut; eel ce protestit este slabul, vItt-metal in drepturile sale, ei Sultanuld nu'tstA in vointa ca ell 11A ConstitMillne sAvateme drepturile Romaniet ! EtA ce amdis. Prin urmare, nu pot primi doue mo-mente ideia de protest. Dar vetI dice,D-lor de la guvern : ne trebue, pentru po-

litica esterikg, sA avem autorisatia Pute-rit Leginitóre din térA. SO'nat permitAguvernul a'l introba, peatra ce voesce a-césta? Se adresedg guvernul eltre PaterileLegiuitóre, mind luminele acute putert?Der de ar fi lost sea, era 'mat natural eItse adreseele la prima emotiune ee a lacer-cat, cand i sa vestit ea ministrul untilSultan nu rectinósce drepturile Romania(aplause). Este evident eA gavernal a cre-dut el nu are mare neeesitate de luminelePatent Legiuitóre; ce voesee dar acum ?Uu vot al Pc,orei Legiuitóre. Intreb D-lor,credo guvernul dou6 memento et atundcand 'ramie va vedea cit guvernul spriji-nO drepturile Ore eu demnitate, credeguvernul doug moment() cIt Turcia va fi a-tat de stupidg, in cat sit crédA cl acéstgpoliticA a gavernulut este contra vointetnatiunet ? Are gaveraul trebuintA sit afir-me in strAingtate cIt politica sa este con-form eu a natiunet cand apArO drepturilenati inlet ? Ef bine, (het ar fi fost Intr'oaltl, costiune economicA, si chiar politieA,de altit natal* as intelege cIt un gavernsIt provOce un vot al Puteret Legiuitóre;der clad este vorba de esistenta nationall,se póte indoui guvernul un moment cAputerile streine vor crede cIt Senatul siCamera nu voesc ca sA apare drepturilonationale ? Apd, guvernul a emis ug o-piniune fórta sfiictósA, a credut ferA in-doialA cO va ti un singur membru care saindrasnésel. sit '1 critice el a urmat uàpolitica adevërat nationalA! De: nn estenumat atat, fie-care corp in Stat, ei msi euosebire intr'un Stat constitutional 'et aremisiunea sa : Puterea Legiaitóre, are mi-siunea de a face legi si de a controla fap-tele guvernuld ; puterea eseerutivA, inceea ce privesee raportul ea Staturilestreine, are drept da infaciee Statul ei po-litica tare, ei indatii co un guvern stA peacele band, puterile streino trebue sAcrédA ea este adevkatit noetrit mandated,et et represintA ideile nóstre. Ar fi un lu-cru, in dreptul international en totul a-normal, ea la vre uIt imprejarare Ore care,sA mergit un guvern sA vorbéacl cAtre pu-terile streine ei sA dicA : vih intr'un modimplicit ea sa die cutare ei cutare, acéatao fare, find. ea asa a voit Camera ei Se-natul. Guvernul, déeit suntem intr'un Stetconstitutional, nu represintO de egt majo-ritatea opiniund din Camera i Senat, eicam' vorbeete el, vorbeste tare ; Ca-mera si Senatul, nu are prin urmare trebu-intl de vre aIt manifestatie espresA a nós-trA, pentru acesta nu este trebuinta, de unvot (afirmArt ei aplause).... Aud adeseadicAndu-se: VA place? Voitt óre ea unguvern sA se isolede de natiune, sA luere-de singnr sad nu ? Un guvern care se iso-léclit nit datit cte natiune, nu este al natiunet.

Der un guvern cu tact politic simte pul-sul natiunet; un guvern ea tact politicvine in Corpurile Legiuitóre, sondésl opi-

niunea lor ei lucréda, in consecintg, dernu prov6eit niel odata un vot. Si scicYpentru co? Pentra un ouvkt fórte simplupentru eA In relatiunile eateriore isböndanu este tot-d'a-una efeetul operatianet Sieste bine ca pe natitme se o tinem ferith,este bine CA D-nit ministrt care a A luats treble sIt gavernese interesele tgret, sIttie ca nisee soldatt brut care pun peptu-rile lot inaintea streinilor ei gate a se sa-crifice pontru natiune, (Sr nu sa, v punettD-lor ministri, sub scutul Patera' Legiui-Ore ; caml sunteti in report eu politicaesteriorg, sit statt ca pepturile deschisese primitl tóte loviturile ei se lAsatt na-tiunea sO repare Ott) relele ce ar veni inurmA. (Aplause). t'tA pentru care cuv6ntered et nu este bine, nu este politic, nueste conform cu spiritul constitutional sevenitt la CamerO ei la Senat se cereti navot special cam trebae se urmatï. Suntettministril puteret esecutive. nu santett mi-nistrit Puterel Legiuitóre Suntett putereaesecutiv6 care trebue sa aT6 conformeei catspiritul Puteret Legiuitóre, der ordiniletrobue sit le luatt de la puterea esecutiv0.Acésta este misiunea D -v.! Pentru acestoeuvinte cred , ca sO nu v6 o :me matmalt, cA not Senatul nu vorn pan faceniet cum un vot ea eel care a facut Came-ra. Si fitt sigart cA ceea ea vorbesc nuvorbese din 'lief un resentiment, nu vor-besc din spirit de partit; partida meaeste Romania si ort ce Roman judecA ast-fel; vorbese ca Roman asa cum cred clmö inspirA interesele ei amoral cAtre pa-tria mea!

EtA D-lor motiunee pe care al pre-sint eA :

Motiune de Ordine de dt.-Seaatul, voind ss drepturile entice ale

Romania, rectinosette ei garantate printratatul de Paris, precum ei aetele po-litice sAv6reite in urmA, in virtatea save-ranitAt4 Orit. sl fiA respectate ei nea-tinae, si manifestAnd vointa sa ea poli-doe guvernuld sa, aibIt acésta tintl eunug procedure demnA i neprovocAtóre,trece la ordinea Old

(Semnatt): C. Bosianu,lorgu Radu, Al.Orè'scu, Ion Ghica, Ion Desliu, Al, Giani,Nicolae Btqcoveanu.

D. Boziann.(continuAnd).Eta decisia-nee po care uA putett lua demnA de D-v. ininteresal natiunet si sA punetf chiar peguvern intfuit positiune doffing, se fie unguvern, ér au an simpla mandater care pri-meete ordine ! (aplause prelungite in Se-nat ei in tribune).

D. viee-prwdinte. Sunt dator a atra-ge ateetiunea tribanelor, cIt ort ce semnde aprobare sett de desaprobare este opritde regalement. Actin]. D. Lascar Catargitiare euv6ntul. (Miscare).

D. Lasear Catarglit D-lor sonatorl,

240 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 12 (24) lanuarie 1877

vem coutinuarea dismtiuneT pe articoleprojeetuld de lege pentru infiintarea efo-rielor scolare.

D. Cernatescu are cuamtul, spre a des-volta urmatorul amendament :

Patronul A fie dintre cetetenl notabilimil competinp aT comund.

P. I. Cernatescu. G. Badmen, D. I. Ghi-ca, I. Docan, C. Colib4eanu.

D. P. Ceruttesca. D-lor deputap, ne-primindu-se de D-vóstra let T ea consiliulintreg comunal sa aiba priveghiarea asu-pra invAtatorilor rurali, pentru inde-plini ca esactitate détoria lor, eü aunt deperere sa a imitem patronatele. De si a-céstA numire e cam pompó3e, dér cred capatronatele sunt utile. Nu sunt time de pe-rere ea acest patron sa fie, cum dice legea,unul din proprietaril mal avuti din comu-IA, care nu tot-d'éuna ar fi omul eel malluminat si mat' devotat protector al ins-tructiunil publice; ei et propun ea patro-nul sa fie ornul eel maT luminat din comu-nit, care sa conduca pe primar prin con-siliele sae asupra tuturor necesitatilor ceva avea scóla. De aceea vg rog se primiparnendamental ce am onóre a ye propane

D. A. Visanti. D-lor deputatl, Tnea deierI, cu ocasiunea discutiunel generale,aui vAdut eu totiT cum ce, suil e. fare, pri-veghere qi fart inspectiune nu póte se e-

aiste, si cand am venit la discupunea peartie :le, eel d'intdit articol vedem ce seocupa cu priveghilrea si eu inspeepuneaasupra scólelor rurale. In privinta acésta,projectul da drepturi de imediate prive-ghere mat intéit primaruluf, si apoT, peMtge, el, pune un patron, care va fi unuldin proprietara eel mal notabili din co-muna. Asa dér, de la inceput, acéstit legemodifica dispositiunile legel vechl.

NoT ea totil am constatat ce invAtetoriTrurall n'at dat panti aeum resultate bunesi ne-am plans ca causa acestuT mare dida fost mat cu sera/ negligent% primarilordin comnnele rurale, fiind-ca si dupe le-gea vechia primaril avéti ut mare autori-tate In ceea-ce privesee institutiunea scó-lelor, si ne-am plans ea cel maT mulp pri-marl, sat din ignorautit, sat din rea vo-lute, at negles scólele, cAutand tumid eala ocasiunea budgetelor sa croéscit lor

bune si sa punt alte diferite IncritrTmerunte pentru cancelarialor, Wand seó-la si biserica in paresire. Acésta, time,D-lor, nn este vine legel, ci vine celor ce()rag chemap sä o aplico. D-véstrarespins ierT si amendamentul propus demine si acela propus de D. Cernateseuprin care se prevedea a se da priveghiitreascólelor, sat intregulul consilit comunal,sail and delegatiunT din sénul sAt, i a'tTlasat adésta priveghiare tot numal la ac-tivitatea si aointa primaruluT singur. Elbine, et cred ea este mare trebuinta a cit-uta un corectiv pentru a nu lesa scólele eaqi in trecut la singura putere si vointa a pri-

marultil. Der, onor. D. ministru, prin pro-ectul sAil, ne propane patronatele. ET D-lor,am meditat qi et asupra acestul artiaol re-lativ la patronate,si m'am eonvins ce patro-natele ar fi u unlit plagit asupra scólelorWesel' ; cad trebuia sä luitm lucrurile asacum sent la noT ; trebue sit ne uitern la lo-cuitoril nostri, trebue sa ne ahem la mo-dal lor de vietuire si la relatinnile in carese gesese cu proprietaril qi cu arendasil,si apol, se vedem cum se petree lucrurile.D-lor, interesul eel mal vital, eel malmare, care priméda, ea se, ic tip, la notla Ora pe tóte eele alte, este interesul a-gricol, muncile agricole, si prin urmare,atilt primarul cat si locuitoril, qi arenda-aiT, si proprietariT se ocupa mal mult deinteresele agricole de cat de scóla si topimpreunit se vor sprijini unii pe altil ease, frustrede seeda si sit si face, intereselelor agricole. apoT primaril suet mu-pap a esclusiva en perceptiuneaast-fel cl vor considera interesul seóleTmai pe jos de ori-ce altA ocupatiune. A-céste, convingere am cApAtat'o eti din óre-care esperienta ce am fleut stand cat-vatimp la Ore, si se m credep ca pe eelmat mulp primarT audiam spunénd cum

guvernulul na'T trebue smile si profe-sort, ci bani si supunere órba. latä ce soflicea si ce credtate s'a introdns tare pri-mariT de la comunele rurale. D-vóstra alvAdut e pentru localurile de seóle, caremal t6te sunt ti rnina si tu 'Admire, atrebuit BA fact m al lege prin care se a-tingem in cat-va independenta si liberta-tea individualit a comunelor, si sa le tm-punem , ca se, die age, ea sila, datoriade a le cladi qi de ale intrePne.

Apol, deca este age, cum vom lesa noltoemai inspectinnea acestor seóle eu totalla discrepunea primarilor si patronilor ?VA martnrisesc c eti unul nu am niel uttineredere in aceste inovatiuni, qi cred cramaT bine ar fi instituim comitetele suo-lare prevAdute prin legea vechia, ad, se'mi permita onor. D. ministru al cultelorse'l spun el citnd cu maT multa atentiuneloges vechia, síu vAdut eu parere de rAtea ea este mal liberale de cat legea pre-waltatit de D. ministru actual, fiind-ea a-cea lege instituil nn comitet scolar eom-pus din intregul consilit comunal. pluspreotul i duel, trel proprietarT din co-mma, i aeest comitet avea mal multa au-toritate si presenta mai multe garantiT ,

fiind-cA se controlat miff peDe acea, D-lor, pentru a aduce un co-

reetiv qi a Ina mal multe garantil pentruinspectiunea scólelor, et sunt de perere aadmite comitetele scolare speciale tnsr-ciliate en supravegherea scólelor, maT alesce, in ceea ce privesce datoriile primara-lui, acésta se 1as la buna sea vointe,fara a i se pune [del u. responsabilitatetri cas de negligenta ; cad nu este nieluä sanctiune prevAdute de acésta lege.

De aceia, ince ut-datit vg rog sit ad-mitep ideia de a se institui tu 1Ie-earecomuna rurall un comitet scolar, care, laréndul BM, va fi si el pus sub priveghereaeforiilor.

D. Francise Milescn. D-lor, am as-cultat cu mate atentiune atfit pe D. Voi-nov si pi) D. Mania eri, cat qi pe domnnVisante asta-dl lu cuvintele prin caredomniele-lor combat art. 2 din legea defacie.. Din t6te aceste combaterl et nuam iateles alt de cat ca patronatele scöle-br ar fi criticate sub temerea aceea el a-céstit insareinare dandu-se proprietarilor,el n'ar corespunde intentinnil legiuitorn-

adiett n'ar putea sit fie un stimulentmal mult pentru 1naintarea invittiemAntu-lui, care este principalul scop la care as-pirit acesta loge. Al douilea motiv estecum ea patronatele seólelor nu se ale taaid uà alta parta de cat In Prusia, i el,prin armare, ar trebui respinsa ideia pa-tronatelor de la noT.

D-lur, prin projeetul presentat de D.ministra al instructiunil publica aAd else tinde a avea trel controluri ta loe de

: eforiile judetene, spot pri-vegherea primarilor, Bi dupe aceia con-trolul patronilor. Ast-fel find, etpun tatrebarea óre este maT nit' a aveatrel controlurT de cat doue ? Logica mea

respunde el este eu mult maT bine ada privegherea qi controlul qi la na a treiapers6na. Pucin importit, D-lor deputapdécit aceia a treia persóna priveghetórecare are dreptul acesta de control se nu-mesce patron sat i se va da un alt titln.D. Mania, in qedinta de lee, a emis ideaet ar fi bine sA esiste un asemenea sat-praveghator, dért el acest supraveghetorsit fi ales de comitetul permanent, éra nunumit: DÓrA tocmal :ma se prevede prinlege care fixeda ca acesti patroni sA fie a-1E1,0 de comitetul permanent. GasiV cA afi alesi de comitetul permanent nu estedestul ? Punep atuneT aä garantia i maTmare, pe aceia carT sa fie aleqi de consi-Hal general al districtelor. Aei, D-lor,mA cred dator de a protesta in contra ide-iel el décit dreptul de a controla qi patro-na seólele rurale s'ar acorda proprietari-lor, ei ar fi ta contra seólelor. Nu cred etca verlaun proprietar la noT ar fi in starede a impediea progresta InvAtitturiT sitté-

pentru ca proprietariT seit qi eT elea eat poporul t6ran va fi mal cultivat, eaatat si ei vor fi mat folositi. Writ peMngit Licata, nu trebue sit uitap ca legeade facia Inflige chiar tat penalitate fórtegrea, nA pedepsa tnorale de cea maT maregravitate prin articolul kit 12. WA ce4.ice articolul ace sta :

Patronit scólelor rurale si urbane senumese pa timp de 4 anl. El nu pot firevocap, de cat pentru cud de mare ne-gligenta, gi atanci prin decret motivat."

El bine, v lutreb : déca utt persónit

12 (24) lanuarie 1877 MONITOROL OFICIAL AL ROMANIF3 241

notabile desemnatl de comitetul perma-nent pentru a observe se6lele ar negligedatoriele séle impuse de lege, s'ar expuneea eu inlesnire de a'st vedea motivate des-tituirea si prin decret domnese, eu altecavinte, de a'st vedea numele publicat tutote téra c. este omul intunerienlut, ce

indeplinit datoria sea de adeveratperinte al inv6tetarit poporuld ? Prinnrmare , acéstl temere ee patronit nayvor face datoria dispare tu facia penalitl-tit grele coprinse in art. 12 din :tastelege.

Pe 1Angl acésta, D-lor, legea de facie,in articoinl silt 2, nu dice toemat ce nu-mat proprietarit, in intelesul string al eu-ventulut, ce numat proprietarit de mositintinse ar putea fi patrol-a, dupe cum fórtebine a explicat si D. ministru. Proprie-tariT adi la not sunt si vechit moped,pro prietarY sunt si fostit clecast. lated6re e legea nu s'a gAndit de fel se ere-ede ta aceste privinte un privilegili nu-mat in favórea proprietarilor, cum into-legem not in general euvAntul, ci a iate-les c aceste sareinti si acést& onóre depatronagid se se dea i acelor perske cese vor Tti distins prin simpatiele lor pen-tru invetetura poporukt. i probA ce ass,intelege legea, este articolul in care seprevede ce patronit acestia se vor alegede comitetele permanente

Ast-fel find, cum credett D-vóstre cecomitetele permanente , represintatieneacosiliilor generate, represintatiunea jade-tuluf, vor putea desemna de patront penisee (Solent eunoseutt ce sunt in contrainveteturit poporulut ? Nu vor avea nietul-date curagiul a o face, pentrn el atundnu vor mat putea se se presinte inainteaaleglitorilor lor spre a le solicita sufragelela tie point alegere; nu vor faee-o, pen-tru el le va fi rushe cAnd vor vedea pepatronul ales de ele des,ituit printr'undeeret domnese motivat. De aceea credce töte aceste Econveniente vor fi tnletu-rate prin penalitatea rigur6se. prev6dutein lege.

Onor. D. Vizanti aste-41 a vorbit tot insensul celor-altt D-nt cart ad combetutarticolul, calificAnd numat pe acestl pa-trod el ar fi ul time plage, si conchi-d4And el ar fi bine se se desemne pa MOet cite un comitet scolar in fie-care eo-n:tune rurale. Dér. 'ml pare ce in ase-menea reaterie mat eu seine trebue se el-utem a fi practict si sit nu ne hrenim deilusiunt nerealisabile.

Vom avea de sigur destull greutate ease ajungem la scopul aeela de a ayes efo-rit scolare in fil-care district, dupe cumse voesce scum a se infiinta, vom avea di-ficultett marl ca se glsim pershe apte,de la care sl putem astepta resultate efi-eace, folóse reale, chiar pentru aceste efo-rut, cum credett D-vóstre prin urmare cegesitt asemenea pers6ne apte pentru ea se

infiintatt comitete scolare fa fie-care co-mune male ? Nu le vett gesi.

De aceea vli rog se apreeiatt tóte acesteconsideratiunt si sl admitet1 ideea ea pa-tronit se, fie alest de cemitetele perma-ninte, dintre pers6nele notabile ale jade-tulut. In acest sens void propune si un a-mendament.

Mat am doug euvinte de adaos : D. Ale-xandreseu a cps iert el ia Germania acetcare sunt patront ad si obligatiunt moralede afaee fapte merete pentru inveteture,pentru prosperitatea seólelor, sunt chiarcreatoril se6lelor. Dar, D-lor, daca de ocam date la not na putem fi atat de pre-tentiost , am convingerea el votAnd acestarticol vom adjunge cu incetul la seopulea fie-care ceteten s tindl la onórea de afi numit patron de sc6le, i spre a fi numitpatron al seólet, trebue se dea dovade cep-otege seóla.

De aceea, cAnd 'T se va acorda ackte o-n6re, va fi un stimulent si mat molt pen-tru acet iubitort de luminarea poporulut,si ast-fel vom adjunge acolo undo voiescelegiuitoral ea se ajungem.

Ve rog der D-lor, se bine-voitt a primiamendamen tal me 1

D. ministra cultelor 0 al instruc-titve publice. D-lor deputalt, atAt iertcAt si aste-dl s'a urmat o lunge discutiu-ue asepra acestut articol. Seitt ce ieri s'aredicat sedinta, s'a intrerupt discutiuneasi s'a amAnat pentru aste-dt, ea se ne On-dim ea totit si se gesim ceva mat bun deeat cesa ce s'a pus in projeetul de lege defacie. AtI audit care ati fost obiectiunileprincipale aduse iert In contra acestut ar-ticol, si scitt ce a ream se ne chibsuimpentru a ne intelege asupra urmeterelorpuncturt, adice, se lipsésee epitetul acelade patron ce se de proprietarulut, se nu sedice ce s'a atasat anume proprietaruluT a-ceste demnitate, ci se se intelége ea yell-ce pers6ne notabile, capabile din comune,se ailed dreptul de a fi recomandate pentrua fi patronul seólet. late dar ue ideee prac-tice, preeum a propus'o i onor. D. Mi-lesen, si a formulat'o prin amendamentuldomniet sale , adice se, nu se dice unuldin proprietarT ci se se 4íce: unul din no-tabilit comund.

Acum vli intreb cum trebue se se nu-mésee acel notabil ? Patron? Nu , act arfi prea mult; acesta s'a 4.is tEl edinta deiert si este adeverat , old in Prusia, subnumire de Schulpatron, se intelege acelacare a creat ue acesta póte ce se vas 'mite si la not atund and cetetenif vorajunge se creede sale pentru luminareapoporulut; elk pike atunet mi se pare ceacésta ar fi un titlu , o onóre prea mare,si de aceea in loe de patron, '1 putem nu-mi alt-fel, de e;emplu curator, protector...

UA voce. Arnie al scólel.D. ministrn cultelor i InstruetinneT

pnblice. Fie qi

D. C. A. Roseti. Privighetor maY binede cAt amic.

D. ministru cultelor instructlunelpublice. Fie qi privighetor.

Acum, dupe ce am ajuns si la acéste tn-telegere, ve void mat aminti el iert, onor.D. Voinov i alti D-nit deputatt ad Os cäcomitetul permanent nu presintl resttilgarantiet pentru numirea acestor privi-ghetort.

A voce. SA se numésel de consiliulcomunal.

D. ministru caltelor linstructiundpnblice. Not am prevlidut acesta peatru()rase , iar nu si pentru sate, Met am Osin orasele cele mart preeum Bacuresei un-de sunt 30 de se6le primare, in aceste ()-rase, acestt patront se se numésel de ce-tre consiliele municipale ; dar &tea eredettel aceste mgsurl sA se intindA si la co-munele rurale, atunel nu avett de cAt sAfacett asa, daea nu voitt ea acestt privi-ghetort se fie alest de comitetul permanentsi emit-matt de minister.

Acésta este tie cestiune de redactiune,putem face acestä redactiune si,se mer-gem inainte.

Ia cesa ce privesce sistema sate modalde compunere a comitetuld, esperienta nea dovedit ce acela ce astl-dt se numescecomitet scolar na a fost de cet ceva en nu-mete. Este mat bine ea unul singur se feelprivigherea mat cu séml la not uncle nnprea a eem multt Pined eu bune vointlpentru aceste sarcinl. De aceea v6 rog sAprimitt a se delega maul dintre notabilitcomunet pe lAnge primer si apot patronnl.privighetoral seólet in comune nu are pri-vegherea care o are Eforia . patronul nuare a face cu certile didactice; nut are aface eu conduite morale aprofesorulut, cipur si simplu are sarcina a chiema aten-tiunea primarulut tu ce privesce inscrie-rea in budgete a snmelor necesarit pentrumaterialal trebuitor sale.

In ceea ce se refere la partea didactice,aci este rolul revisorelut i mat en séme,al Eforiet. Prin nrmare patr mad si prima-rul ad rolurt deosebite: nu se amestece,cum 4ice romAnul, unde nu 't ferbe 6la.

Am aei , D-lor, legea Belgiet. Et bine,In Belgia nu este nurnal tie lege asuprainstrnetiunet publice, aunt veue she : le-gea invetemêntulut primar, a inspectori-lor, a invetlmdatulut superior, al concur-surilor si al conditiunilor de admisibili-tate. B lgia are acest sistem de privighe-re antAia priveghere este a ceessiliulut co-munal, eeea ce not am dat primaruInt sailprin delegatiune ajutorulut an; diet con-siliele comunale la not nu sunt ta tot-d'a-una libere, adesea sunt &neat imprestiattpe cAmpu comunel; al doilea este inspec-tatorul cantonarid de plase , si al treileainspectoril dejudete.

TòtT acestia att atributiunile kr separate,fie-care att drepturile kr de a face enters

242 IONITURUL oricIAL AL 11011.01E1 12 (24) Ianuarie1877

sari eutare observatiune, cutare sari cutarecerere ; ast-fel, daca not ne vorn intelegesrt avem ea privigheOr AntAil pe primar,al doilea pe patron sal curatore, al treileape inspeetore sal revisorele general, ai inultim resort pa Eforie , cred cl am facemult pentru instructinne, cel path' matmult de cat ceea ce este astA-dt.

De aceea ve rog. D-lor, s binc-voitt avota acest artieol, si se scurtAm cat se p6tediscutiunea, ciict almint.eri asupra fie-cA-rut articol s'ar putea vorbi ore Intregf, siavem si budgetele, care scitt eit sal mere-rapt astl-dt chiar era sI se votede bad.-getuf ministerulat de resbel si name dinimprejurrArt ne prevAdute s'a amAaat.

D. C. Fusea presintl urmAtorul amen.-dameat :

Afarit de primart ia fia-eare coalunlin care esistA una sal mat multe

sale, sit se institue un eomitet compus demaul din preotit cat mot luminatt si deuntil din cetAtenit cet mat coinpetinti, nu.-mitt de consilial judetian.

C. Fusea, A. V izanti, N. Voino )."D. Sc. Pasti.a. i el sunt contra patro-

nilor, si WA de ce: Ved. cA se creasa doueautoritltï de acelaa grad in commie, incat cAnd inspectorul sail patronal va pro-nano cava, are sA se rAdice primaral si'1 combatA, si cu modal acesta vecinie ares/ fie un conflict de atributiuni iatra clOa-ait. De aceea & aa credo mat nemerit sAdispunem ca patronul si primarul sl la-erode tot-d'a-una tu preaul. In acest seoparn on6re s ye propan un ameadammt.

D. C. Fasea. Amendamentill 3 am pre-sentit este basat pe ceea ee se petrece as-041 prin comunale rural,. Cred, D-lor,ea este malt mat foloaitor peaty,' itivetl-mênt ea ia local patronului sl se institueun eomitet earn era prevedat lege. A-east comitet s fi aompus, pa lOngl pri-mar, si de unul din cet maT larninatt pre-ott aï comanet ; fiind-el s nu uialm clmal ales iu partea matelut, sunt cAte cloutai tret preott la al, biseriel; si pa lauglacestia sA se mat adaoge si anal dintrecet mat ea cap' citate loeuitort din camunA.

D. G. RAdesca. Trebue st mArturiseseel tu urma discutivailor ce s'a urmat inchestiunea de facil, nu cred. s reuaSse aface sA se admitA amendamentul ce am a-vut Orióre sA propum; cnÏ s'a vorbit incontra aceste artieol de 6inent mult matcompetint1 de cAt mine, atAt ea oratort, cAtai ca specialt in cunoseinta legiIor privi-Ore la instructiunea publicl. DérA voitiavea curagiul a sustine amendamentul de-pus de D. CernAteseu, tot pe aceleast mo-tive espuse de D-sa, si voil mat adlogasi eti ceva.

CAnd acest project de loge se discuta insectinnt, 'ml aduc aminte ct mat Ott D-nitdeputatt cart adt sA inAspresc in contrainfiintitrit patronatelor le a votat in see-true recunosand en acesta neeesitatea si

utilitatea lor, ca una din economiele prin-eipale ale leget de faci.A.

D. A. Visalia E3cÏ in er6re.D. G. Rldeseu, Am audit rediciladu-se

multe obieetiant, el prin acésta s'ar in&inta la noi un fel de seniort, cit s'ar creaun fel de privilagil pentru proprietart,cart ar impedica progresal instructiunet.Era-care diu not cua6;cem model cum seaplicl legile cart sti vot6s1 de Corpurile¡Asti%) Legiuit6re, ai in special legea ins-tructianet publice. V mirturi sese el, dOe/gAsese cara salatariri ta actSitl lege sid6c1 gnsesq, u garantil ai an stim ilentpentra instruetiunea rarall, a ite siagarAacastA dispositiane;.dinfiintlret. patrona-telor.

D-lor, sit nu vC,ialspritt asupra Cask-tale de patronat.

Precum s'a dis de mai multt D-nt de-putaff, putem schimba termenul adoptAndpe acel de anaie al tavetimêatalaï public,fi cu acésta cred cA se va ialltara ort-cetemere. DerA uA temere care este nedréptA,si care nu este de loc fan latl, este aceeacare se relica in contra proprietarPor cA-ror li s'ar da dreptul de a fi patronit sc6-lelor, clicOndu-se el el' avhfl acéstA cali-tat ar ti adverdarit instructiauet publiee.

Protestes din OM puterea aufletaluimel, clot ar fi pentr.i mine al, descaragiarein privinta prosperitalet acestel er1, dOcas'ar sustine cu. succe3 Iu parlainental terelel se gAsesc RomAnt proprietari, fil deort-ce cmditiane, care st de a Ivarnritinstructi anal poporulat.

voce. E par si muove.D. G. RAdaseu. S'a dis de D. Mania eg

este un Marathea. La acésta am onóre aresaunde el in judetul Danab,)vita este ungrec ne-naturalisat, care a venit It coral-tetul permanent, made sent membru de pa-tru ant de (Ale si mi a dis ce faceti eaplanurile de locale de sc6IA ? Le aï pri-mit do la ministeral cultelor ? Ascept depatra ant, adaogii aces pers6al, ea sA 'ffitdatt voie sA cladese un local de sc6lA SiclOcl, a ved.ut proprietarul, greea nu ro-Mau, el nu póte olatine acele planurt, s'adus la ministerul cultelor de uncle a luatplanul si a clAdit un local ea fondurile sale.

D. A. Visual. Esceptiane.D. G. RAdesea. Mad vedem asemenea

pers6ne, fie chiar greet, putem ca tmere-dere sl le conferim titlul de patront at scó-lelor.

DOeI an grec a fileut acésta, anal. nutrebue s bAuuim pe praprietarit RornAntcit vor fi adversarit inStruetiaaet publics.Protestes in contra aeestel btauelt. Si voiface apel atAt la sentimentele cat si lamemoria D-vóstal s. spanett eine din tre-cut si phe adt, sub tOte gavernele carts'al secedat, s'a gAsit ea sA lovésel, ins-tructiunea publiel? Mi se pare el nu pro-prietarit Romani, ei toemat acet bArbattcart fite parte din naoa generatiane, de a-

cele somitAtt didactice (aplause), si déc/s'a glsit cirteva care a pus peptul in con-tra acastor lovitart, ait fost tocmaï betrA-nit proprietart. (aplause) Asa OM, ve rog,ad nu adacett ac63til insulti proprietarilordeclarAada-t adversarY ai instraetiunetp)porulat. Si déel vett respinge acest an-ticol, atun I el void raga po D. ministrusit retrall legea. clot alVel. nu gäsese-niel u.% utilitate ia acégt1 lege ; pentra clta adevAr, (Mal vain face ceea co propaneD. Visanti, anal din Membril cat mat a-ril at instructiunet, ca sA inlocuim a-ceste .patronate eu comitetele ecolare ru-rale de pOati aeana, stand vA iatreb pentruee nu litsati tot legea -treentil ai venitt euacésta? Ca resultato ali tat cornitetele scralare ?

D. A. Vísauti. DécA nu s'a aplicat, eefructe putérn sA avern ?

D. G. Rldescu.' De -aceea, D- dr,avett mat multA garantie trebae sA primitiaceste patronate. Niel an agent nu yetiglsi deatul de bua pantru instra lianadécA nu vett localisaaeéstA priaighiere incomunele rurale.

D. A.. Visauti. ToctuaÏ acésta am cerutai el.

D. G. RAdoSca. VA alacott. amiate citFitt votat mal de anii-di nit lege pawn' ell-dirt de scóle, legea pria care ati preverlutca comanele sit afectese tri badgatul loral decime din venitul lor peatrn construe-tiunt de locale de scOle.

Tot-d'oclatl prin acea lege att mat pre-yedat nisce ofande din partea ptoprietari-lor, nisce apelurt la patrietirnul proprie-tarilor ea sl vial la adjutoral instraeti-and publice. De ce dOrl, -prin uit altA legesl cantle/1m pe aceeaat proprietart de acl-versart al instructiunel publiee ?

D. Visauti. Nu 'I cali6cAna ast-fel.D. Grigorescu. Nu' vorbitt de eseep-

Vaal.D. G. Rddesca, D. Grigorescu, 'pe care

I'ara stimat la tot-d'a-una si -stimes eaamie al met ai al instructiund publice,D-sa a votat impredal ea mine la comitetlafiintarea patronatelor.

D. Grigorescu. Na am votat ; vr5 face-latt ; an. este

D. G. ',Menu. Ve-rog, D-lor,mitt aceste patronate-ea cea mat bun/ ga-rantie pentru prosperitatea instruetinnetprin coinunele rarale. DéCA numireadisplace, primes'e i eri sn le dAm alt ti-

dOrl lurid-in-sine este f6rte bart.De aceea me anese- ou amendamental

D-lut Cernatesca, ci sA fi nisce 6mentspecialt aleST de coasiliele judeteae.

ce garailriie mat nitre del c aeOltaVoitt ?

In adever, coasiliele jaletine can ) seeine sunt am' eit instraetiunet; si acést Adispositiuna va avea si Marianne efeatedupe ce vom vota alt lege.de desceatrali-sere, dupl care spetAni cit vor reusi sl facl,

12 (24) 1anuarie 1877 MONITOhUL OFICIAL AL HOIAMEI 243

parte din consiliele comunale mat multYbärbatt cart sO fie amid at instructiunet

Mal mult de cat atat : am depus un a-mendament prin care cer ca vet proprie-tart sn fie desemnatt de cittre consilielejudetene, in urma recomandatiuneï consi-lielor comunalt, si cu acesta cred ca va dis-pare ori-ee grije a D-v. NicT un ?It mijlocmat bun ea sä stimulatï instruqiunea pu-blicA ruralg, nu vett gasi de cat acesta.In adeve'r, ceï patru efort, sati eel 33 eevett vota D-v. nu vor putea merge la es-tremitatea judetelor, ea s inspectese scá-lele ruralt, mat eu séml and voitt sa fa-eett economit de a nu le da diurne. Apoteine este acel patriot care sa mérga' la es-tremitatea districtulut f1r diurnd?

Vh rog, dar, sO bine-voitt a primi amen-damentul D-lut CernAteseu, prin care eredcA lam tóte garantiile pentru prospera-rea instructiunet.

D. P. Ceruitteseu. D-lor, fiind ch D.lildeseu a Wirt apel la mine, sA-mt per-mita sh.'t respund. Când s'a di scutat acéstOcestiune, en eram in comitetul pentru im-positul mobiliar.

D. Rildescu. Cer scusele mele, dar sciiiel eram de acord.

\Tod. Inchiderea discutiunet.Se puue la vot inchiderea discutiu-

net si se adopth:Se citesce urmátorul amendament, care,

puindu-se la vot, se adoptg.Cuvintele de la art. 2, 'din proprie-

tarif cest mat notabilt, stergaindu-se, sh seinlocuesc/ ca acestea: dintre notabih, éràeuvêntul patron sä se inlocuiaseil ca aeelade curator."

Fr. Alilescu, Gr. Cantacozino, M. Ne-gulescu, H. Zugravescu, C. Bobeica, N.13. Locusténu, D. 1 (Mica.

Cele alte amendamente propuse la art.2, puindu-se la vot, tie-care in parte, seresping.

Se pune la vot articolul impreung cu a-mendamentul care s'a primit si se adoptl.

Se citesce art. 3.D. D. I. Ghica. D-lor, cuNelutul de pa-

tronat a radicat 17J,1 furtunO de obiectiuntin Camerri si acésta a fiteut srt se inlocu-1éscg ca culêntul de curatore. Ert cred cOtóte obiectiunile Wee tu contra atronu-lut se apnea si la curatore si cl la acesteobiectiunt s'ar putea abvia facand un a-mendament prin care sO se precise binemodul de numire sag de alegere a acestulcuratore. In acest seop am si facut amen-damentul urnigtor :

Art. 3. Curatorul seólelor rurale se a-lege de consiliul judetean dintre candi-clatit propust de consiliul comunal respec-tiv. Ministrul de instructiune publica vaconfirma acea alegere."

D. 1 Ghica, P. I. Cernatescu, C. Coli-ba;siauu, G. &Waal, 11 Zugravescu.

D. Fr. Mileacn. D-lor, primindu-se eu-

vdntul de curatore, in local acelnia de pa-tron, 116 singura obiectiune ast voi sh faeasupra articolulul 3, raic . sa nu se did:ministrul numesee, ci sa se mieistrulconfirmg pe aeel ales de consiliul judetén.

Vint. Prea bine, prir&m.D. A. Yizaute. D-lor, dorinta D-lui Mi-

team', si a D-lui D. I. Ghiea sh indepli-nesce de mat nainte, chet cornitetul dele-gatilor inlocuise deja cuviintul de comite-tul permanent, prin aeela de, consiliul ju-deter]. Prin armare, tot ce e non ie amen-damental D-lut Ghica, este idea oh mi-nistrul s1 nu pótfl refuse confirmarea co-ratorelal ales de consilial jude(én. De aceapentra ca anaenclamentul D-lui Ghiha sápótt fi.primit si de comitet, ruga sh 'Isehimbe numat acolo undo sd dice ch minis,trul va fi obligat, si sh, se dieg, c ministrulva confirma. Prin acestà redactiune cred eh,se atinge acelasl scop, adica cA ministrulsh nu pótä refuse confirmarea alegeriT ft-cut de censiliul judetéu.

I D. E. Negule;tu. D-le presedinte, amcerut cuventul contra ¡waste amendamental Delui Ghica, pentru motival acesta :Onor. D. Ghica propane ca lista notabili-lor din comunh, sO se facit de primar si sitse trAmitO consiliulul judetea. Et bine, a-c4sta ar fi un non sons, pentru cA in a-semenea cas primarul va pune pelistg nu-mat pe ace din notabili earl 'I ar conveniId. De aceea, etisant de pArere sh, se clicA,in loge cA consibul comunal va ti obligata trAmite consiliuluï iudqén uglistO cona-pleeth de toll notabilii, co aunt in co-mma. sa.

D. ministru caltelor i iastructiuneIpublice Eit D-lor, redactiunea Ce propuneti, si care cred ail va impAca tóte spiri-tele :

Curatorele soólelor se alege de consi-liul judetón, dupO trA lista a notabililorpresentatO de consiliul comunal respec-tiv, si ee confirma de ministrul inst. ue-,,tiunet publice.

D. D. I. Ghica. Amendameatul meti di-fare de redac iunea ce pronune D. ministru.Amendamentul men cla consiliulut coma-nal un drept pe care nu l'ar avea daca arti sHit, cum propune D. ministru, setrAmitil uit listO compleetä a tutulor note-bililor.

VocI. Primim redaetiunea propush deD. ministro,

Se pune la vot art. 3, cum s'a redac-tat de D. ministru, si se primeste.

Se citeste art. 4.D. Voluov. Eti sunt de parere ea sh se

suprime cuveatul general adhogat pe 16agaeforl, cad net tindem a avea eforii in tótejudetele.

D. ministru de culte. Sant si en depgrere ea sO se suprime euvêntul de ge-neral.

Se,pune la vot articolul eu supra-Niunea cuvêntului de general si se primesee.

Artieolele de la 5 pe'n6 la 12 in -lusiv,se adoptd fora diseutine.

Se citesce art. 13 siurmitorul am eela-ment al D-lui Voinov:

Pentru priveghsrea seperiórit a tutulorseólelor primare, seeondare si speeiale,publice si private. sit institue in fie-careurbe de resediuta judetiang eke ug.eforiea seólelor cu membrit onorifici."

N. Voinov, C. T. Qrigorescu, R. Pa-tarlógénu, illargaritescu, N. Constan-tinescu, Zegravescu.

D. N. Vora() v. D-lor, amencIamenuI mensit desv,J1tO prin siue insust si reser veuvêatul pentru a respunle acelnia ceva combate.

D. P. Cernitiesca. D-ler, en nu am de'cat sh voibese asnpra cumThtulut de ono-

P6u6 astildi a fost na mare desordinoThi administratiunee seMelor.

Astddi facem un pae spre desceatriii-sere.

Not cu top dorim s areal uO compleethdescentralisare in tóte, ¡ash din nefericire,

avem destale elemente peatru descen-tralisare , si pre curn centralisarea preamare nu aduce bine, asasi p:ea multh des-centralisare, dad nu sunr elemente, neduce la destrObrilare; si sh'mï datt 1-03 avi'-3 spine eh a foal in vechime comenelemult mat blue organisate sifiind eh n a amavut destule elements peutru noua ler organisare, de aceea ele nimicit cu to-tul. Pentru aeeste covinte trebue sg mer-gem treptat, ea sa ajungem sit avem ugdescentralisare bung , sigurd i fgrá apericlita nimie. Etí cred eh' nu avemdestule elemente pentra a infiinta atateaeforii i este bine de-art-cam dati sh, fa-coin numal tra pas, (el nu WI sariturd ma-re, act' shriturile ia materie politicA potfi mortale, ea si cele din via(a privatt.

Cat pentru cuv(Intal cit aceste eforii sgfie onorifice, sA'rrit permitett a v6 spune,eu pgrere de rki, ch nu ajungem ca mo-dul acesta Ia niel un resultat practic, chatin timpurile nóstre, na trebue sa o as-condom, pentru rusinea nóstrg, materia-lismul jóch un rol mare. A fost timpurimai ferieite, cand era alte Mel mat nobilecart stimulan activitatea omenesche As-tà-dï voim ca ceea ce luergm sh fie remit-nerat, si neural pentru acest euveat (Ana-va se simte obligat indeplinescA da-toria. De aceea ali ered ca llicrul cuivatrebue srt fie remunerat, citai nimic nu vomputea face décO, nu vom remunera lucrulacelora pe cart I vornnumi eforl. V6 rog,der* sg adoptatt ea A. fie ug remunerare,nu mare, dért la fine ug, remunerare eu caresit putem face pa acestt eforl a'st implinidatori a.

D. N. Waldo% D-lor, vtí rog, sO bine-veitt a admite amendamentul met, act eleste fórte bun. A avea eforii numat in pe-tru. Iona este a nu aves niel inspectim

214 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 12 (24) lanuarie 1877

scolarl. A avea patrn eforil cu eforT sa-lariag cAte 300 leT pe lank este a avea e-forT carï nu'ei vor face datoria lor ; pentrucli, din done luerurT unul: orT pate se seglsésel eforT fArá nic un onorariti, earlsit'eT indeplinésee cu consciinta acéstldatorie onorabill de eforT, séti neavAnd a-céstit consciintl, cu 300 leT nu eredetT ce

veg pntea stimula. Prin urmare cred ceeste bine al admiteg eforiT in bite oraeeleei sit nu ye fie téml, cl nu se vor gesi 6-maul competintl séa cel putin aprópe corn-peting cari sä formese aceste eforiT, In o-raeele nóstre nu avern de cAt sale prime-rs, reale ei cite un gimnasiti ieT i colo,eAcT licee nu avem de cAt in BucureseT,Ia§T, Bfir lad ei Crajova.

ET bine, pentru instructiunea primarlpentrn cee secondare se pate gesi déce

nu. 6menT fórte luminag, dera destul decompeting carT se feel inspecpunea, maTales cA eforil nu ati acea atribupune atAtde intinsit de a inspecta pa profesorT inramurile de sciintl co predat, ei 'T in-spectadl mat mult ca feel datoria, ei(Ha veg mArgini eforiile nu numeT la pa-tru, v asigur el nu are se se ajung/ sco-pul dorit.

Este adeverat el nu se vor gAsi in tó teoraeele destuT amenT competing earl slface inspeetiunea liceelor, dérA nu uitattee lieee nu aunt de cAt la IaeT, Craiova,Ballad qi BucureseT, ei tu aeeste patru cer-curl aunt destuTómenT din carT sit se com-pue eforia pentru ea al fee/ inspeetiunealiceelor. ET bine, de ei nu avem fericireade a avea in t6te oralele nóstre atAtea cen-trurT de lumine ca in cote patru ()rap, dérAfig sigurl el se vor glsi destuT ótuenTcompeting call sl priveghiese scalele pri-mare, ei prin urmare opiniunea mea esteea aeeste eforiT sit se instituiascl in tóteoraeele.

Aeum vin la cestiunea a de se seiel trebue sit fie remunerag aceetT eforT,

D-lor, sit nu credeg cA numaT onorariulpate sà impingl pe cetAtenT de a'eT facedatoria in ceea ce privesce instructiunea,ei (Mel aveg acéstl credintA el stimu-lantul este onorariul, atuneT fig sigur elaceste perseme nn't4T vor face datoria nieTcAnd le vom da aeest onoraria. Vor mamaonorarul BIM sit feel traba, lei waste pen-tru cá el nu va eves consciinta datorieTsale. Este ridicoll suma de 300 leT, nu tn-semnéde nimic. Prin urmare deice mid16-cele nOstre budgetare nu ne permit sl dAmacestor eforT un remnnerar maT mare, a-tunci 300 leI care le dag nu va fi de ajunsei nu va face nimie i prin urmare maT bi-ns este sit fie onorificT. De aeeea, v rog, ainenviinta eforiT in fie-care oral, ad sit figsigur el in FoceanT, in Turnu-Severin, inRimnicu-VAlci se vor gAsi ómenT, dikenu sea de luminag ea aceT din BucureseT,IalT, Wiled, Craiova, dérl eu mat multedurere de iniml de scalele din localitate

de cat aceea carT vor fi departe de loeali-tate. Prin urmare, v rog, sà admiteg a-mendamentnl met), clef este deseentrali-sator ei este maT bine ei din panctul devedere al economieT, ei fig sigurT el vaproduce resultate mat bune.

D. G. Chitn, mlnistrn de culte si In-strnctinne pnb1ic. Eti, D-lor, ca sl vedad D-vastra eea maT eelatentl probl elsunt pentru eea maT mare des-entralisare,ve declar el nu me inpotrivese elder laiofiintarea a 32 de eforiT; aunt dator insl ave comunica öre-carT consideratiuni cesunt, cred, basate pe esperiente, pentru eaD-v. sl cumpitnig totul ei sA aplieagprincipiul deseentralisitrel numaT One a-eolo ea sA nu se ajunge a se paralisa ort-ce activitate. SI infiintem dérl 32 de e-foriT, sl trecem pentru acA3ta peste difi-cultatea budgetarA, de öre ce nu se maldMi diurne acestor eforT, de óre-ce ad sIfie onorificT. Voiii observe insl ea eT ad sepue pe chArtie luerArile lor, el ail se OBIeedinte, ei ineA cAte treT eedinte pe sep-tAmAnl obligatorie ; pentru acésta eT vorfi silii sA aibl un secreted., cerora va tre-bui se li se dea eel putin eke 200 leT pelune.... (Oa voce. Vom gAsi.) SA gAsig cumal putin un seeretar care sl face proce-se-verbale, raporturT la minister etc., epeste putinte.... ( Uci voce. Vom glsi flrAniel uit para.) Bine; (161.1 apol mat sunt eirevisoriT, fie-care eforie va trebui se'eT ai-bA revisorul sett.. ( U it voce. Tot fArA pie-ta.) Si ravisoril ferl plata? Cum se pate?Dérà cel putin acestora va trebui se li sepletésel drumul, i drumul conste un na-poleon birja pe qi. NJ se pate ca revisoriTsl fie fitre platl.

Trebue se ve gAnclig bine la tóte a-cestea.

Ea aT propune ca maT nemerit i sprea abunda in opiniunea D-v. ca se se cree-se opt sért noue eforiT, in centrurile undepopulatiunea este maT mare, nude sunt sca-le mat multe ei undo ei elemente de &neatcompeting sunt maT multo, cum, de esem-plu : in BucureseT, Craiova, feel, Belied,etc. Vom avea cu chipul aeesta eke uà e-foriA pentru treT sea patru districte, ei a-tuna va fi mat neor i pentru revisorT, in-fiinpindu-se ciao unul s011 donT eel maltde eforie, ceea ce ar da ei economia peen-niara.

Ast-fel c n'am nimic de dis in contra e-foriilor districtuale, &nit dificultatea prac-tice ei financier/ mg indatorédit pe minede a ve aritta opiniunea mea ei a ve rugasà ve gAndig bine la acele greuthg.

D. P. aim. Conaitetul delegatilor inmajoritate a priimit amendamentul D-luTvoinov; ér eti, remas in minoritate, stintcontra, pentru euvintele aretate de D. mi-nistru,

Se pune la vot Inchiderea discupu-nel i se prineesce.

Se pune la vot amendamentul D-luTVoinov ei se primesce.

Se pune la vot art. 13 ast-fel modi-flea 0 8,3 adoptA.

Art. 14 se suprimit.Se eitesce art. 15 qi urmAtorul amenda-

ment al D-lui VoinovLa art. 15 stt se suprime cuvintele

un secretor."N. Voinov, C. T. Grigorescu, N. Con-

stantinescu, H. Zuqrvescu, R. Pätärlä-geanu, D. Mirgäritescu.

D. N. Voinov. Eta ce modificare propunen la acest articol: Priimise articolul tuintregul sett, eu modificarea waste numaTea secretaril se se suprime, cad uldatitce eedintele se tin la consiliile comnnale,aeeetT seeretarT nu maT aa ce face. Acéstitmice lucrare, un proces-verbal ski alt-cove, se pate fade ueor redacta de secre-tarul consilinlul eomunal.

D. P. Ghica. D-lor, deputag, comisin.-nee delegatilor...

D. Maniu. Ea nu am fost consultat.D. P. Ghiea. Void sit vorbese D-Ior de

lucrarea din comitet. Comisiunea delega-tilor a priimit seeretarul tu unanimitatefArl a face vro ue obiectiune. Rog pe D-nilVisanti ei Maniu, membriT in comitetul dedelegag, sl me desmintl deca nu este aea.In eeea ce privesee secretariT, comitetuldelegatilor a avut ta vedere luerIrile mul-tiple ale eforiilor seolare ei de aceea 'T apriimit. Acura se pretinde ea aceste In-erärl ar putea prea bine sl fie tinute deseeretarul consiliuluT comunal; ea nu ocred; puteg suprirna secretariT, dare ye a-sigur el aveg sl paralisag tate Iticrerileeforiilor. SecretariT consilielor comunaleaa destule sareine asupraele, at destuleatribute ei a le mal da ei altele, ar fi a 'Tpuns to imposibilitata de a le indepleni.

D. Fr. Milescu. D-lor, de la votareaarticoluld 13 ast-fel cum s'a redactat du-PA amendamentul D-lui Voinov, am pre-vedut dificultAtile ce avém sà intArnpinlmla votarea celor-lalte artieole urmAtóre.Ululate ce ag admis ea aceste eforil se fieonorifice, am prevedut cà niel ministerulnu va realise economia la care a tinsnoT vom avea dificultAg la gAsirea fune-tionarilor ce treleuese.

D. Voinov a propus sit se punt{ sareinade secretar al eforieT, secretaruluT comuneT.Et1 unul aunt In corent de sareinele marTce ati astA-dl secretarit comuneT, i ve potdeclare ce décit le yeg maT adloga i ear-eina de secretarl aT eforiilor, Mae putinelueritri vor putea efectua in cursul unuTan ei at/ de ce :

Secretarul corn unet e atiit de mutt oeupat,in cAt nu are sti'T prisoséseit timpul de a lu-cre ei afaterile eforieT; al doilea, &id vegda secreteruld comuneT fuel nit sareinl vaavea dreptul s pretinde ei. o indemnisare.Prin nrmare al nu mat punem sarcine im-

12 (24) lanuarie 1877 MONITOKOL OFICIAL AL RomitrutI 245

posibile de indeplinit, ci sA numim unsecretar deosebit, care sit fie respund6tori1cAtra eforie si BA 'T fixlm uit 1éf potrivitasareinet s6le.

D. pre§edinte I consillnInl. Ett amfost fórte fericit and am vadut c onora-bilele met coleg nu s'a opus la amenda-mental D-lut Voinov. Trebue sa cautama crea cât mat multe puncte de activitatein Romania pentru instructiunea poporu-lui. Eù aunt unul din met scolart care aminvatat sub eforie si aduc ea fericireaminte de Reel batrAnt boiert care se in-teresail malt de luminarea poporulut si dedesvoltarea educatiunel nationale. 1848este dator acelet sale facute i privighia-te de atre acele eforit.

Se intréba acum eine are sa fie secretaral acelor eforit ; se dice a secretarul eo-munet s'ar impovora prea mult ebieit ar fisA i se dea tot ha si sareina de corespon-dinte al eforieT. ET bine, décit in adev6rsarcinele secretarulut comunal vor deveniprea grele, primarul va mat adaoga tncun impiegat. Nu trebue puterea centralAsl se ingrijésea de ac6sta, ea trebue BAlase ea totul districtulut adsta sarcinit.D6ca, In cutare comunit urbanit secretarulse va gasi prea mult insarcinat, primarulva mat numi un impiegat. Dar din neno-rocire sunt mat mulp impiegap de at a-facetT ; viS spun achta dinteua esperiintanu din trecut, ci chiar de astadt.

Se pune la vot inchiderea discupu-net si se primesce.

Se pune la vot amendamentul D-lutVoinov, si se primesce.

Se citesce art. 16, devenit 15.D M. Negnlescn. Din tóte aceste cali-

tatt ce se cer pentru a fi cineva membru alacestor eforit, aeeea care m'a frapat matmalt este a de la fostit senatort sétt de-putap, se eere sà fi fost alest in tret legis-laturt. Vedett, D-lor, ca acésta ar fi matmult de citt ceea ce cere Constitutiuneapentru ua pers6na ea sit fia, ales senator.Scip c dupa legea electorala, pentru a ficineva ales senator. est:, destul ca sA fi fostdeputat la tret sesiunl. De aceea, va rog.sit marginip acósta dispositiune tot la res-trictiunile prevèdute in Constitutiune pen-tru alegerea de senatort.

D. N. Voinor. D-lor, la acest articolas dori IA se largéscit cercul eligibililor,si pe lingl tó'e acele enumeratiunt sA se

adaoge : membrit academiet din Baca-react si membrit consilielor comunale.

D. A. Visanti. Cerusem cuvêntul tot laaliniatul a.

In loc sit dicA : fostil profesott de gim-nasie, de licee séA facultAP, sa se dica :fostit profesort primart, secundart séti su-periort, pentru euvtIntn1 ca sit putem aveaefort si aeolo unde nu sunt gimnasie sóllicee.

D. vlee-prepultnte. La acest artieolaveiì urnAtórele amendamente :

Sit se adaoge 71). Membrit academiilor, fostil membrit,

consiliert comunalt i judetiani, ingineritarchitectil romfint.N. V oinov, C. T. Grigorescu, N. Con-

stantinescu, R. Pätarlägeanu, D. Ma'rgä-ritecu.

II). a) Fostit profesw T primart, secon-dart sét superiort.

b). SA se stearga. cuvintele : cart ar fifost alest eel putin in tret legislaturl.

A. Visanti

III). Aliniatul 6 sit se stirga cuvintelecart vor fi fost, etc. sit se adaoge : Fostilpresedinp le tribunal, iudet si prefectit.

H. Zugravescu, M. Negulescu, D. Mar-gariteseu, I. Poenaru-Bredea.

Se pine la vot amendamentul D-lut Zu-gritvescu si se respinge.

Amendamentele D-lor Voinov i Visantise adopta.

Articolele 17 si 18 se adopta f1rä dis-cutiune.

Se citesce art. 19.D. P. Grildi§ténn. D-lor, de si sunt

decis a vote contra acestuf project de lege,pentru motive pe care regret a n'am pututsa, le spuia in sedinta de art and s'a dis-cutat legea in general, cu t6te acestea credcä e de datoria mea s arat imperfectiu-nile ce as crede cil ct suot la projectullege pe care nu ma indoiese ea majoritatea'1 va vote.

Articolul acesta 'ml pare ca are A. dealoc la IA multime de confliete, la ul seriede procese din care nu scim cum va esi

tatul.WA, D-lor, ce observ etí in art. 19, a-

colo unde dice :Atribupunile principale ale eforiilor

scolare sunt urmatórele :"Vedep c (lice : principale; dect mat

stint altele cart nu sunt principale, ci se-cundare, si cu t6te acestea ea nu v6d inacest project de lege alte disposipunT cle-at acestea ; prin urmare ar trebui ca cu-vAntal : principale, se disparit.

Acestea ca uä simplA cestiune de re-daetiune.

Mat departe se (lice :Eforiile sunt insareinate a cere eserei-

tarea fidela a acelor donatiuni si legate.A purta, pentru acésta, procese in numeleguvernulut, contra cuY se cuvine, cerAndconcw sul autocitaplor si al advocatilorpublici, cart sunt datori a le'l da."

D-vóstra scip bins el la administratiu-nea domenielor Statulut sunt u multimede mosit cart spat* salelor, in virtuteau nor testamen te (scomot, intrerup-Punt).

D-vóstrit vep institui asemeneaeforiT cu caracterul i cu dìeptul de a ese-cute donatiunile, legatele si tóte ofrandele

pi6se fitcute in profittil instructitmet pu-blice ; cl6cA vetT da dreptul acestor eforilse fog anquete si cercetarl de tot felulcu scop d'a introduce ordinea i legalita-tea in administratiunea deosebitelor fon-dull date instructiunef publice, vett punefacia in facia cu administraPunea dome-nielor Statulut ua alta autoritate care vaintra imediat In procese eu ae6stit admi-nistratiune. . . . (sgomot)

Eti prevad numal de at reul care are srtésit. D-v6strA credett cil pelts sit fie bine;dar oil cred cil ar fi fost mat bine ea In ad-ministrapa domenielor sit nu intro t6te a-cele proprietatt cart at fost legate de do-natorl cu destinatinne pentru sale ; cilciacele proprietatl se administrésit astAdT,nu de eforia sc6lelor, ci de administratiadomenielor, si (WA D-v6strit instituip a-cum eforit care sit aibit acéstit misiune, a-poi de sigur el aeele eforit, in virtuteadreptulut pe care le'l dap, vor veni numatdeck sa Ineépa procese de evenclicare aaeelor avet In contra domenielor. D-v6s-trA datt eforiilor dreptul de a urmitri le-gatele si donatiunile, din care astadt pro-fitit administratiunea domeniilor, ba Inadicett ceva mat malt, 4icetT e ele se or-done a face anquete cu seep de a introduceordine si legalitate In administratiunea di-feritelor fondatiunt pi6se... .

D. ministrn cultelor. Cetip, va reg.mat la vale ; nu va oprill numaT li acesteuveat.

D. P. Gritd4ténn. Mal la vale dice»care subvin la instruct iunea çi educatiu-nea publia "

Apot, care din dometiiile Statulut nusubvin la aeest scop ? Ore ministerul nuare In budgetul sell nimic alocat din fon-durile séle pentru instructiunea publicA ?

D. I. C. Brittlann, pre§e dinte consi-MM. SA 'mt permita D. P. GrAdist6nuat spune cil D-sa face nit confusinne taprivinta proprietittilor cart s'ah seculari-sat. Dar, D-lor, töte acele proprietitp s'atidat sub admiuistratiunea superi6rA prinlege speciala. Cum dar póte sit crédaOnor. D. Petre GrAdisteanu cil eforia,care este a judetulul , ar putea sit seamestece In nisee donapunt care nu auntde categoria aceea pe care le prevedelegea actuale ? fiind-ca donatiunile celeyacht nu mat esistit, pentru ca legea le-adesfiintat; dar aci este vorba de nit mat-time de alte legaturT care stint acIT in fiin-tit Acute de particularT si care se mnri-cil de particularl; la aeelea face a-lusiune legea de faciii. Eforiile judelenenu all dreptul se reclame nimic ; ail nu-mid dreptul de un simplu control si detia supraveghereisupra Indepliniril voin-pl testatorilor cart ad flied donatinnt pen-.tru institutele debine-facere, si at drop-tul numal ca se facii sit intre In testament.CAnd ar fi vorba 'limit ea aeeste eforil sep6til intra in local testatorilor, atund et

246 MONITORUL OFICIAL AL ROINLINIkl

insu'ml as core sa, se gpeeifiee, fiind-elgasese c ar fi cea mal mare stavila pen-tru acei earl ar voi sa'sl lase ul parte dinstarea lor pentru instructiune sal pontruori ce alte institute de bine-faeee. Dad,onor. D. Gradisteanu vede ca este cevacare or atinge dreptul testatorilor, atunddic si et sa se determine mal bine, cadvoiesc sa nu fie nimic in lege care se pe-ta da loc la indoiala tostatorilor, si suntsigur cat si onor. meti coleg de la culte arfi cel d'Ant6iii care se adere la al aseme-nea modificare. Mie insa mi se pare ca a-cest articol nu se amesteca intru nimie eudomeniele deja secularisate.

D. P. Gradisteauu. D-lor, protestesde asiA data iu contra cuvintelor D-luiprim-ministru, care a dis ca eti am inten-tiunea de a aduce confasiune...

D. presedinte al cousillulut Nu in-tentione de a educe confusiune.

D. Petre GrildWeaum. Asa ati dis.D. pmediute al cousin-taut Facetl

confu s btu,.D. Petro Gradigeauu. Nu fac eonfu-

shine, din contra voiesc tournai sa ve o-prose ea sa nu faceti confusiune. Am spas

legea ast-fel cum este redactata, ,si nume pnteam oeupa de cAt do reclactiuneaco am iaaintea mea, va face sti nasca con-fusinne. Nu voiti sa dic ca averea care eraa eforii trecute are cova de a face cu efo-riile eare se infiintésa acum; der daca este

:ua lege care a regalat positivaea aceloraveri, si nu legea de secularisare, ci altolegY, totusi era bine sa se faca acesta ea-plicatiune, cad principiul esista calege noua póte.sa abroge ua lege vecheai remAne sa se scie iatru cat acesta legeabrega po cele-l-alte.

Nu mentionati nimie niet, der atl ad-mis principial ca eforil sunt datori sa in-tentese procese, ea sa córa esecutarea fi-dela a vointei testatorilor. ET bine, de co.vOintA este vorba aid ?

o voce. Ad nu este vorba do vointa te-statorilor pentru a caror donatiune auntdeja legi esistente.

D. P. GrildiVeauit. Vedeti der, ca sepete da loc la IA controversa. Esplicatiu-nile care se the iii desbaterile co se facserveac tome)." la esplicarea si interpre-tarea legil. Eti cred ca bine am facet deam ridicat acesta cestiune, cad .am Mattsa 1311.fie IA; la confusione ta loge.

o voce. Ve ferte multumim.. D. P. Grildk#caiiii. Al douilea, se dice

cal in privinta celor-l-alte stabilimento pu-blice, donatiunile , legatele particulareearl vor fi fleute ia urine logel care atri-bue acesta intréga avere la adaninistratiu-nea domeniilo-, aceste eforil cart' se la-fiintesa scum rin vor vlterna Intro nimicdispositiunile testamentare.

ET ! der sa ne initelegem. SA no dam bi-ne seata ce rol al aceste eforil si daea esteeompatibilitate intro acest rol cu execute-

rea acestor testaniente. Apol din (1(1116 in-cruil and : ori Dv. v6 supunetl disposi-tiunilor aeestor testaraente, le respectaV,orI nu le respect ? Daca ua data acestitestatori al inteles sa instiue ei pa anumepersóno si acelor persOne le-al dat ei a-tributinnI carte, nu cum-va D v. voiti sl leluatï de la aeole persene si sa le dati al-to ra ?

Ca co drept ? Nu. avem dreptal sa ne a-mestecam fa aceste institatiunï particu-lare.

D. Visautd. Asa s'a risipit averea dace-datule Basota.

D. P. GrAdiTteanu. Daca se fac abu-sari, este legea ordinarA care spuno cetrebue sà se factl; este in codicele nostrilpenal articol aname care nu este in codi-cola penal frances, si care la nol s'a hatdin codicele penala prusian, unde se vor-besee de acesti epitropi pa cari'l putetitrage la retpundere

Prin urmare nu venitl sa eseeutati uncontrol contra acelor administratiuni par-ticulare iastituite prin vointa testatorelul.

0 voce. Trebue sal siléscit sa'sT facadatoria.

D. P. GrAdisteatin. ApoI nu aveti drop-tul acesta, thca nu vi Fa dat testatorul, eala cas and vor fi abatuti: epitropiT dindispositiuuele testamentalui Dv. sal' che-matt la respundere...

D. ualraistru de culte. Tot cetateaulare dreptul acesta, der nu si l'a esereitatpeue acuma, in casul clud uu asemeneaepitrop va fi Indeplinit datoria.

Vod. Asa este.D. I. Onapineann. Voiese sa dati na-

me utA simpla esplicatiune. Am avat feri-eirea de a inspira iucrederea and venera-bil batrAn care a lasat until din cele malfrumese, unul din cele mai bine-fleeteretestamente. IOu OteteliSanu a bleat 10,000do galbeni din avere sa pentru crescereafatelor romAne sarace. (Aplause). Profitde acesta ocasiune pentru a aduce memo-rid séle omagele mele ea represintant alnatdunil. (Aplauso prelungite).

Der, Ji-lor, aunt absedat de ua idea :Sunt unul din acei in care ropausatul a a-vut increderea pentru a face ca testamen-tal seti sa tie executai; celegul mat ia a-cesta este onorabilelo D. Calenderu, mom-brit la inaIta carte de casatiune. In aceatacalitate, D. Calenderu si el, avem dreptulde a transmite prin testamont sarcina ne-stra altor persOne dupa not Eri me potfaes forte d'a administra bine spre a se iu-deplini scopul testatorului pe eAt timpvoil triti : negresit cl peatra acéstacompted. pe inteutiunile mole, pe Cad bu-rutevointa mea, der 1)11 î pe capacitatea sicompetinta mea. Cand muse a'ar mntm-pia sa me inset, sh gresesc la administra-rea acestel avail chtar ori, ce s'ar puteaopune relei chibsuiate a mea, co stavilami s'ar putea pane astadf ? Niel una. EY

12 (24) Ianuarie 1877

bine, daca pentru mine car uà garantiain faverea vointel testaterulul, ca atAt maimolt am dreptul eu sa m6 ingrijese de acl-rainistrarea urm asulul meti si st dorese saesiste ui. asemenea garantia legalme nte.E lesae de inteles, D-lor, ca fapta filantro-pica pe care a fa.eut'o I. Otetelisanu, nu afost facuta de cAt fiind-ca repausatul a a-vut credinta c vointa sa va fi respectatapraltru tot-de-uaa si ca averea sa nu vaservi de cat la ceea ce el a voit sa serve,si de sigur ea daca s'ar fi putut induoi de a-cesta, niel ua data el nu'sï ar fi lasat ace aparte din avere peatru Ira asemenea bine-faeere.

Prin urmare, este bine, din t6te punctelede vedere, a se pune ua asemenea garantiapentru testatore prin lege, ci vointa lor aresa fie indeplinita, este bine a se pune unfrel administratorilor unor asemeaea fon-

ca el sa'sï padése,a in tot-de-una da-toriele lor.

Mal este Ana tra alta consideratiunecare milita t favórea acestel dtspositiunTlegislativa : aceea ea cat vor fi mai multegarantil pentru testatorI ea legatele lor aüsa fie pazite cu sAntenie, ea atAt se vorgasi mai multi bine-faeetorT cari sa laseasemenea legaturY. Era an obiceiti din ve-chime la parintii noatri ea sa dea pentrusc6i5, i biserica; acest obiceie swum mal s' aperdut, din causa ca testatoril nu avealniel ua garatntia de padirea vointei lor ;dati acum acesta garantia çi legaturele deacesta natura vor re'neepe a se imulti spreusurarea si luminarea seraeului. (Aphusenumeróse,)

Se pun() la vet inchiderea discuiii-nei se priimesce.

---- Se pune la vot art. 19 clevenit 17 0se priimesco,

Se citesce art. 20 devenit 18, puiniu-sela vot se adopta.

Art. 21 se suprimo.Se citesce art. 22 urmatorul amenda-

ment al D-lui Voinov :Art. 22. Eforiile tin sedintele ler in lo-

calul consiliulul comunal, al caruï sec re-tr va face si oficiul de secretar al eforiel."

N. Voinov, C. T. Grigorescu, II. Zu-grhvescu. N. Constandincsor, R. Patirlii-geanu D. Márgaritescv.

D. Chitu, ministrul cullelor si in-structinneT publice. D-lor, dôca aï prii-mit ca eforii sit aiba sarcina ce li se p'unogratuit, apoi ve rug sa guísii un corectivla cm ce se vede pa fie-care di la noi, ca6nieni cum so cade nu priimese onorific a-semenea sarcini, ori find-ea stint ocupatiin alto afacori, ori pentru alto cause. GA-siti der aei un earectiv ea eforii acestiase tie pe de tra parte obligati a priimi sar-ciim oaeriac, sab pedépsa de (')re-care a-monde, iar pa de alta se fie silili a se ducela edinte, fin iar pedepsiV cu amendacand ar lipsi, de esemplo, duoe see treY

12 (24) Ianuarie 1877 MONATOIVA OFICIAI, AL ROMA.N111 247

sedinte. Alt-minterTer 'nu se face nimic.D. P. Glum. Comitetul delegatilor res-

pinge amendamentul D-luT Voinov.D. Berendeiù. D-lor, Inteleg ca ace

meuï alesï eferT, ee vor fi competintT sivor intelege misiunea lor, se tiA amendatTcand nu's1 Indeplinese détoria ; der se póteea sa fie alesT eforï ómenT cu buna-vointader earl se nu fie competintT, i sa naiba cu-noscintele cerute pentru acéita, ei calf dincause acésta sit nu voesca a priimi uà ser-cina peste puterile lor; si acestia sh fiepedepsitï ? Acesta cred ea nr fi nedrept, side aceea v6 rog, sit precisati maT lamuritacest articol.

D. P. Grildi$teanu. Eil eat' propuneD-luT ministru al instrnetiuneT publiceintrebuintede sistemul protector 1ib3rtatelindividuale, ei pentru ca se pune oblige-tiune fie-carui cetaten care indeplineeteconditiumtle de capanitate sit fie negreeitefor sub pedépsa de a plati o amendacas de refits, pentru ce nu latitude D-sa siasupra profesorilor aoe.sta m6eura ? amfaco u economie fórte mare si acestT pro-fesorT ar fi silitf se priimesca sarcina gra-tuita, cacT ar plati amende in casde rufus.

Se pune la vot amendamentut D-luT Vi-IIOV si se adopta.

Se citesce art. 23 si urmatorul amenla-ment al D-lui Voinov:

*Art. 23. MembriT eforT vor tine cel pu-cin ua seditata pe septAmAna, la care vordelibea i vor lua resolutiuuT, pe cart se-cretarul le va resume In procese verbale,subserise de membriT efori : indeplinindu-se tot de secretar i tOte cele alte lacrariale eforiel sub a ea respundere,

))Sedintele nu se pot tine eu maT pucinde duoT membriT.

Cel care va face dou6 absente nemoti-vate, va fi supus la plata uneT amende de10 le mn profitul fondurilor scolare ale e-forieT acelul judet."

N. Voinov, C. T. Grigorescit, A. Aqi-oylu, Diantandescu.

D. P. (Mica. Ea soot eu totul de ideeaD-luT P. GrAdisteanu ; eAcï este injust caunuT om caruea pretiudi un serviciil gra-tuit sä viT sä 'T maT impni si u peualitatela casul cAnd n'ar putea ea partieipe la lu-crare. ITA amenda, orT-ce vetY dice, este uapenalitate i mi se pare cA este inechitabileca omului canoe cerT la mod gratuitmunca infligT penalitate. Mi se pare eatrebue sa presupunem fia-carui rounia maimultA buna-vointa, and e vorba do laeestiune Mat de imporauta ca instructiu-nee publica, când e vo-ba de ladeplinireauna sarcine atAt do saere. Eu unni, ca re-prnsentante al natitmeT, pentru demnitatearepreseutatiuniT nationale, as ruga pe onor.Camera sa nu presupuna pe Români asa deindkatnicT la materie de luminare a po-

poruluT si se nu admita penalitatea ce sepropune.

D. ministrn. ealtelor $i instrnetiu-nel publiee. Unorabilele D. raportator, iounira cu D. Gradiveanu, sunt de parereca a inilige ua amena binéaca acelaT ce-tatéa care s'a iavestit Cu ua sareina pu-blica pa care Mt nelige este un ce inie. Mise pare ca domniele lor ail mis idea a-cesta inteun mod cam pripit, ei nu s'atigândit la fondul bernini. Dua evorba deinieitate nu.póte fi inieitate d cAt atunclcAod se cere de la cetatenT sacriticie, sar-cine, fara nid nui pla. lata ce este inic.Der din momeotul ce s'a admis ea acesteeforiT ï ir Merl gratuit, ameuda aplicatain cal de negligenta nu maT Ole fi un lu-eru inie, este ci jus'.a penalitate aplicatacontra aeeluea cere se revolta de a'si facedata ria.

Eti, D-lor,.suot contra ideeT de a se dacetatenilor fauctiuni gratuite, der denD-vóstr ati admis prineipiul ea aveff(Ireptul sa cereti asemenea sacrificie de lacotatenT, atunci remediul ce propuueti Iocas de neglignnta sea refus de servicia,nu demonstra alt-ceva de cat (Id coneeea-teniT D-vOstra nu inteleg sublimitatea p rin-cipiilor D-vOstra de a servi pentru patrie.

ApoT, nu avem institutiunea juratilor ?Nu event. expertii? Nu avem membril cons1-Iii1:)r de famine, etc? Cut töte acestea eilv'am deelarat cii nu stint pentru sarcine gra-tuite; ele sunt nedrepte, pentru ca'sl aì o-riginea in eisternul organisatiuneï aristo-cratice si despotice a timpurilor trecute.Atund aceste sarcine nu erail numal sar-cine ; aveatt paliativul aveati partealor p cleT coustitueati ari privi-legiti : nu putea ori-cine fi patron ; nu pu-tea orT-eine se tia judecator ; nu putea orr-cine se fie efor ; ei (Rea era cine-va, tre-buea sa fla boidrul, sea archontele, dernamaT el putea sa fia.

De aeolo a venit acele drepturT, ca»isunt privilegie. D-vöstra voiti sa le per-petuatT. Prea bine; iesa atunci vatn dis:luatT settle cel putia SA fitT conseciuti, canu dispositiuuile ce faceti D-vóstra se re-mama litera mórta, litera seek fara nieTun sons, fa a nieT u1 realitate. Prin urina-re, sunt de Were el nu amenda este careconstitue inichitatea, ci ideia de kimpunocetatenilor sarcine pnblice fira a ti retri-buitY.

Indata lusa, co yeti gasi ctiviinta aprimi acesta idee, apoT, ea corectiv incontra tuturor neurmarilor, trebueloitI pe de aka parte al mesura care estedisciplinara, ea sa die ¡wt.

Ei bine, oaorabilul D. Bereudein, 4ice :dar va Wee nenoroeirea ca sa fie ales unout care na este capabil, etre sa nu fie ea-paldl de a fi efor, atuncT pentru ce sa ple-tésca amenda ? D-vóatra lasa ati primitprincipiul electiuneI, si de ce atT primitacest principiu ? negresit ca sa se alega

cei mal bueT. Mai molt de cat atiit ; v'atTlaat töte procautiunile co all putut ca sa sealéga dintre persónele carT intrunesc cali-tatile cerute until efor , ati dis sa fiefostiT profasorY, fori ministii etc. Deee ati pus acéata ? ca sa aveti Inca un mij-loc de a fi sigurT cit ul data cine-va alesefor, are se tie capabil de a ladeplini a-césta sareina,

Dar cestiunea este ca dapl ce s'a alesceT mat haul', nu primese, s'ati daca pri-mese un vin de citt la anul si la multianT. Ce aï ficut cu acesta? aï eforl pe hâr-tie, nu aT ta realitato De aceia dicémca este nedrept A, se revolte D. Gradis-téau si D. P. Gltica la contra amendeï cese obicinueeee a so pune la asemenea ea-suri, nu numaï la noT, ci si la alto terI, a-mende earl S3 pronunta ea ad pedépaa incontra aceloca earl' negleg de a 's1 impliniasemenea sarcine publice.

D. P. Gratligéa a. D-lor, cluo ideT reesedin diseursul D-luT ministre.

tra idea Auteiti : D-sa dice ea nu esteinichitate, cacY dée,a ar fi inichitate, aceainichitate coneista la votul ce all dat D-v.,cad aenenda nu este de cAt u consecintaa acelai vot.

A duoa idea: Trebue sa fie aceste amen-de, cad asa se urnaesa si cu alta sarcimepublice, de eiemplu cu juratif, ca cousilielede familie, ca espertii, ca martoril, etc.

Éta, cele duo6 idol fundamentalT ale D-id ministru.

SA 13 examinant.D-sa e eiviae ca ell'ar dmpa D-sa este

nui inichitete do a se eore de la eine-va ulsareinri publica gratuitei. Pe acest tarâmsuntem do aecrd, derA deal este ioic de ase core de la cine-va nu servicia publiegratuit, It aeea inichi ate voiti sa punettculaie pr.multAad am mile ? Cum D-lor ?la co stere a soiietatei traim ? Cum ? la-Vita societatedemoeratica, in care.basa a -verel este manes, este timpul, voitT sa ce-reti gratait ui sarcina. si in acélaa timpsa.T punetT ei amenda ? la numele dem e-cratief vorbiti i venitT de facetT ast-fel delegI anli-demoeratice ?

voce. Atael majoritatea.D. P. kritflist6an. Fee parte din ma-

joritate ei on o atae eAari emit prineipie-le mole pe care voese ale ap6ra.

D. ministru a (Vs ca tot asa se face siin alto casurT, caul este vorbt do j iratt,do consilie de famine, do ()spill. S ) 1)6-to ; dera nu pardett din vedere un lucru ,

ca until jarat I ceretf un saerificia de 10sail 5 dile fete; tiasi martor .1 S6 care MIora, din late nplare, la Ore-earl imprejur arT,ei cited unni om 'T ceretT munca de 4anT gratuita, voitt a.1 mal intligeti si uapedépaa, nui amenda! A.césta este art ma-re inichitate.

D. 11. Fereeltide. V'av taiga, D-le pre-$edinte, ea partea privitóre la amendA sitse votese separat.

248 MOMIORUL 0140IAL AL ROMANICi 12(24) Ianuarie 1877

Se pane la vot separat partea Antéla sipartea a duoa a amendamentuld D-lui Vo-inov 0 se adoptit.

Se citesce art. 24 si urmittorul amenda-ment al D-lui Voinov :

Art. 24, 25, 26, 27 si 28 se vor inlo-cui ca urmAtorul articol :

,,Efori ail la disposiunea lor pentru in-spectiunea sc6lelor, pe profesoril sari in-stitutoril sc6lelor de la resedintg. ET in-siircin6sA pe acestia succesiv si fArA in-spectimiT cel pucin de duot orl pe an sisA raportotese despre starea moralA 0 ma-terialA a invAtitmlintului dinted parte decomune ce ya desemna , pentru uA es-cursiune de al stptAmAd. In acest timpserviciul catedrel se va indeplini de unalt profesore sat institutore.

Eforia va da cheltuell de cAl6torie fie-cäruï trilmis d'a face inspeetiunea din fon-dul ee guvernul va aloca prin budgetal a-anale fie-aria eforiT pentru acest scop."

N. V oinov, C. T. Grigorescu,nu, Agioglu, Diamandescu

D. P. OMNI. Comitetul respinge a-mendamentul acesta , pentru motivulgAsesce nepractic. (Va arma).

1111111

ANUNCIURÌ MINISTERI A L E

MIMSTERUL DE INTERNE.

Directia imprimerie Statuluï.Pentru ocuparea until' post de copist ce

se afiA vacant in cancelaria Neste direc-ting se va sine concurs in dioa de 14 Ia-nuarie curent , la orele 2 dupA am641, tndisa cancelarie din hotelul §erban-VodA.

Aspirantilor pe l6ngA u scriere frum6-sit qi corectii li se cere a posede si titlulde bacalauriat.

No. 19. 1877. Ianuarie 3.(3-2).

In dioa de 25 hnuarie 1877, la ora 1dupit amédi, se va Sine licitatie oralA inpretorial acesteT directing, pentru vt506-rea a 3,000 ocale chirtie maculaturA si di-ferite brosuri legÏ vechT, cu:conditiunileurmAtóre:

1. ConcurentiT pentru a 6 admisT la lici-tatie, vor depune u garantie de le! 150in numerar sat efecte garantate de Stat.

2. Dad pretul resultat la licitatie se vaaproba de minister, adjudecatorul va de-pane costal mentionatei cantititti de chic-tie la casieria generalit a districtului Ilfov,ta termen de trei dile de la comunicareace se va face de ac6stA directiune, érAcu recipisa acestel casieriT se va presentspentru a primi prin cAntitrire espusa hArtie.

3. In cas dad adjudecAtorul nu va fi ur-inAtor, garantia depusA va rhatina In folo-

sul StatuluT, fArA ca dAnsul sA pót. aveaver u pretentiune, nici a intenta procesStatuluT, nici a invoca ver o protoctiunestrAinit.

No. 8,131. 1876, Decembre 20.(3 2.)

MINISTERUL DE FINANCE.

Servielul timbrulnï, turegisträreltaxelor diverse.

UrmAnd. a se pane ta circulatiune nouiletimbre mobile pentrn acte diverse de 5 b.,10 banT, 15 banT, 20 banT si 25 banT, con-fectionate in WA, ministerul aduce aceistala cunoscinta atAt a autoritAtilor chematea concurge la aplicatiuma legeT timbre-lor i inregistritri, precum si a publieuluT,cu deslusire cl , maT sus ariitatele timbresunt tot in forma color ce stint ast1-4T incirculatiune, variind numaT In ceea ce pri-vesce colorile cari sunt cele urmAtóre:

Cele de 5 banT de culóre verde, cele de10 banT de culóre galbenti deschis, cele de15 banT de cul6re albastra deschis, cele de20 banT de culóre argintie qi cele de 25banT de cul6re rosie deschis.

Tot-d'ul-datt se aduce la cunoscinta pu-blicà cit, ori cine posedl timbre mobiledin cele ce sunt astacg ta circulaOune decatigoria i valorile celor me sus arttate,st caute a le intrebuinta 1)60 la 15 Martieanal eurent ; 6rA drip espirarea acestuTtermen, ace din particularT cart ar maTposeda asemenea timbre, sA se presintecu dênsele p6n6 in dioa de 31 aceliasiInni Martie, la casierul general al judetu-luT unde se Oa cu locuinta qi st c6iii preschimbarea timbrelor vechY ce ar posodecu din cele nouT.

De la 1 Aprilie anal curent, asemeneacererT de presehimbare numaï suit pri-mite i ort-ce timbre din cele vechT se vorgAsi circulAnd ia Olt, de la ac601 datAse vor considera anula,e si fart niel ulvalöre.

No. 540. 1877, Ianuarit 1.

Comitetul ease pensiunelor.

ln conformitatea dispositiunelor art. 52din regulamentul easel pensiunelor, se pu-Mid spre cunoscinta tutulor pensionari-lor, cA in cursul luneT lanuariti sA presinteacte de identitate in regull, eel din capi-talA la comitetul pensiilor, érit eel din dis-tricte la casieriT generali unde se aflA in-

Casieria generalit a judet.La 20 Ianuarit 1877, urmésit a se vinde

prin licitatie in piata Negri , 2 boi si 2vac! ea vita, secuestrate de la D. N. Pies-nilA, fost sub-comisar, pentru suma de leT459 b. 42, cu care dateresce Statuld dinremise ce at primit mal malt.

Se publicA spre cunos inta concurenti-lor cart in arAtata di sA se presinte in a-cea piatA, de la ora 10 de dimin6d, p6n6la 4 dupit amédi.

No. 80. 1877, lanuariti 3.

ANUNCIURÌ JUDICI ARE

LICITATIUNI.

Tribunaltil Lifov, seetia 111.

D. Vasil() Vanea, de profesie libel* do-miciliat suburbia Arhimandritu, strada A-polodoru No. 15, la basa formula esecu-torie push pe &dal de ipotech legalisat deacest tribunal cu No. 76 din 1873, a ce-rut punerea in vêndere cu licitatie a butperechT case cu local lor din comuna Bu-dread, suburbia Foisoru, strada VitanuNo. 35 0 90, averea D-lui Jón Popescu,

3pro5.fesie liberi, domiciliat calea Vitanul

I. Casele cu No. 90 sunt de zid inpa-éntA, compuse din uit prAvAlie, clout ca-mere, pivnitA, magasie, invelitecu olane,curtea imprejmuitA, se invecinesce cu cam-pal Cioplea, cu Dobre Négu, cu decedatulAlecu MateT si cu calea mentionatA.

Casele cu No. 35, sunt de zid in-pitén A, cu patru camere, alpivnitA, invelite cu sindrilA, in curte cloutocIAT si grajd de gard, invelite cu sindrilA,grAdinA; se icvecinesce cu proprietateadecedatului Constantin, cu preotul Hris-tache, cu u proprietate necunoscutA si infaciA cu calea mentionatt.

Asupra acestul imobil nu se maY aflAaltA imprejurare.

Se face dérh cunoscut In general eh ac6-stA licitatie se va urma in pretoriul aces-tuT tribunal, in dioa de 23 Februarie 1877la 11 ore diminéta , avénd in vedere cAtoti aceia cari ar pretinde vre un drept deproprietate, usufruct, servitut3 , chide,privilegit, ipotecA sat veri-ce alt dreptasupra imobilulnY tri chestiune, sA se ara-te la tribunal inainte de dioa fixatit pen trulicitatiune, spre aÏ artta pretentiunile ,

cAcT, in cas contrarig, veri-ce cereri se vorivi, nu se vor End considera.

No. 17,005. 1876, Decembre 29.

D. perceptor al colorel de Verde, prinadresa No. 271, in basa jurnaluluT onor.consiliii de ministri, No. 6, a cerut pane-rea in vêndére 311 licitatie a caselor cu lo-cal lor din comuna BucureseT, suburbiaGhencea, strada Broseitria, averea D-lulDanciu Nicolae, de profesie liberA, domi-ciliat in aceste case.

Aceste case aunt de gard cu bug odATsi tindA, invelite cu sitit, un coar de gard,

(Supliment)

12 (241 Ianuarie 1 R77 MakTrimpTTT AtiTrIT A T AT Prowl Viet ' nV.711FLULUVIIII LI,±V

tnvelite cu itL grAdinA cu pomT, se in-vecinesce cu Stan Ene, cu S6re i eu stradamentionatA,.

Asupra acestuT imobil nu se maT aflA altAimprejurare.

Se face dérii cunoscut in general el ace-stA licitatie se va urma Iii pretoriul acestuTtrib. in dioa de 26 Februariti 1877, la 11ore de dimin6tA, av(ind in vedere cA totT a-ceia carT ar pretinde vre un drept de pro-prietate , usufruct, servitute, chide, pri-vilegik ipoteck sat verT-ee alt drept deasupra imobiluluT in chestiune, sA se aratela tribunal, inainte de dioa fixatA pentru

spre a'sT arAta pretentiunile ;cleT, in cas contrarik verT ce cererT se vorivi, nu se vor maT considera.

No. 54. 1877, Ianuarit 4.

-D. pereeptor al colorer Verde, prin a-dresa cu No. 109 din 1876, in basa jurna-luld onor. consilit de ministri cu No. 17,a cerut punerea in vélidérea cu licitatie acaselor cu local kr din comuna BucureseT,suburbia Spirea-Nol , strada Sireni No.14, averea D-luT Sandu MihaT, de profesieEbert, domiciliat in aceste case.

Aceste case sunt de zid inpaéntA, cudoug camere si magasie, invelite ea sitA,curtea imprejmuitk se invecinesce cu Ni-colae Dulgheru, cu Costache Precupetu, sisi in facit cu strada mentionatA.

Asupra acestuT imobil nu se maT afinaltA imprejurare.

Se face dar cunoscut in general cA, ack-tA licitatie se va urma in pretoriul aces-tul tribunal, in dioa de 26 Februariti 1877la 11 ore diminéta, av(ind in vedere ch totTacel care ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legiu, ipoteel sat ver ce alt drept asupraimobiluluT in chestiune sA se arate la tri-bunal inainte de diva fixatit pentru licita-tiune , spre a arata pretentiunile; cAcT,in cas contrariti, veri ce cererT se vornu se vor maT considera.

No. 45. 1877, Ianuarit, 4.

D-nu perceptor al colóreT de Verde,prin adresa No. 266 , din 1874 in basejurnaluluT onor. consilit de ministri , No.6, a cerut punerea in vêndère eu licitatiea caselor cu loeul lor din suburbea SpireaNouit, strada Coriolanu , No. 13 , comunaBucurescT, avere a D-luT Petre Nicolae, deprofesie liber domiciliat in ele.

Aceste case sunt de gard, cu 2 oclAT sisalt , Invelite eu Ott, , se invecinesce cuMihaii Dumitru, cu Mihaiti Dulgheru sicu strada mentionatk

Asupra acestuT imobil nu se maT an,altA imprejurare.

Se face cl6rA cunoscut in general cA a-céstA licitatie se va urma in pretoriul a-cestul tribunal , In ioa de 23 Februar1877, la 11 ore dimineta, av6nd in ve-dere cA totT ace care ar pretinde vre un

drept de proprietate, usufruct servitute,ohirie, privilegit, ipoteca sat verT-ce altdrept asupra imobiluluT in cestiune, sA searate la tribunal inainte de liva fixatApentru licitaiune, spre a '§iT artta preten-tiunile; cad, in cas contrarit, verT-ce ce-rerT se vor ivi, nu se vor maT considera.

No. 17,035. 1876, Deeembre 29.

- D-nu perceptor al colóreT de Negru,prin adresa No. 115 , din 1876 , in basajurnaluluT onor. consilit de ministri, No.9, din 1876, a eerut punerea in vgnd6re eulicitatie a caselor cu local kr din subur-bea MAntulésa , strada Popa-S6re, No. 10,avere a repausatulul episeop Dionisie.

Acest imobil se eompune din ul pere-che case de zid , cu 6 came re si pivnitA,in curte grajd i sopron si 2 odAT pentruservitorT; se invecinesce cu D. Panait I6-novicT i Ianeu Naum i cu strada menti-onatt.

Asupra acestuT imobil nu se mal aftAaltA imprejurare.

Se face dar cunoscut in general el acea-stA licitatie se va urma in pretoriul aces-tuT tribunal, in dioa de 19 Februar 1877,la 10 ore de dimineatit, avAnd in vedere cAtotT aceia carT ar pretinde vre un drept deproprietate, usufruct , servitute , chide,privilegiu, ipotecA sau verT ce alt drop-asupra imobiluluT in chestiune, sA se aratela tribunal inainte de dioa fixatA pentru

spre a'sT arAta pretentiunile ;cAcT in cas contrarit verT-ee cererl se vorivi, nu se vor maT considera.

No. 17,044. 1876, Decembre 29.

D-nu perceptor al col6ret de Verde,prin adresa No. 267 , din 1874 , in basajurnaluluT onor. consilit de ministri , No.6, a cerut punerea in v6ndére cu licitaiea caselor ca local lor din comuna Bueu-reseT, suburbea Spirea - Noul , strada Co-riolanu, No. 14, avere a D-luT Stoian Stan,de profesiune liberA , domiciliat in acestecase.

Aceste case sunt de zid in paéntA, com-puse din 2 camere , invelite cu sindrilA ,

in curte uA magasie de gard , InvelitA cusindrilt,, se invecinesce cu D. ConstantinStoica, cu. Nieolae Radu, cu Gg. Spanuea strada mentionatI.

&supra acestuT imobil nu se maT atlAalt5, imprejurare,

Se face dar cunoseut in general el a-cestA licitatie se va urma in pretoriul a-cestuT tribunal,in CALM de 23 Februar1877,la 11 ore dimineta, avhd in vedere cAtotT aceT cad ar pretinde vre un dreptde proprietate, usufruct, servitute, chi-rie, privilegik hypotect, sat ver-ce altdrept asupra imobiluluT in cestiune, sA searate la tribunal inainte de diva fixatA pen-tm licitaiune, spre a'0 artta pretentiu-nile; cAcT, in cas contrarik verT ce cererTse vor ivi, nu se vor maT considera.

No. 17,035. 1876, Decembre 29.

- D. Iuda Baly, zaraf, domiciliat su-burbia Sf. Anton, strada Carol, in basaformulet esecutorie pusA pe actul de ipo-tea, legalisat de acest tribunal la No. 284,din 1870, a cerut punerea in vêndére unlicitatie a caselor cu locul lor din comunaBucurescT, suburbea Olteni, strada Labi-rintu, No. 6, averea decedatuluT Leibu Si-mon, a cAruia mostenitor i epitrópA a mi-norilor este D-na Reina Simon, de profe-shine liberk domieiliatt in aceste case.

Aceste case stint de zid in paiantA ,

compuse din patru camere, doul cuhniT,antre cu giamurT, invelite cu tine, doulmagasiT de scAndurT, curtea micA si im-prejmuitA, se invecinesce cu D. NicolaeHrista Pictoru, cu proprietatea biseriedisrailite, i cu strada mentionatA.

Asupra acestuT imobil nu se mat MIAaltA imprejurare.

Se face dérA cunoscut in general cA a-cestA licitatiune se va urma in pretoriulacestuT tribunal, in dioa de 18 Mani anul1877, la 11 ore dimineta; avhd tri vedereeA, totT aceia carT ar pretinde ver un dreptde propietate, usufruct, servitute, chirie,privilegiti, ipotecA sat orT-ce alt drept a-supra imobiluluT in cestiune, sA se aratela tribunal, inainte de dioa fixatA pentrulicitatiune, spre arAta pretentiunile;eAcT, in cas contrar, orl-ce cererT se vorivi, nu se vor mal considera.

No. 16,572. 1876, Decembre 20.

- D. Mina Ión, de profesiune liberA,domiciliat suburbea Arhimandritu, stradaBateriilor, No. 24, in basa formuleT esecu-torie pusl pe sentinta tribunaluluT Ilfov,sectia comercialk No. 1,107, din 1874, acerut punerea in vêndere cu licitatie a ca-selor cu locul lor di n comuna Bucurescl,suburbea Isvoru, strada Roselor No. 4 si6, averea D-luT Dimitrie Gheorghin Mimi,de profesiune liberA , domiciliat stradaBelvedereT, No. 65.

Aceste case sunt de zid in próstA stare,compuse sus din 9 camere i antreu marede desub 3 beciurt si magasie, invelite cusitA veche, In carte o fertrie i o odaie dezid in paiantA, Invelite cu olane, curteamare si neimprejmuitA, se invecinesce euberAia Tipter, eu apa DAmbovita, cu oproprietate necunoscutA si cu strada men-tionatA.

Asupra acestuT imobil nu se mal Rillalte imprejurArT.

Se face dent cunoscut in general cA a-céstA licitatiune se va urma in pretoriul a-cestul tribunal, in dioa de 14 Maiti 1877,orale 11 de dimin4A, av6nd in vedere et,totT aceia cart ar pretinde vre-un dr pt deproprietate, unfruct, servitute ,

privilegiu, ipoteel sau ver-ce alt drept a-supra imobilulul in ehestinne, sl se aratela tribunal inainte de glioa fixatA pentru li-

spre a '0 arAta pretentiunile; cAcT,

Kfi lutnictergewitiVEealif A I A I IV-Urn4 el V 2 10)11 10,77crty

in cas contrar, ce cererl se vor ivi,nu se vor niaï considera.

No. 16,603. 1876, Decembre 20.

- D. Mina Ión, de profesiune Ebert,domiciliat suburbea Arhimandritu, stradaBateriilor, No. 24, in basa formula eseen-torie push pe actul de ipotect legalisat deacest tribunal, la No. 532, din 1875, a ce-rut punerea in vênOre cu licitatie a locu-le din eomuna Bucuresci, suburbea Sf.George-Not, strada pieta Sf. George, a-verea D-10 Ión Popescu, de profesiuueli-berg, domiciliat in capitalt, strada Poste-Veche, No. 3.

Acest loc este viran, imprejmuit numein facia stradel, ér. in cele-alte doutpArtineimprejmuit, se invecinesee cu D. HagiDinu PA,n4ru, aeum decedat err proprie-tatea bisericei Amza, eu doetorul Chiria-zino si in tacit, cu strada mentionati.

Asupra acestui imobil nu se mal aflAaltA imprejurtri.

Se face dérh eunoseut in general el a-céstt, lieitatie se va arma In pretoriul a-ceste tribunal, in 4ioa de 14 Neill anul1877, la orele 11 de diminétA, avênd invedere c toti acel earl ar pretinde ver undrept de proprietate, usufruct, servitute,chirie, privilegit, ipotect sat veri-ce altdrept asupra imobiluluT in chestiuno, stse arate la tribunal inainte de 4i.oa, fixattpentru Iicitainrie, Eyre artta proton-

; chef, in cas contrarit, veri-ce ce-rerl se vor ivi, nu se vor maT considera.

No. 16,652. 1876, Decembre 20.

- D. Ionitt Iliescu, prin procurator D.C. I. Polisu, suburbea Popa-DArvas, stra-da Episcopii, No. 5, in base formuleT ese-euterie push pe sentinta trib. Ilfov, sectiacomereialt, No. 7, din 1876, a cerut pu-nerea in vêntlére cu lieitatie a caselor dincomuna Bucuresel, suburbea Delea-Veehe,strada Hramului, No. 7, averea D-lui ßa-du de profesiune libera, domiciliatin aceste case.

Aceste ease sunt de zid in paiante, eudoua camere, salt, cuhnie si magasie, in-velite eu sindrilh, eurtea imprejmuitt, seinvecinesce eu Dumitru Mateiti, cu Iorda-che Dulgheru, cu Fundittura Biserieel sicu strada mentionatt.

Asupra acestui imobil se MIA urmAtóreaimprejurare: ipotect, acest imobil ettre D.Grigore Ilie, peeler suma de lei nouT 1400.

;Se face (MIA eunoscut in general et a-céstA lieitatie se va urina în pretoriul a-cestui tribunal, in r;lioa de 14 Maiti 1877,la orele 11 diminéta, avênd in vedere eltoti aceia cari ar pretinde ver un drept deproprietate, usufruct servitute, chirieprivilegiu, ipotect, sau ori ce alt dreptasupra imobilulul in cestiune, st se aratela acest tribunal , inainte de (Poe fiixattpentru spre a'sT arAta pretenti-

unele, cAci, in unnt, ori-ce cereri se vor i-vi nu se vor maT considera.

No. 16,643. 1876, Deeembre 20.

- D-na Aniea David Pandra, de pro-fesiune libert, domiciliatt strada Labi-rintu, No. 55, mostenitórea deeedatuleAndrei Nicolau, la basa formula esecuto-rie pust pe aetul de ipoteet legalisat deacest tribunal, la No. 130, din 1873, a ce-rut punerea in v6nOre cu licitatie a case-lor din eomuna Bucuresci, suburbea Pope-Herea, strada Sfintilor, No. 51, averea de-cedatuld Danilu Bosianu, al etruia mos-tenitóre este D-na Anica Danilu Bosianusoda defunctule, de profesiunedomiciliatt in aceste case.

Aceste case sunt de zid solid in clout,etaje, avênd sus trei camere si cuhnie, fa-

cu fer, compust din trel eamere sio euhnie, având amândout aceste case treipivnite si doutt bucttArii, se invecineseein fund cu strada Popa-Herea, unde pórtANo. 2, eu proprietatea decedatalul C. Ialo-miténu, eu un loc viran al biserieel Arme-Dead si in tacit cu strada Sfintil.

Asupra aceste imobil nu se mg alitaltA imprejurare.

Se face dar cunoseut in general et a-céstA licitatie se va !Irma in pretoriulacute tribunal, in (liva de 14 Mait,anul 1877, la orele 11 de diminétt , a-vênd In vedere o11 toti acei care ar pre-Linde vre un drept de proprietate, usufruet,servitute, chide, privibegiù, hypoteet sariveil ce alt drept asupra imobilului in ces-dune, st, so arate la tribunal inainte de4.iva fixatt pentru licitaiune, spre a'sï e-rne. pretentiunile ; cAci, in cas contrariti,verï ce cereri se vor ivi, nu se vor malconsidera.

No. 16,632. 1876, Decembre 20.

D-na iita M. Zamifireseu , moseeni-tórea deeedatulul M. Zamfireseu , de pro-fesiune liberit, domiciliat in strada Be-zesci, in basa formulei esecutor pust poactul de ipotect, legalisat de acest tribu-nal la No. 259, din 1873, a cerut punereain vêtopre ea Heitatie a caselorie din co-mma Bucuresei, suburbea Cisméoa-Ma-vrogheni, strada §'ioséoa BasarabieT, ave-via D-10 Atanasie Hristu, de profesie li-

domiciliat tu aceste case.Aceste case sunt de zid Impaérite, com-

pus() din at prAvAlie , treT camere si ply-niÇ11 ea galerie, invelite cu curtea Ina-prejrnuitt, se inveeinesce eu un lac viranal D-neT Tudorita , eu proprietateaFonceseu eu D-na Neacsa VAduca , euConstantin Apostolu si cu strada mentie-natl.

Asupra acestui imobil nu se mai afitant imprej Ware.

Se face dérit eunoseut in general elacóstA licitatiune se va urnea in preto-riul aceste tribunal, in clioa de 14 Mehl

1877, la orele 11 de dimin6t11, având invedere et, top' acel earl ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servi-tute, chirie, privilegiti, hypoteet sat verbce alt drept asupra imobilulub in cestiune,st se arate la tribunal inainte de c,liva fixattpentru licitatiune, spre erne proton-iunile; eta, in cas contrarit, verb ce cereri

se vor ivi, nu se vor mai considera.No. 16,612. 1876, Decembre 20.

D. Gg. Mihai Binrlaru, comerciant,domieiliat in suburbea Oboru-Nou lângitbiseriet, in basa sentintei tribunalule Ia-lomita, No. 297, din 1873, confirmatit prindecisiunea curtel de apel , seetia II, No.62, din 1875, investita eu formula esecu-torie, a cerut punerea in vêmlére cu lici-tatie a caselor din comuna Bucuresci, su-burbea borul-Nou , strada Câmpu-Mosi-lor, averea D-nel Ptuna Neagu MAnciu-leseu , de prefesie liberá , domiciliatt incomuna Gârbovu, distrietul Ialomita.

Aceste case sunt de zid inpaéntt, core-pust din clout ode eu salt, invelite cutA, curtea miel si neimprejmuitt, cloutmagasii de seanduri, se invecinesce la atparte si in fund eu proprietatea domnisó-rel Neu*, cu Dumitrescu, eu Mogosi Ci-resaru, si in tacit cu câmpu oborale.

Asupra acestul imohil nu se me aflAaltA imprejurare.

Se face dért cunoseut in general elacéstA licitatiune se va urrna la pre-tonni tribunal , in 4ioa de 14Maiti 1877, la orele 11 diminéta, avândin vedere et toti aceia earl ar pretindevre un drept de proprietate, usufruct, ser--fade, chirie, privilegiu , ipotect , satorb ce alt drept asupra imobilulul in ces-tiune, A, se aróte la tribunal , fnainte de

fixatt, pentru 1icitaiune, spre a's1 a-rAta pretentiunele; cAci, in urrnt , ori-cecored se vor ivi, nu se vor mal considera.

No. 16,594. 1876, Decembre 20.

- D. perceptor al colonel de Negru ,prin adresa eu No. 629, din 1876, in basaJurnaluld onor. consiliii de ministri, No.9, a cerut punerea in vânrpre cu licitatiea caselor cu locul lor din comuna Bucu-resel, suburbea Olteni, strada Dudesei,No. 25, averea D-lul Alexandra Iacovescu,de profesiune liberA, domiciliat in acestecase.

Aceste case aunt de zid, compuse din 5camere i pivnitt; se inveeinesce cu stra-da Taurule , cu M. Protopopesen si castrada mentionatt.

Asupra aceste imobil nu se mal alitalta imprejurare.

Se face dar cunosent in general et a-eéstA licitatie se va arma In pretoriulaeestui tribunal , in clioa de 11 Meiji1877, la 11 ore de diminétt, având in ve-dere cA toti aceia earl ar pretinde verb uedrept de proprietate, usufruct, servitutn

12 (24) lanuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIA 251

chirie, privilegiu, ipoteel sa d. verT c,e altdrept anupra imobilulul in cestiune , slse arate la tribunal, inainte de diva fixatitpentru licitatiune, spre a 'IT ardta proton-

; eitcY, in cas contrar, verY-ce cererYse vor ivi, nu se vor maY considera.

No. 17,091. 1876, Decembre 29.

D. perceptor al colóreT de Negru, cu a-dresa No. 713, din 1876, in basa jurnalu-luT onor. consilid de ministri eu No. 9, acerut punerea in vdndére cu licitatie a ca-selor din comuna BucureseT, sub Uboru-Nou, strada Vaselor, No. 30, avere a D-luTNae Ionescu, de profesie nerd, domici-Hat in aceste case.

Aceste case se compune din 4 camere,nit prdvitlie ei curtea imprejmuitd; se in-veeinesce eu G. Ión, cu Oprea Miu, custrada CAluein, cu strada mentionatd ei in-velite cu tinichea.

Asupra acesta imobil nu se maT addaltd imprejurare.

Se face digit cunoscut in general cd a-cdstit licitatie se va urma in pretoriul a-cestul tribunal, in 4,oa de 11 Main 1877,la 11 ore de diminétit, avAnd in vedere ettoti aceT earl ar pretinde verY-un drept deproprietate , usufruct, servitute , chine,privilegit, ipoteed sat verl-ce alt dreptasupra imobiluluT in cestiune. sl se aratela tribunal, inainte de clioa fixatit pentrulicitatiune, spre a '0 ardta pretentiunile ;eitel, in cas eontrariti, veri-ce cerer1 sevor ivi, nu se vor ma considera.

No. 11,071. 1876, Decembre 29.

-D. easier general de Ilfov, cu adresaNo. 7,633, din 1874, in base jurnaluluTonor. consilitt de ministri No. 14, a cerutpunerea in vdndére ca lieitatie a caselorell local lor din comuna Bucuresci, subur-bea Sf. Troitd, strada Michaid-Bravu, No.53 ei 55, 0 strada Dudesel. No. 137, a-vere a D-luT Ión Nicolae al Popi, de pro-fesie liberl, domieiliat in aceste case.

1. Casele dupl strada Michaid-Bravu,No. 53, aunt de padntit, compuse din tracamere, cu saiL ul prityMie eu ul odae eipivnità, invelite au sindrilit, se invecines-ce eu ud proprietate necunoseutd, cu pro-prietatea No. 55 el in feel cu strada men-tionatit.

2. Casele dupl. strada Michaid-Bravu,No. 55, aunt de zid, compuse din treT ca-mere, invelite eu olane, acum ddramate,se invecinesce cu proprietittile No. 53 ei137 ale debitoruluT 0 in faeil cu stradamentionatl.

3. Casele dupd strada DudescT, No. 137,sunt de zid, compuse din ul pritvälie cutra camere, pivnitd ei magasie, invelitecu indrilti, curtea imprejmuitd, se inve-einesce cu Grigore GlIdeescu, eu stradaMichaiti-Bravu i in facil eu strada Du-deseT.

Asnpra acestor imobile nu se ma addaltit imprejurare.

Se face brit cunoscut in general el a-céstl licitatie se va urma in pretoritil a-cestuT tribunal, in dioa de 11 Maid 1877,la 11 ore de diminétd, avdnd in vedere cltotT aceia carT ar pretinde verT-un dreptde proprietate, usufruct, servitute, chirie,privilegit, ipoteel sad verT-ce alt dreptasupra imobilelor in cestiune, sd se aratela tribunal, inainte de dioa fixatd pentrulicitatiune, spre a '0 arks pretentinnile ;cla, in eas contrariti, verl-ce cererT se vorivi, nu se vor ma considera.

No. 17,080. 1876, Decembre 29.

-D. easier general de Ilfov, cu adresaNo. 237, din 1876 , in base jurnaluldonor. consilid d ministri, a cerut pune-rea ta vendére ci licitatie a caselor cu lo-cul lor din suburbea Sf. Visarion, stradaClopotaru , comuna Bucuresa , avere aD-luT Teodor Teodorescu, de profesie li-berl, domiciliat in aceste case.

Aceste case stint de zid, compuse dinpatru camere, ul euhnie, uit alth odae cusell, invelite cu tinichea, tad magasie descandnrY, invelitit ca sclindurY, eurtea im-prejmuitit, se invecinesee cu un loc viran,proprietate necunoseutit, cu a D-luT Coto-nea i in facil eu strada mentionatit.

Asupra acestuT imobil nu se maT aflRUA imprejurare.

Se face dérit eunoscut in general cit a-céstit licitatie se va urma tu pretoriul a-cesta tribunal, in dioa de 11 Maid 1877,la 11 ore de diminétit, avAnd in vedere eltog aceT carT ar pretinde verl-un drept deproprietate, usufruct, servitute , chine,privilegit, ipoteed sat verl-ce alt dreptasupra imobiluluï in cestiune, sit se aratela tribunal, inainte de 4ioa fixatit pentrulicitatiune, spre a '0 ardta pretentiunile ;citeT in cas contrarid, verT-ce cererT se vorivi, nu se vor maT eonsidera.

No.17,062. 1876, Decembre 29.

D. perceptor al colórel de Negru,prin adresa cu No. 470, din 1876, in basajurnaluluT onor. consilid de ministri, No.9, a cerut punerea in vdaddre cu licitaiea caselor eu locul lor din comuna Bucu-reseT, suburbea Delea-Nuod, strada Mihaid-Bravu, No. 914, avere a D-le Dociu Ni-colae, de profesie liberl, domiciliat in a-ceste ease, aceste ease se compune din diprävllie, cloud camere i pivnitl, se In-vecinesce cu D. Radu Dobre i in facil custrada mentionatit.

Asupra acestul imobil nu se maT afilaltit imprejurare.

Se face &Slit cunoseut in general cd a-céstd licitatie se va urma la pretoriul a-cestuT tribunal, In dioa de 14 Maid 1877,la 11 ore de diminétit, avdad in vedere eltotT aceT cari ar pretinde verT-un drept deproprietate, usufruct , servitute , chide ,

privilegiti, ipoteel sat verT-ce alt dreptasupra imo bilulul in cestiune, sl se aratela tribunal, inainte de çlioa fixatl pentrulicitatiune. spre a '0 finite pretentiunile ;

eleY, in cas contrariti, verY-ce cereri se vorivi, nu se vor maT considera.

No. 17,100. 1876, Decembre 29.

D. perceptor al colóra de Negiu,prin a dresa ell No. 662, din 1876, in basajurnaluluT onor. cousiliti de ministri, No.9, a eerut prinerea in vdndére cu licitatiea caselor din comuna Bucuresa, suburbeaIaneu, strada Céiru, avere a D-luT IonitlFlorea, de profesiune libera, domieiliatin aceste case.

Aeeste case se compun din doug cam e-re qi un eopron, invelite cu eitd, se inie-cinesce cu George Hater, en Dincl Pop

cu strada mentionatd.Asupra acestui imobil nu se maT

altl imprejurare.Se face dérd cunoscut in general el a-

céstd licitatie se va u-ma in pretoritil a-cestuT tribunal, in dioa de 14 Maid 1877,la 11 ore de diminétl, avdnd tu vedere eltotl aceï carT ar pretinde veri-un drept d eproprietate , usufruct, servitute, chide ,

privilegiti, ipotecit sad verT-ce alt dreptasupra imobiluluT in cestiune, sl se era tela tribunal, inainte de dioa fixatl pentru

spre a '0 ardta pretentiunile ;WY, in cas contrarid, verT-ce ce cererT sevor ivi, nu se vor maT eonsidera.

No. 17,053. 1876, Decembre 29.

- D. I. Dumitrescu, de profesiune pidomiciliat in suburbea Biserica D óin-

nel, strada Academia, No. 25, in basaformuleT esecutoriT pusl pe actul de ipo-teed legalisat de acest tribunal, la Io.479, din 1872, a cenit punerea in vdndérecu .reitatie a caselor cu locul lor din co-muna Bucuresa, suburbea Batiqtea, stradaScaunele, No. 47, avere a D-luT C. N. Brtloiu, rentier, domiciliat in aceste case.

Aceste case aunt de zid solid, tu douttetaje, compuse sus din opt camera ei an-tred, jos gése camere, antre, sofragerie eibucittitrie, pivnitit ei dependinte pent uservitorT, un grajd qi un eopron de zid,d'asupra eitrora se afll pod de fOn ei treTcamere invelite tote fier, curtea imprejm

ei pavan., sit invecinesce cu D. InginerC. Râmnicénu, cu D. G. Iconomu, eu stra-da Batiqtea, qi cat strada Scaunele.

Asupra acestuT imobil se aflii urnadtóreaimprejurare: D-lu C. N. BrAiloid, s'an toe-prumutat cu leT nod 56,400, de la D. G.Costa-Forn, cu ipotecit imobil in cestiune.

Se face chili cunoseut in general el a-céstl licitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal, in diva de 20 Aprilie 1877,la orele 11 diminéta, avAnd in vederetoti aceT carT ar pretinde verT un drept doproprietate, usufruct , servitute , chirie ,

privilegiti, ipotecit sad verY-ce alt drept

252 MONITORUL OFIOIAL AL ROMANIET 12 (24) Ianuarie 1877

asupra imobilului in cestiune, sit se aratela tribunal inainte de diva fixatA pentrulicitagune, spre a'st arata pretentiunile ;act in cas contrariti verT ce cerert se vorivi, nu se vor mat considera.

No. 17,015. 1876, Decembre 29.

- D. Stavri Anastasia, carciumar, do-miciliat in suburbea Oboru-Vechig, stra-da Iancu, No. 42, tn basa formulet esecu-tail push pe cartea de ¡ulna% cu No.286, din 1875, a judelut ocol. Y, din Hu-cureset, a cerut punerea in vênd.ére en li-eitatie a caselor cu local lor din comunaBucureset , suburbea Popa-Sóre , stradaPlantelor, No. 45, avere a minorilor Di-mitrie i Ión Vasileseu, a cAror tutriceeste D-na Anghelina Vasilescu si ea de-bitóre persona1 i avere a D-lut PetreVasilescu, de profesiune liberA, domici-Hat in aceste case.

Aeeste case aunt de zid, in paéntA, corn-puse din dou6 camere, fie-care camera casala et, invelite eu olane, alAturt uA ma-gasie de scândurt, grAdinitA eu pomt ro-ditort, curtea imprejmuitA, se invecinescecu Iosef Birjaru, eu IonitA Apostol CAru-tasu, cu. Elena Protopopescu si in faciAeu strada mentionatA.

Asupra acestuT imobil se afiA urmAtóreaimprejurare : D. Stavri Anastasia, in basalcArte1 de judecatA cu. No. 503, din 1873, 'a cerut véadérea acestut imobil si prinjurnalul No. 464, din 1875 s'ag suspendat.

Se face der& cunoscut In general eA a-céstit licitatie se va urma in pretoriul a-cestut tribunal in diva de 18 Maig 1877,la orele 11 diminata, avgnd in vedere cA.tog acer cart ar pretinde vre un drept deproprietate, usufruct , servitute, chinkprivilegiii, ipotecA sag vert-ce alt drept a-supra imobilulut ta cestiune, sA se aratela tribunal inainte de cliva fixatA pentrulicitatiune, sore a'st arAta pretentiunile ;iAel in cas contrarig vert ce cerert se vorivi, nu se vor mat considera.

No. 16,773. 1876, Decembre 22.

- D-na Zlata Ehter, de profesiune li-berii, domiciliatA in strads VAcArescl No.82, in basa formulet esecutorie pusA peactul de hipotecA legalisat de acest tribu-nal la No. 10, din 1873, a cerut punereain vêndére eu licitatie a casel, r din co-muna Bucuresct, suburbia Oboru-Vechiti,strada Ipece-Mese, No. 11, averea D-netTudorita lliasca, cte profesiune liberA, do-miciliatit in aceste case.

Aceste case sunt de gard, compuse dinclod, camere cu sala, cahnieinvelite cu iL curtea imprejnauitA; seinvecinesce cu proprietatea decedatulutTeodor Stelnicénu , cu cAlugArul IoniFrangulea i eu strada mentionatA.

Asupra acestut imobil nu se mat afiAalta impregiurare.

Se face dfirA eunoscut in general cA a-

céstA licitatie se va arma in pretorial a-costal tribunal, in diva de 18 Maifi 1877,la 11 ore diminéta, avênd In vedere cA togacel cart ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-tegifi, hipotecA sag ort-ce alt drept asu-pra imobilulut in cestiune, sit se arate latribustal initiate de diva fixatA pentru hei-tatiune, spre a'st arka pretentiunile ; cAct,in eas contrarit, ort-ce cerert se vor ivi,nu se vor mat considera.

No. 16,583. 1876, Decembre 20.

- D. perceptor al colóret Verde, eu a-dresa No. 98, din 1876. in base jurnalalutonor. comintí de ministri No. 17, a eerutpunerea in Ondére cu licitatie a caselordin comuna Bucureset, suburbia Sf. Elef-terie, strada C ArAmidart, No. bis, avereaD-lut I. David Hahn, de profesiedomiciliat in aceste case.

Aceste case sunt de gard, invelite cuolane, compuse din doué camere, curteaimprejmuitA ; se invecinesee cu D-na TincaNAstase, cu nisce bond Tirane proprie-tAg necunoscute, si cu strada mentionatA.

Asupra acestut imobil nu se mat afiAaltA impregiura re.

Se face (160 cunoscut in general el a-céstA licitatie se va urma in pretoriul a-cestut tribunal, In c,liva de 11 Maig 1877,la 11 ore diminéta, avênd In vedere el togacet cart ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, serail ite, chirie, privi-

hipoiecit sag ort-ce alt drept asu-, pra imobilalut ia cestiune, sA, se arate latribunal tuainte de dins fixatA pentru hei-tagune, spre a'st arka pretentiunile; cAcl,In cas contrarig., ort-ce cerert se vor ivi,nu se vor mat considera.

No. 1,8,5, 1876, De embre 22.

- D. perceptor al colóret Negru, prin, adresa No. 626, din 1876, in base jurna-lulut onor. consilig de ministri No. 9, acerut punerea In véndére cu licitatie a ea-

t selor cu local lor din eomuna Bucuresct,suburbia Oboru-Vechifi, strada Hora, No.8, averea D-lut Alecu Oprea, de profesieliberA, domiciliat ta aceste case.

Aceste case sunt de zid in paéntg, cutret camere; se invecinesce cu D. PetreDumitru, cu Muse Dumitru si ca stradamentionatii.

Asupra acestut i n oM1 nu se mat OAaltA impregiurare.

1

Se face dérl cunoscut in general el a-céstA licitatie se va urma in pretoriul a-cestut tribunal, in diva de 11 Mait 1877,la 11 ore dimineta, avênd in vederecàtoTmet cart ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chiriA, privi-

hipotecit sari ori-ce alt drept asu-pra imobilulut in cestiune, sit se arate latribunal Inainte de diva fixatA pentru lici-tatiune, spre a'st aréta pretengunile; cAct,

in cas contrariti, ort-ee cerert se vor ivi,nu se vor mat considera.

No. 16,810. 1876, Decembre 22.

- D. perceptor al colóret Negru, prinadresa No. 591, din 1876, in basa jurna-lulut onor. consilig de ministri No. 9, aeerut punerea ta v6nd6re cu licitatie a ca-selor cu local lor din comuna Bacure set,suburbia Panteleimon,s trade Most,No. 303,averea D-luT Alexandra Nicolae, de pro-fesie liberA, domiciliat in aceste case.

Aceste case se compun din ul prAvMiedou6 camere; se invecínesce cu. IonitA

Vasile i Nicolae Ivan si cu strada men-tionatA.

Asupra acestut imobil nu se mat aflAalta impregiurare.

Se face dérA cunoscut in general cA a-céstA licitatie se va urma in pretorial a-cestui tribunal, in shua de 11 Mehl 1877,la 11 ore dimiaéta, al/6nd in vedere cA togacet cart ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legig, hipotecl sag ort-ce alt drept asa-pra imobilulut in cestiune, sA se arate latribunal inainte de glioa fixatA pentru lid-tagune, spre a'st arka pretentiunile ; diet,in cas contraria. ori-ce cerert se vor ivi,nu se vor mat considera.

No. 16,801. 1876, Decembre 22.

- D. perceptor al colóret Galben, prinadresa No, 419, din 1875, in basa jurna-lulut onor. consilig de ministri No. 30,639,a cerut punerea in vêndére ca licitatie acaselor cu locul lor, din eomuna Bum-reset, suburbia Popa-Chitu, strada Viito-rulut, No. 6, averea D-lut Ión Mihaig, deprofesie liberá, domiciliat in aceste case.

Aceste case sunt compuse din doug ca-mere si tind, invelite cu sit/ ; se inveci-nesce cu Costache Nicu, cu Nicu Stoiansi cu strada mentionatA.

Asupra aeestut imobil nu se mat aflitaltA impregiurare.

Se face clérA cunoscut in general eA a.-céstA licitatie se va urma in prtoriul a..cestut tribunal, in diva de 11 Maig 1877,la 11 ore diminét", av'énd in vedere cA, togacet cart ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, pri-vilegig, hipotecA sag ort-ce alt drept asu-pra imobilulut in cestiune, sA se arate latribunal inainte de c,lioa fixatA pentru hei-

spre a'st ar'éta pretentiunile ; cAcT,In cas contrar, ort-ce cerert se vor ivi, nuse vor mat considera.

No. 16,792. 1876, Decembre 22.

- D, perceptor al culéret Negru, prinadresa No. 476, din 1876, iu base jurna-lulut onor. consilig de ministri No. 9, aeerut punerea in vênc,16re cu licitatie a ca-selor ca local lor din comuna Bucureset,suburbia Delea-NouA, strada Mihaiii-Bra-vul, No. 222, averea D-lut George Dobre,

(24) ianuarie tatv MU NITUKUL lIFIUJAL AL 1WP&A1NUBIAP Mrli 1r,r411' eV1114111,.." 1r

de profesiune liberh, domiciliat in aeestecase.

Aceste case sunt compuse din uà prh-välie si douh cemere; se invecinesce euD. Varlam Stan, cu Petre Thnase s't custrada mentionath.

Asupra acesta imobil nu se mai aflalth impregiurare.

Se face derh cunoseut in general ch a-cesth licitatie se va urma in pretorial a-cesta tribunal, in diva de 11 Maid 1877,la 11 ore dimineta, avend in vedere eh top'aea carï ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legih, hipotech sah ori-c alt drept asu-imobiluld in cestiune, sh se arate la tri-bunal inainte de diva fixath pentru licita-tiune, spre erne pretentiunile ; cha,in cas contrariti, cereri se vor ivi,nu se vor mat considera.

No, 16,783. 1876, Decembre 22.

D. easier general de Ilfov, prin adreseleNo. 3,747 si 4,016, din 1876, in base for-mula esecutorie push pe sentinta ono r.curti de compturT No. 81, din 1873, a ce-rut punerea in vendere cu licitatie a treiimobile din comuna Bucureset, avereaD-lut D. Stefhnescu, de profesiune liberh,cu domiciliul necunoseut.

I. Casele cu locul lor, din suburbia Ne-gustoriT, strada Negustorit, No. 17, suntde zid eu sese camere, pivnith, si buchth-rie, invelite cu tinichia; se invecinescecu D. Semeteseu, cu Dumitru Grecu si custrada mentionath.

II. Casele din suburbia Sf. George-Ve-chih, strada BärAtia, sunt de zid, com-puse din IA prävhlie cu uà camerh si piv-nith, invelite cu fer; se invecinesce cu D.Dimitrie Moroianu, cu Nicolae Vasilescu,si in faciA cu strada mentionath.

Casele din suburbia Dobrotésa ,strada Vachresci, sunt de zid, compusedin urt pritválie, douh camere i cuhnie,invelite en tinichia, alte sese camere sipivnith tot de zid, invelite cu sith, IA ma-gasie de scenduri, invelith cu seenduri;se invecinesce cu. D-na Lute Mósa, eustrada FIorilor i cu strada mentionath.

Asupra aeestor imobile nu se mat afiäalto impregiurhri.

Se face dell, cunoscut in general eh a-césth licitatie se va 'Irma in pretorial a-cesta tribunal, in diva de 14 Maiti 1877,la 11 ore dimineta, avend In vedere ch totiacet cart ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-

hipotech, sag ort-ce alt drept asu-pra imobiluluï in cestiune, sh, se arate latribunal inainte de diva fixath pentru lici-tatiune, spre a'sï ar6ta pretentiunile; chci,in cas eontrarih, cerert se vor ivi,nu se vor mai considera.

No. 16,543. 1876, Decembre 18.

Tribunalul Prahova, seetia I.

La 5 Februarie viitor, la orele 10 dimi-neta, s'a decis a se vinde cu licitatiune laacest tribunal, uh cash cu No. 340, com-push de 4 camere , sub un beedu alte 5camere, pivnith, grajd i sopron, In conti-nuare sub acelaa emporia de tinichea,scat% de pétr cioplit , cu marchish defer, constructie de zid moderna noue, ta-van de tencuiall, pe jos cu dusumele, pe-rett, put american in curte , cn tot locullor imprejmuit, invecinat cu. propriethtileD-lut Nae Parvuleseu , eu fatada si intra-rea in strada Nodu si BusiM , la colt su-burbea Sf. Vinert, acésth urbh Ploesa, a-verea D-lut Vasile Ritduleseu, de profesiecomerciant si astà-di in faliment, domici-liat In suburbea Sf. Voivozt, ur Aria du-pä cererea sindicatulut ad hoc si tacaviin-tata de tribunal, prin irnalul, No. 5,811,din anul eurent.

Descrisul imobil, dupit atestarea grefeï,s'a gitsit afectat la urmAtórea imprejurare:

Vasile RAdulescu , garantie cu avereasa, pentru asigurarea plhtilor ereditorilorfalitulut Petro RAduleseu , conform con-cordatulut ineheiat, jurnalul No. 700, din1 Februarie 1872, No. 671, din 1871, No.43, al opisului seetia II, pie 1872.

Vasile RAduleseu, comitetul seólei con-trale din Bolgrad, garantie cu easele si totlocul lor din acesth urbh , sub Sf. Imp-raï, pentru luarea In arena pe periodulde 5 ani a pescuitula loculd numit Cos-tal, actul trecut la No. 25, din 1873, No.50, opisul sectia II, pe 1873.

Se public/ de acésta si se somesh, tottaceia cart ar pretinde vert-un drept deproprietate , usufruct . servitute , chirieprivilegig, ipoteel sail ort-ce alt drept a-supra acesta bun urmArit, ea, inaintea di-let de adjudecatiune, sh se presinte la tri-bunal, spre a'a arhta pretentiunile ce va fiavend, sub pedépsh de a nu li se mat tinein Being, conform alin. III de sub art. 506.procedura civilh.

No. 29. 1877, Ianuariti 4.

La 16 Aprilie 1877 , la orele 10 dimi-néta, s'a decis a se vinde cu licitatiune laacest tribunal . averea imobill a D-lut I.D. Sthnescu si aliÏ, ceruth de Stet , spredesphgubirea fiscula , de suma banilorprevik,luth, in jurnalul onorab. consiliti deministri, No. 13, din 11 lunie 1876, careavere se compune din : doue pogóne loearabil la Baba Rada, in marginea comundBordeni, fr niet un acaret invecinat cupropriethtile Ión Scorteanu si aceia a Sta-tuld, averea perceptorula I. D. StArteseu,in esercitiul functiund sale, domiciliat incomuna Cocoresci Misli; patru pogóne loearabil in hotarul Tiparesci , fh,r1 niet unecaret invecinat cu mosnenit Dudesci pede-uh-parte, 611 pe de alta cu proprietateaD-lut Fridirih Bosel, averea actualula

..1227.71111114.

Zbd

primar G. A. Shicianu , domiciliat in ch-tunu Tiphresei; trot pog6ne loc arabil tn.hotarul Tiphresci, flrh, nici uhtire, avere a coasiliarula Nicolae Vasila-che, dorniciliat acolo ; trot pogóne loc a-rabil in chtunal Ploeeni, farà nict un eca-ret, averea lut Toma' Badea, consilier, do-miciliat acolo ; clod pogóne loe arabil, inhotarul Gorina, farl niet u inbunätittire.avere a la Stan Neagu; trot pogóne loc a-rabil in hotarul Plopeni, fr niet un eca-ret, invecinat cu Nith lonith i Ghith Gri-gore, averse la Ion Niculescu, actualulconsilier si delegat primer.Descrisele imobile, duph atestarea grefi,

s'a ghsit afeetate la urmätórele impreju-rhri

1. Stan Neagu, Rlducanu Räduleseu ,

pretentie destrall, Monitorul oficial , No.613, din 1852.

2. G. SAlcianu , Statul secfestru pe ve-nitul livedi de dudi din Bueovu. , 1866 ,

August 26, No 48.Se publich de acesta si se somésh toti

aceia cart ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-

ipoteca sati ort-ce alt drept asupraacestut bun urnahrit, ea, inaintea cjila deacljudecare, sh se presinte la acest tribu-nal, spre aräta pretentiunile lor, con-trar sub pedeapsa de a nu li se mai tineta semh, conform al. 3, de la art. 506 dinprocedure civilh.

No.30,161. 1876, Decembre 20.

La 16 Aprilie 1877, orele 10 dimi-neta, se va vinde duph, cererea Statulut, a-verea imobilh, a D-lut G. Dragoditneseu ,de profesie agricultor domiciliat in co-ntain Albesci, plasa Cricovu, spre desph-gubirea fiscula de suma banilor prevh-duth in jurnalal onor. consiliti de minis-tri. No. 4, din 1869, care avere se compu-ne de un pogon vie nelucrath , in Vales-Petri , pendinte de comuna Urlati , plasaCricovu, aeest judet , un alt pogon vie totin acelaa (161, dat in otasnith , an pogonloc tot in acelas del, cu cash pe densul cudoug inchpert , din care numat odaia des-pre rAsárit se locuesce de debitor, ces-al-th e fratele shh, pogonul de vie nelucrathse invecinesce cu via D-lut Tudorache Ca-ramanliu, Nicolae Dragodhneseu si pólelede despre r6shrit unde se afig. si obratiecu pomi roditort prunt si nacï, i Inveci-nate cu livedea D-lui Gg. Bológksi BarbuAbagiu, cel-alt pogon de vie se invecines-ce cu via D-lut Anghel Petro Ionith An-ghel Serbu si via D-10 Nicolae Dragodh-nescu . pogonul de lac ce se afih in sat seinvecinesce ca proprietatea D-lut Ilie Bar-bulescu , Aleen Danciulescu , Nate preotul16n i capul de sus penh in casa frätesch.

Descrisul imobile , dupa atestarea gre-let , nu s'a ghsit afectat la ilia uà impre-jurare.

Se publich de acesta si se somesh toty

254 MONITORUL OPIOIAL AL ROMAN1EI 12 (24) Ianuarie 1877I

aceia cari ar pretinde veri-un drept deproprietate , usufruct , servitute , chirie ,

privilegitt, ipotecit satt ori-ce alt drept a-supra aceste bun urmArit, ca, inaintea di-lei de ad,udecaSiune, sA se presinte la tri-bunal , spre a'sr ar6ta pretentiunile ce vafi avand , sub pedéps1 de a nu li se maiSine in sal)* conform alin. III de sub art.506, procedure

No. 30,417. 1876, Deeembre 22.

La 30 Aprilie 1877, orele 10 dimi-neSa, s'a decis a se vinde cu licitaSie la a-cest tribunal , averea imobilA a D-ne Ca-rolina, socia vi tutricea minorilor defune-tuld C. Carcalechi , de profesie menajerit,domiciliatA in comuna Campine , plasaPrahova, acest judet urmaritA dupit core-rea D-lui V. BureSea, comerciant, din Plo-ese, spre a sea despitgubire de suma ba-nilor prevgdutA in sentinta acestuT tribu-ol i seetie, No. 56, din 1876 , investitAcu formula eseeutorie, care avere se coin-pune din:

UA pereche case cu patru ode vi un sa-lon eu antret , becia dedesubul se/ire induo6 pArti de pétra , duvumele pe jos, ttt-vAnite cu var, in patru ode duott sobe detucitl, in salon de cArAmidA in stfilpi, con-structie de zid, tuvelitä cu sindrilA;

UA altA casA in curte cu utt odae i uAbucAtArie alAturi cu un eelar , construitede zid, invelite cu Ondrilit;

Duoti magasii constructie de virghii debrad, invelite cu vindrilA;

Un sopron ruinat cu pucine lemue viindril veche, curtea imprejmuitA cu scan-

duri de brad vechi, un loc viran alAturi cucurtea ca la uA jumnate pogon , ale cArorvecinOtAST sunt: spre rhArit co printul

tirbeÏ , spre apus cu ulita principall aCampinel , spre médA nópte cu ulita cemerge la biseriel , preeum vi un petie ea10 sail 11 stanjini pAtraST ce este intre

Bisericei, curtea Biserieeï, proprieta-tea Ragi Constantin vi I&niä Boiangiu

Ca patru pogóne arAturl in ¡mina dela CArAmidi, care se Invecinesee cu D. P.Peres, D. Voiculescu, Marita Maxim O lo-eul de WO Mihe Istrate ;

Un loe ea un pogon i trei prAjini defanéSA , care se invecinesce cu DimitrieVoiculescu . Costantin Tinténu , NicolaeComan i printul t;rbei ;

Ca Pei pogórie isles de vite in devAlml-vie eu locuitori.

Tóte acesie imobile sunt situate in co-muna Campine, plasa Prahova, acest judet

Deserisele imobile, dupit atestarea gre-fti, nu s'a &it afectate la nici uA impre-jurare.

Se publicit de acésta O se somés1 toSTaceia earl ar pretinde veri-un drept deproprietate, usufruct, servitute, chirie, pri-vilegid, ipotecit sal ori-ce alt drept asupraacestor bunuri urmArite ca, Inaintea dilei deadjudecatiune, sA se presinte la acest tri-

bunal, spre erne pretenSiunile ce vorfi avand, sub pedépsa de a nu li se maitine in semA, conform alin. 3 de sub art.506 din pr.

No. 354. 1877, Ianuarie 5.

Tribunald de Teleorman.

Pentru despagubirea Statuld de sumabanilor prevèduti in jurnalul dresat de o-nor. consilia de ministri, in gedinta de la21 Octombre 1876 , s'a ineuviintat a sevinde cu mod de licitaSie in sale vedinSe-lor acestul tribunal , in dioa de 3 Februa-rie 1877, orele 9 ante-meridiane, urmAtó-role imobile ale contribuabililor notati maijos, adicA :

Cinci stanjini movie in hotarul Ciurari-de-Jos , u1 casit de gard cu dua ode , a-coperitA cu siSA, un pAtul , un hambar debarne aeoperit cu OSA , avere a lui Dumi-tru Teodorescu , fost perceptor in anul1875, al comunet Buteulesci ;

UA magasie de scan ur1 , invelità cuviStt, a h Ï Mitran Capantt, fost primar idem;

UA casit de birne, un hambar de birne,un pAtul de nuele, tóte invelite cu uàmórA cil uà pereche petre, avere a lui Voi-eu Chireea, perceptor in 1876 in acea co-munA ;

Utt castt de zid cu duotS odAi , mnvelitàeu. viStt , duoit pittule de gard , avere a luiEne Zamfirescu, primar idem;

Utt castt , un pAtul pe 8 furci , ambeleinvelite cu viSit vi uà magasie de barne,tnvelità eu coceni, avere a le Stan Ciobó-

consilier idem;UA casl de gard cu duoti ode a le Di-

nu Stoica, consilier al comunel Butculesci;Uà casA i un pAtul a lui Badea Ilie ,

idem ;Utt casit i un pAtul a lui Dumitru Ione-

seu, eonsilier al comunel Butculesei.Site acestea pentru achitarea debituld

comund Buteulesci, pe trimestrul Octom-bre 1875 si Ianuarie vi Aprilie 1876 de13,671, bee 1, ditri fiscale cilecine ;

Un bordeia i un r6sor de vie a lui E-nache Rosu, perceptor;

Uit casA de gard, invelitA cu siSA, a luiDumitru Guran, consilier;

'GA cae, de gard, vechitt, a lui Ilie lónNice, idem ;

UA casA cu duoti ode a le Marin Geor-ge, idem;

Un r6sor vie in pitmantul comunei a luiStan Vasile, idem.

TAT acestia din comuna Peretu, cAtunulAlbesci, pentru rtimAvitA din contributiunifiscale, clacA i decimi de lei 1,681 , bani74,neachitate pe trimebtrul Octombre 1874;

Cinci ritsóre vii, nà casA de gard,cu çià, uà pivniSA eu bordeia, un so-

pron i utt casA de gard cu mal multe in-ettperi, aeoperite cu OSA, avere a le LinenPredescu , lost perceptor in comuna Moritu anul 1875 ;

DuoiS r6sóre vie pe movie Duleence alui Badea Nastasescu, perceptorul acei co-muni pe 1876;

Un rMor vie pe movie Meri, uà casit degard cu siSA gi un hambar a lui stefanprimer idem ;

Un pAtul de nuele pe 8 fare , uà mg,de gard cu ià , un rttsor vie vi un pAtu-Iasi a luT Andronache Petre, consilier idem;

UA emit de gard cu trestie acoperitit viun rtisor vie in movia Duleéaca , avere alui Tudor Stan, consilier idem ;

UA castt de gard cu OSA, un pAttil i unsopron a le Tudor Stoian, idem ;

-LTA easit de gard , invelita en pae a luiConstantin Netejoru, asemenea ;

UA casA de gard cu duotS incIperipivniSA, invelite cu vitA, un pAtul, utt mO-rA en IA pereche petre, avere a lui MitreDumitru Croitoru, tóte aceste obiecte sunturmArite pentru achitarea r6mtivitelor dindAn T. fiscale, elect! O decimi de lei 14,492,bani 90 , pe trimestrul Octombre 1875 sitrimestrele Ianuarie, Aprilie vi Iulie 1876a comunei Meri ;

ETA casti de zid i uà prAvAlie , acope-ritit en viSA , Litt pivnità eu duoit magasiid'asupra, invelite eu vita , un pittul i uttmagasie de tared avere a le AlexandruBogdan, primarul comunei Place;

Un r6sor vie in proprietatea Plosea , alui Preda Moraru, eonsilier idem ;

Un bordeie eu duo6 inelperi vi un pittula lui Dritguvin George , consilier , pentrulei 3,418, bani 14, rest din debitul anuld1874 a catunuld Plosea-de-Jos ;

Un pAtul pe 4 fuel a le Ion Ilie Rusu,consilier ;

Un rgsor vie vi un bordeitt a lui GeorgeIova, idem;

Un rèsor vie, utt easA nouà i un pittula lui Ganea Nedelea, consilier, pentru rg-milvite din dAri fiscale cu d.ecimi pe tri-mestru Octombre 1874 a ctitunule Plos-ca-de-Sus, comuna Plosca ;

Un peal pe 6 furei i uà covarti a luiIon Trupina, primar ;

Un pAtul de gard i un bordei a lui Pe-tre Ion Sarbu, consilier ;

Un rttsor vie pe movie Bleotora vi unpAtul a le Calu Marin, idem, pentru sumade lei 1,059 , bani 30 , rhnevite din dArifiscale pe trimestrul Octombre 1874 a el-tunuld P6ru-Rotund, comuna Plosca ;

UA emit de gsrd eu duo6 inettperi , in-velitl cu vita a le Petre Grigoreseu, per-ceptor in comuna Plosca pe 1876 ;

Un r6sor vie pe movie Plosca , un bor-dei si un piltul a 1u N. Burtia, primal.;

Un r6sor vie idem a lui Marin Stroe ,consilier, idem din comuna Plosca ;

Utt casl de gard, un pAtul , utt magasieinvelitA cu sitti vi utt pivnitti ale lui RaduNedelea, consilier ;

Utt mórit de vite en uà pereche petre siun pAtul a lui Marin Petroea , consilier,,pentru suma de lei 17,674, bani 65, debit

12 (24 ) lanuane 1877 MONITORUL OFIOIAL AL It °MANZI 255

din contributiug finale pe trimestrele A-prilie si Octombre 1875 si Ianuarie 1876a comund Plosca;

pereche case de zid cu patru cameresi local lor in ()resat Zimnicea , avere aD-luT Dimitrie Catovid delegat percep-tor, pentru 13,667, banY 8, debitul orau-IuÏ pe trimestrul Aprilie 1876, din(lag fiscale;

Un loc cu bo rdeT pe Maul , in colóreaVerde, orasul Alexandria, avere a luY Stan-chi St. Buca, pentru leT 105, banY 35, da-toriI fiscale pe anul 1874 , 1875 si hogtrimestre din 1876 ;

Un loc eu borde pe dênsul , 7 stanjinTfacia si 35 lungul , a luY Tudor Bobarnia,din Alexandria , pentru lel 85 , banT 52 ,dad fiscale pe trimestral Effie 1874 p'engla Dili() 1876;

Un loc ea bordel pe dhsul , 5 stânjinTfacia si 30 lungul, tn colórea Verde , ora-sul Alexandria , a luI Dragomir Palada ,pentru lel 117, banY 5 , dad' fiscale si de-eimY de la trimestral Octombre 1873 p'engla Julie 1876.

Tóte aceste imobile averY ale debitori-lor notatY mg' sus si care , duph iucredin-tarea data de grefii, parte din disele averYs'a gasit supuse la sarcinele urmatóre :

In 1874 , Ene Zamfireseu , ipoteca 16stanjinT mosie din CiurarY, 45 din GardutY

casa de earanaida din CiurarY , ua ma-gasie din CiurarY, un patul pe 8 fuel, denuele , ul móra de vite , un grajd de caYgarantie pentru curatela caseY decedatuldI. Caplescu ;

1861, Tudor Stan asigura cu un loc decasg ul vie din Alexandria secfestrulin fiintat de Paraschiva llagi Tone, pentrulei 4,085, par. 13 ;

1852, D. Costoviei garantésa pentra e-pitropia repausatuld Cascaciol incredin-tate D-luT Sfetcu Radislav ;

1859, idem zalogesce ecaretele séle dinAlexandria pentru r6spunderea unu *Ottal arendeï mosiel Zimnicea , proprietate aD-10 Ipsilante ta sum/ de galbenT cu ve-niturile si tóte productele diseY

In consecinta citruia tribunalul publicaprin acésta spre generala cunoscinta a a-matorilor i somésa pe WO' .0,eeea carï vorpretinde ver un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, privilegiuí, ipotecg,saií orY-ce alt drept asupra coprinselormobile puse in vêndére ca, maY nainte determenul indicat maY sus, sa, se presinte

acest tribunal, spre a 'sY face pretentiu-nile ce vor erede c aü , cad, in urniti, nuse vor maY considera nicï un fel de ase-menea pretentiunI.

No. 33,282. 1876, Decembre 30.

Pentru despagubiraa D-lut Ida Popescu,comerciant, din urbea Alexandria de sumabanilor prevgdutY tu actul ipotecar omo-logat de acest tribunal cu Nr. 9 din 1872investit cu titlul eseeutoriti.

Prin jurnalul dresat complect sub Nr.7291, s'a adjurnat Ondarea cu licitatiune

pretoriul aceste tribunal, in dioa de 21Apriliti viitor 1877, ora 10 antemeridianea urmatoruld imobil din urbea Turno-MA-gurele, adieg, :

StanjeniT de pamênt din urbea TurnuMagurele, plasa Calmatuia districtul Te-leorman, de un loc de pravalie care se a-n viran si se invecinesce spre miada-dicu pravalia D-lut Antache Angeleseu, spremiada-nópte cu a D-luY Florea Predescu,spre r6sArit cu D. N. Panaitescu si spreapus cu ulita cea mare a tIrgule numitaBucuresa avere a D-lut Marinica P. Spran-céua,:comereiant, domiciliat in urbea Ale-xandria, plasa Marginea acest district sicare avere, dupa incredintarea data degrefit, s'ati gasit supusa la urmatórele sar-dint :

1. M.P. Sprâncéna, tu anul 1872 localea cladirile din Turnu catre D. loan Po-pescu din Alexandria, pentru imprurnutulde let vechT 20,000, actul legalisat cuNr. 9 din 1872.

2. Idem 1873 eu al pravälie cu localeT pentru arenda axisuld lust de fratiT RA-duleseY de la primaria Alexandria , actulNr. 23 din 1873.

In consecinta carnia, tribunalul publicaspre generala cunoseinta a amatorilor, sisom6sA pe totY aceia earl' vor pretindevre-un drept de proprietate, usufruct, ser-vitute, chirie, privilegia, ipotecg, set og-ee alt drept asupra coprinse averï pusain vêndére, ca, maY 'nainte de termenulcitat mat sus, orele 11 diminéta, cândeste a se termina vêndérea, sa se presintela tribunal, spre a'sT face pretentiunile cevor crede cA at., cad, in urn* nu li se vormai tine in séma, nieT un fel de preten-tiunY.

Nr. 31,078. 1876, Decembre 8.

TrIbunalul Muscel

Pe basa carte de judecatä No. 239 din1874, confirmatä si prin sentinta acestultribunal Nr. 139 din 1874 si 27 din 1876investita cu titlul esecutorig, No. 24 din1876, si dupa, indeplinirea dispositiunelorcerute de procedura (Avila , prin jurna-lul dresat de tribunal sub Nr. 4935 din a-nal 1876, s'a hotärit ea, in qiva de 30 A-prilie 1877, la orele 10 de diminéta, sase vhda, eu licitatiune in pretoriul acestuttribunal, imobilele jos notate avere a D-luTlón Serafimescu, de profesiune proprietar,domiciliat in comuna BAlileset, spre des-pagubirea D-10 Mu Constantinescu, deprofesie proprietar , tot din comuna BA-lilesef, de sumele ce are a primi dupa a-rgtata mg sus sentinta.

Aceasta vgli46re se publica spre gene-rala cunostinta, ea totT aceia ce vor aveaasupra acestor imobile verY un drept deproprietate , usufruct , servitute, chirie,

privilegitt, ipotech sad orl-ce alte drop-turY, sa se arate la tribunal maY nainteatermenuld de adjudecatiune; cad, In urrnitnu li se va maY admitelnicT nA pretentin-ne. Era aceia ce vor voi sa cumpere aces-te imobile sa se presinte la tribunal ladioa i ora indicata maY sus, spre a con-Cllra.

Descrierea imobilelor ce se vinde, con-ditiunile vdmpreI, si diferitele sarcint gi.

imprejurarT ale imobilaluI pAng acorn eu-noscute :

1. Un petic de loe ca la un pogon, eaWire de print pe déUsul, numit la can-celaria comund, si se vecinesce la rgsaritea drumu comund, la apus cu GheorgheArsenescu si pe cele-alte pArt eu DincaStefan si Tudorache Stefan, situat in co-muna BAlibescY, eatunu Rumânesel, plasaMuffle, judetul Musdel.

2. Un petie de loc ca opt prajinI eapruni tinea ne dap' pe rod, nurnig pestedrum , si se vecinesce eu D. Mu Stanciuulita lut lordan si ou valcelele pe Vogldrumu comunal, situat tot ia catunti Ru-maneseY, comuna BalileseY, Plasa Muffle,judetul Muscel.

3. Un petie loe ca la 2 pogóne si 18prajint, numit in lunea Rumanescilor, co-muna BARleset, avênd pe dênsa prunY ro-dit irY, care se vecinesce pe de la vale cuproprietatea D-luT Stefan Stalpénu, pe dinsus cu drumuletu, spre apus cu proprie-tatea D-lui IOn Gheorghe Emanoil, la ra-skit eu Arsenescu, situat tot in comunaBalileseY, catunu RuanâneseY, plasa Ma-rne, judetul Museel.

Nr. 21,732. 1876, Decembre 23.

Tribunalul de Olt

Prin jurnalul dresat complect de aeesttribunal sub Nr. 5,481, s'a incuviintat pu-nerea tri vêndére ea lieitatie, in pretoriulacestuY tribunal, una iuta doI-spre-decestinjen1 mosie, numita BerindeiI-not, dincomuna Danésa, meat judet; avere propriea D-lub AndreT Bsren1eii i se vinde spredesdaunarea D-nel Anica Berendeiti dinSlatina, de suma ce s'ati indrituit ca pen-siune alimentara prin decisiunea onor.curtY de apel din BacureseY, sectia I, cuNr. 217 si sentinta onor. tribunal T eleor-man cu Nr. 153 din 1870 ea pórtit titluesecutoriu, pe timpul cat da prima , senotésa ea pe espusul imobil se ali Oh-re marunta, redie, viI, ease, islad si locurtde aratura, iar vecinatatile sant la rAsa-rit ea D. M. Plopénu, la méda-di eu D-nuIón Berendeifi, in dél si in vale cu D-nuBurdianu, la apus cu apa Oltulut, i laméda-nópte in vale la Olt cu D-nu Bur-dianu, iar in dél la vie cu D-nu Berendeiti.

Se publicit déra acésta spre generalacunoseinta el, presents licitatiune se vaefectua in pretorul acestut tribunal, indioa de 15 Aprilie 1877, ora 10 dimin6ta,

256 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI11 12 (24) Ianuarie 1877

ci amatorit ce vor voi st cumpere acestmobil sit se presinte, a concura.

Avad in vedere ink el tott aceia ea-ri ar pretinde ver-un drept de proprietate,usufruct, servitute , curie, privilegiL i-poteel, sag vert-ee alt clrept din cele pre-v64ute la art. 506 din proc. civill, sl sepresinte la acest tribunal mat 'nainte deioa adjudecatiune, spre ariSta preten-

tiunile ce vor fi avhd, cite in urml orice are s'ar mat ivi, nu li se vor maiconsidera.

Se avisésl ins/ c., dupl. incredintareadatl de D. membru suplininte i grefier laimobilul de mat sus, s'ati glsit urmAtórelesarcint :

1 Andrei Berendeiti, garant eitre Stateu starea sa pontru postal de sub-prefectla plasa erbAneset te anul 1859.

2. Idem garant personal pentru el a in-credintat impreunl eu altit c PetracheMarinescu s'a cAsAtorit fArl fa de 4.estre

ett n'a luat 4estre nimic, jurnalul tribu-nalulut Nr. 354 din 5 Aprilie 1861, do-sarul Nr. 98 din 1861.

Nr. 22,065. 1876, Deeembre 22.

Prin jurnalul dresat compleet de a-cest tribunal sub Nr. 4 079, s'a incuviin-tat punerea ta v6a4ére prin licitatie a 5stAnjent movie, situatt tu hotarul comunel

plasa Védia, judetul Oltu,pe care se afil dou6 case de lemn, invelitecu coceni, pldure pentru part i nuele siincolo pArn6nt luerAtor. se vecinesce laméçlg-nópte ca piniêntu lui Ioni Grigore,la mécil-cli cu Radu CrAciun, la rAsArit enmovteni TAtArel vi la apus cu movia Opo-relu; avere a debitorulut Hie Grigore dincomuna Mogovesei. care se vinde spre des-pagubirea D-lui M. SeArlAteseu, tot de a-colo indreptAtit prin cartea de judecatl ajudelut plAsit Védia cu Nr. 31 din 1876investitl cu formula esecutoril.

Se public/ clérA despre aeésta spre ge-nerala cunoseintA a amatorilor ce vor voisA cumpere espusul imobil el, licitatia seva tine in pretoriul acestut tribunal, in 4i-oa de 15 Aprilie viitor, anul 1877, ora 10diminéta.

Tot u datA se somal ea, toti aceia cartar pretinde ver un drept de proprietate,usufruct, servitute, chirie. privilegitt, ipo-tea, sad ver ce alt din cele prev6clute laart. 506 din procedura eivill, sl se pre-sinte la acest tribunal, mat inainte de j oalicitatiunit, spre a'vt ar6ta pretentiile, cActin urmA, ort ce cereri s'ar mai ivi, nu lise vor mÏ considera.

Se face ins /. cunoscut, el, dupl data-rea fleutl registrelor de poprirl pe nu-mele D-luT Elie Grigore, imobilul in che-stiune nu s'a glsit afectat la niel u fin-

prejurare.No. 22,073. 1876, Decembre 22.

Tribunalnl Bus

La 16 Aprilie viitor 1877, ea destinata se vinde prin licitatie in pretorul acestuttribunal, trisernnata mat jos avere imo-bill ce s'a urnakit, a r6posatalui GrigoreGotea, representat astAcjt prin tutorul s6tiNiculae Grigore Gotea, domiciliat in co-muna Slobosia, districtal Rtimnicu-Slrat,da profesiune proprietar, spre desplgubi-rea decedatuld C. Chirculeseu, astAdt re-presentat prin fiica D-séle D-na RalucaBagdat, domiciliatA in orasul Bus6g, pen-tru suma de lei vechi 4,088 cu procent dela 31 August anul 1867 p6n6 la Ware'plus let yacht 335 spese , ava precum seprevede in sentinta acestut tribunal cuNr. 3 din 1868 r6masl definitivl si Nye-stitA ca formula esecutorie, ins/ :

1. ése pogóne loe arabil in lunca dinmosia Sereschea, coprinsul comunel PA-tArlagele, plasa Buseg, acest district, inputerea a 50 stânjent movie, 6 palme7 degete , care pogóne se invecinesee laNord eu casa r6posatulut Dimitrie Gotea,la méc,1A-c,li cu Négu Dumitru isar i ci-tavi, la apus cu drumul plaiulut vi ral-rita cu apa Bustiulut.

2. Dou6-4ect si patru pogóae, 15 pr-jinÏ 8 palme fanétl, pe Muscel, la ciu-milit, lungimea din muchie:pAnA in gar-dul livedilor dupa mild garlil, avénd lá-iniea la am6ndoul capetele de ate 75

stfinjent, se vecinesee la rAsArit cu Gheor-ghe Udreseu, la méc,1A-cji cu. &la vliTMuscelulut , la apus eu casa r6posatulu1Dimitrie Gotea si la Nord cu. D-nu IonitlPAltinau.

3. §épte-clect i noue pogóne, 15 palmeislacilu la mardole, care se invecinesce

la rlsitrit cu casa r6posatulut Nicolae Go-tea, la méc,11-4 ca maned DrAgulinesei,Seresct, la apus cucasa r6posatulut Dimi-trio Gotea, iar la mé4A-nópte cu movneniTAnAsesct.

4. Doug pog6ne, 16 prAjint vi 12 palmloc silisee la bltel, se invecinesce la r6sit-tit cu apa Busklui, la apus cu iac,lul mo-rit, la médl-di ca casa rOposatulut Nico-lae Gotea, iar la nord ca casa r6posatulu1Dimitrie Gotea.

5. Ca un pogon si 12 prAjint livede depruni la crang, se invecinesee la rtislritcu Ion Lipicanu, la apus en drumul a/a-gului, la méc,11-0 eu preotul Michaig, iarla Nord eu Alecu

6. Una livede pruni ca clout; pogóne lamóra veche, se invecinesee la raitrit cuapa BusOulut, la apus cu iasul morit , lamécIA-di cu casa decedatulut Nieolae viDumitru Gotea, iar la méslit-nópte eu Hri-stache Nicolag.

7. Una areiuml, cu locul et in PAW-lagele, care se invecinesce la asttrit cudrumul cel mare, mé41-cli en seóla, lamql-nópte cu casa decedatuld Joan Ga-vriloid, iar la apus cu. Constandin Cernatu.

8. Un loe de cal tot in PltArlage, carese invecinesce la rAsArit, la méclit-0, vi lanord cu casa decedatulul Nidolae Gotea,iar la apus cu Dumitraehe Dragomireseu.

Tote aceste bunuri se poseclit de easadecedatulul Grigore Gotea in puterea ace-lor 50 staujeni, 6 palme vi 7 degete moviein hotarul Serescu, plasa Buz6ti, acest di-strict.

Numele de Grigore Gotea s'a mat gAs itafectat la urmAtórea sareinA :

Grigore Gotea seefestrat de C. Chiral-lescu in 1867, jurnalul Nr. 1390.

Stint somatt clér tott aceia care ar pre-flute vre-un drept de proprietate, usufruct,servitute, ehirie, privilegig, ipotecA, skiori-ce alt drept asupra bunulut pus in vé'n-Ore, cA, inaintea termenuld de adjudeca-

sA se arate la tribunal, spre a'st espri-ma pretentiunele lor ce vor fi avad, ladin contra sub pedépsit de a nu li se mattine in

Doritorit dér, se vor ar6ta la insemnata,me sus c,li, ora 10 diminéta, in pretorul-acestut tribunal, apre eoncurare si adju.-decare.

Nr. 25,608. 1876, Decembre 21.

Tribunalnl de Ialomita.Prin jurnalul eu No. 4,044, incheiat de

compleetul acestui tribunal in vedinta dela 14 Deeembre curent, disposéndu-se pu-nerea din nog in v6ac,lére pri licitatiunepublicii, a imobilulut Murgénu ,

din acest crag tirbeig, in comptul adju-decAtorelut Mateiu Murgénu, cal care intermenul legal nu a depus pretul cu cares'a adjudecat asuprit'T, pentru desp/gubi-rea D-lui Anton Perdichide, din u Brt-ila,ila, de suma de galbent 2,500 soeotit gal-benul let vecht 32, érl napoleonul d'or leivechi 54 cu dobênda de 10 la sulA de la13 Apriliti 1871, si p6n6 la 13 Apriliti1872, érl de atanci p6a6 la refuire, 15 lasutA, conform actulul de ipoteel, plAtindilia, lei nod 1,060 spese de instantl, co-prinse aceste stunt in actul de ipoteel, inseris de aeest tribunal la No. 15, din 1871,investit cu formula esecutorie vi in (led-siunile curtet de apel din Bucuresci, sec-tia II. cu No. 370, 57, din 1874, vi 75 ,

din 1876, a sectiet a III, investite cu for-made esecutorit. Calit/tile acestut imo-bil sunt cele urnaltóre :

1. Movia Bora-de-Jos, din plasa vi ju-detul Ialomi3, propietatea D-lui I. Murg6-nu, care este de 190 stanjent, eu aproxima-tte clupl incredintarea datA insal D . Mur-On, se invecinesee pe partea din sus euMovnent-Doiceset, pa cea din jos cu D-naManda Fre, la capul despre eumovia CAllravi-Lichiresci, érl la eel de lamia4A-nópte eu movia Slobosia.

2. Are construit pc) acktA movie in eit-Waal Bora una cArciuml construitI degard earn veche si care astA0 nu functio-nal.

12 (24) Ianuarie 1877 MONITORUL OFFAL AL ADM ANIEI 257

3. Pe acéstit movie are si locuitorT in-proprietaritT dap, legea rural/ farit insita se sci numerul kr, care movie se cautade D. Murgénu, avAnd diferite semitnaturTatilt ale D-sale cât si ale locuitorilor.

Azest imobil, dupa incredintarea datade D. grefier, nu se mal atilt supus la nieT

alta imprejurare de cat acésta pentrucare este pus in v6n4ére.

Se face Grit ennoseut in general ea a-cesta licitatiune se va unna in pretoriulacestuT tribunal, in 4iva de 12 Februarie1877, orele 10 de diminéta, avênd in ve-dere ca totT aceia carT ar pretinde verT undrept de proprietate, usufruct, servitute,chiHe, privilegia, ipoteca, sail verT ce altdrept asupra imobiluluT in cestiune sa searate la tribunal maT inainte de ()ilia adju-decatiuneT, cad in urma verT ce cererTvor ivi, nu li se vor maY considera.

No. 19,591. 1876, Decembre 29.

Tribunaltil de Arger2.

Pe basa sentinteY acestuT tribunal ,No. 12, din 1875, investita cu formula e-secutorie cu No. 101, din 1876, si dupaindeplinirea dispositianilor cerute de pro-cedura prin jurnalul dresat de tri-bunal sub No. 6,322 , din 1876, s'a hota-rat ca , ta 4ioa de 29 Aprilie 1877 , laorele 10 ante-meridiane, sit se vênslä eulicitatiune in pretoriul acestuT tribunal,imobilele jos notate, avere a D-luT Ión G.Balota, domiciliat in comuna PiteseT, ju-deul spre despagubirea D-naT Ma-ria N. Balota, din comuna PitescT, judetulArgev, de sumele ce are a primi dupa a-retata maT sus sentinta.

Acesta venslére se publica spre gene-cunoscinta, ea totT aceia ce vor avea asu-pra acestuT imobil veri un drept de pro-prietate, usufruct, servitute chirie, privi-

ipotece sett orT-ce alte drepturi, säse arate la tribunal maT naintea termenu-lui de adjudecatiune, cite in urma nu lise va maT admite del uä pretentiune. Eraaceia ce vor voi sit cumpere acest imo-bil sit se presinte la tribunal la slivaora indicata maT sus, spre a con,:ura.

Descrierea imobilelor ce se vinde, con-ditiunele AnslereT si diferitele sarcini viimprejurarT ale imobilelor One acum en-noscute :

Un loe din acest ores PiteseT , col6reaGalbena, strada Buna-Vestire, co sit inve-cinesce cu locul rapos. N. Balote, la apus

mia41-4i cu local D-lui Tache Tartase-sett, i spre mia4A-nópte In fata cu strada,avdnd pre dênsul u pereche case cons-tructia in paianta au zid, compuse dindoue camere cuisala pe d'inainte, si inveliesitit veche, uit alta pereche de case ell ulodaia de servitor vi cuhnie constructiatot in paianta ou zid i invelite ca sititveche, era curtea in prejmuitit cu palan descândurl vi la Oda este No. 289.,

In urma esaminarT fiteuta registrelor depopriri de D. grefier, imobilul de mal suss'a gäsit afectat la urmatorul cas po-pritor.

Lin G. Balota, pane ipoteca catre N.Balota, un loc din Pitesci, ca done casepe el pentru 8,000 lei vechl aetul de ip-teca No. 4, din 1872.

No. 30,021. 1876, Decembre 18.

Pe basa decesiunel onor. curtT cu juratTdin districtul Arges si Muscel cu No. 24,din 1876 , investita cu formula esecuto-He, din 1876, Iunie 2 vi dupa indeplinireadispositiunilor cerute de procedure eivils,prin jurnalul dresat de acest tribunal, subNo. 5,560, din 1876. s'a hotarât ca, in4ioa de 15 Aprilie 1877,1a orele 10 a. in.,sit se vânsla cu licitatiune in pretoriul a-cestuT tribunal, imobilelejos notate, averea D-lui George Negescu, de profesiune a-gricultor, domiciliat in comuna Dedules-ci-VarslarT, plassiTopologu, jucletul Arges,spre despagubirea D-neT Flórea G. Chi-ritl, de profesiune agricultor, din comunaCiutesci-CazanescI, plasi Topologu, jude-tul Arges , de sumele ce are a primi dupaareta maT sus decisiune.

Aeésta venyre se publica spre gene-rala cunoscinta, ca totT aceia ce vor aveaasapra acestuT imobil veri un drept deproprietate , usufruct, servitute , chink,

ipotoca alte drep-turL sa se arate la tribunal mai 'nainteatermenulal de adjudeeatiune, cad, in urmit,nu li se va maT admite nieT uit pretentiune.tra aceia ce vor voi sa cumpare aeestemobile sa se presinte la tribunal la 4ioa

ora indicatä mg. sus, spre a concurs.Descrierea imobilelor ce se vinde, con-

ditiunile AnslereT, si diferitele sarcinTimprejurarT ale imobiltilui One acum ea-noseute :

1. Un loc de aratura in lunea la Povta-Vache, invecinat la mia41-4i cu GeorgeDin Cârstina, la mia4A-nópte cu Din PopaGeorge, la apus cu drumul fontanel eufag, era la resarit cu Maria Radu.

2. Un loc cu ogradit de pruni vi parteviran ta maxima ca 135 pritjini pre carese afla done case de ostrete invelite eu sitaseparate una de alta, din care una maTnoue, un salon incheiat de barne invelit cusita.

Un patul pe fuel' incheiat, invent cuinveeinându-se la res/rit cu ulita saa

George Serbanoia, la apus cu Ionitit Po-pesea, la mia4it-li cu Petra Catana ,

la miasla-nópte cu Marin Catanit sati sotiasa Rada.

3. U. ograda cu prunT de la Rickill pli-mênt eu vecinittatT, la resarit cu MarinFloroil si Marin Ciob6tit, la apus cu G.Negeseu, la miaslit-nópte cu G. Serbanoiii,si la mias11-4i cu locul vi ograda debito-relui G. Negescu, cumpitratit de la Radulet.

4. Uit ograda idem de la Radu Ui, in-

ceputit la reserit din marginea ogrit4i dela No. 3, si merge spre apus invecinându-se cu Petru Catana, la mia4a-n6pte eu de-bitorul si la cu Marin Ciobotea.

5. Uli ogradit pamkt eu pruni luata dela It% SerbanoT, invecinata la resarit cuSandu G. Balk la mia41-nópte tot au a-cesta, la miaslit-4i cu Serbanol si la apuscu. I. I. Serbänoil

6. Un petic pitment cu treT rênduri pru-nl din dél 1)60 in vale cu nparata de laNicohie al DiaconuluT, invecinat la resä-rit eu Sibicenu Bondoc, la apus cu. G. De.Mate, la mia4A-n4pte cu drnmul Ina mia-46-4i cu Nicolae Diaconu. Uu alt peticpanaônt cu done rêndurT de prunT mitrimeaca cel de sus in lungime, i alaturT de a-cestea descris la No. 6, lnat de la DinuParaschiva, schimb.

7. Un petic pament presto pant/ jume-tate eu prunT jumetate viran invecinat cuGhita SerbanoT, la miasle-nópte, la mia4A-

cu Marin Floroiu, la resarit eu Ión Cio-botea, la apus tot cu Marin Floroiti.

TM° cestea situate in cittunul Lumini-le, comuna Dedulesci-Var4ari, plasa Topo-logu, judetul Argesie.

In urma consultarit facuta registrelordo inscriptinnT de catre D. suplininte sigrefier locali, imobilele urmarite nu s'agasit afectat la niel un cas popritor.

No. 27,359. 1876, Noembre 16.

Corpnl portiireilor tribunaluld 111ov.

Pentru 4ioa de 17 Ianuarie 1877, s'afiat de onor. tribunal Ilfov, sectia III, ase vinde cu. licitatie in facia loculuT laproprietatea din strada Isvoru No 18, siin del la Capra, avere mobill, edeeurT deberarie, care se compnne din butT, butóeeu bore vi gole si altele, avere a D-lui Io-han Prughel, pentru despagubirea D-luiAdolf Linhart; se publica dera spre ea-noscinta amatorilor.

No.266. 1877, Ianuarie 11.

CITATIUNI.

Cartea de apel din Bueuresd,seetia I.

D-na Teresli Ameridi, ca domiciliul ne-cunoscut, se vestesee prin acesta una sisigure citatie ca, la 4 Februarie 1877, laora 10 de dimineta, sa vinit a se infacisain procesul de bittae ca reclamanta; cunos-cênd eit, la cas de nevenire, procesul se varesolva in lipsit, conform art. 182 din pro-eedura coduluT penal.

No. 11,100. 1876, Decembre 21.

D. Iacob Dilk, cu domiciliul necu-noseut, se vestesce prin acésta ca, la 4Februare 1877, la ora 10 de diminétit, savie a se infaciva in procesul in care esteinculpat pentru Witte; cunoseend el, la

258 MONI1ORII14 OF1O/AL AL 015.ANIZI 12 (24) lanuarie 1877

eas de nevenire, procesul se va resolve inlipsl, conform art. 182 din procedura co-duld penal.

No. 11,097. 1876, Deeembre 21.

Tribune lul Moir, secya I corectionall

Flórea Covaciu, servitóre, cu domici-liul neeunoscut, este citatl ea prevenitlpentru furt, a se presenta la acest tribu-nal, in dioa de 31 Ianuarie 1877; clef, incas contrar, se va judeca ta lipsl.

No. 3. 1877, Ianuarie 3.

Stefan StAnescu, cismar , eu domici-liul necunoscut, este cit tt ea preveeit pen-tru furt, a se presenta la acest tribunal, indioa de 25 Ianuarie 1877; cAcT, in cas con-trar, se va judeca in lipsa.

No. 9. 1877, lanuarie 3.

Andrer Gheorgheseu, eu domiciliainecunoscut, este citat ca prevenit pentruultragiu, a se preseta la aeest tribunal, indioa de 23 Februarie 1877; ad, in cascontrar, se va judeca in lipsl.

No. 66. 1877, Ianuarie 4.

Alexandrine Stefan , eu domiciliainecunoscut, este citatA ca prevenitl pentrubltae, a se presenta la acest tribunal, in4ioa de 23 Februarie 1877; old in cas con-trar, se va judeca ta lipsk

No. 151. 1877, lanuarie 4.

Simeon loan, cu domiciliul necunos-cut, este citat ca prevenit pentru bAtae,a se presenta la acest tribunal, in dioa de22 Februare 1877; del, in cas eontrar,se va judeca in lipsl.

No. 324. 1877, Ianuarie 4.

Coman Marin, eu domiciliul necu-noseut, este citat ca prevenit pentru fart,a se presenta la acest tribunal, in dioa de24 lanuarie 1877; eAcT , In cas eontrar,se va judeca in lipsl.

No. 398. 1877, Ianuarie 4.

Ión Nicolae, cu domiciliai necunos-cut, este citat ea prevenit pentru rAnire, ase presenta la acest tribunal, in çllua de24 lanuarie 1877; cleT, in cas contrar, seva judeea in lipsk

No. 401. 1877, Ianuarie 4.

Gheorghe Nicolae, cu domiciliai ne-cunoseut, este citat ea prevenit pentru furt,a se presenta la aoest tribunal, in dioa de21 Februarie 1877; cleT, in efts contrar,se va judeca in lipsA.

No. 341. 1877, Ianuarie 4.

Tribunalul ilfov, seetia II coreetionall.

D. Aleen Tudor si Anica Nun, cu do-micilisrile necunoscute, aunt chematT la a-

cest tAbunal, fa diva de 5 Februarie 1877,la orele 11 de dimin6tA, spre a se cercetaea preveniV in procesul pentru violare dedomicilil; avênd in vedere cd, de nu va fiurmAtorl, se ve judeca in lipsl.

No. 76. 1877, Ianuarie 4.

Tribunalul Dolj, secya II civilo-corec-t I onalii.

D-na Zoie Ghica, nAseutl Plaino, eu do-miciliul necunoscut, este citatA in proce-sul intentat de A. Burchi, contra D-salepentru bad, destinAndu-se a se cerceta,in 4ioa de 10 Martie 1877, tribunalul ci-tesA prin acésta una si singur A. chemareea, in arAtata c,li, la ora 10 de diminétl,sA se presente la acest tribunal, sectiaII, preparata de infAcisare cu dovedI i ac-te ce va avea; cunosand cl, nefiind urnal-t6re, se va cerceta procesul in lipsk con-form legeï

No. 29,956. 1876, Decembre 7.

Tribunalul de Argq.

D. Stanchi Talposi, de profesiun e plu-gar, cu domiciliul necunoscut, este ehe-mat, ea in diva de 4 Februariii 1877, ore-le 10 de diminétA, s vie la acest tribunalspre infltisare cu Alexe CiopleT si alt1 dineomuna PiteseT, plasa Lovisti, districtulArges, in procesul pentru proprietate imo-biliarA; cunosand cl, nefiind urmAtor seve face cele legale te li .

No. 30,195. 1876, Decembre 23.

D. Nieolae sorban Pluna, din coma-na SAmbureseT, érA scum eu domiciliainecunoscut, este citat ca, in dine. de 18 la-Die viitor, la orele 10 diminéta, sA vie laacest tribu.,a1 a se infAtisa in proeesul cesl ineulp pentru mai multe furtisagurï;cunosand cl, nefiind urmAtor procesuldconform art. 182, din procedura penallse va judeca in lipsL

No. 30,380. 1876, Decembre 28.

D. Michaill Popescu , din commieStolnici, acum dosit, este citat ea, in divade 18 Iunie viitor, la orele 10 diminéta, sAvie la aeest tribunal, a se infltisa in pro-cesul ce sl ineupA pentru fart ; cunos-c6nd c , nefiind urmAtor procesuluT con-form art. 182, din procedure penall, se vajudeca in lipsl.

No. 30,387. 1876, Decembre 28.

D. Zonisa Julius Bughi, clin comunaPitescï, scum cu domiciliul necunoscut,este citat, ca, in diva de 17 lunie viitor, laora 10 de diminótl, s vina la acest tri-bunal, a se inflcisa in procesul ce se in-culpA pentru Wee, cunosee'ad c ne fiindurmAtor procesuluï, conform art. 182, pro-cedure penall, se va judeca in lipsa.

No. 30,424. 1876, Decembre 28.

D. Ialius Bughi Frances, din cornu-na Pitesd, acum ea domiciliai necunos-cut, e3te eitat, ca, in (liva de 17 hail vii-tor, la ora 10 de diminétk s. vinl la a-cost tribunal, a se tufleisa in procesul cese inculpl pentru bltae, cunoscênd c nefiind urmAtor procesuluï, conform art. 182,pr penali, se va judeca in lipsk

No. 30,423 1876, Decembre 28.

D. Gheorghl Ion Radu, serv, dinorasul ItAmnieu-VAled, districtul VAlcea,esie citat, ea, in diva de 13 Maid viitor, laore 10 de diminétk sA vinl la acest tri-bunal, a se infAcisa in p-ocesul ce se in-culpl pentra fart de lemue, cunosandne find urmltor procesulut, conform art.182, pr. penall, se va judeca in lipsa.

No. 27,850. 1876, Noembre 22.

D. Marcel Petrescu, din eomuna Cam-!. u-Lung, plasa NucsóreT, districtul Mus-eel, este citat, ea, in diva de 16 Aprilieviitor, le ora 10 de diminétA, s vina la a-cost tribunal, a se infAcisa in procesul cese ineulpA pentru furt si bagabontagil,cunoscênd el ne find tirmAtor procesulul,conform art. 182, pr. penall, se va judecain lipsk

No. 26,891. 1876, Nuembre 13,

erbnescu loan, din eomuna Arges,plasa Arges, districtul Arges, este citatea, in diva de 28 Aprilie viitor, la ora 10de diminétA, s vital la aeest tribunal, ase Mite*, in procesul ce se inculpl pen-tru bltae, cunosand cà ne fiind urmittorprocesuld, conform art. 182, pr. penalkse va judeca in lipsa.

No. 25,864. 1876, Octombre 30.

Tribunalul de Bus64.

D. lancu Sucovid, din comuna AldenT,se citesk ca, in dine, de 2 Maid viitor, laora 10 de diminétA, sl se presinte le aeesttribunal, spre inflcisare in procesul incare se inculpl pentru bltae, cunoscêncl

ne fiind concesinte acestuT termen, seva pronuncia sentinta in lipsk

No. 24,622. 1876, Decembre 15.

D. Partenie Ermonarhul, din coma-na Gura-Dimieni, se eitésk ca, in dine de8 Marti() viitor, la ora 10 de diminetl,se presinte la acest tribunal, spre infAci-sere in procesul in care se inculpa pentrufart, cunosand el ne fiind cone esinte a-caste termen, se va pronuncia sentinta inlipsl.

No. 24,599. 1876, Decembre 15.

Tribunalul de Dimbovita

D. Maid, loosen, ca domiciliul necu-nosed, este citat printeacésta una si sin-gurA chemare, ca, in diva de 24 Februa

12 (24) rie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIET 269

riti viitor, la ora 10 de diminete, sit sepresinte la aces! , tribunal, spre infecisareca inculpat peniru repirea a done fete, ca-noscênd c. nefiind urmittor acesteT cite-tiuni, se va judeca procesul in lipsit. con-form legeT.

No. 26,659. 1876, Decembre 29.

D. Nieolae Stancu, cu domiciliul ne-eunoseut, este citat, ea, In diva de 2 Mar-tie viitor, sit vine la acest tribunal, ea in-eulpat, contrarie se va condamna in lipse.

N. 26 329. 187e, Deeembre 24.

D. C. A. Dembovicénu, controlor alr egieT monopolului tntunurilor, este eitatea, In c,liva de 17 Februarie viitor, ora 10de dim, néte, se vine la acest tribunal, in-eulpat pentru nitragi i violare de domi-

nefiind urmator, se va condamna ta

No. 25,775. 1876, Decembre 22.

D. T. Teneseseu, verificator al re-giei monopolului tutunurilor, este citat, ea,in (iiiva de 17 Februarie viitor, ora 10 dediminéte, sit vine la acest tribunal, ineul-pat pentru ultragie si violate de domiei-lit, netiind urmittor, se va condamna talipse.

No. 25,776. 1876, Decembre 22.

D. Nicula Manoleseu, eu domiciliainecunoscut, sit citése printeacesta, ca, ingliva de 15 Februaria viitor, la ora 10 dediminéte sit vina la acest tribunal, spreinfecisare In procestil in care se inculpapentru furt ; cunoseênd c nefiind urine-tor se va judeca procesultalipsa, conformlegeT.

No. 25,261. 1876, Deeembre 18.

Tribunalul de Dorohohl.

D -na Maria Biurbiur, affittóre in Belgia,cu domiciliai necunoscut, in virtutea art.71 din pr. eivile, este eitata a se presentala acest tribunal, la 18 Martie viitor, ora10 de diminéte, cand. are a se judeca opo-sitia facuta de D-niT Pulheria Varney siIordache Varney, la sentinta acestuT tri-bunal, No. 183 din 13 Noembre espiratdate in procesul dintre D-sa si D-lor, pen-trn bani ; comunic'endu-se un esemplar depe opositie ; aducend atunci si probele ceva fi posedând in cause, la neurmare pro-cestil se va cauta in absenta D-sele, pe ba-sa art. 148 din pr. civile.

No. 325. 1876, Decembre 22.

Petitiunea D-lul A. C. Avram, adresata D-lui preqedinte al tribunalulul Dorohoill.

Domnule prefedinte,

Sub-semnatul advocat, Alexandra Con-stantin Avram, iu cualitate de procurator,al D-nel Pulheria Varney, oposes sentinta

No. 183, data in lipsa clientilor mel la 13Noembre a. c. in procesele ce urmése in-tre ei i erediT defunetului losef Uhrino-vschi si nnume :

D-na Emilia Uhrinovschi, mama si tu-tora minorilor set fiT ;

D. Grigore Uhrinovschi, ambil acestiadomiciliati in comuna ViteanT, moaia Der-tzca ;

D-na Fenareta StoeanovicT, domiciliatain Ias1;

D-na Maria Biurbiur, in Belgia, cu do-miciliul necunoscut, pentrn venitul mosieTCitlinesel sat 'Papa, reclamat de clientiimel, restituireasumeT de 38 Wei din aceamosie, date de defunctul Uhrinovschi, fo-stilor clacesT, dupe legea male, si pre-.tentia de 850 galbenT, si osebite daunepretinse de case Uhrinovschi, de la clien-tiT rueT, care tóte acestea s'att deelarat con-cese si admitendu-se functiunea lor s'a ho-tarât prin ace41 sentinta.

Motivele opositiuneT aunt :La dine defipta pentru jndecarea aeestor

precese, clienti meT erad in imposibili-tate de a se infecisa din cause de bola.

Pentru acest motiv si altele de fond pecare le voT desvolta i proba la audientit,ear, D-le presedinte, s bine-voitT a ordo-na punerea In stare a oposititmeT de fat3ia

citarea partilor in judecate.1876, Decembre 22.

A. C. Aorain.

Tribunalul Mehediny, secya II.

D. Franti Rameiser, comerciant de fe-retie, domiciliat in Pesta, din ImperialAustro-Ungar, strada nutnitit : Leopold-Stadt" strada Vaintzner-Strasse, conformjurnalulaT incheiat de complect, sub No.9,578, se vestesee printeacéste nuke ei-tatiune ea, pentru dim) de 12 Februarieviitor, la ora 10 de dimineta, sit vine laacesta sectiune, In persona, preparat deactele necesare a se infecise in procesulce a intentat contra D-lui Mihu Toma, pen-tru suma de 50 maji table de her nemtese,si a respunde sub prestare de jureméat, a-supra numitului punet, dace. D-sea, nu acontractat personal en D. Mihu Tome, altrainita 50 majT table de fer nemtesc de a-coperis, eke 20 table la ua maje si dacea trämis asemenea material sat a trämistinichea ; cunoscOud eit ne venind se vaconsidera un refus din partei de a primisit jure si ast-fel ve cadea in pretentiune,conform art. 254 din pr. eivilit.

No. 26,386. 1876, Decembre 15.

D. Solomon Alteras, din Severin, érileum eu domiciliul neeunoseut, conformjurnaluld ineheiat de complect sub No.10,014, se vestesce prin acésta ca,de 27 Aprilie viitor, la ora 10 de dimi-néte, sit vine la acésta seetiune, preparatde aetele necesare a se infacisa in sedinta

secrete In procesul intentat contriti desocia sea Steerii Alteras, pentru divoreiii;eunose6nd c neviind se va face eels le-gale in lipsa.

No. 26 827. 1878, Decembre 17.

Tribunalul de Itâninicn-Sitrat.

D. Stefan Greceanu, minor, fill al D-luTM. Margaritescu, eel ce este si tutore alnumitaluT minor, eu domieiliul necunos-eut, este citat prin acesta una si singurechemare a se presenta la acest tribunal inpersona sati prin advocat admis de lege,la 26 Aprilie viitor, la ora 10 de diminé-

spre infacisare cu D. Dirnitrie Pena-gopulo, asupra confirmerel hotarnicieT siplanul mosieT séle Joita, lucrata de D. ho-ternic inginer P. Iaslovesehi, ass dupecum a maT fost eitat ; la neurmare se vaprocede conform disp. legeT din procedu-re dyne.

No. 8,385. 1876, Decembre 8.

D na Ecaterina, socia D-lui MihailMargaritescu, ca domiciliul neeunoseut,este citat prin acésta una i singura che-mare a se presenta la acest tribunal, inpersona sat prin advocat admis de lege,la 26 Aprilie viitor, la ora 10 de dimi-néta, spre infiteisare cu D. Dimitrie Pa-nagopulo, asupra co afirmarer hoternicieTsi planul mosiel séle Joita, lucrate do D.hotarnie T. Iesloveschi, asa dupe cum amai fost eitata ; la neurmare se va prom-de conform disp. legei din pr. eivila.

No. 8,381. 1876, Deeembre 8.

Tribunalnl de Vlaaca.

Sergentu Cernovitteanu, din comuna Bu-duésea, se eitése printr'acesta ea, la 7 Fe-bruarie 1877, orele 10 de diminéte, sa viela acest tribunal a se infatisea ea inculpatpentru lovire i insulte ; eunosand eit, inefts de nevenire se va procede conformlegeT.

Nr. 25,279. 1876, Noembre 20.

D. Ibraim, fost servitor la Sterie M.Galita, scum ca domiciliul neeunoscut, secitésa ea, la 3 Martie 1877, orele 10 dediminéta, sa vie la acest tribunal, spre ase infetisa ea inculpat In procesul pentrnlovire ; cunosand eit, de nu va fi urmatoracestel eitatiunT, se va aplica art. din pro-cedure.

No. 27,337. 1878, Decembre 17.

D. loan Aliman, ca domicilinl necu-noscut, se eitése ea, la 15 Martie 1877,orele 10 de diminéta, se vie la acest tri-bunal, spre a se tufetisa ca inculpat inprocesul pentru delict silvic ; eunoscêndca, de nu va fi urmittor acestel eitatiunï,se va aplica art. din pi ocedura.

No. 27,345. 1876, Decembre 17.

260 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1 2(24) Ianuarie 1877

D. Radu Oostende, eu domiciliul ne-eunoscut, se citésg ca, la 15 Martie 1877,orele 10 de dimin6t6, sl vie la acest tri-bunal, spre a se infltisa ca inculpat inprocesul pentru delict silvie ; cunosandcl, de nu ve fi urmätor acestet citatiud,se va aplica art. din procedurl.

No. 27,374. 1876, Decembre 17.

D. Stamate Ion Biel., cu domiciliulnecunoscut, se eitésä ea, la 7 Martie 1877,orele 10 de diminétg, s6 vie la acest tri-bunal, spre a se infAtiqa ea ineulpat tuproceeal pentru fart de porumb ; cunos-cand cl, de nu va fi urmAtor acestei cite-tiud, se va aplica art. din procedurl.

No. 27,423. 1876, Decembre 17.

D. Dionisie Servenco, functionar lastatiunea Jilava, se eitésl, ca, la 14 Fe-bruarie 1877, orele 10 de diminétl, sä viela acest tribunal, spre a se infltisa ea in-culpat in procesul pentru ; cunos-cand el, de nu va fi urmAtor acesteT cite-tiud, se ve aplica art. din procedurl.

Nr. 26,336. 1876, Decembre 4.

D-na Tinca Velisarie, din comunaBucuresd, podul tärguld de afarg, se ci-tésl, ca, la 15 Februarie 1877, orele 10 de

sä. vie la acest tribunal, spre ase infAtisa ca inculpatl in procesul pentrumArturisire mincinósg ; cunosand cl, denu va fi urnaltor acesteT eitatiud, se va a-plica art. din proceduA.

No. 26,517. 1876, Decembre 7.

D. Vasile Gr. Lupu, din comunaGiurgid, se eitésl ca, la 21 Februarie1877, orele 10 de diminéta, sg vie la acesttribunal, spre a se infltiqa ea inculpat Inprocesul pentru Wee ; cunosc6nd eä, denu va fi urnaltor acestd eitatiud, se va a-plica art. din procedurA.

No. 26,267. 1876, Decembre 3.

D. Gheorghe liudaru, fost cu domi-ciliul in comuna Badu6sca, érl acum ne-cunoseut, se eitésl, ca, la 30 Malt 1877,orele 10 de diminétl, sä vie la acest tri-bunal, spre a se infltisa ca inculpat inprocesul pentru furt de bad ; cunosandcä, de nu va fi urmltor aceste citatiuntse va aplica art. din procedurl.

No. 60. 1877, Ianuarie 3.

Tribunalnl de Ialomits.

D. Dumitrache Rusénu, din comuna TAn-därei, se eitesl printfacésta ea, in dioade 7 Februarie 1877, orele 10 ante-meri-diane, sg vinl inaintea tribunaluld, spreinfätisare in procesul in care este inculpatpentru bltae ; cunosc6nd el, In contrariä,procesul se va resolve in lipsg, conformlegd.

No. 18,290. 1876, Noembre 26.

D. R/ducanu Stefan Ursea, din co-muna Larga, se citésl, printfacésta ea, indiva de 31 Ianuarie 1877, orelo 10 ante-meridiane, sl vina tnaintea tribunaluld,spre infltisare in procesul in care este in-culpat pentru fart ; cunose6nd c, tu cascontrarit, procesul se ve resolve in lips Iconform leget.

No. 17,949. 1876, Noembre 23.

D. Nitl D. Bratu, din comuna Acsin-tele, se eitésit printfacésta ca, in dine de26 Ianuarie 1877, orele 10 ante-meridianesl vinl inaintea tribunalulut, spre înfi-are in procesul In care este inculpat pen-

tru ultragiti ; cunosand cl, in cas contra-riti, procesul se va resolve in lipsà, con-form leget.

No. 18,115. 1876, Noembre 24.

Tribunalul de Teleorman.D. Radu R. Nécsu, cu domiciliai necu-

noscut, se citésh ea, in dine de 20 Aprilie1877, orele 10 de diminétä, sl se presinteinsintea acestul tribunal, spre infätisarein procesul in care se incultà pentru furtin prejudicil Id George B.,pa; cunos cênd

nefiind urmätor, se va pronunta sen-tinta In lipsà, conform art. 182, promdu-re penall.

No. 32,034. 1876, Decembre 16.

D. Dumitru M. Seumpu, din comunaSuhaia, erg acum necunoscut, se citésl ea,in dioa de 25 Aprilie 1877, orele 10 de

sä se presinte inaintea acestdtribunal, spre tnatisare in procesul incare se ineulpl pentru Wain comisl leAnton I. Seutelnicu. ; cunosc6nd cl, nefiindurmltor, se va pronunta sentinta in lipsl,conform art. 182, procedure penall.

No. 33,997. 1876, Decembre 16.

D-na Ilinca R. Neacqu, cu domici-liai se eit6s/ ca, in dioa de20 Aprilie 1877, orele 10 de diminétl, sàse presinte inaintea acestd tribunal, spreinfltisare In procesul in care se inculpàpentru furt tu prejudiciä le George Popa ;cunosand eg, nefiind urmltor, se va pro-nunta sentinta in lips6, conform art. 182,procedure penalä.

No. 32,033. 1876, Decembre 16.

D. Pârvu Darvacu, eu domiciliul ne-cunoscut, se citésg ca, in dioa de 9 Fe-bruarie 1877, orele 10 ante-meridiane, sàse presinte la acest tribunal, ea inculpat,contrarig se va urma conform legd.

No. 30,339. 1876, Noembre 30.

D. Arsenio Vancu, din GArdesd, seeital la acest tribunal, in dioa de 14 Fe-bruarie 1877, orele 10 ante-meridiane, cainculpat, contrariä sa va urma conformle get

No. 26,424. 1876, Oetombre 21.

D. Radu Mitrache, din Ruai, este ci-tat ea, In diem de 14 Marge 1877, orele10 ante-meridiane, A. se presinte la tri-bunal, ca inculpat pentru furt de permed,contrariä se va urma conform loge.

No. 28,772. 1876, Noembre 11.

D. Stencil Hristea, fost cu domici-Hal in comuna Mad, actualmente necu-noseut, se eitésl ea, in dioa de 11 Aprilie1877, orele 10 ante-meridiane, sl se pre-sinte la acest tribunal, ea inculpat intr'unproces, contrariti se va urma conform leget

No. 30,015. 1876, Noembre 27.

D. Preda Nicola, fost in comuuasi actualmente necunoscut, se eitésl

ea, in dioa de 11 Aprilie 1877, orele 10ante-meridiane, sg se presinte la acest tri-bunal, ca ineulpat intr un proees, contrariäse va urma conform leget

No. 30,016. 1876, Noembre 27.

D. Dumitrache Chindilidis, ea do-mieiliul necunoscut, este citat ca, in dioade 7 Februarie 1877, orele 10 de dimi-nétl, sl se presinte inaintea aceste tri-bunal, ea inculpat, contraritt se va urmaconform legd.

No. 24,678. 1876, Octombre 11.

Tribunalnl Prahoval seetia I.

D-na Maria Ion Gr. Panait, ngscutl ARton Popescu, cu domiciliai necunoscut, secitesl prin acésta una qi singur/ eitatiuneconform art. 72 din procedure coduld ci-vil, ea, la 22 Ianuarie curent, orele 10 dediminétà, sit se presinte la acest tribunal,spre infgtisare eu sociul slti pentru divort,cunose6nd ere nefiind urnaltor eitapuneT,se va infltisa i judeca cause in lipsä,dupl. art. 91 si 148 din procedure coduldcivil.

No. 124. 1877, Ianuarie 4.

D. Tome Spirea, cu domiciliul necu-noseut, se cites/ ea, in dioa de 4 Eebrua-rie viitor, la ora 10 de dimin6tit, se se pre-sinte inaintea acestd tribunal, spre infl-tisare in procesul in care se inculpà pen-Liu loviro; crno,loênd cg, nefiind tirmätorse va pronunta sentinta in lipsg, conformart. 182 din procedure penall.

No. 68. 1877, Ianuarie 4.

D. Constantin Ionescu Herlseu, cadomiciliul neennoscut, se cites/ ca, in dicede.17 Februarie viitor, la orele 10 de di-

sl se presinte naintea acestd tri-bunal, spre infltisare in procesul is carese inculpà pentru furt prin efractie ; eu-nose6nd el, nefiind urmAtor se va pronun-ta sentinta in lip* conform art. 182 dinprocedure penall.

No, 261. 1877 Ianuarie 5.

19 (941 Tsmmarie 1R77 MONTTORTIL ÛRTCITAT, AT, RnMXNIRY 261

D. G. Zaharia, cu domiciliul neeunos-cut, se eitésA, ca in qlioa de 11 Februarieviitor, la orele 10 de diminéta, sä se pre-sinte inaintea acestut tribunal, spre infa-tisare tu procesul in care se inculpä pen-tru lovire; cunoseänd cA, nefiind urmator,se va pränunta send* in lipsa, conformart. 182 din procedura penala.

No. 290. 1877, Ianuarie 5.

Tribunalnl de Gorj.

D-na Herminia Todie, curatorea averetcondamnatulut N. Toe lie, eu domicilia ne-cunoscut, este citata prin acésta ea, la 26Ianuarie curent, la orele 10 de diminetasa vina la acest tribunal, spre a räspundein privinta contestatiunet redicata de ea-tre D-Ora Antonia Brozovska, prin advocatGh. I. Rovinaru, contra vêncläret averet saleimobill ceruta de Stet prin D. advocat pu-blic al acestuT judet, eunoscAnd cä, nefiindurmAtóre se va prununta sentinta in lipsä

fara drept de opositie, conform:art. 151diu procedura civila.

No. 26,424. 1876, Decembre 18.

Tribunalul de Olt.

Dumitru Poboranu, din comuna Floru,ära acum necunoseut, se eitésä ca la 1 Fe-bruarie 1877, sa via/ la acest tribunal cainculpat; contrariu se va condamna in lipsa.

o. 22,059. 1768. Decembre 22.

Judecittoria de pace a urbel GiurginplAs1 llarginea.

Petrache Achinescu, cu domiciliai ne-eunoscut, se citesä pentru clioa de 12 Ia-nuarie 1877, la orele 10 de diminéta, a sepresenta la acésta judecatorie ca inculpatpentru contravenriune ; cunosand ea, incas de nevenire se va resolva procesul inlipsa, conform legit

No. 4,692. 1876, Decembre 21.

Judele de pace al orasuld Ploesci.Nae Popescu, cu domiciliai necunoscut,

al citesa prin acesta ca, in c,lioa de 19 Ia-nuarie curent, la ora 10 de dimineta, , savina la acesta judecatorie, spre a fi ceree-tat ca inculpat in proces ; cunosadd ca,nefiind urmator cause se va resolva in lipsaconform legit

No. 1. 1877, Ianuarie 2.

Judedtoria de pace a plaiuld Praho-va, din judetul Prahova.

Anton Prodesehi fost in comuna Comar-nicu, ära acum cu domiciliai necunosout,se eitésa prin acésta, ea, in c,lioa de 19 Fe-bruarie viitor, la ora 10 de diminétA, säse presinte in biuroul acestet judecatoritca martor; cunosand ca, nefiind urn:IA-torse va supune la amenda conform legit.

No. 50. 1877, Ianuarie 4.

MANDATE DE ADUCERE.

Judele de histructiune al tribunaluiuT1lfov.

In numele legit si al M. S. DomnulutNot N. St. Popovict judecator de ins-

tructiune pe lAnga aeest tribunal mandainordonam tuturor portareilor sat" agentt

at puteret publice sa aduca inaintea nós-tra, conformându-se leglI pe A. Antonescufost sub secretar la punctul Predelus, acumcu domiciliul necunoseut, ca sä fie ascul-tat asupra inculparilor ce 'i se aduc desustractiune de bant

Cerem de la tott depositart puterel pu-blice de a da adjutor, in cas de trebuintä,pentru esecutarea mandatulut de fata sprecare sfArsit '1 am subscris si sigilat cusigiliul nostril.

Facut in 4 Ianuarie 1877.No. 8.

In numele leget si al M. S. DomnulutNot Al. I. Varta, jude instructor al aces-

tut tribunal, in virtutea facultatel ce ne claloges de procedura criminala, mandAm siordonam ca, Tache S.4pcaMu, cu domicili-ul necunoscut, sa fie adus la cabinetul nos-tru , la 15 Ianuarie curent, spre a 1 se luainterogatoriul pentru faptul de furt.

Cu eseeutarea acestut mandat se insär-einésa agentul puterel publiee, care se vaconforma ea art. 99, 101 , 110 si urmato-rut din ()Asa, procedura.

Dat la 5 Ianuarie 1877.No. 42.

In numele legel si al M. S. DomnulutNot Al. I. Varta judecAtor de instruc-

tor al acestut tribunal , in virtutea facul-iatet ce ne cla legea de procedura cri-minall, mandam i ordonam ca, Mitica, Co-jescu, clapa maidanul Ic6ni, éra aeum eudomiciliul necunoseut, sa fie adus la cabi-netul nostru, la 15 Ianuarie curent, spre a 1se lua interogatoriul pentru faptul de furt.

Cu esecutarea acestut mandat se insar-cines1 agentul puteret publice, care se vaconforma cu art. 99, 101, 110 si urmatorildin 4isa, procedurA.

Dat la 5 Ianuarie 1877.No. 41.

Judele de Instructiune al tribunaluldDâmbovita.

In numele legit si al M. S. Domnulut ,

NoT C. Politimos , jade de instructiuneal aeestut tribunal, in virtutea facultatit cene da legea de procedurä criminala, man-dAm si ordonam ca, inculpatul Anghel Ion,fost cu domicil ul in capitala Bucuresctsit fie adus la cabinetul nostru, in c,lioa de1 Fevruarie 1877, spre a '1 se lua inte-rogatoriul pentru furt.

Cu esecutarea acestut mandat se insitr-cineasa, agentul puterei publice, care se va

conforma cu art. 99, 101 si 110 si urmit-toarele din clisa procedura.

Dat la 17 Decembre 1876.No. 5,454.

Judele de instructiune al tribunahildOlt.

In numele legit si al M. S. DomnulutNot Elie Ionesen, judecator de instrue-

tiune dupA, längl tribunalul de ântäia in-stanta din districtul Oltu, mandam si or-donAm prin acésta la tott portal-et si agouti'puteret publiee a educe inaintes nóstràconformându-se legt pe Dinea Dumitra qiRadu Marin väduv, din comuna Eltsabetadistrictul Telcorman, éra acum ca domilciliurile necunoscute, spre a fi interogat-si ascultatt asupra faptelor de care sunt in-culpatt

Invitam pe tott depositart puterit pu-blice, a da manA de de adjutor la cas detrebuinta pentru esecutarea mandatuid defatl.

Dat astAcli la 30 Decembre 1876.No. 3,570.

Judele de instructJune al tribunaluldPrahova, sectia I.

In numellse legit si al M. S. Domnulut,Not C. I. Catunénu, jade instructor al

acestut tribunal, in virtutea facultAtt ce ne(la legea de procedurA criminalà, mandAmi ordonAm ea Nae 13 an, din Ploesot, sub.

St. Vasile, acum eu domiciliul necunos-cut, sit fie adas la cabinetul nostru in ter-man de 24 ore de la primire , spre a'i selua interogatoriu.

Cu esecutarea acestut mandant se tusk-einesa agentul puteret publice, care se vaconforma cu art. 99, 101, 110 si urmatortdin clisa procedurä.

Dat astac,IT, la 11 Decembre 1676.No. 7,582.

Judele de instructiune al tribunalululYla§ca.

In numela legit si al M. S. Domnalut,Not Elie tefanescu, judecator instruc-

tor al acestut tribunal, in virtutea facultättce ne da legea de procedura criminall ,mandAm si ordonam ea Oprea Cotoiu, dincomuna Comana, acum cu domiciliul ne-cunoseut, sl fie adus la cabinetul nostrilde indata spre a'i se lua interogatoriul cainculpat pentru tilhArie.

Cu esecutarea acestut mandat se insAr-einsA agentul puteret publice, care se vaeonforma eu art. 99. 101, 110 si urmAtó-role din elisa procedara.

Dat aatOY, la 4 Ianuarie 1877.No. 39.

Judele de instruetiune al tribunalultaArges.

In numele legit F,4i al M. S. Dommilut,Not MI] P. RAsnovanu, judele de ínstruc..

262 MONITORUL OFICIAL AL ROM1NIEI 12 (24) Isnuarie 1877

tiune al acestul tribunal, mandam qi ordo-nm acésta tutulor portareilor qi a-gentI aT putereT pnbliee d'aduce inainteanóstra, conformându-se legT la 14 Ianuarie18'77 pe inculpatul Dumitru Ion Mocanu,de fel din comuna .5erboenTjacum necunos-cut, spre a fi interogat asupra faptul de fartde caT ce i se imputa,

Invitam pe totT depositarT puterT publi-ee a da mina de adjutor la can de trebuin-

pentru esecutarea presentuluT mandat.Dat la 3 Ianuarie 1877.

No. 4.

Judele de instruetiune al tribnnaluluTMused.

In numele legeT si al M.S. DomnuluT,NoT N. I. &Wiesen , jude de instruc-

liune al acestuT tribunal , in virtutea fa-cultateT ce ne da legea de procedura cri-minala , mandam i ordonam ea , D. Ge-orge Boca, fost servitor la D. P. Patraulea,din PiteseT, éra acum eu domiciliul necu-noseut, 0, fie adus la cabinetul nostru deindata, spre a i se lua interogatoriul asu-

pra faptulul ce i se atribue, ca a comiscrima de talharie.

Ca esecutarea acestuT mandat, se frisk-cinésa agentul putereT publiee, care se vaconforma cu art. 99, 101, 110 0 urmató-din 1;lisa procedura.

Dat astittlY, la 4 Ianuarie 1877,No. 70.

PRETENTIUNI DOTALE.

Tribunalul de Ialomita.

D-na Ivanca Anghel Marculescu, dinurbea §tirbei, prin petitiunea inregistratala No. 13 023, a intentat proces contrasociuld srsil Anghel Marculescut, de pro-fesiune comerciant, din urbea tirbeT, pen-tru separatiune de patrimonit, a careT su-ma pretinsa se compune din 300 galbent,3 stânjini loc cu case pe d'en0T, si altemaT multe obiecte nepretuite.

Tribunalul déra, conform art. 630 dinprocedura civilä, publica acésta.

No. 331. 1877, Ianuarie 5.

SECHESTRE-^

Tribunalul Ilfov, seetia III.

Conform jurnaluluT acestel sectiunT, eaNo. 2,487, din 1876, s'a incuviintat se-ehestru pe venitul mo0eT Cretulesci (Sa-murca0), din aeest district, proprietate aD-luT maior Samureasi, pentru despagu-birea creanteT D-nel Estera Rozen; se pu-blicii bra conform art. 481 din proce-dura civila.

No. 16,956. 1876, Decombre 29.

ANUNC. ADMINISTRATIVE.

PrimAria coming Bueureset

Conform art. 26 din legea commit'primaria a format listele comunale provi-sorie pentru anul curent 1877, pe carT lea si afiqat in cea d'ântéiti Duminica dupa1 Ianuarie adica, la 2 ale acesteT lunT.

Reclamatiunile asupra omisiunilor satinscrierilor in aceste liste se vor adresala primarie tn termin de treT séptamânTde la data afiqlre1 pêné la 24 Ianuarie in-clusiv la 6 ore aka, spre a se presintaconsiliuluT comunal, care va hotari asupraacestor reclamatiunT qi apoT se vorchieia listele definitive qi se vor publicain termen de 8 elite de la expirarea aces-tor treT séptilmant , conform art. 27 dinlege.

Acésta dispositiune a legeï, primaria agash de trebuinta a o publiea i prin pre-sa, spre sciinta tutulor D-lor alegétorT dincapitala, cu invitare ea eel earl se intere-ses de listele comunale provisorie pe anulcurent 1877, (pregatite pe basa ultimelorrolurT de contributiunT formate acum dinnoti pentor periodul viitor de eineT anT1877-1881) sa bine voesca a veni la pri-made in arätatul terrain de treT sptmâ-ne in orT ee ti si oil de lucrare, (la servi-ciul secretariatuluT) spre a vedea listeleearl aunt puse la drspositiunea fie aruTalegétor, conform legeT

Tot-IA-data se face cunoscut ca dupaart. 21 din legea comunala, censul pentrulistele comunale este eel unnätor :

LeY banT.

Imposit fonciar catre otat pen-tru alegétorif colegiulul I . . . 200

Imposit fonciar catre Stat pen-tru alegëtorif colegiuluT II. . . 100

Imposit catre Stat pentru ale-gétoriT colegiuluT III 60

Minimum contributiunt perso-nale qi sosele pentru alegetorilcolegiuld IV 17 77

Pe lénga fie-care alegétor trebue sa in-deplinésca si cele-alte conditiunT cerutede art. 20 din acésta lege.

No. 60. 1877, lanuarie 4.(3-3 la 5 Ole).

Primarul comunel urbane Mesa

La rlioa de 21 qi 22 Februarie viitor,fixandu-se termenel pentru tinerea licita-tiuneT dal T in antreprisä pe termen de trelant viitorT incepénd de la 1 Iannarie 1817a urmatorelor veniturt comunale:

1. Venitul taxelor asupra vitelor de totfetul titete aduse in comuna, spre yéti-4ére, täete i véndute ta comuna r;ri aceleace numaT se vor vinde in comuna;

2. Venitul taxer cântarituluT;3. Venitul taxeT cotitulul;

4. Venitul taxeT marcarisirT masurilorde capacitate qi lungime;

5. Venitul taxeT eartilor de joe;6. Venitul taxeT panoramelor, diorame-

!or, expositiunelor do animate etc;7. Venitul din chida magernitilor our-

pate de macelarT;8. Venitul de 50 bant pe 4i asupra bir-

jelor de piata, droqca cupeurT qi de la 1asupra omnibusurilor;

9. Venitul din chiria tarabelor carlige-lor etc.

Se publica spre cunoscinta D-lor ama-torT cu desInairn ea eoncurentT pentra aputea fi admi0 la licitatiune, ce va avealoc ta pretoriu acesteT primarit tn clilelementionate orele 11 diminéta, urmésit adepture ua garantie de 5 la suta calculatala suma de leT noT 39,370 ea cAt ati fostarendate in total aceste veniturT pêné acumse maT deslusesee inca D-lor amatory ca a-ceste veniturT se arendésa qi fie-care tar-parte, éra conditiunile se pot vedea orT

e ora de lucru in cancelaria primariT.No. 32. 1877, Ianuarie 5.

La 21 Februarie viitor, fixându-setermenul pentru tinerea lieitatiuneT darT tuantreprindere pe termen de trel anT face-pétorT de la 1877 a urmatoruld venit co-mu na 1.

Axisele bäuturilor spirtóse si taxe asu-pra diferitelor articole de consumatiunealtele

Se publica spre eunoseinta genera% cuadlogire ca daritorii ce vor bine voi a luain arena. acest venit; sunt rugatT a se pre-senta in pretoriul acestet primariT la 4io amentionata me sus, orele 11 diminéta, in-sotitT de uà garantie in numerar sad tu e-feete d'ale StatuluT dup. cursul peteT cal-culata la suma de leT 126,200 cu ettt aufost arendat p6a6 acum acest venit,

No. 33. 18 77, Ianuarie 5.

Prefeetura de IRA

Din regimental 7 de dorobanti,desertat soldatiT Bordiann Niel, 1 m., 600smM, ochil negri, barba ascutita, pérul,spréucenele negre, qi MihaT Vasile 1 m.650 balan, fruntea mica, ochil albaatri,barba la* Oral, spréncenele castaniT.

Se publica pentru afiarea numitilor.No..12,516. 1876, Decembre 15.

Din regimentul 7 de dorobanO, aftdesertat soldatul Pliduradu Vasile, 1 m.680, sméd, fruntea mica, ochil capruT, na-sul, gura, barba mare, pérul sprêncenelecastaniu-inchis.

Se publica pentru afiarea numituld.No. 12,429. 1876, Decembre 12.

A

12 (24) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI& 263

ANUNCIURIPARTICULARE

In dioa de 22 Februarie viitor, se va ti-ne 1icitaie pentru vêndérea urmhtórelorimobile ale defuncte Elena Manolésea ,vkluvA :

Casele din strada Splaiuluï, No. 8, su-burbea Dobrotésa, care se invecinesce cuD. lancu Niculescu si D. GhitS V. Theo-dorescu, &it in fund cu D. Pascu Négu.

PritvAlia din strada Lipscani , No. 49 ,

care se invecinesce spre apus cu D. Hr.Stoianovits , si spre rsärit cu Hanul cuTe érit in fund cu nit ulicióra ce r6s-punde spre hotel Simion.

AcéstA licitatie se va efectua in caseleD-luT Va silo Constantin , esecutorele tes-tamentar al numiteI defuncte , din stradaGabroveni, No. 25. (3-84)

Epitropia seminar. Nifon Mitropolitni.

In dioa de 1 Februarie viitor, se va ti-ne licitatie la cancelaria epitropiel, pen-tru arendarea mosilor Chiajna, din judetulIlfov, si BNtcoveniT, din juktul Vlasca, petermen de 5 mil% dupe conditiunile elabo-rate de epitropie, call se pot vedea in orYce c,li de lucru in cancelarie.

Asemenea se arendésS pe termen de 3anl grdin i livedea Gramont.

Tot in acea qi se va tine licitatiune sipentru vêndérea productelor aflate la mo-ia Chiajna, din recolta anulul trecut si a-

nume :79 chile grAii.140 chile porumb.4 clAI fin, din earl 2 mart si 2 mid.2 dill pae de o0d.7 vedre rachit tiscovinl.Amatoril se vor presenta in citata di ,

insotitl de garantiT in regulit, pentru aren-darea mosielor i grAdina Gramont , sprea concura la licitatie.

Licitatiunea se va tine in cancelaria e-pitropiel, localul Seminarulul Nifon , ca-lea Filaret, No. 2, de la orele 12-4 p.m.

(3-3)

MON OPOLULUI 1U1UNURIL011

Pe tomeiul declaratiund filcutl de D.Major Cutarida, pentru perderea brevetu-luT de debitant de tutun ce s'a liberat,sub No. 24 , din 25 Octombre 1872 , sipentru care a cerut a se libera un altul ;directiunea , pe rhpunderea D-lul MajorCutarida, a fitcut a se anula brevetul citat,inlocuindu'l printr'un duplicat sub acelaslNo. care tine locul celul-alt.

Directinnea generalii.

Am perdut recipisA, sub No. 1809,din 1876, Iunie 3 , eliberatà de casieriagenerala Busai, preptulul Anton Velichi,petrtru un bon domenial, valórea 1000 id.Poftesc pe cine o va gAsi s o aducA sub-scrisulta, strada Filaret . No. 49 ; la dincontra. va fl fr valére.

Grigorie Stefanescu.

Fac cunoscut di, de astlidï inainte, locde, Michail Popescu, m voi subsemna :

(1-3) Lazeanu.

TID ecepisa casieriei districtului Dolj1-1.) No. 4,852, din anul curent ,

In valóre de lei 10,000 ce am depuseasel' de consemnatii, pe compta D-luiHr. Papastilopolu, perynd'o, declar

cel ce va 'mi-o presan-tese in termen de 30 cjile la domici-liul meü in orasu Craiova, strada 1116-rd-de-foe, érg in cas contrar, se vaconsidera anulatX.

Acéstá perdere am flcut-o cunos-cut casierului de Doljiu i easel' deconsemna4iT.

(11) Ecaterina Vallinarescu.

"Vfosia mea DArmAnesci, din districtul-131 Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po-gone arAturit, livedï de prunT, pivA si po-varnl, este de arendat de Sf. George vii-tor. Doritoril se pot adresa la proprietar,strada PoloriA, No. 70.

Epitropia seminar. Nifon-Mitropolitni

La 20 Ianuarie curent, se va tine licita-tie pentru dareEr prin antreprisii a aprovi-sionAril cu carne si painea necesarit pen-tru nutrimentul elevilor din seminar si per-sonaluluI de serviciA pe anul curent. Ama-toril se vor presenta in :argtata di, de laorele 12-4 p. m., la cancelaria epitropielstrada Filaret, No. 2, spre a concura la li-citatie. (2)

arendat, de la Aprilie 1877, mosiaPietri§n, din judetul Vlasca. Amato-

rit se vor adresa la mostenitoril decedatu-lui Gheorghe Adam Germani, in Bucuresci,sab in strada Clementel, No. 17, sat.' instrada DóinneY, No. 10. (6-34)

Epitropia seminar. Nifon-Mitropolitul.

Se publica spre cunoscinta tutulor ace-lor persOne carï 0E16 acum se bucuraii deadjutOre viagere si burse pentru inv6tAmêntch de la 1 Ianuarie curent, s'a suprimatdin budget asemenea cheltuell din causaneputinteY incasAril veniturilor fondululLaic si acte de bine-facerl.

No. 5. (2) 1877, Ianuarie 2.

racern cunoscut cN, ne a dispArnt 1 obli-gatiune domenialä, seria 4,489, No.

44,890, si cA am intervenit pe lêng6 co-mitetul de lichidare pentru a el amortisare.

Bucuresd, 31 Decembre, 1876.(1-24) Appel & Comp.

Epitropia seminar. Nifon-Mitropolitnl.

In dioa de 20 Ianuarie curent, se va tinelicitatie la cancelaria epitropiel, stradaFilaret, No. 2, pentru inchirierea prilvä-liilor din ospelul nurnit Dedu , calea Mo-gosóel, pe lermen de trel anY, cii inceperede la 23 Aprilie viitor.

Aceste prAválit se inchiria46 in parte siin total. AmatoriT se vor presinta In arè-tata di, de la orele 12-4 p. m , spre aconcurs la licitatie (2)

rMALADIIALE GATITLITI ALE VOCEI SI ALE GUREIPASTILELE

lui

DETHAN\\...... Paris, Dethan tarmactst, Fauburg Saint-Denis, No. 90, §i in toate farmaciele principale.

Sunt cel mai bun remediu contra Ourerilor de ga t, Guturaiului, Ettensiunilor vociAngkinelor, Astuparei gatului la copii, irylamariunilor Ø a Bobotirilol gurei, a hit itiu,nei cauzate prin Tutun, i a efectelor pernicioase produse prin intrebuintarea Mercu.rului. Ele aunt in special necesare D-lor Predicatori, Magistrati, Profesori i Cant&

pentru o faciliteasA emisiunea vocei, gi astämpitrà oboseakt gatlejului.

264 MONITOREL OFICIAL AL ROMANIEI 12 (24) Ianuarie 1877

Epitropia spitalulni BrAucovenese §i abisericei Domnita-BAhqa.

Avénd trebuintA a infinta un vagon pe -tru dusul si adusl rufelor spitaluluT de laspAlat, dupe modelul ce se an in cance-laria epitropiT, publicl s pre cunoscintaamatorilor a lua in antreprisA facerea ace-stuT vagon, spre a se presenta in cancela-ria epitropieT pên6 in qiva de 15 ale vii-Orel lunT Februarie, când are a se faceadjudeeatia asupra pers6neT care va lAsapretul cel maT avantagios.

Planul si conditiunile se pot vedea int6te c,lilele la cancelarie de la 8 ore dimi-néta si pênA la 2 post meriaiane

(1-30

INJECTION BROUIgienie, infailibil si preservativ, singura

vindecare fArA a'i adloga nimic, se aflA inprincipalele farmacii din tot universal ,(25 ani de succes.) La Paris la inTenta-tore, BROU, boulevard Magenta, No. 158.

Deposit in Bucuresci la farmacia D-lutZfirner si la drogueria D-lui

Avis Domnilor Medici.

SirourFORGET

SINFUL.Doetoruld FORGET.Cel maT bun remediti

pentru curarisirea GuturaiuluT, TuseT. Tu-seT mAgArescT , Insomnillor , Iritatiunilornerv6se, si contra tutulor b6lelor de pept'satisfAcênd ark dorinta medicilor, cât sia bolnavilor ; uA linguritA este destul.

In Paris la D. CHABLE, rue Vivienne,36, si in streinnate se al% la totT farma-cistiT i droghistit

Deposit la farmaciile D-lor Zarner, Ris-dorfer si Eitel, si la D Ovessa, droghistul.

PAP1ER WLINSIE,7 Marele succes al acestui remediu se da-toreste proprietAtii sale de a trage afarAdin corp iritatiunea care tinde tot da-unaa e fixa asupra organelor esentiale a vie-fei; el deplaseasA ast-fel gal fitand vin-decarea usoarl si promptà. Cei d'AntAi me-dici o recomandA cu deosebire contra gu-uttariului, bronchitelor, durerilor de gat,rematismelor, durerilor. Intrebuintarea eie foarte simplA : una sau doug aplicatiuniaunt de ajuns cele mai de multe ori si nucausés1 de cAt o mAncArimeusoarA. Se gA-seste in toate farmaciele.

A SE FERI DE CONTRAFACERI

In Paris, la D. Wislin rue de Seine,31. Deposit la farmacia d-lui Zanier inBucuresti , calea Mogosoaei.

Recompensa nationalá de 16,600 fr.Marea medalie de AUR lui 7. Laroche

Medalie la espozitiunea din Paris 1875Raport elogios al Academia' de Medicind.

rgT

A se ceresemnáturaLaroche.

Estras complect din cele 3 quinquinaRECONSTITUANT , TONIC fJ FEBRIFUGE

gnina-Laroche este un elixir foarteagreabil care contine totalitatea princi-pielor celor trei feluri de quinquina (gal-ben, rosiu si cenusiu).

Superioritatea sa asupra preparatiunilorde acelas gen a fost constatatA in spitaluri,in contra lipsei de puteri si de energie,afectiunilor stomacului, vArstei critice,convalescentilor lente si contra frigurilorvechi

A cere acialAturata

s emnA tu rA.

A se ceresemniituraLaroche.

Acelas FERUGINOSFeral si quinquina unite constituescu

cea mai compleca din preparatiuni catratament reparator.

Daca quiquina da vi A organelor slit-bite, feral procurA sAn lui coloratiuneasi forta cari fac avutia sa

Foarte efi;,..aciu in cont sleíbiciunei,saräciei sängeb,t, -lorosei, urmelor

ete.Paris22, rue Drouot qi in farmacii.

La Bucuresti pentru vAncpre in mare la I. Ovessa, 1:1, orfer,, Eitel, Zurner, , Brusso laIasT la doctoral Konya, A. RacovitzA; la Galati la Marinachi, Courtewich; la PloescT ; laSchuller ; la Craiova la J. Pohl si la toate farmaciile.

FERÚ alü doctorului GIRARDPROTOXALATE DE FER

Raportil favorabilii alú Academia de medecind din Paris.Academia de medecint din Paris nu prea dA lesne favorile séle ; ca se pronunciä eu cea mai mare

reservá asupra medicamentelorii ce IT se aducg pe fie-care çli ; de mat bine de dece ant, ed n'a-datfi nidtat aprobatinne, prin urmare Ferulü Girard, care de carindii a obtinul aprobatinnea sa, trebue se&unit atentiunea corpului medicalfi. Ferulii Girard are remarcabila proprietate d'a nu constipa, eiiicombate chiarfi cu suceesil constipatiunile celle mat persistinte. Ed este uoil stimulentii tobicil de primaordme, care desvOltcl pofta de naincare, reacluce repede puterile, vindica chloro-anemia i sliibiciuneasängelui. MA este unù reconstituente heroIcil pentril constitutiunile dehile §i convalcscintile pen ibile.Ferulú G ir ar d este asernenea prescrisii eu succesa contra diarrha §i diabeta ; in alonia diver-selorii organe; in sltibicianea vedera s'a senilitäti; in Mete nervóse, §i cu deosebire in contra chord §ihysteria. Vendere in mare, 8, rue Vivienne, Paris. Depositfi in principalele pharmacii.

SIROPO VIN DUSARTCU LACTO-PHOSPHATÚ DE CALCE

Aceste preparatiun suntú singurele earl au servitii Medicaorii Spitatelorü din Paris,pentiv aconstata proprietlitilereconstituante,anti-anemice i digestive ale Lacto-Phosphatului de calce.

ELLB CONVINtI :Copiilorü pati4i :Rachiticeloru ;Junelorü fete cart se desvóIti ;Doicelorft, pentd a favorisa abondinta

bogatia laptelui ;Convalescintilorfi ;Ratrinilerfi WOW.

in Mete de p ep tri;in Digestiuni laboriOse;in Inapetinta ;in t6te b6lele cad adud slibiciunea

perderea puterilorii ;in Fracturi, pentrt reconstituirea dselor 6;in Cicatrisarea ranilorfi.

VENDERE IN MARE, 8, rue Vivienne, PARIS.

Deposit* in principalele Pharmacit.

IMPRIMERIA STATULUI DIRECTOR: N. T. ORA§ANU.