8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

1/12

Prima ediţie a competiţiei Spring Classic

Challenge a avut loc la Micăsasa. Cursa şi-apropus să redea participanţilor puţin dinatmosfera celebrelor clasice desfăşurate înzona Italiei sau Flandrei. Participanţii auputut opta pentru unul dintre cele douătrasee, unul de 41 km, cu o diferenţă de nivelde 330 metri, respectiv un traseu de 140 km,cu 1.300 metri diferenţă de nivel. Pagina 6

Președintele PNLMediaș, GheorgheRoman, îşi lanseazăoficial candidaturapentru PrimăriaMediaş. Sâmbătă,liberalii îşi prezintăcandidații cu careşi-au propus săcâştige alegerile

locale din luna iunie.La evenimentul carese va desfăşura laSala Traube va fiprezentă conducereaOrganizaţiei

 Judeţene a PNL, darşi Daniela Cîmpean,candidatulformaţiunii pentru

funcţia de preşedinteal Consiliului Judeţean. Pagina 3

LOCAL

Proiect de anvergurăProiectul „Complex de servicii de integra-re socio-profesională pentru persoane vul-nerabile la Mediaş“ a fost lansat oficial.Acesta este derulat de către Asociaţia Pho-enix-Speranţa, ce are ca şi parteneri Pri-măria Mediaş, prin Direcţia de AsistenţăSocială, şi Asociaţia „Habitat for Huma-nity România“. Proiectul este cofinanţat decătre Consiliul Local Mediaş cu aproxima-tiv 200.000 euro, municipalitatea punândla dispoziţie o clădire în vederea reabilită-rii și un teren pentru construcția locuințelorsociale. Pagina 2

Primăvara pe două roți

7–13 aprilie 2016

Anul XIV nr. 826 • 12 pagini • 2,50 lei  www.monitoruldemedias.ro0731.361.966

0723.194.985

Şcoala de Şoferi SC Levy Car SRL

Mediaş, str. Lucian Blaga nr. 2

(lângă blocul curb) Tel. Fax: 0369-434.443

 Agenţia de turism I Travel

Piaţa Regele Ferdinand nr. 30

telefon 0771-126.653

Centre de micapublicitate

Anunţurile de mica publicitatepot fi preluate la

Pana(ra)ma styleDe când e lumea şi pământul, baniivorbesc. Iar cei care le pricep vorbele şimersul reuşesc să-i întoarcă iar şi iar culopata, pe când cei care nu înţeleg, nu fac decât să trudească din greu pentru prosperitatea celor care au lopeţile înmână. Simplu. Scandalul paradisurilor fiscale şi al firmelor off-shore ne aratăo lume a celor care înţeleg mersulbanului, dincolo de legi, de guverne,interdicţii şi predicţii. Pana(ra)maPapers. Ne lămurim ceva mai încolo.

Oamenii lui Roman

DE MEDIAŞ Ziarul care st  ă de vorb ă cu oamenii 

Un medieşean care a eva-dat din închisoare a ajuns pemâna Poliţiei şi va executa nudoar restul de pedeapsă, ci şiun „bonus“, au declarat sursedin cadrul IPJ Sibiu, pentruMonitorul de Mediaş. Tânărul

 în vârstă de 22 de ani se va întoarce după gratii, unde vamai sta aproape doi ani. „Înurma activităţilor specifice des-

făşurate, poliţiştii Secţiei nr. 2Poliţie Rurală Mediaş au de-pistat şi reţinut, în cursul zi-lei de ieri, un bărbat urmărit

 în baza mandatului de execu-tare a pedepsei cu închisoareaemis de instanţă. Bărbatul, învârstă de 22 de ani, domicili-at în municipiul Mediaş, a fostcondamnat la executarea pe-depsei închisorii pe o perioa-dă de 8 luni şi 423 zile, con-form mandatului de executa-

re a pedepsei cu închisoareaemis de Judecătoria Deva îndata de 22.03.2016, pentru să-vârşirea infracţiunii de evada-re“, se arată într-un comuni-cat de presă al Inspectoratuluide Poliţie al judeţului Sibiu.

Potrivit unor surse din Poli-ţia judeţeană, tânărul era în-chis la Penitenciarul Bârcea Ma-re, un penitenciar de siguran-

ţă scăzută, şi a profitat de lip-sa de vigilenţă a gardienilor

pentru a se face nevăzut. Acum,că a fost depistat, el îşi va exe-cuta cele 423 de zile de pedeap-să rămase din condamnareaanterioară, la care se adaugăopt luni, pentru evadare.

Înfiinţat în 1980, Penitenci-arul Bârcea Mare (Deva) func-ţionează ca o unitate de exe-cutare a pedepselor privativede libertate cu regim semides-

chis şi deschis, pentru bărbaţimajori. (A.L.)

Muzeul Municipal Mediaş vagăzdui mâine după-amiază, dela ora 16.00, vernisajul expozi-ţiei „Armonie de primăvară –Arc peste timp”. Aceasta cuprin-de lucrări de pictură, grafică şidesen realizate de către elevi aiŞcolii Gimnaziale „Constantin

Motaş“ din Mediaş. Lucrările ex-puse prezintă o tematică speci-fică începutului de primăvară,prin trezirea la viaţă a naturii şitranspun prin culoare şi desenimaginea idilică a sentimentelor,viselor şi viziunilor născute dinpuritatea copilăriei. În cadrul ex-

poziţiei vor expune lucrări şi foştielevi ai şcolii care au ales caleaperfecţionării în artele plasticela licee de profil, ei fiind invitaţispeciali la acest eveniment. Ex-poziţia va putea fi văzută la Mu-zeul Municipal Mediaş în peri-oada 8 aprilie – 6 mai. (A.P.)

Nu s-a bucurat de libertateExpoziţie de primăvară

Miracolul din pădurile MediaşuluiUsturoiul sălbatic, aşa cum îi este

numele popular, împânzeşte în fiecareprimăvară pădurile din jurul Mediaşu-lui. Leurda este un adevărat miracol,prin prisma proprietăţilor sale medici-nale, fiind, în acelaşi timp, şi un ingre-

dient foarte gustos pentru diferite reţe-te. Aşa că nu puţini sunt aceia care-iapreciază calităţile şi gustul şi care, lao plimbare relaxantă prin aer curat şiciripit de păsărele, aleg să culeagă şi săducă acasă leurdă. Pagina 7

EDITORIALPagina 5

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

2/12

2 LOCAL monitorul de mediaş | 7–13 aprilie 2016

 Alex PÎNTEA

Liberalii au hotărât să ia a-ceastă măsură după ce Petres-cu a anunţat că va candidapentru fotoliul de primar dinpartea Alianţei Liberal-Demo-

craţilor. În urma deciziei deradiere, acesta a rămas fărăsprijin politic şi va pierde ca-litatea de consilier local, re-spectiv pe cea de viceprimar.

 Au votat în unanimitateLa sfârşitul săptămânii tre-

cute a avut loc o şedinţă a Bi-roului Permanent Local al PNLMediaş. În cadrul acesteia, s-aluat decizia ca George Petres-cu să fie radiat din rândul mem-brilor, în condiţiile în care a în-călcat statutul partidului. Libe-ralii spun că au aşteptat o de-misie de onoare, întrucât Pe-trescu a virat spre ALDE, şi cănu l-au inclus pe lista PNL dincauza problemelor sale cu le-gea şi a nerealizărilor din man-

datul de viceprimar. „Având învedere problemele pe care dom-nul Petrescu George le are cujustiţia şi toate nerealizarile dinacest mandat, nerealizări decare medieşenii îl consideră res-ponsabil şi pe domnia sa, PNLMediaş a decis să nu îl mai in-cludă la alegeri pe lista de can-didaţi la Consiliul Local şi nicisă nu îl mai sprijine pentru aobţine alte funcţii în adminis-

traţia locală. Conducerea orga-nizaţiei locale a PNL Mediaş avotat în unanimitate radiereasa din partid şi a înaintat aceas-tă propunere Biroului Perma-nent Judeţean Sibiu“, a preci-zat Elena Sajgo, purtătorul decuvânt al PNL Mediaş. În re-

plică, Petrescu susţine că vacontesta radierea sa din PNL.„Consider că decizia de radie-re a mea este abuzivă şi nesta-tutară. Aceste măsuri s-au lu-at împotriva mea fără a mi seda posibilitatea, conform pre-vederilor statutare, de a mă a-păra“, a afirmat el.

La mâna prefectuluiLa rândul său, Organizaţia

 Judeţeană a PNL a sesizat Pre-fectura cu privire la pierdereacalităţii de membru a lui Geor-ge Petrescu şi a solicitat ca pre-fectul Cristian Roman să con-state încetarea mandatului deviceprimar al acestuia şi să de-clare postul vacant. „În teme-iul art. 12, alin. 3 din Legea

393/2004, vă solicităm ca, întermen de 30 de zile de la da-ta prezentei sesizări, să con-stataţi, prin ordin, încetareamandatului viceprimarului Pe-trescu George Stelian, înaintede expirarea duratei normalea acestuia şi să declaraţi va-cant locul acestuia în cadrulConsiliului Local al municipiu-lui Mediaş“, se arată în adre-sa depusă la Prefectură.

Afară din partidGeorge Petrescu a fost radiat din PNL Mediaşşi va pierde fotoliul de viceprimar.

 Alex PÎNTEA

Liceul Tehnologic „StănescuValerian“ din comuna Târnavaa primit o donaţie constând

 într-un camion marca Merce-des din partea unei asociaţiiolandeze. Maşina va fi foarteutilă pentru şcolarizarea elevi-lor, care vor avea posibilitatea

să obţină şi categoria C1 a per-misului de conducere. La sfâr-şitul săptămânii trecute, repre-zentanţii Asociaţiei Romenie –Hulp Ammerzoden din Olan-da au venit personal în comu-na Târnava, pentru a aduce ca-mionul la liceul din localitate.

O prietenie de durată„Vin în Mediaş din anul

2000. Asociaţia pe care o re-

prezint colaborează cu Fun-daţia «Prometeus 2000» dinMediaş. M-au rugat să vin laşcoală, să văd situaţia de aici,şi am adus mobilier pentruelevi. Acum şase-şapte ani,directorul şcolii de atunci mi-avorbit despre necesitatea unuicamion, iar eu i-am răspunscă, atunci când voi strânge

banii necesari, voi achiziţio-na maşina şi le-o voi dona.Acum am avut banii necesari,aşa că am adus maşina şi spercă va fi folositoare unui nu-măr cât mai mare de elevi“,a mărturisit Jan Jansen, re-prezentantul asociaţiei olan-deze. Camionul primit subformă de donaţie va fi folositpentru şcolarizarea elevilor.În condiţiile în care unitatea

de învăţământ nu mai dispu-nea de unul asemănător, celprimit va fi foarte util pentru

elevii care vor dori să obţinăşi categoria C1 a permisuluide conducere.

Olandezii au donat un camion pentru liceul din Târnava

 Alex PÎNTEA

De la începutul acestei săp-tămâni, societatea Meditur afăcut mai multe modificări înprogramele actuale de trans-port. Astfel, au apărut două tra-see noi, unul destinat elevilorcare învaţă în zona centrală a

oraşului şi unul în beneficiulangajaţilor societăţilor comer-ciale din cartierul Moşnei, darşi al locuitorilor zonei. De ase-menea, a fost prelungit cu do-uă ore traseul din zona Stadi-onului. În funcţie de rezultate-

le monitorizării, numărul decălători transportaţi cu bilete,abonamente sau carduri valo-rice, aceste modificări pot ră-mâne definitive sau se va re-veni la forma anterioară.

Trasee experimentalePrimul traseu nou leagă car-

tierul Vitrometan, din staţia depe strada Vidraru, de şcoalamaghiară „Istvan Bathory“, re-spectiv Liceul Teoretic „StephanLudwig Roth“ şi Şcoala Gim-nazială „Hermann Oberth“. Unal doilea traseu nou, linia 8,

asigură legătura între stradaVidraru şi podul Moşnei, pri-ma plecare fiind la 6.30 dimi-neaţa, respectiv între stradaMoşnei şi zona Kaufland, înintervalul orar 10.00 – 15.00.Mijloacele de transport circu-lă din oră în oră.

Două ore în plusModificări apar şi pe linia

12, care leagă strada Liliacu-lui de zona Greweln. Acest tra-seu este identic cu cel actualdin punct de vedere al staţii-lor, modificarea constând în

faptul că orarul de funcţiona-re se prelungeşte cu două ore,la solicitarea medieşenilor depe Stadionului şi din zona stră-zilor adiacente. „Astfel, numă-rul de curse devine 12 în locde 10. Programul este execu-tat de acelaşi microbuz şi ace-laşi conducător auto, retrage-

rea la garaj efectuându-se laora 18.30 de pe strada Bucegi,după ultima semicursă de laora 18.00 cu plecare de la Bi-serica Valea Lungă“, se arată

 într-un comunicat remis de că-tre societatea Meditur.

Meditur se adaptează cerinţelor medieşenilorMeditur deserveşte două trasee noi, iar pe un al treilea a fost extins programul de circulaţie.

 Alex PÎNTEA

Sala de şedinţe „DanielThellmann“ din cadrul Pri-măriei Mediaş a găzduit, ieridimineaţă, conferinţa de lan-sare a unui proiect social de-osebit pentru municipiul depe Târnava Mare. AsociaţiaPhoenix-Speranţa a reuşit săobţină fondurile necesarepentru a înfiinţa un complexde servicii de integrare so-

cio-profesională pentru per-soane vulnerabile la Medi-aş. Proiectul în valoare depeste un milion de euro vafi implementat cu sprijinulFundaţiilor Velux din Dane-marca.

Şanse la o viaţă normalăProiectul social va fi imple-

mentat pe durata a 30 de luni.Acesta se va desfăşura înce-pând de acum şi până în sep-tembrie 2018. Obiectivul săuprincipal este crearea de şan-se pentru o viaţă normală, in-dependentă, pentru tineri depână la 25 de ani, expuşi ex-cluziunii din cauza vulnera-bilităţii create de lipsa şcola-rizării, sărăcie extremă, etnie,

dizabilitate sau familie mono-parentală. Proiectul constă înaplicarea unui model de in-tervenţie socială care conju-

gă eficient asistenţa socialaguvernamentală cu experien-ţa inovatoare neguvernamen-tală, într-un parteneriat pu-blic-privat.

 Activităţi cheieConcret, în cadrul acestui

proiect există mai multe acti-vităţi-cheie. Astfel, modululde intervenţie cuprinde eva-luarea capacităţii de muncă

şi/sau nevoii de instruire, con-silierea pe teme circumstan-ţiale, medierea unui loc demuncă adecvat, în unitateaprotejată, în structura de eco-nomie socială sau pe piaţadeschisă a muncii, dar şi in-struirea pentru o viaţă inde-

pendentă care presupune păs-trarea locului de munca şi lo-cuirea autonomă. Pentru caacest proiect să poată funcţi-

ona în bune condiţii este ne-voie de construirea a două en-tităţi. Prima dintre ele este ostructură de economie socia-lă pe terenul fostei şcoli deaviaţie din Mediaş, iar ceade-a doua, un bloc de locuin-ţe sociale, cu scop de instru-

ire, în vederea atingerii sco-pului final: viaţa independen-tă, cu loc de muncă plus lo-cuinţă şi fără ajutor social.

200 de beneficiari

Grupul ţintă al acestui pro-iect este format din 200 de ti-neri care se află în baza de da-te a Direcţiei de Asistenţă Soci-ală Mediaş. Dintre aceştia, la fi-nalul proiectului, aproximativ

jumătate vor putea avea un traiindependent. „Numărul de ti-neri vulnerabili reintegraţi, prin-cipalul indicator de performan-

ţă al proiectului, relevă convin-gerea noastră că fiecare om secuvine să fie ajutat în aşa fel în-cât să-şi ia, fie şi parţial, viaţa

 în propria răspundere. Fiecaretrebuie stimulat să-şi doreascăsă fie un membru activ în co-munitate, având dreptul să pri-mească sprijin, dar şi obligaţiade a oferi ceea ce poate socie-tăţii. Ecuaţia individ-societateeste una a participării şi anumea ambilor termeni“, este de pă-

rere Maria Stănescu, managerde proiect şi directorul Asocia-ţiei Phoenix-Speranţa.

Proiecte non-profitFundaţiile Velux cuprind ce-

le două organizaţii non-profitVillum Fonden şi Velux Fon-den. Printre ariile finanţateprin programele de grant seaflă ştiinţele, mediul înconju-rător, domeniul social şi cul-tural în Danemarca şi străină-tate. În 2014, cele două funda-ţii au acordat finanţări comu-ne de circa 150 milioane deeuro pentru proiecte non-pro-fit. Ambele fundaţii au fost în-fiinţate de Villum Kann Ras-mussen, fondatorul Velux şi alaltor companii din Grupul VKR,

a cărui misiune este de a adu-ce lumina zilei, aerul curat şiun mediu mai bun în viaţa dezi cu zi a oamenilor.

ŞANSĂ | Asociaţia Phoenix-Speranţa a obţinut o finanţare de 1,09 milioane euro din Danemarca

Proiect social de anvergurăProiectul „Complex de servicii de integrare socio-profesională pentru persoane vulnerabile la Mediaş“a fost lansat oficial. Acesta este derulat de către Asociaţia Phoenix-Speranţa, ce are ca şi parteneri PrimăriaMediaş, prin Direcţia de Asistenţă Socială, şi Asociaţia „Habitat for Humanity România“. Proiectul estecofinanţat de către Consiliul Local Mediaş cu aproximativ 200.000 euro, municipalitatea punând ladispoziţie o clădire în vederea reabilitării şi un teren pentru construcţia locuinţelor sociale.

Proiectul îşi propune crearea de şanse la o viaţă normală, independentă, pentru tinerii expuşi excluziunii

MARIA STĂNESCU |manager proiect

 „Asociaţia PhoenixSperanţa a obţinut

 finanţarea de laFundaţia Velux, careoferă, odată cu banii,un extraordinarexemplu deresponsabilitate

 socială europeană,îndreptată spre

 zonele în caredezechilibre de tot

 felul afectează marilevalori ale umanităţii:democraţia,libertatea şi chiarcuceririle civilizaţiei.“ 

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

3/12

7–13 aprilie 2016 | monitorul de mediaș  LOCAL 3

ANUNŢS.C. MEDITUR S.A. Mediaș, CUI RO 9735812, înregistrată la ORC Sibiu sub

nr. J32/1016/1997, cu sediul social în Mediaș, Șos. Sibiului nr.100A, tel.0269845678; fax 0269845619 – în calitate de concesionar a reţelei decontact troleibuze și staţii călători acoperite, organizează în fiecare zi de joi

LICITAŢIE CU OFERTĂ ÎN PLIC ÎNCHIS pentru închirierea spaţiilor dereclamă şi publicitate.

Ofertele se primesc până la ora 9 a fiecarei zi de joi la secretariatulsocietăţii. Deschiderea acestora se face la ora 11.

Caietul de sarcini care conţine condiţiile și preţurile se poate ridica înmod gratuit zilnic, orele 11 – 13, de la secretariatul societăţii.

CalendarulalegerilorAu început pregătirile pentrualegerile locale care vor avealoc în luna iunie. Medieșenii vorvota în 42 secţii de votare, din-tre care 41 vor fi amenajate înmunicipiul de pe Târnava Mareși una în satul aparţinătorIghișul Nou. Faţă de alegeriletrecute, nu a survenit nicio mo-dificare în ceea ce privește loca-ţia secţiilor de vot. În data de10 aprilie va fi ales președinteleBiroului Electoral deCircumscripţie Mediaș, iar douăzile mai târziu va fi comunicat șinumărul de alegători cu dreptde vot la alegerile locale.Candidaturile se vor putea de-pune începând din 26 aprilie,iar campania electorală va înce-pe în data de 6 mai și se va în-cheia pe 4 iunie, la ora 7 dimi-neaţa. Procesul electoral se vadesfășura în ziua de 5 iunie, în-tre orele 7:00-21:00. (A.P.)

Porţi deschise

la Detaşamentulde PompieriDetașamentul de PompieriMediaș a organizat, luni, ZiuaPorţilor Deschise. Manifestareaa fost prilejuită de aniversareaInspectoratului pentru Situaţiide Urgenţă „Căpitan DumitruCroitoru” al judeţului Sibiu.Participanţii au avut ocazia săvadă tehnica folosită de salva-tori pentru intervenţii și să asis-te la o serie de demonstraţii.„Medieșenii au avut ocazia,timp de patru ore, să treacăpragul Detașamentului dePompieri. În curtea subunităţiia fost organizată o expoziţie cutehnica din dotare, iar pompie-

rii le-au explicat participanţilorcum anume acţionează salvato-rii“, a precizat căpitanul BiancaSlomnea, purtătorul de cuvântal ISU Sibiu. (A.P.)

Masă rotundăExploatarea prin cerșetorie apersoanelor vulnerabile a fosttema unei mese rotunde, desfă-șurate la sediul Direcţiei deAsistenţă Socială Mediaș.Aceasta a fost organizată de că-tre Agenţia Naţională ÎmpotrivaTraficului de Persoane sub slo-ganul „Cere ajutor, nu cerși!“.Campania a demarat la nivelnaţional în vara anului trecut șiurmărește reducerea riscurilorasociate traficului de persoane

 în vederea exploatării prin cer-șetorie în comunităţile vulnera-bile, inclusiv în cele cu popula-ţie de etnie romă. (A.P.)

Pe scurt

 Alex PÎNTEA

Un tânăr în vârstă de 28de ani a fost arestat, sâm-băta trecută, la Mediaş. Aces-ta a sunat la o pensionară

 în vârstă de 67 de ani, că-reia i-a spus că fiul său asuferit un accident de cir-culaţie şi are nevoie de banipentru o operaţie urgentă.

Femeia a avut prezenţa despirit de a anunţa poliţia,iar în momentul în care băr-batul s-a prezentat pentru a

ridica banii, a fost reţinutde oamenii legii.

 A sunat la poliţieBărbatul a apelat-o pe vârst-

nică şi s-a dat drept colonelde poliţie. Acesta i-a comuni-cat femeii că fiul acesteia asuferit un accident de circu-laţie pentru care necesită a fioperat de urgenţă. „Imediat,telefonul a fost preluat de un

aşa-zis doctor, care a infor-mat-o pe victimă că trebuiesă plătească o sumă de banipentru a-i fi salvată viaţa fiu-

lui său, stabilind de comunacord o anumită sumă de bani.După lungi discuţii, în carevictima a fost pusă în legătu-ră şi cu presupusul fiu, careplângea să fie ajutat şi să-idea toţi banii din casă pentrua fi salvat, părţile au conve-nit ca un colaborator să seprezinte la locuinţa ei să ridi-ce banii. Astfel, ulterior, laadresa victimei s-a prezentat

o persoană de sex masculin,care în momentul intrării înlocuinţă a fost imobilizat depoliţiştii medieşeni“, a preci-

zat subcomisarul Luciana La-zăr, purtătorul de cuvânt alInspectoratului Judeţean dePoliţie Sibiu.

 A ajuns după gratiiOamenii legii au stabilit

faptul că infractorul este untânăr în vârstă de 28 ani, înprezent domiciliat fără formelegale în judeţul Mureş, du-pă ce a locuit o vreme în co-

muna Laslea. Acesta mai în-şelase în luna februarie, prinaceeaşi metodă, o altă per-soană pe raza municipiului

Mediaş. Bărbatul a fost reţi-nut pe bază de ordonanţă, 24de ore, iar ulterior Judecăto-ria Mediaş a luat măsura ares-tării preventive pentru o pe-rioadă de 30 de zile sub as-pectul săvârşirii infracţiuniide complicitate la înşelăciu-ne, respectiv tentativa la in-fracţiunea de complicitate la

 înşelăc iune. Acesta se află, în prezent, încarcerat în Cen-

trul de Reţinere şi ArestarePreventivă din cadrul Inspec-toratului Judeţean de PoliţieSibiu.

Prins în flagrant, după ce s-a dat colonel de poliţiePoliţiştii medieşeni au reţinut un bărbat care păcălea vârstnici prin metoda „Accidentul“.

 Alex PÎNTEA

Partidul Naţional Liberal es-te prima formaţiune care îşi lan-sează oficial candidaţii în mu-nicipiul de pe Târnava Mare.Sâmbătă, conducerea organiza-ţiei judeţene vine la Mediaş, însemn de susţinere faţă de Ghe-orghe Roman şi echipa acestu-ia pentru Primărie. Copreşedin-tele PNL, Alina Gorghiu, a fostşi ea la Mediaş luna trecută. Îndiscursul său, liderul liberal şi-aarătat susţinerea totală pentru

Roman şi echipa PNL în cursapentru Mediaş.

Oameni noiAlături de candidatura lui

Gheorghe Roman pentru func-ţia de primar, liberalii vor fa-ce publică sâmbătă şi lista pen-tru Consiliul Local, acolo un-de PNL va schimba în totali-tate rândurile. Niciunul dintreactualii aleşi nu se va regăsipe lista cu care liberalii vorparticipa la alegerile locale dinluna iunie. Aceasta este for-mată în marea ei majoritatedin oameni tineri, pregătiţi şidornici să se implice în pro-blemele cu care se confruntăoraşul, după cum a explicat li-derul PNL Mediaş. „La alege-

rile locale din luna iunie vom

avea o listă nouă de consilierilocali. Niciun consilier localdin actuala legislatură nu vamai fi pe această listă. Vomavea o listă de candidaţi alcă-tuită din oameni tineri, pregă-

tiţi şi dornici să se implice în

rezolvarea numeroaselor pro-bleme cu care se confruntăoraşul nostru”, spune Roman.

 Au continuat întâlnirileGheorghe Roman, alături

de echipa PNL, a continuat se-

ria de întâlniri cu medieşenii.Ultimele două au avut loc lasfârşitul săptămânii trecute, pestrăzile Blajului şi Gravorilordin cartierul Vitrometan. Me-dieşenii au participat în nu-măr mare şi au ridicat o seriede probleme punctuale careau nevoie de rezolvare. „Par-tidul Naţional Liberal a conti-nuat întâlnirile cu cetăţenii.

Problemele ridicate de aceştia

au fost de interes general, darşi probleme specifice fiecăreizone. Am notat toate acesteprobleme, iar ele vor fi trecu-te în platforma electorală cucare ne vom prezenta la ale-gerile din 5 iunie. Acest gende întâlniri vor continua şi înperioada următoare“, a expli-cat Viorel Pasc, unul dintrecandidaţii pentru Consiliul Lo-

cal Mediaş.

OFICIAL | Gheorghe Roman îşi lansează candidatura pentru Primăria Mediaş

Lansare la Sala TraubeSâmbătă, la amiază, liberalii îşi prezintă oamenii cu care şi-au propus să câştige

alegerile locale din luna iunie. La evenimentul care se va desfăşura la Sala Traube va fiprezentă conducerea Organizaţiei Judeţene a PNL, dar şi Daniela Cîmpean, candidatulformaţiunii pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

 Alina Gorghiu şi-a arătat susţinerea t otală pentru Gheorghe Roman

Uşi deschise

Liberalii medieșeni și-au propus să realizeze o echipă caresă ajute la relansarea municipiului. În acest sens, aceștia auanunţat, prin vocea purtătorului de cuvânt Elena Sajgo, cătoate fiecare membru este liber să continue sau nu, iar per-soanele care nu se pot adapta sau nu se mai regăsesc înobiectivele partidului și ale echipei PNL, sunt libere să ia de-ciziile pe care le consideră corecte pentru ele și viitorul lorpolitic. „PNL Mediaș este într-un proces de reorganizare dindorinţa de a propune medieșenilor un candidat la primărie șio echipă de consilieri locali care pot ajuta și pot susţine reabi-litarea orașului. Evident, nu se schimbă nimic în doctrinapartidului, în modul în care ne respectăm toţi membrii și ţi-nem cont de opiniile fiecăruia. În același timp, toţi cei care nu

se pot adapta, care nu se regăsesc în obiectivele partidului,nu mai simt că aparţin echipei, sunt liberi să ia decizia pecare o consideră corectă pentru ei și viitorul lor politic. Așacum spuneam ușa partidului este permanent deschisă, lă-săm oricărui membru libertatea de a decide dacă mai vrea săcontinue alături de noi, la fel cum declarăm că toţi cei carevor, cred și pot să ajute la schimbarea Mediașului sunt aștep-taţi să se alăture echipei PNL Mediaș“, a precizat Elena Sajgo.

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

4/12

4 LOCAL monitorul de mediaş | 7–13 aprilie 2016

Lucrări de drumuri şi poduri

Producţie emulsie bituminoasă

Producţie beton asfaltic

Produse de balastieră

Analiză de laborator agregate naturale şi bitum

Sibiu, Şoseaua Alba Iulia nr. 68Telefon: 0269-21.00.95; 0269-21.08.84; 0269-21.04.95Fax: 0269-23.58.85www.drumuripodurisibiu.roe-mail: of fice@drumuripodurisibiu.ro

 Alex PÎNTEA

Un bărbat din Valea Vii-lor a provocat un accidentde circulaţie, luni diminea-ţă, pe Drumul Naţional 14,la ieşirea din Ruşi spre Me-diaş. Acesta nu a păstrat dis-tanţa regulamentară faţă deun autoturism care se anga-jase în efectuarea unui virajla stânga, l-a lovit pe aces-

ta, l-a proiectat pe contra-sens, unde a fost acroşat deo autoutilitară care circularegulamentar.

Doi răniţi

În urma impactului, douăfemei au fost rănite, iar trafi-cul s-a desfăşurat, timp de ojumătate de o oră, pe un sin-gur sens alternativ. „Şoferulautoutilitarei care a provocataccidentul are 35 de ani şi es-te din Valea Viilor. Şoferul au-toturismului care vira la stân-ga are 67 de ani şi este din

Ruşi, iar şoferul care circularegulamentar din sens opus a-re 33 de ani şi este din muni-cipiul Sibiu. Accidentul s-a pro-

dus pe sensul Mediaş – Sibiu“,

a precizat subcomisarul Luci-ana Lazăr (foto), purtătorulde cuvânt al Inspectoratului

 Judeţean de Poliţie Sibiu.

Accident grav pe DN 14,din imprudența unui tânăr

 Aurelian LUNGU

Evenimentul s-a desfăşuratla sediul Bibliotecii Universi-tare, de pe str. Lucian Blaganr. 2, şi a fost posibil prin in-termediul proiectului „Reţeade servicii mobile de recupe-rare complexă la domiciliu pen-tru copii şi tineri cu dizabili-

tăţi din mediul rural”, proiectfinanţat prin granturile SEE2009-2014, în cadrul FonduluiONG în România. Parteneri înorganizarea şi desfăşurarea târ-gului au fost: Agenţia Judeţea-nă pentru Plăţi şi Inspecţie So-cială Sibiu şi Facultatea de Şti-inţe Socio-Umane din cadrulUniversităţii „Lucian Blaga“Sibiu.

Participare numeroasă

Târgul s-a bucurat de o lar-gă participare şi de un maresucces, fiind prezenţi furnizoride servicii sociale, instituţii deprofil atât judeţene, cât şi naţi-onale. Manifestarea a fost înso-ţită de expunere de produse re-alizate de beneficiarii servicii-

lor şi de o expoziţie de carte despecialitate. „Întrucât reprezin-tă o activitate cu relevanţă înformarea profesională continuăa asistenţilor sociali, evenimen-tul a fost creditat de către Co-legiul Naţional al AsistenţilorSociali din România. Crediteleacordate sunt conţinute de cer-tificatele oferite tuturor asisten-ţilor sociali participanţi“, a pre-

cizat Valeria Guliman, preşe-dintele Colegiul Naţional al Asis-tenţilor Sociali din România –structura teritorială Sibiu. Obiec-tivul principal al evenimentu-lui a fost promovarea furnizo-rilor, serviciilor, încurajarea şisusţinerea schimbului de expe-rienţă şi bune practici. Au fostprezentate 18 servicii şi proiec-

te care vin în sprijinul persoa-nelor cu dizabilităţi din judeţulSibiu, care dau posibilitatea be-neficiariilor de a se orienta că-tre servicii complementare dez-voltate în cadrul altor organi-zaţii. „Considerăm participareafiecărui furnizor în general şi afiecărui specialist în special ocontribuţie deosebită la reuşitaacestui eveniment şi un efortsolidar pentru dezvoltarea asis-tenţei sociale“, au apreciat or-ganizatorii.

TradiţieÎncepând cu anul 2007, pen-

tru comunitatea profesionalăa asistenţilor sociali din jude-ţul Sibiu, campania naţională„Zilele Asistenţei Sociale“ a de-

venit o tradiţie. Manifestărilecu caracter profesional prileju-ite de această ocazie au imbră-cat diferite forme: întâlniri pro-fesionale, dezbateri, lansare decărţi, emisiuni şi interviurimass-media, publicări de arti-cole, simpozion naţional. În2016, tema manifestărilor a fost„Societatea prosperă când dem-nitatea şi drepturile tuturor oa-menilor sunt respectate“.

Târg de succes la SibiuColegiul Naţional al Asistenţilor Sociali - structura teritorială Sibiu şiAsociaţia Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj au organizat la Sibiu, pe26 martie, Târgul Furnizorilor de servicii pentru persoanele cu dizabilitățidin judeţul Sibiu, cu ocazia Zilelor Asistenței Sociale.

 Aurelian LUNGU

Într-un nou mesaj transmismai multor redacţii, ASRR, ostructură care a scos la ivea-lă, în ultimii ani, mai multefapte reprobabile care se pe-trec în interiorul companiei destat cu sediul central la Medi-aş – „constată cu regret faptulcă este în curs de derulare sub-minarea banului public în ca-drul sucursalei Mureş“.

Mutarea e aproape

Angajaţii Romgaz care aupreferat să rămână anonimiacuză conducerea companieişi sindicatul că vor provocamutarea Romgaz la Bucureşti.„Atribuiţi contracte cu dedica-ţie şi nu va mai puteţi opri dinşirul de hoţii care ne conduce

 încet, dar sigur la Bucureşti.

Mai avem un pas şi Romgazulva fi acolo, fără ca sindicatulliber care numai liber nu maie să ia vreo măsură în privin-ţa asta. Subminarea Romgaze începută la sucursala Mureşde Avram Pantelimon şi o con-tinuă Metea, complice cu sin-dicatul, la Mediaş. Înainte dea-l ridica pe Pantelimon laMureş, acesta a mai dat untun, aşa, ca înainte de pensi-onare, şi cu girul lui Metea adat cu dedicaţie ultimul con-tract care a mai apucat. A fă-

cut o chestie fictivă unde, ghi-ciţi, sunt toţi câştigători. Bine- înţeles că numai la Romgaz seputea aşa ceva întâmpla. Du-pă o procedură interna dubi-oasă, patru sunt câştigătorii.Cum a fost: Metea a creat uncadru lui Avram pentru ca ser-viciile de pază sa fie contrac-

tate fără licitaţie. Apoi, Avramşi acoliţii săi au gândit un me-canism prin care toate firme-le pe care le invită să câştige.Simplu. Prin septembrie 2015s-a făcut o procedură în careau fost invitate 4 firme alesedupă sprânceană. Patru firmepentru a fi simulată o concu-renţă. Numai că Avram a avutgrijă ca simulacrul de contrac-tare competitivă să permită pa-tru câştigători. Cum? A împăr-ţit acordul cadru în patru lo-turi. Rezultatul? Cele patru fir-me s-au concurat în aşa hal căfiecare a câştigat câte un lot,pe o perioadă de 4 ani. Valoa-rea serviciilor astfel contracta-te nu este foarte mare, apro-ximativ 2,5 milioane euro, onimica toată pentru vaca demuls Romgaz“, susţin semna-tarii scrisorii.

 Întrebări pentru MeteaASRR a lansat, totodată, o

serie de întrebări către direc-torul general Virgil Metea: „Oa-re cum au făcut ofertele cele 4firme că pentru unele loturi aucâştigat şi pentru altele au pier-dut? Or fi luat în calcul că de-plasează paznici de la Mureşla Craiova în fiecare zi? Oare

nu mai exista încă o firmă ca-re să participe la licitaţie, mă-car aşa pentru a simula con-curenţa? Măcar să vedem unpierzător nemulţumit. Păi nuse putea, pentru că se puteasă dea în vileag toată mătrăşe-nia. Oare nu aţi citit OUG34/2006 art. 2 care vă invităsă creaţi un cadru de contrac-tare bazat pe concurenţă, ga-rantarea tratamentului egal şinediscriminatoriu, transparen-ţă şi integritate şi, cel mai im-portant, utilizarea eficientă afondurilor publice? Oare celor

care se pretează la astfel de lu-cruri nu le este ruşine că furăşi din buzanarul colegilor lui?Oare toţi în jurul vostru sun-tem proşti şi indiferenţi? D-leMetea, onorată conducere, oa-menilor responsabili, nouă neeste ruşine să scriem astfel delucruri. Oare dvs. nu vă esteruşine să semnaţi astfel de do-cumente? Oare nu vă este ru-şine să luaţi salariu de la ocompanie pe care nu vă maiopriţi să o înşelaţi? D-le Me-tea, d-le Avram, dvs. nu vă ui-taţi în ochii oamenilor? Sau vă

gândiţi că după domniile voas-tre poate să vină potopul. Ştimcă vă place să ne hrăniţi ca penişte căţei, cu resturi şi noi sădăm din coadă că avem cemânca – salarii, prime. Dar laun moment dat şi companiaasta se va duce de izbelişte şiatunci, noi vom pierde locuri-le de muncă şi voi, cu sacii pli-ni de bani, veţi merge la vână-toare. Ăsta este viitorul pe ca-re îl construiţi. Oare nu existăcineva să oprească asta? Scu-ze, să analizeze profesionalis-mul managementului privat“.

DEDICAŢIE | Sursele din cadrul Romgaz vorbesc despre o licitaţie unde toţi ofertanţii au fost declaraţi câştigători

„Mai avem un pas!“„Învăţătură pentru cei din companiile statului care nu ştiu cum se utilizează eficient banul public“este titlul celei de-a şasea scrisori de tip „Armaghedon“ dată publicităţii de aşa-numita Asociaţie aSalariaţilor Responsabili din Romgaz (ASRR).

 Asociaţia Salariaţilor Responsabili din Romgaz avertizează c ă mutarea companiei va atrage pierderealocurilor de muncă

 ASOCIAŢI A SALARIAŢI LOR RESPONS ABILIDIN ROMGAZ

 „Din cauza voastră suntem cu un picior laBucureşti şi trio Metea, Cindrea şi Ciolpan suntocupaţi cu interesele lor. La Mureş aţi făcut troc cu paza şi lucrurile nu vor rămâne aşa. Vom continua şirul dezvăluirilor din Romgaz până vă treziţi şi vădaţi seama unde sunteţi şi ce aveţi de făcut.“ 

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

5/12

7–13 aprilie 2016 | monitorul de mediaş  LOCAL 5

EDITORIAL

Pana(ra)mastyle

de Milu Oltean

De când e lumea şi pământul, banii vorbesc. Iar cei care lepricep vorbele şi mersul reuşesc să-i întoarcă iar şi iar cu lo-pata, pe când cei care nu înţeleg, nu fac decât să trudeascădin greu pentru prosperitatea celor care au lopeţile în mână.Simplu. Scandalul paradisurilor fiscale şi al firmelor off-sho-re ne arată o lume a celor care înţeleg mersul banului, dinco-lo de legi, de guverne, interdicţii şi predicţii. Pana(ra)ma Pa-pers. Ne lămurim ceva mai încolo.

Ori de câte ori răsuflă aşa, câte o chestie mai altfel, cu bo-gaţi şi haiduci, cu fete frumoase şi fotbalişti celebri pe vasede croazieră, cu Bill Gates sau Monica lui Bill Clinton, cu mi-liardari şi fantomele lor de la operă, se creează aşa o emula-ţie, de chiar ajungi să te crezi implicat în poveşti cu zâne şiSpidermani. Şi nu oricum, ci în rol principal. Se creează unvârtej, informaţiile curg gârlă, se fac strategii, se răscoleşte,se analizează. Mă mir că n-au apărut încă mesaje de genul

„Je suis Panama”. Iar, la urmă... Astăzi, pe prima pagină seaflă Panama Papers. În fapt, scurgerea în presa internaţiona-lă a unor informaţii legate de tranzacţiile şi averile puse lapăstrare în locuri sigure şi fără de taxe a bogaţilor lumii. Iardacă stai şi te binoclezi pe tot felul de liste, te iau fiori pe şi-ra spinării când vezi cam la ce nivel se joacă în liga extraor-dinar de mare şi cam ce fel de oameni sunt pe acele liste, în-cepând de la oameni politici, oameni de stat cu putere de de-cizie, bancheri, sportivi, magnaţi şi aşa mai departe. Care vasă zică, aşa ca să înţelegem cu toţii, meseriaşii planetei ăste-ia nu-şi vor ţine niciodată grosul de avere în bănci obişnuite,aşa ca pe la noi, unde să plătească 16% impozit pe profit ladobândă şi 5,5 cotă la sănătate, sau tot felul de comisioaneascunse sau la vedere, ci îşi vor manevra averile departe deochii curioşilor. În paradisuri fiscale, acolo unde regula e cănu există reguli. Şi mai mult decât atât, nici taxe împovără-

toare, sau cine ştie ce impozite. Jocul e simplu şi e jucat detoţi cei care-şi permit. După mecanisme, pe care doar cei ini-ţiaţi în lumea celor cu bani le cunosc, după reguli pe care ei

 între ei le respectă, de ani şi ani de zile. Iar cei puşi de strajăacestor secrete, nu vă îndoiţi că au şi ei partea leului. Există

 în filmul „Brokerii apocalipsei” despre recenta criză economi-co-financiară mondială, o scenă la final în care unul dintreprotagonişti spune că lumea nu se va schimba, băncile nu vorpierde, iar în câţiva ani oamenii vor da vina pentru neajunsu-rile lor pe cei săraci şi pe imigranţi. Dar e contrazis. Apare oscenă cu bancheri încătuşaţi, cu anchete şi legi pentru protec-ţia banilor populaţiei, transparenţă, decizii pentru oameni...apoi. Se spune că e o glumă. Omul avea dreptate, nimic nus-a schimbat. Băncile au luat în continuare banii oamenilor,s-au tras comisioane uriaşe şi au fost plătiţi politicieni pentrua trage reforma monetară pe linie moartă. Scurt şi la obiect.

De data asta, sunt poliţe de reglat între cineva şi cineva, dardeocamdată războiul acesta e greu de descifrat. Panama Pa-pers înseamnă mult mai mult decât se vede şi mult mai multdecât am putea cei mai mulţi dintre noi înţelege. Din neferi-cire. De când e lumea, banii vorbesc pentru cei care le ştiulimba. „Aproape jumătate din bogăţia lumii aparţine unui pro-cent de 1% din populaţie, care deţine la un loc 110 trilioanede dolari (81 trilioane de euro)”, potrivit unui raport ale că-rui concluzii au fost publicate în 2014 de organizaţia umani-tară Oxfam.

O femeie din municipiul Me-diaş a fost tâlhărită, la sfârşi-tul săptămânii trecute pe stra-

da Gravorilor, de către trei per-soane necunoscute. Acestea audeposedat-o de poşeta pe careo avea asupra ei şi au fugit. Lascurt timp, un medieşean a re-clamat faptul că autori necu-noscuţi au pătruns în locuinţasa de pe strada Mihail Kogăl-niceanu, de unde au sustrasbunuri şi bani. În urma inves-tigaţiilor desfăşurate de cătrepoliţiştii Biroului Investigaţii

Criminale Mediaş, s-a ajuns laconcluzia că cele două fapteau fost săvârşite de aceleaşi

persoane. În scurt timp, poli-ţiştii au identificat autorii cafiind trei minori, cu vârste de8, 11 şi 14 ani, toţi domiciliaţi

 în municipiul Mediaş. Minorulde 14 ani a fost reţinut şi ulte-rior prezentat Parchetului şi

 Judecătoriei Mediaş cu propu-nere de arestare preventivă, iar

 în cazul celorlalţi doi nu s-aputut lua nicio măsură, din ca-uza vârstei. (A.P.)

Au furat şi au scăpat

Flautistul Matei Ioachimes-cu porneşte într-un nou turneuprin România, însoţit de virtu-ozul pianist venezuelean Alfre-do Ovalles (foto), cu programul„La vida loca“, ce va cuprindeunele dintre cele mai îndrăgitecântece şi dansuri latino ame-ricane. Turneul se va desfăşura

 în perioada 10-17 aprilie, iar înMediaş va ajunge, miercuri, 13aprilie, la Casa Schuller. Con-certul va începe la ora 19.00,iar intrarea este gratuită. Eveni-mentul din Mediaş este organi-zat cu sprijinul Casei Schuller.

 Artist de renumeMatei Ioachimescu, flautist

român de renume, susţine oactivitate concertistică impre-sionantă, este recunoscut pen-tru interpretările repertoriuluibaroc, modern, dar şi pentrurecitaluri cross-over. A studiatla Universitatea de Muzică dinViena şi este laureat la nume-roase competiţii naţionale deinterpretare, fiind deasemeneacâştigator al burselor„Thyll-Dürr“, „Yamaha GrantWien“ şi artist al Fundaţiei Ye-hudi Menuhin. Instrumentul lacare cântă Matei este un flautdin aur al producătorului japo-nez Muramatsu. Pentru activi-tatea sa intensă şi calitatea î-naltă a proiectelor susţinute,

Ministerul de Externe al Aus-triei, i-a oferit titlul de „Amba-sador al Integrării“ în anul 2013.„Împreună cu Alfredo aducemnoi impulsuri în repertoriul pen-tru pian şi flaut, prezentând deaceastă dată lirismul şi virtuo-zitatea explozivă a muzicii dinAmerica de Sud. O bucurieimensă de a cânta, poveşti so-nore despre viaţă, dragoste im-posibilă, celebrarea naturii sau

dans, dar şi o lucrare specialcompusă pentru acest eveni-ment de compozitorul Mario

Forte, toate acestea promit să încălzească inimile ascultăto-rilor”, mărturiseşte el.

 În permanentă dezvoltareAlfredo Ovalles, pianistul

venezuealean de excepţie, astudiat pianul în Caracas, laBaylor University din SUA şi laUniversitatea de Muzică dinViena. Are o carieră internaţi-onală importantă, care îl poar-tă pe scene precum BerlinerPhilharmonie, Wiener Konzert-haus, Musikverein sau King’sPlace din Londra. Pe lângă re-citaluri solo, Alfredo Ovallescolaborează cu Orchestra „Fre-deric Chopin” din Gdańsk, cuFilarmonica din Minsk sau cuOrchestra Simfonică a Republi-

cii Dominicane. Este câştigătoral unor competiţii internaţio-nale importante, precum OsakaInternational Music Competiti-on sau „Franz Schubert” Com-petition din Bulgaria. Ovalleseste un artist în permanentădezvoltare şi un avocat al mu-zicii noi, care colaborează in-tens cu compozitori şi ansam-bluri precum Green Thing sauBlack Page Orchestra.

Muzica Americii

 Alex PÎNTEA

Biroul de examinare teore-tică în vederea obţinerii per-misului de conducere trebuiasă funcţioneze deja de trei zi-le la Mediaş, asta dacă ţinemcont de declaraţiile fostuluiprefect Ovidiu Sitterli. În rea-litate, abia peste 2-3 săptămâniva începe amenajarea efectivăa acestuia, în condiţiile în ca-re Primăria Mediaş lucrează

 în prezent la obţinerea avize-lor impuse de certificatul deurbanism. Cât despre deschi-derea efectivă a biroului, pro-babil că acest lucru nu se va

 întâmpla mai devreme de lu-

na iunie.Poveşti cu Sitterli

În luna ianuarie, aleşii lo-cali medieşeni au aprobat cacentrul pentru regim permisede conducere şi înmatricularevehicule să fie amenajat într-unimobil de la fosta unitate mi-litară de aviaţie. În luna fe-bruarie nu s-a mai întâmplatabsolut nimic, iar în martie,prefectul de atunci, OvidiuSitterli, a venit la Mediaş, a vi-zitat spaţiul împreună cu pre-şedintele de atunci al Consi-liului Judeţean Sibiu, Ioan Cin-drea, şi primarul Teodor Neam-ţu, şi a dat asigurări că aces-

ta se va deschide oficial în da-ta de 4 aprilie.

Nu au nici avizeleÎn respectiva locaţie de la

fosta unitate militară de avia-ţie nu s-a mişcat un deget şiasta pentru că Primăria Medi-aş nu are încă toate avizeleprevăzute de certificatul de ur-banism. Primarul Neamţu dăvina pe timpul necesar pentruobţinerea tututor actelor şi avi-zelor şi spune că în 2-3 săptă-mâni vor începe lucrările efec-tive de amenajare a centrului.

Poate în iunieDupă ce Primăria va preda

sediul Prefecturii, va mai du-ra amenjarea acestuia şi dota-rea cu aparatura necesară. Al-

tfel spus, biroul de examinareteoretică de la Mediaş nu vafuncţiona mai devreme de lu-

na iunie. „Locuitorilor din zo-na de nord a judeţului le-a fostcreat, din păcate, un orizontde aşteptare nerealist cu pri-vire la înfiinţarea acestui cen-tru de examinare auto. Terme-nul de 4 aprilie, avansat pen-tru deschiderea centrului, nuavea cum să fie respectat, în-trucât la momentul de faţă pro-cedurile de achiziţie publicăpentru executarea lucrărilorabia au fost demarate. Numaidupă încheierea lucrărilor deamenajare a spaţiului, Direc-ţia Regim Permise de Condu-cere şi Înmatriculare a Vehicu-lelor Bucureşti, din cadrul MAI,va începe instalarea şi testa-

rea echipamentelor necesarefuncţionării centrului de exa-minare teoretică a candidaţi-lor în vederea obţinerii permi-sului de conducere”, conchi-de prefectul Vasile-Cristian Ro-man.

PREVIZIBIL | Fostul prefect şi fostul preşedinte al CJ nu s-au ţinut de cuvânt

Termen neonoratCentrul de examinare teoretică de la Mediaş nu se deschide maidevreme de luna iunie.

TEODOR NEAMŢU |primar

 „Suntem în faza încare se lucrează laobţinerea avizelorimpuse de certificatulde urbanism. Sigur că fiecare are un termende obţinere şi niştecosturi. Sper ca într-unorizont de două-trei săptămâni să începemlucrările efective laacest centru, care, din punctul meu devedere, nu ar trebui să

dureze mai mult detrei săptămâni sau olună. Ulterior trebuie să încheiem contractulîntre Primăria Mediaş şi Instituţia Prefectului pentru buna funcţionare aacestuia.“ 

Centrul de examinare trebuia deschis, conform promisiunilor,de la începutul acestei săptămâni

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

6/12

6 SPECIAL  monitorul de mediaş | 7–13 aprilie 2016

 Alex PÎNTEA

Timotei Păcurar, dublu cam-pion naţional, anul trecut, laMountainbike maraton şi şo-sea, a lansat o provocare pen-tru ciclişti din ţară şi străinăta-te. Un număr mare de rutieriau răspuns pozitiv şi au avutocazia să pedaleze pe un tra-seu provocator de 140 km, untur desfăşurat în nordul jude-ţului Sibiu. „O clasică de pri-măvară trebuie să parcurgă o

distanţă lungă, să fie presăra-tă cu drumuri mai puţin bune,drumuri pavate, ca în TurulFlandrei, sau drumuri neasfal-tate, ca în Stade Bianche. Bine-

 înţeles, nu trebuie să lipseascăcăţărările scurte şi abrupte“,povesteşte Timotei Păcurar cuma gândit competiţia.

Competiţie încinsăStartul în traseul de 140 km

s-a dat în Micăsasa, cu 12 kmde drum de beton, până laCopşa Mică, acolo unde plu-tonul a virat spre Mediaş. Par-ticipanţii au trecut apoi prinDârlos, Alma Dumbrăveni, iar

 înainte de Dumbrăveni a fostlupta pentru sprintul interme-diar câştigat de grecul Georgi-

os Georgiadis. Până la Dum-brăveni, grupul s-a cernut şi amai rămas un pluton de 18 ci-clişti în fruntea cursei. A ur-mat Şaroşu pe Târnave, Bier-tan – unde a început prima că-ţărare, iar apoi, după Richiş,panta a crescut şi au mai ră-mas în faţă doar trei rutieri:Marius Petrache, de la CSASteaua Bucureşti, respectiv At-tila Madaras şi Attila Malnasi,

ambii de la BikeXpert RacingTeam. Primul s-a impus, în ce-le din urmă, după 3:45:02, cuo medie orară de 37 km/oră,

urmat, la un minut şi 13 se-cunde, de Attila Malnasi, re-spectiv la 4 minute şi 39 se-cunde de Attila Madaras. În

cursa fetelor, s-a impus Adri-anne Beata Piringer, de la Gi-ant Team Romania, cu un timp

de 4:20:31,urmată de Su-zane Hibert,de la NoMadMerida CST,şi Ioan Andre-ea Corina, dela MTRace.

Cursă fără istoricTraseul de 40 km a înce-

put tot din Micăsasa, cu 12km pe drum de beton, iarapoi, din Copşa Mare, s-a merspe Drumul Naţional 14 până

 în comuna Şeica Mare, unde începea cea mai grea căţăra-re, lungă de aproape 2 km.Ulterior, rutierii au coborât înŞeica Mică, unde îi aşteptaun segment de drum neasfal-tat, iar apoi s-a mers din noupe dale de beton până în Mi-căsasa, la linia de finiş. Cur-sa a fost condusă încă de la

 început de către Timotei Pă-curar, de la NoMad MeridaCST, care a parcurs solitar dis-tanţa de la Copşa Mică la fi-niş şi a terminat cu timpul de1:09:13, cu o medie orară de35 km/oră. Podiumul s-a de-

cis la un sprint restrâns din-tr-un grup de trei rutieri. Câş-tig a avut Andrei Cismaş, dela CS Mureşul, urmat de Pa-trick Pescaru, de la Scott Gei-ger Team, iar pe locul 4 s-aclasat Florian Rusu.

Se vrea o tradiţie96 de rutieri au participat

la prima ediţie a Spring Clas-sic Challenge de la Micăsa-

sa. Cursa a fost organizatăde către TSD Micăsasa, încolaborare cu Sydy Bike, Pri-

măria Micăsasa, Bikefun,Stella Pack, respectiv Oanaşi Paul SRL. Sydy Bike Me-diaş a asigurat asistenţa teh-nică a concurenţilor. „A fosto sărbătoare atât pentru co-

munitatea ciclistă, cât şi pen-tru comunitatea locală. Re-acţiile au fost pozitive şi, celmai probabil, această cursăva deveni o tradiţie. Anul vi-itor, pe traseu va apărea ocăţărare mult mai dură, cuo pantă de 24% şi, bineîn-ţeles, câteva sectoare de dru-muri pavate“, conchide Pă-curar.

CAMPION | Cei mai buni ciclişti din ţară s-au întrecut la iniţiativa lui Timotei Păcurar

Primăvara pe două roţiPrima ediţie a competiţiei Spring Classic Challenge a avut loc duminica trecută, la Micăsasa. Cursa şi-a

propus să redea participanţilor puţin din atmosfera celebrelor clasice desfăşurate în zona Italiei sauFlandrei. Participanţii au putut opta pentru unul dintre cele două trasee, unul de 41 km, cu o diferenţă denivel de 330 metri, respectiv un traseu de 140 km, cu 1.300 metri diferenţă de nivel.

INTERES

96de rutieri au participat la primaediţie a SpringClassic Challenge

-

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

7/12

Societatea comercial BACHMANN ROMÂNIA ,

specializat în producia de echipamente de distribuie

a energiei electrice, angajeaz în condiii avantajoase

urmtoarele categorii de muncitori:

-Lucrtor depozit-Operator linie montaj

Cerine :Absolvent coal profesional sau liceu

Experiena pe posturi similare constituie avantaj. 

Te ateptm s depui CV-ul la sediul firmei noastre din

Media, strada Stadionului, nr 88.

7–13 aprilie 2016 | monitorul de mediaş  SPECIAL 7

SC DRESSEL+HÖFNERINTERNATIONAL SRL

cu sediul pe str George Topîrceanu nr 16, 551028 Mediaş, Jud. Sibiu, angajează:

• Inginer proiectant CAD, cu experienţă în măsurătoritridimensionale a pieselor din industria automotive;

• Economist, cu experienţă în specialitate de minim 5 ani;cunoaşterea limbii germane constituie un avantaj;

• Electronist, cu experienţă în electromecanică;• Reglor, cu experienţă în domeniul utilaje, mase plastice sau ştanţe;• Mecanic/personal cu studii tehnice medii (şcoala profesională sau liceu);• Muncitori necalificaţi;

Persoanele interesate pot să depună cereri la departamentulresurse umane din cadrul intreprinderii, de luni până vineri, înintervalul orar: 12 – 16.Informaţii suplimentare, la telefon: 0735-198.194 sau pee-mail: resurse.umane@hock-gruppe.de

Milu OLTEAN

Primăvara deşteaptă naturala viaţă, urcă gradele în termo-metru şi parcă ne injectează odoză de optimism după lunilereci şi gri de iarnă. Mai multdecât atât, pentru cei care-iapreciază trufandalele, primă-vara are o grămadă de daruri,care încă se găsesc gratis prinpăduri. Indiferent că vorbim deurzici, salată de pădure sau le-urdă, această plantă miraculoa-să. Cine ţine la sănătate şi arechef de-o cură de detoxifiere

cu siguranţă merge de mai mul-te ori la cules de leurdă. Dar şicine îi apreciază gustul şi sa-voarea în bucătărie ştie că le-urda e o delicatesă.

La cules de leurdăPrimăvara din acest an a fost

generoasă şi s-a aşezat pestezona noastră niţel mai apăsatşi mai zorit decât în alţi ani,astfel că amatorii de trufanda-le de prin pădurile din jurulMediaşului s-au putut înfrup-ta încă de pe la jumătatea lu-nii martie cu leurdă. Plantă me-dicinală, ingredient de primămână în bucătărie, leurda esteun adevărat miracol, aşa că nupuţini sunt cei care şi-au um-plut sacoşele cu planta minu-

ne. Şi nu o dată. Indiferent căvorbim de pădurea din zonaGreweln sau Wewern sau depădurea de la ieşirea din Me-diaş spre Sibiu, leurda a fost şieste încă în atenţia celor careo apreciază. „În fiecare primă-vară venim după leurdă! Omâncăm fie scăzută, cu ouăochiuri, fie amestecată în cior-ba de salată, sau chiar aşa goa-lă, tăiată mărunt cu puţină sa-re, un strop de ulei şi puţinoţet”, ne-a spus o pensionarăsfătoasă, care alegea fir cu fir

 în pădurea de lângă Kaufland.Ceva mai încolo, un domn cudouă sacoşe. „Punem şi la con-gelator, să ne ajungă tot anul.E un adevărat medicament le-

urda, să ştiţi. Face bine la ini-mă, la tensiune, la circulaţie,la tot. Să ştiţi că nu se face pes-te tot şi de aceea vin şi oameni

din alte părţi să culeagă de prinpădurile noastre. Eu culeg şipentru copii şi o să mai tot vin

zilele astea, că într-o săptămâ-nă-două îi cam trece vremea”,povesteşte bărbatul.

O plantă minuneDespre leurdă şi beneficiile

ei s-a scris mult, iar părereaunanimă şi necontestată estecă planta chiar este una mira-culoasă, datorită concentraţii-lor de substanţe pe care le con-ţine. „Leurda este o plantă me-dicinală foarte populară, denu-mită şi usturoiul sălbatic. Con-ţine sulfură de alil, vitamina A,vitamina C, carotenoizi, uleieteric, uleiuri volatile, alicină,carotenoizi şi săruri minerale:calciu, fier, fosfor, cupru, na-triu. Sub formă de infuzie sau

decoct, leurda este indicată înhipertensiune, ateroscleroză,scade nivelul colesterolului, sti-mulează secreţia biliară, ame-

liorează afecţiunile căilor res-piratorii superioare (nas, gât,sinusuri). În plus, are efect îm-

potriva insomniei, ameţelii, de-presiei, gutei şi este adjuvantal tratamentului bolilor cardi-ace, a bolilor gastrointestinale,

 în dizenterie, în tratarea para-zitozelor intestinale, în afecţi-uni ale plămânilor, în gripă şialtele. În uz extern, leurda sefoloseşte sub formă de cata-plasme sau comprese. Leurdaameliorează simptomele leziu-nilor cutanate cronice din afec-ţiuni ca: scrufuloză, herpes, fu-runculoza, eczeme sau reuma-tism”, explică dr. Dan MihaiRusu, medic homeopat.

Reţete şi delicateţuriDincolo de proprietăţile ei

curative, leurda este un ingre-

dient apreciat şi în bucătărie.Chef Tiberiu Csiszer dezvălu-ie că leurda face parte din bu-cătăria veche românească, dar

că, din păcate, ea este oarecummarginalizată în vremurile noas-tre, patronii de restaurante şibucătarii lor neacordându-i im-portanţa cuvenită. Pentru citi-torii ziarului Monitorul de Me-diaş, chef Tiberiu propune şidouă reţete simple, care au cabază leurda. „Una din reţete e«humus cu leurdă». Pentru a-ceastă reţetă e nevoie de o le-gătură mare de leurdă proas-pătă, năut din conservă 300 g,ulei de măsline extra virgin 50ml, 10 ml suc proaspăt de li-

me, sare şi piper proaspăt mă-cinat, puţină apă plată. Modulde preparare e simplu: clăteştişi scurgi năutul din conservă.Pune-l în blender cu restul deingrediente şi amestecă binepână devine o pastă foarte cre-moasă. Acest humus merge per-fect cu pâine prăjită”, descrie

Csiszer. Pentru fileul de cod –sau alt peşte, la alegere – pepat de leurdă şi morcovi. Aveţinevoie de două bucăţi file cod(400 g), o jumătate de kilogramleurdă proaspătă, o jumătatede kilogram morcovi româneşti,ghimbir, ulei de măsline, sucproaspăt de portocale, semin-ţe de dovleac coapte, sare şi pi-per după gust. „Într-o tigaie deteflon, în puţin ulei de măsli-ne, timp de un minut, se trageleurda şi morcovii raşi. La sfâr-şit, se adaugă ghimbirul ras şi

sucul de la portocală, se maiţine pe foc 20 de secunde, apoise adaugă şi seminţele de do-vleac, care în prealabil au fostcoapte la cuptor. În altă tigaiese pregăteşte peştele, în cazulnostru cod. Codul se maseazăcu puţin ulei de măsline, secondimentează cu sare şi piper

şi se trage la tigaie pe parteacu piele timp de un minut, apoise termină peştele la cuptortimp de 4 minute la tempera-tura de 180 de grade. Pe o far-furie se aşează cum doriţi: unpat din leurdă, morcovi şi se-minţele de dovleac, peste carese pune peştele de la cuptor.Când este aranjată farfuria sepicură puţin sos din tigaia culeurdă şi un strop de ulei extravirgin peste bucata de cod. Vadoresc poftă bună şi nu uitaţisă profitaţi la maxim de sezo-

nul de primăvară şi să mâncaţileurdă”, conchide chef Tiberiu.

O promovare inedităAşa cum băieţii de la Cassa

Loco vindeau fân, acum câţivaani, tot aşa, cineva cu abilităţide vânzare şi de promovare tu-ristică ar putea vinde... leurdă.Pentru cei interesaţi s-ar puteamenţiona în cataloage şi oferteturistice că leurda se poate cu-lege „la liber” prin pădurile dinjurul Mediaşului. Mai în glumă,mai în serios, planta minune arputea deveni o atracţie turisti-că pentru amatorii de trufanda-le de primăvară şi pentru cei ca-re vor să-şi fortifice organismulşi să facă o cură de detoxifiere.

Nu să rivalizăm cu Poiana Nar-ciselor sau cu tulipanul din cur-tea Palatului Brukenthal de laAvrig, dar se poate încerca.

PLANTĂ DE LEAC | Leurda tratează multe afecţiuni, aşa că n-ar trebui ocolită în lunile de primăvară

Miracolul din pădurile MediaşuluiUsturoiul sălbatic, aşa cum îi este numele popular, împânzeşte în fiecare primăvară pădurile din jurulMediaşului. Leurda este un adevărat miracol, prin prisma proprietăţilor sale medicinale, fiind, în acelaşi timp,

şi un ingredient foarte gustos pentru diferite reţete. Aşa că nu puţini sunt aceia care-i apreciază calităţile şi gustulşi care, la o plimbare relaxantă prin aer curat şi ciripit de păsărele, aleg să culeagă şi să ducă acasă leurdă.

TIBERIU CSISZER | chef  „Părerea mea este că leurda ar trebui reint rodusăîn alimentaţia tuturor şi trebuie reinterpretată îngastronomia românească actuală. Leurda esteunul dintre cei mai puternici detoxifianţi care ni-ioferă natura şi foarte important: este gratis! Segăseşte din abundenţă în pădurile din jurulMediaşului. Leurda dă o aromă incredibilămâncărurilor în care se foloseşte ca ingredient.“ 

Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiulursului) și, într-adevăr, urșii o consumă ca medicament,imediat ce ies din hibernare. De altfel, se pare că apariţiafrunzelor de leurdă este și semnul că, în curând, animalelevor ieși din bârloguri pentru a se bucura de razele soareluide primăvară. Este o plantă de talie medie-mică, cu frunzecărnoase, de un verde puternic, care face niște flori mici șialbe. Frunzele și tulpinile sale au un gust și un miros puter-nic de usturoi, cu care de altfel este și rudă, din punct devedere botanic. Leurda crește numai în pădurile din EuropaCentrală, iar până în prezent nu a putut fi aclimatizată în nicio alta regiune. De asemenea, nu a putut fi cultivată, fiind ospecie eminamente sălbătică, prezentă în pădurile de ste-jar, frasin sau fag. În urma unor studii, a fost declarată„Planta mileniului III”, efectele sale asupra inimii și a vase-lor de sânge, digestiei, sistemului imunitar și a celui endo-crin uimind pur și simplu oamenii de știință. Se recolteazăfrunzele fragede, tinere, în lunile martie-aprilie.

Planta mileniului III

 Amatorii de trufandale se pot înfru pta încă de pe la jumătatea luni i martie cu leurdă

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

8/12

8 RELIGIE monitorul de mediaș  | 7–13 aprilie 2016

11.04.2016 – 17.04.2016

MORCOV 3 lei / kg

PĂTRUNJEL 6 lei / kgŢELINĂ 5 lei / kgCEAPA ROSIE 4 lei / kgCEAPĂ ALBĂ 3 lei / kgCEAPA VERDE 1,5 lei / legARPAGIC 10 lei / kg

FASOLE BOABE 12 lei / kg

VARZĂ ALBA 3 lei / kgRIDICHI NEGRE 3 lei / kgRIDICHI I ROSII 1 ,5 lei / legSFECLA ROSIE 2,50 lei / kgCONOPIDA 8 lei / kgCARTOFI 1,50 lei / kg

SALATA VERDE 2,50 lei / buc

SPANAC 5 lei / kg

ROSII 10 lei / kgCASTRAVETI 9 lei / kg

MAZARE 7 lei / kg

ARDEI KAPIA 10 lei / kg

ARDEI VERDE 10 lei / kg

GOGOSAR 10 lei / kg

USTUROI 15 lei / kgMIERE 30 lei / kg

LAPTE PROASPĂT 2,50 lei / L

VIU

Crap viu 15,50 lei / kg

Pastrav viu 23 lei / kg

REFRIGERATE PROASPETE DE DUNARE

Crap 20 lei / kgSomn 24 lei / kg

Caras Mare 12 lei / kg

Caras Mic 9 lei / kg

Ştiuca 18 lei / kg

Şalau 30 lei / kg

S cr um bi e p ro as pa ta 20 le i / kg

Cod eviscerat 30 lei / kg

Novac / Fitofag 10 lei /kg

Platica 11 lei / kg

Lin 12 lei / kg

Biban 12 lei / kg

Scrumbie 20 lei / kg

Rosioara 6,50 lei /kg

File Crap 35 lei / kg

F il e N ova c (F ito fa g) 20 l ei / kg

Rondele Novac (Fitofag) 18 lei / kg

Rondele Crap 30 lei / kg

Tacâm Peşte  3,50 lei / kg

Pastrav pe gheata 23 lei / kg

CONGELATE

Mini Codite Merluciu 12 lei / kg

Cozi de Rechin 15 lei / kg

Cozi de Merluciu 13 lei / kg

Cozi de Somon 12 lei / kg

Spate de Somon 33 lei / kg

Dorada 30 lei / kg

Biban de Mare 30 lei / kg

File de Cod 15 lei / kg

File Pastrav 30 lei / kg

File Merluciusemipreparat

19 lei / kg

Sardina 13 lei / kg

Trunchi de Merluciu 17 lei / kgBucati de Merluciu 15 l ei / kg

Macrou 13 lei / kg

Inele Calamar 20 lei /kg

Fish Finger 16 lei /kg

Fish Burger 16 lei /kg

SEMIPREPARATE si PREPARATE

Macrou Marinat 40 lei / kg

Şprot în sos de vin 32,50 lei / kg

Şprot Sarat 10 lei / kg

Icre Crap Sarate 20 lei / kg

Icre Stiuca Sarate 350 lei / kg

Icre Pastrav 200 lei / kg

Salata Icre Crap Vrac 40 lei / kg

Salata Icre Crap 6,50 lei /buc

Salata Icre Stiuca 10 l ei / buc

Sardelute Marinate 7,50 lei /buc

Sardelute Marinate inUlei Picant

7,50 lei / kg

Marinata Lipoveneasca 12 lei / bucScrumbie Sarata dinMarea Nordului

14 lei /kg

AFUMATE 100 lei / kg

Fâşii de Somonafumate

30 lei / kg

Şprot Afumat 20 lei / kg

Macrou Afumat 27 lei / kg

Hering afumat 24 lei / kg

CAŞ DE VACĂ 16 lei / kgCAS DE OAIE 20 lei / kgBRÂNZĂ DE VACI 16 lei / kgTELEMEA DE VACĂ 16 lei / kg

PULPĂ VIŢELFĂRĂ OS

24 lei / kg

VRĂBIOARĂMÂNZAT

18 lei / kg

COTLET MÂNZAT

CU OS

18 lei / kg

PIEPT MÂNZAT 15 lei / kg

RASOL MÂNZAT 15 lei / kgFICAT MÂNZAT 3,50 lei / kgPULPĂ PORCFĂRĂ OS

14,50 lei / kg

PULPĂ PORC CUOS

10 lei / kg

COTLET – CEAFĂ 13 lei / kgCARNE PORCCAL. II

10 lei / kg

MERE 3 lei / kgSTRUGURI 7 lei / kgPERE 6 lei / kgCLEMENTINE 4 lei / kgPORTOCALE 4 lei / kgBANANE 9 lei / kgSÂMBURI DENUCA

30 lei / kg

17. „Şi I-a răspuns Lui (Iisus)unul din mulţime: Învăţă-torule, am adus la Tine pefiul meu, care are duhmut.

18. Şi oriunde-l apuca, îl arun-

ca la pământ şi face spu-me la gură şi scrâşneştedin dinţi şi înţepeneşte.Şi am zis ucenicilor Tăisă-l alunge, dar ei n-auputut.

19. Iar El, răspunzând lor, azis: O, neam necredincios,până când voi fi cu voi?Până când vă voi răbda pevoi? Aduceţi-l la Mine.

20. Şi l-au adus la El. Şi vă-

zându-L pe Iisus, duhul în-dată a zguduit pe copil, şi,căzând la pământ, se zvâr-colea spumegând.

21. Şi l-a întrebat pe tatăl lui:Câtă vreme este de când

i-a venit aceasta? Iar el arăspuns: Din pruncie.

22. Şi de multe ori l-a aruncatşi în foc şi în apă ca să-lpiardă. Dar de poţi ceva,ajută-ne, fiindu-Ţi milă denoi.

23. Iar Iisus i-a zis: De poţicrede, toate sunt cu putin-ţă celui ce crede.

24. Şi îndată strigând tatăl co-pilului, a zis cu lacrimi:

Cred, Doamne! Ajută ne-credinţei mele.

25. Iar Iisus, văzând că mulţi-mea dă năvala, a certat du-hul cel necurat, zicându-i:Duh mut şi surd, Eu îţi po-

runcesc: Ieşi din el şi sănu mai intri în el!

26. Şi răcnind şi zguduindu-lcu putere, duhul a ieşit;iar copilul a rămas ca mort,

 încât mulţi ziceau că a mu-rit.

27. Dar Iisus, apucându-l demâna, l-a ridicat, şi el s-asculat în picioare.

28. Iar după ce a intrat în casă,ucenicii Lui L-au întrebat,

de o parte: Pentru ce noin-am putut să-l izgonim?

29. El le-a zis: Acest neam dedemoni cu nimic nu poa-te ieşi, decât numai cu ru-găciune şi cu post.

30. Şi, ieşind ei de acolo, stră-băteau Galileea, dar El nuvoia să ştie cineva.

31. Căci învaţă pe ucenicii Săişi le spunea ca Fiul Omu-lui se va da în mâinile oa-menilor şi-L vor ucide, iardupă ce-L vor ucide, a tre-ia zi va învia.

32. Ei însă nu înţelegeau cu-vântul şi se temeau să-L

 întrebe.“ (Marcu 9, 17-32)

Evanghelia Duminicii Sfântului Ioan Scărarul

Duminica a IV-a din PostulMare te aduce dinaintea a treievenimente de lectură duhov-nicească.

 Împreună cu DumnezeuPe de o parte este numităDuminica Sfântului Ioan Scă-rarul, cel rămas în istoria mo-nahismului şi al istoriei du-hovniceşti a Bisericii drept au-torul unui celebru tratat de spi-ritualitate, numit pe scurt Sca-ra, o veritabilă icoană moralăa sfintelor nevoinţe, a roade-lor pe care virtuţile, dar şi is-pitele le produc în sufletul ne-voitorului către Cer.

Aşezată imediat după Du-minica Sfintei Cruci, ScaraSfântului Ioan te obligă să în-ţelegi că orice parcurs duhov-nicesc este tensionat, te ţinelegat de împreună lucrarea cuharul lui Dumnezeu, că de pă-

cătuit păcătuim singuri, dar deurcat la Cer n-o facem decât împreună cu Dumnezeu. Îţi dăde înţeles că orice etapă deviaţă duhovnicească parcursănu trebuie urmată de destin-dere. A te pocăi nu ţine de toa-nele unei distracţii minore.

Tonus duhovnicescA posti nu e o chestiune

de dietă, ci de tonus duhov-nicesc, tonus care, pentru afi mântuitor, trebuie să fiemereu situat la cote înalte.Iar icoana Scării, mai ales înconstrucţia estetică de la mă-năstirea Suceviţa, atenţionea-ză cu privire la faptul că nueşti mântuit până când n-aiconsumat prin vieţuire şi ul-

timul fuscei al scării, că ris-cul de a cădea de foarte suseste uluitor de mare şi că fri-ca de Dumnezeu preschim-bată în înţelepciune este sin-gurul aliment spiritual carepăzeşte creşterea în smere-nie.

Fericire

O altă faţetă a prăznuirii es-te dată de citirea a două textedin Evanghelie. Unul este ace-la al Fericirilor (Matei 4.25 şi5.1-12). Biserica ne pune ladispoziţie lectura lor pentru a

 înţelege că nu ne cheamă laun exerciţiu fără acoperire, căpremiul la care suntem che-maţi este pe măsura efortuluişi se cheamă Fericire, nu caacele fericiri superficiale dinreclamele TV ori din spoturi-le electorale ale lumii aceste-ia. Evanghelia nu construieş-te icoana Împărăţiei din sloga-

nuri, nu umple cultura creşti-nă cu bannere de încurajare.Ea creşte pe atletul cel duhov-nicesc din interior spre exteri-or, propune luciditatea orică-rei extazieri, lumina oricăruicrepuscul promiţător. De ace-ea, trecând de jumătatea tim-

pului Postului celui Mare, Pă-rinţii Bisericii au găsit cu calesă ne încurajeze cu aceste cu-vinte ale Domnului, neminci-nosul nostru partener de călă-torie, camaradul de Cale, Ca-lea Însăşi. Evanghelia nu facepublicitate Împărăţiei, ci o des-coperă, o indică, o propune o-mului de dragul îndumnezei-rii lui.

 Vindecarea fiului lunaticCea de-a treia faţetă a po-

menirii din Duminica aceastaţine de Evanghelia unui tatăcare aduce pe fiul său dinain-

tea Fiului Tatălui Ceresc, ce-rând să mântuie pe fiul său deun duh mut care-l bântuie. Tex-tul (Marcu 9.17-32) este largşi bogat în sensuri. Pe de oparte tatăl, smerit, cucernic şicucerit de Hristos. Ce admirăDomnul la el? Probabil smere-nia. La cât de îngâmfaţi eraubărbaţii evrei ai vremii, şi nicinoi nu ne simţim prea bine, e-ra greu să te prezinţi dinain-tea societăţii cu un copil în-drăcit. Rateul social pe care-lreprezenta un astfel de fiu nuera uşor de purtat. Cu ascun-derea lui de ochii lumii erau

 îndatorate mamele, iar uneoribunicile. Bărbatul din istorisi-rea evanghelică trece de dra-

gul feciorului său dincolo deorice barieră socială, de oricemoft social.

Astăzi, taţii se rotunjesc cutoate nebuniile copiilor lor, baunii cu cât sunt mai îndrăciţifii cu atât îi cred mai fericiţi.Câţi dintre taţi nu sunt mân-drii de averile făcute de fii lor,de beţiile trase de ei sau de

concubinajele în care-şi con-sumă bărbăţia. În Lege şi înhar nu este aşa.

 „Cred Doamne! Ajută

necredinţei mele!“Cuprins de durerea îndră-cirii fiului său omul strigă laFiul Tatălui Ceresc, cere mân-tuirea lui. Nu cu vorbe multe.Ba, îndrăznesc a spune că oface într-un mod cu totul lip-sit de scrupule diplomatice.Cere vindecare, pur şi simplu,cu siguranţa celui care ştie cuio cere. Teribil rămâne însă răs-punsul său la interogarea pecare i-o adresează Domnul.„De poţi crede, toate sunt cuputinţă celui care crede“ (Mar-cu 9.23), răspunzându-i astfeltonului ultimativ prin care ta-tăl îi spusese: „De poţi ceva,ajută-ne, fiindu-ţi milă de noi“(Marcu 9.22). Tatăl făcut una

cu fiul său, atins de drama ace-luia află cuvintele prin caredracul cel mut să fie exorcizat.Răspunde Mântuitorului, stri-gând, cu lacrimi: „Cred Doam-ne! Ajută necredinţei mele!“(Marcu 9.24).

MilostivireaCum nu s-ar milostivi Dum-

nezeu de un astfel de tată, in-teligent şi smerit deopotrivă,insistent şi timid, puternic şifragil ca un zâmbet de copil?Pentru că acestă construcţieparadoxală, de slăbiciune şiputere prin credinţă, o cautăHristos în fiecare din noi, ne-credincioşii a căror credinţăeste Dumnezeu Însuşi. Omulacela pricepe că lipsa din el

poate fi vindecată prin prezen-ţa Mântuitorului în demersulsău, în drama sa. Fiul TatăluiCeresc, trimis să facă ale Ta-tălui, conferă tatălui aceluia

 încununarea vindecării fiuluisău. Dracul cel mut iese dinprunc, fuge, alergă pe toate co-ridoarele istoriei, cotrobăie printoate cotloanele să-şi afle o-dihnă, căci Hristos nu-l sufe-ră nici azi, şi niciodată.

Bucuria postiriiDuminică de pus pe gân-

duri, şi aceasta ne ţine legaţide caierul bucuriei postiri i. Fă-ră post şi rugăciune sporită nuurcăm pe Scara Raiului, nuaflăm Fericirea şi nici nu-l fa-

cem pe diavolul muţeniei su-fleteşti să ne descleşteze de pefalsele rostiri. Credem darDoamne, ajută necredinţeinoastre! Niciodată nu credemdestul, ajută-ne Tu să fim cre-dinţă.

pr. conf. univ. dr.Constantin Necula

 ACTUALITATEA EVANGHELIEI | Duminica a IV-a a Sfântului şi Marelui Post; a Sf. Ioan Scărarul

Urcuş pe Scara Raiului

(săptămâna 7 – 13 aprilie)

7 Jo Sf. Mc. Gheorghe Mărturisitorul, Ep. Mitilenei; Sf. Mc. Caliopie,Achilina și Rufin diac. (Post)

8 Vi Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Hermas; Sf. Ier. Celestin,episcopul Romei (Post)

9 Sâ Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Sf. Mc. Vadim arhim (Sâmbăta a IV-adin Post – Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei și vin)

10 Du Sf. Mc. Terentie, Pompie, African și Maxim; Sf. Mc. Dima (Dezlegare

la ulei și vin). Duminica a IV-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul; Vindecareafiului lunatic); Ap. Evrei VI, 13-20; Efeseni V, 8-19; Ev. Marcu IX, 17-32;Matei IV, 25; V, 1-12; glas 4, voscr. 1

11 Lu †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica, ep. Ramnicului; Sf. Sfinţit Mc. Antipa;Sf. Cuv. Trifina (Dezlegare la ulei și vin)

12 Ma †) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Vasile Mărturisitorul; Sf. Antuza(Dezlegare la ulei și vin)

13 Mi Sf. Sfinţit Mc. Artemon; Sf. Mc. Elefterie Persul (Denia Canonului celMare) (Post)

Calendar Creştin Ortodox

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

9/12

7–13 aprilie 2016 | monitorul de mediaş  CITITORI 9

Un om se simţea foarte rău, aşa că a mers la medic. Acesta îispune:

- Pentru a vă vindeca, trebuie să vă lăsaţi de alcool şi de fumat.Ajuns acasă, omul este întrebat de soţie ce a zis doctorul.- A zis că boala mea este fără leac.

F ABULĂ

Un şarpe dormea la umbra unui smochin. Vulpea, invidioasă pecorpul lui alungit, se trânti la pământ şi începu să se întindă cândfu cât pe ce să se frângă în două.

 Morala acestei fabule: Nu încerca să-i imiţi pe alţii, dacă nu eşti în stare.

SARM ALE DE

POST

Ingrediente: 1 varzămurată, 6 linguri ulei,1 lingură de bulion deroşii, 4-5 cepe, 1 ceaş-că de orez, 1-2 legă-turi de pătrunjel, sa-re şi piper după gust

Mod de preparare: Se curăţă ceapa, sespală şi se taie mă-runt; Se căleşte pu-ţin ceapa tăiată înulei, până se înmoa-ie, după care se ia depe foc şi se ameste-

că cu orez, verdeaţatocată, sare şi piper; Se taie foile de varză, se pune umplu-tura în foaia de varză, în cantitate potrivită şi se împăturescbine, pentru a nu se desface în timpul fiertului; Se pune ulei

 într-o cratiţă, se aşează un strat de varză, după care se punsarmalele una lângă alta, în straturi, se acoperă cu un stratde varză tocată, se adaugă bulionul şi apa; Se pune să fiar-bă la foc mic mai întâi pe aragaz până fierbe orezul, apoi semai adaugă ulei şi se pune cratiţa la cuptor, unde se lasăaproximativ o oră.Pentru mai mult gust, se pot adăuga acestor sarmale de poststafide sau ciuperci tocate sau morcov ras;

REŢETA

UNDE MERGEM?

M AXIMA SĂPTĂMÂNII

PORŢIA DE RÂS

 „Caută să fii un soare şi atunci are să te vadă toată lumea!“(Feodor M. Dostoievski)

FotbalDuminică 10 aprilie, Stadion Gaz Metan Mediaş, ora 15: GazMetan – CS Mioveni, în cadrul primei etape din play-off-ul Li-gii secunde, seria a II-a, la fotbal (LIVE – DigiSport)

 „Ne educăm, ne protejăm”Adolescenţii au ocazia joi 7 aprilie, de la ora 12, să-l întâlneas-că pe dr. Onoriu Corbeanu (Spitalul Municipal) şi prof. ElenaRoman, Daniel Scorobeţ şi Constantin Şchiau (Liceul „Axen-te Sever“), în cadrul campaniei de conştientizare „Ne educăm,ne protejăm”, organizată de Biblioteca Municipală Mediaş, cuocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii. Intrarea este liberă.

 „Amanta“ vine la TraubeLuni 11 aprilie, de la ora 19, la Sala Traube avem parte de co-media „Amanta“, în regia lui Armand Calinovici, o adaptaredupă celebra lucrare „Încurcă lume“, de A.D. Hertz. Distribu-ţia: Ilinca Goia (Olga), Magda Catone/ Monica Davidescu (Di-dina Strambuleanu), Marius Rizea (Bungrazescu Traian) Do-rin Andone/ Gavril Patru (Matei Pintenaru) şi Armand Calo-ta (Emil Strambuleanu). Biletele se găsesc la etajul 2 al SăliiTraube, de luni până vineri între orele 8 – 15,30. Informaţii latelefon: 0722-413.635 sau 0747-948.205

Gagarin, la MediaşMarţi 12 aprilie, de la ora 11, la Biblioteca Municipală „St.L.Roth“are loc o manifestare omagială cu ocazia aniversării a 55 de ani

de la zborul primului om în spaţiu Yuri Gagarin. Programul cu-prinde, între altele, lansare de rachetomodele în P-ţa Regele Fer-dinand I şi vizitarea Casei memoriale „Hermann Oberth“.

 „La Vida Loca“Miercuri 13 aprilie, ora 19, suntem invitaţi la Casa Schuller larecitalul de pian şi flaut din cadrul turneului naţional „La Vi-da Loca“. Renumitul flautist Matei Ioachimescu revine pe sce-nele din România, de această dată alături de pianistul vene-zuelean Alfredo Ovalles, pentru a oferi melomanilor un spec-tacol muzical de excepţie.

 „Lumină şi culoare“La Galeria Cirus, din strada Petofi Sandor, nr. 9 este deschisăexpoziţia de pictură şi grafică „Lumină şi culoare“, sub semnă-tura profesorului Dan Cozmescu. Sunt expuse 50 de lucrări degrafică, ulei şi acuarelă, toate realizate în decursul ultimului an.Expoziţia va rămâne deschisă până la jumătatea lunii aprilie.

Expoziţie de debutLa Casa Gazelor Naturale (Şos. Sibiului nr. 5) avem de admi-rat desenele tinerei artiste Monica Rusu, care a debutat pe si-meze cu „Arhitectura liniei”. Expoziţia rămâne deschisă până

 în 15 mai.În curând la Mediaş „Mărie, Mărie“Teatrul „Radu Stanca“ revine la Mediaş, vineri 15 aprilie, de laora 18, cu „Marie, Mărie“, spectacol tribut Mariei Tănase, gân-dit de Gabriela Neagu. Alături de frumoasa voce a teatrului si-bian vor mai urca pe scenă Denisa Pintiuţă şi Radu Nechit. Bi-letele se pot procura deja de la Sala Traube şi costă doar 5 lei.

 Întâlnire cu MantelersOtilia Mantelers, specialist în joaca terapeutică cu copiii de la 0la 10 ani, ne propune sâmbătă 16 aprilie, de la ora 11, la Cine-ma Mediensis, conferinţa „Rolul vindecător al jocului în relaţiapărinte-copil“. Participarea se face pe bază de înscriere, la0745-598.141 sau pe e-mail: contact@manainmanacufericirea.ro

 „Case ecologice“Sâmbătă 16 aprilie, între orele 14 – 20, la Hanul Greweln (str.Greweln nr. 1) are loc seminarul „Case ecologice“ – un trendsau o necesitate? Tematica propusă: ce înseamnă o casă eco-logică – avantaje, soluţii, structuri, tehnici; case din baloţi depaie, tehnica cob, corwood, chirpici, tadelakt, domuri; vopse-le, tencuieli, termoizolaţii, materiale construcţii naturale; per-macultura, sere eco-solare îngropate în pământ; produse na-turiste şi alimentaţie sănătoasă. Taxă participare: 40 lei. Infor-maţii la telefon 0744-828.120

POVESTIRI CU TÂLC 

ESTE BINE SĂ ŞTIŢI

Floarea roşiecu tulpină verde Într-o zi un băieţel s-a dus la școală.Băieţelul era mic, iar școala era mare. Darcând băieţelul a văzut că intrarea în clasalui se făcea printr-o ușă direct din cur te afost foarte fericit, iar școala nu i s-a mai pă-rut atât de mare ca la început. Într-o dimi-neaţă, când băieţelul se afla în clasă, profe-

soara le-a spus copiilor: „Astăzi o să facemun desen”.„Grozav”, a spus băieţelul, căci îi plăceafoarte mult să deseneze. Știa să deseneze omulţime de lucruri: lei și tigri, pui și vaci,trenuleţe și vapoare. Și și-a scos cutiuţa cucreioane colorate și a început să deseneze.Dar profesoara a zis: „Așteptaţi! Nu începeţi încă!“. Și au așteptat până când i s-a părutcă toţi copiii sunt pregătiţi. „Acum o să de-senăm o floare“, a zis profesoara.„Grozav“ s-a gândit băieţelul, căci îi plăceasă deseneze flori. Și a început să desenezeflori frumoase, și le-a colorat în roz, porto-caliu, albastru.Dar profesoara le-a zis copiilor: „Așteptaţi,vă voi arăta eu cum să coloraţi”. Și a dese-nat o floare roșie cu o tulpină verde. „Acumputeţi începe!“, a zis profesoara.Băieţelul a privit floarea profesoarei, apois-a uitat la florile lui. Florile lui erau maifrumoase decât floarea profesoarei; dar n-aspus nimic. A întors doar pagina și a dese-

nat o floare ca cea a profesoarei… Era roșie,

cu o tulpină verde. Într-o altă zi, când băieţelul intrase în clasăprin ușa din curte, profesoara le-a spus co-piilor:- Astăzi o sa facem ceva din argilă.- Grozav, a spus băieţelul, căci îi plăcea sălucreze cu argilă. Știa sî facă tot felul de lu-cruri din argilă: șerpi și oameni de zăpadă,elefanţi și camioane. Dar a așteptat până cetoţi copiii au fostgata.

- Acum o să facem o farfurie, a zis profesoa-ra.„Grozav“, s-a gândit băieţelul căci îi plăceasă facă farfurii de toate formele și mărimi-le. Și a început să facă farfurii de toate for-mele și mărimile. Dar profesoara le-a spuscopiilor:- Așteptaţi, vă arăt eu cum se face! Și le-aaratat cum să facă o farfurie adâncă.- Așa! Acum puteţi începe!, a zis profesoara.Baieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei șiapoi la ale sale. Îi plăceau mai mult farfurii-le lui, decât farfuria adâncă a profesoarei.Dar n-a spus niciun cuvant. Și-a transformatfarfuriile lui într-o bilă mare de argilă dincare a făcut o farfurie adancă și mare ca ceafăcută de profesoară.Și foarte curând băieţelul a învăţat să aș-tepte și să privească și să facă lucruri ca celefăcute de profesoară, și foarte curând n-amai făcut nimic de unul singur.Și s-a întâmplat într-o zi că băieţelul și fami-lia lui s-au mutat într-o alta casă, într-un alt

oraș. Și băieţelul a trebuit să meargă la

școală. Școala cea nouă era și mai mare șinu mai avea nicio ușăprin care să intre direct din curte în clasalui. Trebuia să urce niște trepte înalte și sămeargă de-a lungul unui coridor lung pânăajungea în clasa lui. În prima zi de școală, profesoara le-a zis co-piilor:- Astăzi o să facem un desen!- Grozav, a zis băieţelul, și a așteptat să-i

spună profesoara ce să facă...Dar ea n-a zisnimic. S-a plimbat prin clasă. Când a ajunslângă băieţel i-a spus:- Tu nu vrei să desenezi?- Ba da, a zis băieţelul. Ce desen facem?- Nu știu până nu-l faci, a zis profesoara.- Cum să-l fac?, zise băieţelul.- Cum îţi place ţie! răspunse ea.- Să-l colorez cum vreau eu?, a mai întrebatbăieţelul.- Cum vrei tu!, a fost răspunsul ei. Dacă toţiaţi face același desen și l-aţi colora la fel,cum să stiu eu cine l-a făcut?- Nu știu, zise băieţelul. Și a început să de-seneze o floare roșie cu o tulpină verde…Morala: Creativitatea umană este un darnepreţuit. Îţi aduci aminte de ușurinţa cucare puteai să îţi imaginezi jocuri când eraicopil, sau să vezi în jucăria de cârpe cea maifrumoasă păpușă din lume? Cine spune căfloarea trebuie să aibă petale roșii și frunzeverzi?Puterea de a fi creativi este ceea ce ne defi-

nește ca oameni.

Vulpea şi şarpele

COPILUL SĂPTĂMÂNII

Copilul dumneavoastră e cel mai frumos! Trimiteţi pe adresaredactia@monitoruldemedias.ro o fotografie şi un scurt text, în care să menţionaţi cum î l cheamă, ce vârstă are şi de ce eatât de deosebit în viaţa dumneavoastră, pentru a deveni copilulsăptămânii în Monitorul de Mediaş.

Salut, suntDiana Socaci,o fetiţădrăgălaşă foc.Am frumoasavârstă de 2ani şi 7 lunişi îmi placesă cânt şi sămă joc toată

ziua. Vă puppe toţi!

Patru afecţiuni şi tratamentul lor Insomnia

Cui nu i s-a întâmplat sănu poată adormi până târziu

 în noapte, iar ziua să dormi-teze fără chef şi fără randa-ment? Insomnia poate fi de-clanşată de evenimente im-portante: stres, anxietate, de-presie ori substanţe excitan-te: cofeina, de pildă.

Cum se tratează?Cu lapte – bea un pahar cu

lapte înainte de culcare. Lactate-le conţin o substanţă numită trip-tofan, cu proprietăţi calmante.

Ceaiul de muşeţel este se-dativ; la fel, conurile de hamei,care intră în compoziţia ceaiu-lui antistres, de la Plafar.

Rădăcina de valeriană esteun sedativ natural, care indu-ce un somn bun, fără senzaţiade confuzie de a doua zi. În-cearcă o combinaţie de plante:valeriană, roiniţă şi conuri dehamei, care au efect sedativ şicalmant.

Efect calmant au şi vitami-nele cu minerale Eurovita S, cuextract de valeriană.

 Halena

Cele mai multe cazuri de ha-lenă (respiraţie urât mirositoa-re) apar din cauza tartrului den-tar şi a resturilor de mâncare,

 în cazul în care nu foloseşti su-ficient pasta de dinţi. Aşadar,o bună igienă a dinţilor este şiprimul tratament al halenei.

Cum se tratează?Cu portocală! Mănâncă cel

puţin una pe zi – portocalele

nu sunt doar o sursă impor-tantă de vitamina C, ci ajutăşi la echilibrarea florei intes-tinale (dezechilibrul acesteiaeste un alt motiv al apariţieihalenei).

Un periaj al dinţilor şi lim-bii ajută la eliminarea bacteri-ilor din gură. O clătire periodi-că cu apă de gură ajută la igi-ena gurii. Dacă nu ai niciunadintre aceste variante la înde-mână, foloseşte aţa dentară.

Respectă orarul meselor şirenunţă la fumat. O picăturăde ulei de mentă pusă pe lim-bă distruge bacteriile şi elimi-nă mirosul urât al respiraţiei.

 Afte (ulceraţii ale gurii)

Pot apărea în perioade destres, răceală, gripă, în afecţi-uni dentare sau în urma uneiagresiuni mecanice (tăietură,muşcătură). Dacă nu disparede la sine în câteva zile, încear-că să-ţi re-echilibrezi dieta şiaplică un remediu naturist.

Cum se tratează?Consumul frecvent de cea-

pă poate preveni apariţia af-

telor sau poate vindeca astfelde răni ale mucoasei gurii.Ceapa conţine un compus desulf, cu proprietăţi antisepti-ce. Dacă aftele au apărut de-ja, evită să mănânci alimen-te sărate, piperate, condimen-tate sau acide (oţet, murături),care pot împiedica procesulde vindecare.

Lemn dulce (se găseşte înfarmacii, sub formă de ceai,tinctură sau capsule). Lemnuldulce este o plantă cu multeindicaţii pentru diverse afecţi-uni, printre care şi iritaţiile mu-coasei gurii. Are efect protec-tor şi vindecător.

 Negi (veruci)

Negii (verucile) sunt cauza-te, cel mai adesea, de prezenţa

 în organism a virusului Papilo-ma. Jumătate dintre ele disparde la sine, într-o perioadă scur-tă de timp. Pe cele care rămân,

 încearcă să le tratezi cu unuldintre următoarele produse:

Cum se tratează?Cu usturoi crud. Un căţel de

usturoi – tăiat pe jumătate şi

pus pe neg – poate duce, întimp, la dispariţia acestuia. Us-turoiul conţine alicină, un com-pus chimic care determină blo-carea acţiunii virusului Papillo-ma, împiedicându-l să afecte-ze ţesutul înconjurător.

O compresă cu ulei din ar-bore de ceai (Plafar, magazinespecializate, The Body Shop).Uleiul din arbore de ceai areputernice proprietăţi antivira-le. Pune câteva picături pe ofaşă curată şi bandajează zo-na, pe toată durată nopţii. Re-petă procedura de câteva ori larând, până când negul (veru-ca) dispare.

8/18/2019 Monitorul de Medias 826 - 07.04.2016

10/12

10 MICA PUBLICITATE  monitor