MONITORIZAREA MODULUI DE REALIZARE A CONTROLULUI ... · vernul și cu alte autorități publice,...

Chișinău, 2020

RaportulMONITORIZAREA

MODULUI DE REALIZAREA CONTROLULUI PARLAMENTAR

ÎN ANUL 2019

RAPORTULMONITORIZAREA MODULUI

DE REALIZARE A CONTROLULUI PARLAMENTAR ÎN ANUL 2019

Raport elaborat pentru Asociația Promo-LEX de Adrian Fetescu, expert independent

Chișinău, 2020

Redactor: Asociația Obștească LOGODAVADesign, machetare și tipar: „FOXTROT” SRLSursa imaginii de pe coperta: commons.wikimedia.org, autor: Marcin Szala

Asociaţia Promo-LEX Mitropolit Petru Movilă 23/13, Chișinău, Moldova tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26 [email protected] www.promolex.md

SE DISTRIBUIE GRATUIT

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non-pro-fit și fără acordul prealabil al Asociației Promo-LEX cu condiția indicării sursei de informație.

Raportul este realizat în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în Raportul „Monitorizarea modului de realizare a controlului parlamentar în anul 2019” aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.

CUPRINS

I. INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

1.1. Informații generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

1.2. Metodologia cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

II. LEGISLAȚIA PERTINENTĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

2.1. Legislația națională în domeniul controlului parlamentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

2.2. Instrumente legale pentru efectuarea controlului parlamentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

III. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A CONTROLULUI PARLAMENTAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

3.1. Informații statistice privind controlul parlamentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

3.2. Reglementarea controlului parlamentar în Regulamentul Parlamentului . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.2.1. Supravegherea exercitată de către comisiile permanente, comisiile speciale și comisiile de anchetă ale Parlamentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.2.2. Supravegherea exercitată de către deputați . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3.2.3. Exercitarea controlului parlamentar privind executarea legilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3.2.4. Rapoartele anuale ale Guvernului și ale autorităţilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

V. ABREVIERI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

VI. ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

4

I. INTRODUCERE

1.1. Informații generaleÎn vederea continuării monitorizării modului de realizare a controlului parlamentar, activitate efectuată în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Asociația „Promo-LEX” a întocmit prezentul raport, ce are drept obiectiv principal evaluarea funcției de con-trol parlamentar și evoluția acesteia în comparație cu rapoartele similare din anii precedenți. În acest sens, vor fi identificate și analizate toate mecanismele puse de lege la dispoziția Parlamentului în vederea asigurării aplicării corecte a legilor, eficiența și impactul lor asupra societății. În raport vor fi analizate mecanismele aplicate de organele de lucru ale Parlamentului și de deputații în Par-lament ca subiecți ai dreptului de realizare a controlului parlamentar.

De asemenea, acest proces va favoriza identificarea punctelor forte și a oportunităților, precum și a punctelor slabe și a amenințărilor, oferind astfel posibilitatea pentru consolidarea ulterioa-ră a funcției de control parlamentar. Ca rezultat, vom avea o imagine generală a funcționalității instituției controlului parlamentar, a eficienței mecanismelor de control parlamentar utilizate, pre-cum și vom elabora propuneri pentru consolidarea acestora și vom aprecia implementarea propu-nerilor conținute în rapoartele anterioare.

Controlul parlamentar este o atribuție a Parlamentului prin care se urmărește modul de implemen-tare de către Guvern și alte autorități ale statului a politicilor publice și a actelor legislative adoptate de Parlament. Controlul parlamentar este obligatoriu și se realizează în formele și condițiile stabilite de lege, având drept scop asigurarea eficientă a implementării legilor și aplicarea lor uniformă.

În luna ianuarie a anului 2019 a avut loc o singură ședință a plenului Parlamentului, la care au fost aprobate în prima lectură doar câteva proiecte de legi și au fost numite mai multe persoane în funcții cu demnitate publică.

Având în vedere că la 24 februarie 2019 au avut loc alegeri parlamentare, iar prima ședință de lucru a plenului Parlamentului de legislatura a X-a a avut loc abia la 08 iunie, activitatea pe dimensiu-nea controlului parlamentar s-a desfășurat doar în a doua jumătate a anului 2019. În acest sens, menționăm că, abia la 04.12.2019, prin Hotărârea nr. 36, Biroul permanent a aprobat planul de eva-luare ex-post a actelor legislative, iar domeniul controlului parlamentar a stagnat pe dimensiunea politică.

1.2. Metodologia cercetăriiPentru o mai bună analiză a evoluțiilor în domeniul controlului parlamentar în comparație cu ra-poartele similare pentru anii precedenți, prezenta cercetare a fost realizată într-o manieră consulta-tivă și de documentare, care a implicat părți interesate relevante din Parlament. Colectarea datelor a fost efectuată prin diverse metode, precum: analiza modificărilor legislative operate în perioada cercetată, analiza documentelor, interviuri etc.

Instrumentele utilizate pentru analiza funcției de control parlamentar:

• lista de întrebări din cadrul întrevederilor cu responsabilii implicați în procesul de control parlamentar;

INTRODUCERE

5

• interviuri cu deputații și personalul implicat în realizarea funcției de control parlamentar, cu alte autorități publice;

• informația oficială cantitativă furnizată de Parlament (întrebările, interpelările, moțiunile, rapoartele, audierile organizate etc.).

În etapa inițială a fost efectuată o analiză a eventualelor modificări ale cadrului legal și a documen-telor de politici în vederea stabilirii evoluțiilor în plan de reglementare a funcției de control parla-mentar. În acest sens, au fost analizate Regulamentul Parlamentului, Legea cu privire la Guvern, alte legi relevante. De asemenea, au fost examinate prevederile proiectului Codului regulilor și proce-durilor parlamentare (nr. 374 din 02.11.2018), aprobat în prima lectură la 22.11.2018.

Prin analiza cadrului legal s-au evaluat deplinătatea reglementărilor instituțiilor ce țin de asumarea răspunderii Guvernului, prezentarea de rapoarte Parlamentului și audierile parlamentare. Tot aici au fost analizate Hotărârile Curții Constituționale în domenii tangente controlului parlamentar. Nu în ultimul rând, au fost supuse analizei reglementările existente asupra activității comisiilor de anche-tă și dimensiunea împuternicirilor lor.

În continuare au fost desfășurate întrevederi cu responsabilii implicați în procesul de realizare a funcției de control parlamentar din rândul funcționarilor comisiilor parlamentare, funcționarilor subdiviziunilor, Secretariatului Parlamentului, deputaților, președinților de comisii parlamentare, reprezentanților opoziției parlamentare pentru a cartografia situația la ora actuală în ce privește exercitarea controlului parlamentar. La data de 10 februarie, în incinta Parlamentului a fost orga-nizată o ședință de documentare în subiectul menționat cu câte un consultant din fiecare comisie parlamentară, precum și cu reprezentanții Direcției generale juridice și Direcției documentare par-lamentară implicați în procesul de control parlamentar.

În cadrul întrevederilor cu deputații a fost examinată înțelegerea mecanismelor oferite de lege (întrebările, interpelările, moțiunile) și s-a evaluat modul de aplicare a acestora în baza exemple-lor din practica parlamentară. O atenție sporită a fost acordată raporturilor Parlamentului cu Gu-vernul și cu alte autorități publice, fiind evaluat mecanismul ce ține de raportarea în Parlament și de desfășurare a audierilor parlamentare. La fel, s-a atras atenția asupra modului și specificului de raportare a unor instituții, mai cu seamă a celor care înfăptuiesc justiția (CSJ, CSM), procuratura, Curtea Constituțională. Analiza a continuat cu activitatea comisiilor de anchetă din ultimii ani, pro-cedurile derulate în Parlament referitoare la examinarea rezultatelor activității comisiilor de anchetă și a divergențelor create în cadrul comisiilor. Tot aici, s-a analizat realizarea controlului examinării eficienței legilor și întocmirea rapoartelor de evaluare de către comisiile parlamentare (ex-post).

Este necesar a menționa că analiza funcției de control parlamentar a fost efectuată prin prisma:

a) standardelor internaționale pentru funcționarea Parlamentului (standardele recomandate de Uniunea Interparlamentară);

b) analizei comparative cu alte state membre ale UE care corespund cu Republica Moldova ca număr de populație, deputați, regim politic etc.;

c) realităților interne (formele de control, tradiția administrativă, situația sociopolitică, agen-da integrării europene).

6

II. LEGISLAȚIA PERTINENTĂ

2.1. Legislația națională în domeniul controlului parlamentarAvând în vedere stagnarea procesului de adoptare a proiectului Codului regulilor și procedurilor parlamentare (nr. 374 din 02.11.2018), unul din scopurile căruia este detalierea instrumentelor și pro-cedurilor de control parlamentar, nu a fost identificată o evoluție la nivel normativ a instrumentelor de control parlamentar. Astfel, principalele prevederi normative existente în domeniul dat au rămas aceleași ca și în anii precedenți. Prin urmare, ne vom limita la specificarea normelor ce oferă instru-mente de control parlamentar:

A. Constituția Republicii Moldova

Art. 66 din Constituție stipulează atribuțiile Parlamentului în domeniu:

¾ exercitarea controlului parlamentar asupra puterii executive, sub formele și în limitele pre-văzute de Constituţie;

¾ aprobarea bugetului statului și exercitarea controlului asupra lui;

¾ exercitarea controlului asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului econo-mic și de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împru-muturile și creditele de stat din surse străine;

¾ alegerea și numirea persoanelor oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;

¾ inițierea cercetării și audierii oricăror chestiuni ce se referă la interesele societății;

¾ suspendarea activității organelor administrației publice locale, în cazurile prevăzute de lege.

Potrivit Constituției, controlul parlamentar se poate materializa prin mai multe forme de control. În acest sens notăm:

I. Controlul exercitat asupra Președintelui Republicii Moldova

În conformitate cu art. 81, alin. (3) din Constituție, Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleși, în cazul în care săvârșește o infracţiune.

Potrivit art. 89 din Constituție, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Con-stituţiei, Președintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din deputaţi. Propunerea de suspendare din funcție poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi și se aduce, neîntârziat, la cunoștinţa Președintelui Republicii Moldova. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un refe-rendum pentru demiterea Președintelui.

Ținem să remarcăm că procedurile constituționale menționate nu sunt dezvoltate în alte acte legislative, fiind neclar cum acestea de facto s-ar putea realiza în practică și cum ar trebui să procedeze Parlamentul în astfel de situații. Însă procedurile date sunt dezvoltate în proiectul Co-dului regulilor și procedurilor parlamentare (nr. 374 din 02.11.2018).

LEGISLAȚIA PERTINENTĂ

7

II. Controlul exercitat asupra Guvernului

Capitolul VII din Constituție reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul și prevede expres că Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului și prezintă informaţiile și documentele cerute de acesta, de comisiile lui și de deputaţi. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie (art. 104). Este necesar să reiterăm remarca anterioară privind lipsa procedurilor clare de invitare a membrilor Guvernului la ședințele co-misiilor parlamentare, fracțiunilor parlamentare, Biroului permanent sau în plenul Parlamen-tului în actualul Regulament al Parlamentului.

Art. 105 din Constituție statuează că Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi. Parlamentul poate adopta o moţiune prin care să-și exprime poziţia faţă de obiectul interpelării.

Moţiunile sunt utilizate de opoziţie ca instrument de presiune asupra guvernării, uneori doar cu scop strict politic. Acestea în final fie sunt blocate de majoritatea parlamentară și nu se examinează de Parlament, fie se examinează, dar sunt respinse de Parlament. Un tablou general al moțiunilor examinate în Parlament este redat în capitolul III, având la bază datele din Raportul statistic cu privire la procesul legislativ pe parcursul anului 2019 și Raportul asupra activității Secretariatului Parlamentului în anul 2019.

Întrucât Guvernul răspunde de activitatea sa în fața Parlamentului, Constituția a prevăzut și instru-mentul de exprimare a neîncrederii. Astfel, Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, își poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor. Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după trei zile de la data prezentării în Parlament (art. 106).

La fel, Constituția Republicii Moldova conține prevederi exprese privind procedura de angajare a răspunderii Guvernului față de Parlament (art. 106/1). Potrivit acestora, Guvernul își poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, declaraţiei de politică generală sau proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 106. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

III. Controlul exercitat asupra activității administrației publice

Conform prevederilor art. 104 din Constituție, oricărui ministru i se poate solicita să fie prezent la lucrările Parlamentului, pentru a pune la dispoziţia deputaţilor informaţii necesare examinării unui subiect de către legislativ. Această obligație reiese din calitatea dublă a miniștrilor, ca membri ai Guvernului și ca șefi ai administraţiilor publice pe care le reprezintă.

Controlul parlamentar asupra administrației publice poate lua forma de raportare a autorităților pu-blice și a instituțiilor specializate în fața Parlamentului. Aceasta reiese din rolul legislativului în apro-barea bugetului, numirea conducerii sau a membrilor unor autorități publice și instituții specializate.

Legea finanţelor publice și responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181/2014 conține, în art. 73, prevederi ce se referă la rapoartele anuale privind executarea bugetelor. În conformitate cu acestea, rapoarte-le anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se întocmesc de administratorii bugetelor respective și se prezintă Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre aprobare, în termenele prevăzute de calen-darul bugetar.

De regulă, Parlamentul nu exercită în mod direct controlul asupra finanțelor publice, dar are la dispoziție o autoritate specializată, Curtea de Conturi. Conform prevederilor art. 133 din Constituție,

MONITORIZAREA MODULUI DE REALIZARE A CONTROLULUI PARLAMENTAR ÎN ANUL 2019

8

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuinţa-re a resurselor financiare publice. Curtea de Conturi are obligația să prezinte anual Parlamentului un raport asupra administrării și întrebuinţării resurselor financiare publice. În scopul îmbunătățirii controlului parlamentar în această sferă, la 31.05.2018, a fost adoptată Legea nr. 93 pentru mo-dificarea și completarea Regulamentului Parlamentului, prin care a fost instituită o nouă comisie permanentă și anume Comisia de control al finanțelor publice, care are drept obiectiv principal examinarea rapoartelor Curții de Conturi, comisie care și-a început activitatea de facto în 2019 în Parlamentul nou-ales de legislatura a X-a.

B. Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nr. 797 din 02.04.1996

Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova cuprinde mai multe instrumente pentru efectuarea controlului parlamentar. În speță, putem menționa:

• supravegherea exercitată de către comisiile permanente ale Parlamentului (art. 25–27, 31);

• supravegherea exercitată de către comisiile speciale ale Parlamentului (art. 32, 33);

• supravegherea exercitată de către comisiile de anchetă ale Parlamentului (art. 34–36);

• exercitarea controlului parlamentar legislativ (art. 111);

• moțiunile simple (art. 112–115);

• moțiunea de cenzură și angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului (art. 116–119);

• întrebările deputaților, membrilor Guvernului și conducătorilor altor autorităţi ale administraţiei publice (art. 122–124);

• interpelările deputaților (art. 125);

• audieri în plenul Parlamentului (art. 126);

• raportul anual al activităţii Guvernului (art. 127);

• rapoartele anuale ale autorităţilor publice (art. 128).

Mai detaliat, despre aceste instrumente relatăm în capitolul III al prezentului raport.

C. Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 07.07.2017

Potrivit legii, Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața Parlamentului. Membrii Guvernului poartă răspundere pentru domeniile de activitate de care sunt responsabili și pentru activitatea Guvernului în ansamblu.

Raporturile Guvernului cu Parlamentul, potrivit legii, pot lua forma următoarelor modalități (art. 42):

Responsabilitatea Guvernului în fața ParlamentuluiRaportul anual al activităţii Guvernului

Guvernul prezintă în fața Parlamentului raportul anual de activita-te în luna aprilie. În cazul examinării raportului de activitate a Gu-vernului, prezența membrilor Guvernului este obligatorie.


9

Rapoartele anuale ale autorităţilor publice

Membrii Guvernului prezintă rapoarte de activitate în domeniile lor de competență dacă acest lucru este solicitat de Parlament sau dacă este prevăzut expres de lege. În cazul examinării raportului de activitate într-un anumit domeniu, membrul Guvernului de competența căruia este domeniul de activitate abordat este obli-gat să participe la ședința în plen a Parlamentului.

Răspunderea la întrebările deputaților

Membrii Guvernului și conducătorii altor autorități administra-tive centrale și ai structurilor organizaționale din sfera lor de competență sunt obligați să răspundă la întrebările deputaților adresate în timpul ședințelor în plen ale Parlamentului.

Angajarea răspunderii Guvernului

Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asu-pra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, adoptând în acest sens o hotărâre. În cazul în care este necesară întreprinderea unor măsuri urgente, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui pro-iect de lege sau, concomitent, asupra mai multor proiecte de lege, dacă acestea reglementează relații din același domeniu de activita-te și stabilesc norme juridice de aplicare imediată, pentru a asigura protejarea sau realizarea interesului public, care ar putea fi afectat prin neadoptarea proiectului sau proiectelor respective de lege.

Participarea Guvernului la lucrările Parlamentului

Membrii Guvernului sunt în drept să participe la ședințele Parla-mentului și ale comisiilor parlamentare și să-și exprime opiniile pe marginea subiectelor examinate. La decizia Parlamentului sau la cererea Președintelui Parlamentului, participarea membrilor Guvernului la lucrările Parlamentului este obligatorie.

Răspunderea la interpelările deputaților

La ședința Parlamentului consacrată interpelărilor, prezența membrilor Guvernului cărora le sunt adresate interpelări este obligatorie. În cazul imposibilității participării la ședința în plen a Parlamentului consacrată interpelărilor a Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului și viceprim-miniștrilor fără portofoliu, aceștia sunt înlocuiți de către secretarul general al Guvernului sau de către unul dintre secretarii generali adjuncți ai Guvernului.

Participarea Guvernului la ședințele comisiilor parlamentare și ale fracțiunilor parlamentare

La cererea comisiilor Parlamentului ori a fracțiunilor parlamentare, membrii Guvernului și conducătorii altor autorități administrative centrale sau persoanele cu funcții de răspundere împuternicite de aceștia participă la ședințele comisiilor sau ale fracțiunilor parla-mentare și răspund la întrebările deputaților.

Participarea la ședințele Parlamentului de examinare a moțiunilor

În cazul examinării unei moțiuni de cenzură, prezența membri-lor Guvernului este obligatorie. În cazul examinării unei moțiuni simple, membrul Guvernului de competența căruia este domeniul de activitate abordat este obligat să participe la ședința în plen a Parlamentului.

Examinarea proiectelor de acte normative

În cazul examinării în ședința în plen a Parlamentului a unui proiect de act normativ, ministrul poate delega prezentarea aces-tuia secretarului general de stat sau reprezentantului Guvernului în Parlament.

Printre atribuțiile de bază ale Prim-ministrului, este obligația de a informa Parlamentul în proble-mele de importanță majoră ale statului și de a reprezenta Guvernul în raporturile cu Parlamentul (art. 22). Totodată, pentru asigurarea interacțiunii eficiente dintre Guvern și Parlament, Guvernul


10

poate desemna unul sau mai mulți reprezentanți ai Guvernului în Parlament, care se subordonează nemijlocit Prim-ministrului (art. 42).

D. Cadrul legal ce prevede prezentarea în Parlament a rapoartelor autorităților publice

Legile speciale de activitate ale mai multor autorități și instituții stabilesc obligația acestora de a prezenta rapoarte Parlamentului. De regulă, aceste legi cuprind doar o prevedere generală (un ali-neat dintr-un articol) cu o formulare foarte generală precum că autoritatea sau instituția publică va prezenta Parlamentului un raport de activitate până la o anumită dată calendaristică. Însă nu este specificată necesitatea susținerii raportului în ședință plenară, inclusiv prin oferirea răspunsurilor la eventualele întrebări ale deputaților. Trebuie menționat că deputații au posibilitatea de a adresa întrebări în cadrul ședinței comisiei care examinează raportul în cauză. Cu toate acestea, dacă am admite o situație ipotetică în care toți cei 101 deputați ar dori să adreseze întrebări, desfășurarea ședinței comisiei ar deveni practic imposibilă.

Rapoartele autorităților publice ce urmează a fi prezentate în Parlament:

Nr. Autoritatea publică Temeiul legal Raportare Termenul1 Serviciul de Infor-

maţii și Securitate al Republicii Moldova

Legea nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informa-ţii și Securitate al Republicii Moldova (art. 1, alin. (2), art. 9, lit. a), art. 20)

Rapoarte privind activitatea desfășurată

Anual și, în caz de necesitate, la cerere

2 Comisia Electorală Centrală

Codul electoral nr. 1381 din 21.11.1997 (art. 22, alin. (1), art. 35, alin. (3))

1) Rapoarte privind activitatea desfășurată

2) Raport asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru desfășurarea alegerilor

1) Anual

2) Într-un termen cât mai scurt posibil după încheierea alegerilor

3 Guvernul (de facto, se subînțelege Ministerul Economiei)

Legea nr. 121 din 04.05.2007 privind administrarea și de-etatizarea proprietăţii publi-ce (art. 69, alin. (3))

Raport privind totalurile administrării și deetatizării proprietăţii publice pentru anul precedent

Anual, până la 1 iulie

4. Curtea Constituțională

Legea nr. 317 din 13.12.1994 cu privire la Curtea Consti-tuţională (art. 10);

Legea nr. 502 din 16.06.1995, Codul jurisdicţiei constituţi-onale (art. 80)

Rapoarte privind exercitarea jurisdicţiei constituționale

Anual, în luna ianuarie

5 Procuratura Generală

Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură (art. 11, alin. (3))

Raport despre activitatea Procuraturii în anul precedent

Anual, până în data de 31 martie a anului în curs


11

Nr. Autoritatea publică Temeiul legal Raportare Termenul6 Consiliul Superior al

MagistraturiiLegea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Supe-rior al Magistraturii (art. 4, alin. (4), lit. d))

Raport asupra modului de organizare și funcţionare a instanţelor judecătorești în anul precedent

Anual, dar nu mai târziu de 1 aprilie

7 Centrul Naţional Anticorupţie

Legea nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Cen-trul Naţional Anticorupţie (art. 44/1)

Raportul privind activitatea desfășurată

Anual, până la data de 31 martie

8 Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal

Legea nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal (art. 21, alin. (3))

Raportul de activitate pentru anul precedent


9 Autoritatea Naţio-nală de Integritate

Legea nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Na-ţională de Integritate (art. 7, alin. (3), lit. a), art. 14, alin. (1), lit. m))

Raportul de activitate a Autorității pentru anul precedent

Anual, până în data de 31 martie

10 Avocatul Poporului Legea nr. 52 din 03.04.2014 cu privire la Avocatul Popo-rului (Ombudsmanul) (art. 29)

Raportul privind respectarea drepturilor și libertăţilor omului în Republica Moldova

Până la data de 15 martie a fiecărui an

11 Curtea de Conturi Legea Curţii de Conturi nr. 261 din 05.12.2008 (art. 8, art. 16, lit. h))

1) Raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;

2) Raportul asupra administrării și întrebuinţării resurselor financiare publice și a patrimoniului public

1) Anual, până la 15 martie;

2) Anual, până la 10 octombrie

12 Comisia Naţională a Pieţei Financiare

Legea nr. 192 din 12.11.1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (art. 2, alin. (2), art. 26)

Raportul asupra activităţii sale și asupra funcţionării pieţei financiare nebancare

Anual

13 Banca Națională a Moldovei

Legea nr. 548 din 21.07.1995 cu privire la Banca Naţiona-lă a Moldovei (art. 69, alin. (1)–(2))

1) Raport care include informaţii privind:

a) situaţiile financiare confirmate de auditorul extern;

b) activitatea și operaţiunile sale pentru anul financiar încheiat;

c) situaţia economică a statului;

1) Anual, până la 1 iunie

2) Trimestrial, în termen de până la 45 de zile de la sfârșitul trimestrului de gestiune


12

Nr. Autoritatea publică Temeiul legal Raportare Termenul2) Raport ce conţine analiza situaţiei macroeconomice și o previziune pe termen mediu a inflaţiei și a indicatorilor macroeconomici principali

14 Consiliul de administraţie al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

Legea nr. 575 din 26.12.2003 privind garantarea depozi-telor persoanelor fizice în sistemul bancar (art. 29, lit. o))

Raportul de activitate a Fondului pentru acel an

În termen de 4 luni de după încheierea anului financiar

15 Agenţia Naţională pentru Reglementa-re în Energetică

Legea nr. 174 din 21.09.2017 cu privire la energetică (art. 12, alin. (7));

Legea nr. 107 din 27.05.2016 cu privire la energia electri-că (art. 6, alin. (4));

Legea nr. 108 din 27.05.2016 cu privire la gazele naturale (art. 6, alin. (4));

Legea nr. 461 din 30.07.2001 privind piaţa produselor pe-troliere (art. 9, alin. (1));

Hotărârea Parlamentului nr. 334 din 14.12.2018 cu privire la aprobarea Regulamentu-lui de organizare și funcţi-onare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (pct. 22, lit. j))

1) Raport privind activitatea Agenţiei în anul precedent;

2) Raport care va cuprinde un compartiment financiar privind efectuarea cheltuielilor pe parcursul anului precedent, alte informaţii despre situaţia de pe piaţa produselor petroliere

1) Până în data de 30 iunie a fiecărui an

2) Anual, până la data de 1 martie

16 Consiliul Concurenţei

Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012 (art. 33, alin. (3), alin. (4), lit. a)–d));

Legea nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat (art. 21, alin. (3))

1) Raport privind activitatea sa;

2) Raport privind ajutoarele de stat acordate

1) Anual, până la data de 1 iunie;

2) Anual

17 Consiliul Coordonator al Audiovizualului

Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260 din 27.07.2006 (art. 49, alin. (1)–(2))

Raportul Consiliului Anual, până la data de 1 februarie


13

Nr. Autoritatea publică Temeiul legal Raportare Termenul18 Agenția Naţională

pentru Soluționarea Contestațiilor

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice (art. 75, alin. (4)–(5))

Raport anual de performanță, care include date și analize cu privire la cazurile de soluționare a contestaţiilor

1) Până la data de 15 martie a fiecărui an;

2) La solicitarea Parlamentului, Agenția prezintă rapoarte pentru o perioadă mai scurtă de un an

19 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii

Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea ega-lităţii (art. 12, alin. (1)–(2));

Legea nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Con-siliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii (art. 7, lit. h), art. 28–29)

Raport general privind situaţia în domeniul prevenirii și combaterii discriminării

La începutul fiecărui an, până la data de 15 martie

20 Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat

Legea nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistenţa juridi-că garantată de stat (art. 12, alin. (1), lit. f));

Ordinul Ministerului Justiției cu privire la aprobarea Re-gulamentului Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat nr. 18 din 24.01.2008 (pct. 55)

Raportul anual de activitate în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat


Așa cum s-a menționat și în rapoartele anterioare, constatăm că prevederile ce se referă la rapor-tarea autorităților publice în fața Parlamentului sunt incomplete, iar uneori neclare. Remarcăm că nu este reglementat conținutul unic și o formă unică a rapoartelor care se prezintă în Parlament. În acest sens, este necesar a reglementa expres o formă-model a conținutului tuturor rapoartelor prezentate în Parlament pentru a facilita analiza acestora.

Drept exemple de reglementări bune în acest sens notăm doar reglementările ce se referă la rapor-tul Curții Constituționale și la raportul Consiliului Concurenței.

Astfel, potrivit art. 80 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502/1995, raportul despre exercita-rea jurisdicţiei constituţionale este elaborat în Secretariatul Curţii Constituţionale sub conducerea nemijlocită a șefului acestuia, în baza materialelor examinate de Curte. După elaborare, raportul se remite judecătorilor Curţii Constituţionale. Raportul definitivat se examinează în ședinţa Curţii.


14

Raportul trebuie să conţină:

a) denumirea sa, data și locul aprobării;

b) prevederile Legii cu privire la Curtea Constituţională și ale prezentului cod în al căror temei a fost elaborat;

c) analiza materialelor examinate;

d) împrejurările elucidate în procesul examinării materialelor;

e) concluzii și recomandări.

Raportul despre exercitarea jurisdicţiei constituţionale se aprobă prin hotărâre a Curţii Constituţi-onale și se semnează de Președintele ei. Raportul se expediază anual, în luna ianuarie, autorităţilor competente să numească judecători în Curtea Constituţională.

La fel, în conformitate cu art. 33 din Legea concurenței nr. 183/2012, raportul Consiliului Concuren-ţei se adoptă de către Plenul Consiliului Concurenţei și se prezintă anual Parlamentului până la data de 1 iunie, fiind ulterior publicat. Raportul privind activitatea Consiliului Concurenţei va conţine:

a) raportul financiar anual și, după caz, raportul auditului de performanţă;

b) informaţii despre activităţile Consiliului Concurenţei în realizarea atribuţiilor stabilite de prezenta lege și de legislaţia în domeniul ajutorului de stat și al publicităţii;

c) informaţii despre direcţiile prioritare de activitate ale Consiliului Concurenţei pentru anul următor;

d) alte informaţii stabilite de Consiliul Concurenţei.

Totodată, după prezentarea rapoartelor către Parlament, nu sunt norme care ar reglementa proce-dura de audiere a rapoartelor autorităților publice, hotărârile ce se iau de Parlament pe marginea rapoartelor, consecințele în cazul în care Parlamentul își exprimă dezacordul cu raportul și eficiența activității autorității publice, monitorizarea recomandărilor formulate etc.

Sub acest aspect, considerăm oportun de a dezvolta în Regulamentul Parlamentului proceduri-le de examinare a rapoartelor autorităților publice prezentate Parlamentului pentru a ordona acest proces. Rolul principal urmează să-i revină comisiei parlamentare de profil, care, după anali-za acestor rapoarte, va putea organiza audieri publice. Concluziile și recomandările audierilor ar fi oportun să fie examinate și în plenul Parlamentului, care poate adopta o hotărâre asupra acestora. De asemenea, trebuie stabilite norme imperative pentru autorităţile publice vizate să întreprindă măsurile ce se impun, iar pentru comisiile parlamentare trebuie instituit un mecanism de monitori-zare a realizării recomandărilor formulate și de informare a plenului Parlamentului.


15

2.2. Instrumente legale pentru efectuarea controlului parlamentar

Parlamentul trebuie să dispună de mijloace și mecanisme suficiente pentru a putea să-și îndeplinească efectiv funcția de supraveghere. Legislația Republicii Moldova cuprinde mai multe instrumente pentru efectuarea controlului parlamentar.

Drept urmare a discuțiilor în cadrul focus-grupurilor s-a constatat că, în pofida faptului că legislaţia Republicii Moldova prevede mai multe procedee și forme de control parlamentar, Parlamentul, or-ganele de lucru ale acestuia și deputaţii nu folosesc pe deplin aceste oportunităţi constituţionale și legale pentru a exercita un control parlamentar real.

Totodată, notăm că supravegherea parlamentară este afectată de un cadru necorespunzător de competențe și proceduri de operare care să permită Parlamentului să fie eficient. Analiza cadru-lui legal autohton arată că în unele situații competențele de supraveghere ale Parlamentului sunt restricționate sau definite în mod necorespunzător. Legislația stabilește că rapoartele autorităților publice se prezintă Parlamentului, fără să concretizeze care este procedura în continuare, dacă aces-te rapoarte se dezbat în comisii, la Biroul permanent sau în plenul Parlamentului. Există o lipsă de claritate în legătură cu ce înțelegem prin control parlamentar (aria controlului parlamentar), formele de control parlamentar, modul în care ar trebui să se realizeze procesele de supraveghere, obliga-tivitatea/imperativitatea procesului de supraveghere parlamentară. Spre exemplu, Regulamentul Parlamentului stabilește că la expirarea a șase luni de la intrarea în vigoare a legii se exercită contro-lul executării legii, fără a stabili clar și procedurile în acest sens. Ca rezultat, Comisiile parlamen-tare nu exercită această funcție de verificare a modului de organizare a implementării legii în termenele stabilite de Regulamentul Parlamentului.

Regulamentul Parlamentului este lacunar, acesta nu prevede toți pașii care ar stabili cum trebuie să fie efectuată o supraveghere parlamentară. Nu este reglementată expres nici supravegherea exercitată de deputați, nici supravegherea exercitată de comisiile parlamentare, nici supravegherea exercitată nemijlocit de Parlament. Din analiza Regulamentului Parlamentului, observăm că acesta nu conține un capitol de proceduri care să reglementeze funcția de control parlamentar, procedurile privind audierile parlamentare, procedurile privind asumarea răspunderii Guvernului etc. În acest sens, se impune reglementarea în Regulamentul Parlamentului a unei proceduri clare privind


16

supravegherea parlamentară, care să acopere toate dimensiunile desfășurării controlului parlamentar. Ulterior, aceste reglementări pot fi dezvoltate și detaliate în alte documente ce țin de activitatea Parlamentului. Drept rezultat, se va obține un sistem unitar, care va cuprinde toate activitățile ce se referă la supravegherea parlamentară.

În contextul consolidării controlului parlamentar, ar fi oportun ca viitorul cadru normativ pri-vind supravegherea parlamentară să fie extins și asupra Legii cu privire la Guvern pentru ca și executivul să dispună de prevederi și proceduri clare ce vor trebui îndeplinite în acest sens.

Astfel, menționăm proiectul Codului regulilor și procedurilor parlamentare (nr. 374 din 02.11.2018), aprobat în prima lectură la 22.11.2018, care conține un titlu distinct privind controlul parlamentar (Titlul III), în care sunt desfășurate procedurile și competențele Parlamentului în acest sens. Însă adoptarea Codului în a doua lectură este tergiversată din motive neclare.

17

III. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A CONTROLULUI PARLAMENTAR

3.1. Date statistice privind controlul parlamentar în anul 2019O imagine de ansamblu privind mecanismul de funcționare a controlului parlamentar în Parlament este prezentată în Raportul statistic cu privire la procesul legislativ pe parcursul anului 2019 și în Ra-portul asupra activității Secretariatului Parlamentului în anul 2019, care cuprind și informații privind executarea controlului parlamentar.

În perioada raportată, deputații au adresat în total 32 de întrebări și patru interpelări către Guvern și autoritățile administrației publice. Mai multe detalii pot fi găsite în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Fracţiunea Întrebări Interpelări1 PSRM 62 PDM 4 −3 PAS 10 14 PPDA 8 35 PP „ȘOR” 3 −6 Deputați independenți 1

TOTAL 32 4

Numărul mai mare al întrebărilor în comparație cu interpelările rezultă din faptul că deputații, în continuare, confundă aceste două instrumente de supraveghere. Astfel, o parte din întrebări de facto sunt interpelări, prin care se solicită explicaţii asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce ţin de activitatea sa internă sau externă. Totodată, din numărul întrebărilor adresate de deputați unele sunt întrebări repetate, cu aceleași solicitări, din motiv că cei vizați în întrebări fie nu au răspuns la acestea, fie răspunsurile sunt incomplete sau evazive.

Numărul mai mic de întrebări/interpelări din 2019 comparativ cu anii precedenți poate fi explicat prin faptul că anul 2019 a fost un an electoral, au avut loc alegerile parlamentare, urmate de o stagnare politică, ce a durat aproximativ trei luni. Aceste evenimente au diminuat activitatea Parlamentului și întregul proces de control parlamentar din anul raportat. Noul for legislativ și-a început activitatea efectivă abia la 8 iunie 2019.

Dinamica întrebărilor/interpelărilor (perioada 2015–2019)

Nr. crt Perioada Întrebări/interpelări1 2015 – început de legislatură 1212 2016 993 2017 1054 2018 – sfârșit de legislatură 1205 2019 – început de legislatură 36


18

Din dinamica prezentată în tabel, observăm că deputații sunt mai activi la începutul și sfârșitul le-gislaturilor. Excepție face anul 2019, dat fiind faptul că Parlamentul nou-ales și-a început activitatea abia la data de 8 iunie.

Autorități cărora deputații le-au adresat întrebări/interpelări

Nr. crt. Denumire autorități Adresări1 Președinte 12 Prim-ministru 43 Guvernul/Cancelaria de Stat 44 Ministerul Justiției 15 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale 16 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării 17 Ministerul Economiei și Infrastructurii 28 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului 39 Ministerul Afacerilor Interne 5

10 Agenția Achiziții Publice 111 Procuratura Generală 512 Centrul Național Anticorupție 213 Autoritatea Națională de Integritate 114 Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale 115 Curtea de Conturi 116 Comitetul Național pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane 117 Consiliul Concurenței 118 Casa Națională de Asigurări Sociale 1

TOTAL 36

În anul 2019 deputații au înaintat două moțiuni simple și două moțiuni de cenzură. Moțiunile simple au fost depuse de către Blocul „ACUM” și ambele au fost respinse de plenul Parlamentului.

O moțiune de cenzură asupra activității Guvernului a fost înaintată de către fracțiunea Partidului Democrat și o moțiune de cenzură a fost depusă de către deputații fracțiunii Partidului Socialiștilor.

Moțiuni depuse în 2019

Obiectul moțiunii Nr. de înregistrare Decizia adoptată1 Moțiune simplă asupra activității

ministrului apărării, domnul Vic-tor Gaiciuc

29.11.2019 (data depunerii)

Ambele moțiuni simple nu au fost înregistrate și supuse dezbaterilor în plenul Parla-mentului, fiind respinse de către Biroul permanent cu motivația că nu se referă la politicile ministerului, respec-tiv nu au fost admise în pro-cedura parlamentară

2 Moțiune simplă asupra politicii interne în domeniul justiției rea-lizate de ministrul justiției, Fadei Nagacevschi

06.12.2019 (data depunerii)

MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A CONTROLULUI PARLAMENTAR

19

3 Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului înaintată de către deputații fracțiunii Partidu-lui Democrat

nr. 233 din 17.10.2019 Retrasă de către autori

4 Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului înaintată de către deputații fracțiunii Partidu-lui Socialiștilor

nr. 256 din 08.11.2019 Hotărârea Parlamentului nr. 145 din 12.11.2019 privind ex-primarea votului de neîncre-dere Guvernului

Pe parcursul anului 2019 nu au fost desfășurate audieri publice în plenul Parlamentului.

Subiectele audierilor publice efectuate în comisiile permanente în cea mai mare parte au fost ba-zate pe rapoartele prezentate de către instituțiile publice, iar celelalte audieri au fost selectate în funcție de actualitatea, urgența și importanța acestora. Cele mai multe audieri a organizat Comisia economie, buget și finanțe (13), urmată de Comisia agricultură și industrie alimentară și de Comisia cultură, educație, tineret, sport și mass-media – cu câte șapte audieri publice. Numărul audierilor este important, însă cel mai bun indicator îl reprezintă numărul recomandărilor ce sunt implemen-tate în urma audierilor publice, or, la acest capitol, comisiile parlamentare întâmpină mari dificultăți și nu au capacitatea de a monitoriza acest proces.

În vederea realizării acestui deziderat, pe parcursul anului 2019 comisiile parlamentare au organizat 37 de audieri publice, după cum urmează:

2

7

13

5

7

21

Audieri publice organizate de comisiile parlamentareîn 2019

CJNI 0

CPEIE 0

CDORI 0

CPSSF 2

CCECTSMM 7

CEBF 13

CSNAOP 5

CAIA 7

CMDR 2

CCFP 1

Deși pe pagina oficială a Parlamentului (www.parlament.md) poate fi găsită secțiunea despre audi-erile în comisiile parlamentare, din totalul de 37 de audieri în 2019, organizate de comisiile speciali-zate ale Parlamentului, există informații doar despre 16 audieri, după cum urmează:


20

1. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe nr. CEB 68 din 09.07.2020 asupra Raportului privind activitatea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică în anul 2018;

2. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe nr. CEB 78 din 10.07.2019 asupra Raportului de activitate al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar pentru anul 2018;

3. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe nr. CEB 106 din 18.07.2019 asupra Raportului Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2018 și asupra Raportului Consiliului de suprave-ghere al Băncii Naționale a Moldovei privind activitatea de supraveghere desfășurată în anul 2018;

4. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe nr. CEB 107 din 18.07.2019 asupra Raportului anual 2018 al Comisiei Naționale a Pieței Financiare;

5. Decizia Comisiei agricultură și industrie alimentară CAI-6 nr. 28 din 24.07.2019 pe marginea audierii informației privind situația și măsurile întreprinse ca urmare a calamităților natura-le din anul 2019;

6. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe nr. CEB 125 din 24.07.2020 asupra Raportului Consiliului Concurenţei privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017;

7. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe nr. CEB 126 din 24.07.2020 asupra Raportului privind activitatea Consiliului Concurenţei pentru anul 2018;

8. Decizia Comisiei securitate națională CSN-10 nr. 94 din 24.07.2019 privind rezultatele audierilor referitoare la executarea Legii privind activitatea specială de investigaţii, nr. 59 din 29.03.2012:

9. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe nr. CEB 154 din 01.08.2020 asupra audierii Raportului de performanţă al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor pentru anul 2018;

10. Decizia Comisiei mediu și dezvoltare regională CMD-6 nr. 63 din 26.09.2019 cu privire la audierile publice privind elucidarea complexă a circumstanţelor ce au influenţat poluarea aerului în mun. Chișinău și localităţile adiacente, precum și agravarea situaţiei ecologice a râului Bâc;

11. Raportul Comisiei mediu și dezvoltare regională CMD-6 nr. 64 din 01.10.2019 cu privire la audierile publice privind implementarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile;

12. Raportul Comisiei agricultură și industrie alimentară CAI-6 nr. 75 din 04.10.2019 asupra au-dierii cu genericul „Controlul privind importul și comercializarea produselor alimentare ce conțin organisme modificate genetic în perioada 2016–2019”;

13. Raportul Comisiei agricultură și industrie alimentară CAI-6 nr. 79 din 09.10.2019 pe marginea situației privind producția și comercializarea merelor și strugurilor (recolta, prețurile pe piața internă/externă și dinamica acestora etc.);

14. Raportul Comisiei agricultură și industrie alimentară CAI-6 nr. 96 din 31.10.2019 asupra au-dierii privind realizarea acțiunilor stabilite în Planul măsurilor de supraveghere, control și eradicare a rabiei la vulpi pentru anul 2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 185/2019;

15. Decizia Comisiei agricultură și industrie alimentară CAI-4 nr. 114 din 29.11.2019 ca urmare a audierii Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) privind gestionarea fondului de subvenționare pentru anii 2018–2019;


21

16. Raportul Comisiei agricultură și industrie alimentară CAI-6 nr. 133 din 11.12.2019 privind audierea publică a implementării Legii nr. 66/2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate.

Tot în această perioadă au fost prezentate 28 de rapoarte din partea autorităților și instituțiilor publice:

1. Raportul Curții Constituționale privind executarea jurisdicției constituționale în anul 2018 nr. 189 din 14.02.2019;

2. Raportul de activitate a Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat nr. 239 din 28.02.2019;

3. Raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova în anul 2018 nr. 249 din 01.03.2019;

4. Raportul de activitate a Autorității Naționale de Integritate pentru anul 2018 nr. 269 din 11.03.2019;

5. Raportul Guvernului privind implementarea Planului de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor judecătorești nr. 293 din 13.03.2019;

6. Raportul anual de performanță al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor pentru anul 2018 nr. 294 din 14.03.2019;

7. Raportul de activitate al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru anul 2018 nr. 302 din 15.03.2019;

8. Raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică despre situația pe piața produselor petroliere a Republicii Moldova în anul 2018 nr. 310 din 18.03.2019;

9. Raportul Avocatului Poporului (Ombudsman) privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2018 nr. 344 din 25.03.2019;

10. Raport general privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării în Republi-ca Moldova pentru anul 2018 nr. 345 din 25.03.2019;

11. Raportul Centrului Național Anticorupție privind evaluarea integrității instituționale pentru anul 2018 nr. 359 din 27.03.2019;

12. Raportul financiar privind executarea bugetului Curții de Conturi pentru anul 2018 nr. 386 din 01.04.2019;

13. Raportul de activitate al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2017 în conformita-te cu activitățile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016–2019 nr. 391 din 02.04.2019;

14. Raportul de activitate a Centrului Național Anticorupție pentru anul 2018 nr. 407 din 03.04.2019;

15. Raportul Agentului guvernamental pentru anul 2018 cu privire la măsurile întreprinse în vederea executării hotărârilor și a deciziilor Curții Europene a Dreptului Omului nr. 461 din 13.04.2019;

16. Raportul de activitate a Curții de Conturi pe anul 2018 nr. 518 din 26.04.2019;

17. Raportul de activitate al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar pentru anul 2018 nr. 520 din 26.04.2019;


22

18. Raportul anual 2018 privind activitatea Comisiei Naționale a Pieței Financiare și funcționarea pieței financiare nebancare nr. 641 din 31.05.2019;

19. Raportul anual al Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2018 nr. 642 din 31.05.2019;

20. Raportul privind activitatea Consiliului Concurenței în anul 2018 nr. 643 din 31.05.2019;

21. Auditul financiar asupra rapoartelor Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul bugetar 2018 nr. 644 din 31.05.2019;

22. Raportul Comisiei Electorale Centrale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale pentru anul 2018 nr. 647 din 31.05.2019;

23. Raportul privind activitatea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru perioada anului 2018 nr. 654 din 05.06.2019;

24. Raportul Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public pentru anul 2018 nr. 1640 din 13.09.2019;

25. Raportul Consiliului Concurenței privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2018 nr. 2687 din 05.12.2019;

26. Informația privind implementarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorul de stat pentru anii 2017–2020 (în perioada anului 2018) prezentată de Consiliul Concurenței nr. 2688 din 05.12.2019;

27. Raportul financiar al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2018 nr. 2802 din 12.12.2019;

28. Informația privind executarea Planului național de acțiuni pentru implementarea Strate-giei Naționale de Apărare pentru anii 2018–2022, pentru semestrul II, 2018. (Prezentată de către Ministerul Apărării).

În acest context, trebuie menționat că, pe parcursul anului 2019, nu au fost înregistrate întârzieri la prezentarea rapoartelor anuale de către instituțiile vizate. Toate rapoartele prezentate au fost audi-ate în comisiile permanente, însă niciunul nu a fost audiat în plenul Parlamentului.

În conformitate cu informațiile cuprinse în rapoartele statistice ale Secretariatului Parlamentului, notăm că Parlamentul, în anul 2019, a instituit trei comisii de anchetă. În acest context, menționăm că pe pagina oficială a Parlamentului informația privind comisiile de anchetă este prezentată foarte vag, iar în unele cazuri, această informație lipsește.

Comisii de anchetă constituite de Parlament în 2019

Nr. crt. Denumirea comisiilor de anchetă Actul de constituire

Rapoarte prezentate

1 Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Repu-blica Moldova și investigării fraudei bancare

HP nr. 46 din 10.06.2019

HP nr. 143 din 17.10.2019

2 Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de puci anticonstituțional întreprinsă de Partidul Democrat din Moldova prin intermediul Curții Constituționale și al Procuraturii Generale

HP nr.48 din 18.06.2019

N/A


23

Nr. crt. Denumirea comisiilor de anchetă Actul de constituire

Rapoarte prezentate

3 Comisia de anchetă pentru analiza modului de orga-nizare și desfășurare a privatizării și a concesionării proprietății publice începând cu anul 2013

HP nr. 51 din 18.06.2019

HP nr. 141 din 04.10.2019

HP nr. 142 din 04.10.2019

HP nr. 14 din 13.02.2020

HP nr. 15 din 13.02.2020

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare

Este un raport cu adevărat bine documentat și logic structurat, care a dat o apreciere politico-juridică unor evenimente cu impact social considerabil.

Printre recomandările Hotărârii enunțate cele mai importante sunt:

1. Se recomandă Președintelui Parlamentului constatarea eventualelor circumstanțe ce ar permite inițierea procedurii de revocare din funcție a viceguvernatorilor Băncii Naționale a Moldovei Ion Sturzu și Aureliu Cincilei.

2. Guvernul și Banca Națională a Moldovei, în termen de 60 de zile:

a) vor examina oportunitatea desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar, în măsura în care această desecretizare nu va prejudicia mersul anchetei;

b) vor iniția semnarea acordurilor cu toate țările zone off-shore privind schimbul de informații fiscale;

c) vor examina oportunitatea revizuirii Legii nr. 235/2016 privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată deriva-te din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015.

3. Ministerul Finanțelor, în termen de 90 de zile, va organiza un audit privind legalitatea (inclusiv modalitatea) repartizării mijloacelor financiare alocate, în calitate de credite de urgență, de către Banca Națională a Moldovei pentru „Banca de Economii” S.A., BC „UNIBANK” S.A. și BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. în perioada 2014–2015.

4. Se solicită Procuraturii Generale:

a) examinarea cauzelor stagnării, admisă de către Procuratura Anticorupție în perioada 2015–2019, în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar;

b) intensificarea colaborării cu serviciile speciale ale altor țări în vederea investigării fraudei bancare și recuperării mijloacelor sustrase, în special cu FBI;

c) prezentarea către Parlament, în termen de 30 de zile, a unui raport privind investigarea devalizării sistemului bancar.


24

Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de puci anticonstituțional întreprinsă de Partidul Democrat din Moldova prin intermediul Curții Constituționale și al Procuraturii Generale, menționăm următoarele:

La 18.06.2019, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 48 privind constituirea Comisiei de anchetă pen-tru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de puci anticonstituțional între-prinsă de Partidul Democrat din Moldova prin intermediul Curții Constituționale și al Procuraturii Generale, fiind prevăzută obligația de a prezenta un raport asupra faptelor enunțate în termen de 60 de zile. Chiar dacă, conform Hotărârii menționate, în comisie urmau a fi incluși trei reprezentanți ai Partidului Democrat și un reprezentant al Partidului „Șor”, candidaturile propuse de aceste formațiuni nu au fost acceptate de către plenul Parlamentului. Președinte al comisiei de anchetă a fost ales reprezentantul Partidului Socialiștilor, deputatul Vladimir Țurcan.

Totodată, termenul de activitate a comisiei a fost modificat de două ori: prin HP nr. 109 din 31.07.2019 a fost extins inițial de la 60 de zile la 120 de zile, iar ulterior, prin HP nr. 144 din 17.10.2019, la 180 de zile.

Având în vedere numirea deputatului Vladimir Țurcan în calitate de judecător al Curții Constituționale (Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16.08.2019), la 04.09.2019, prin Hotărârea Parlamentului nr. 123, președinte al comisiei de anchetă a fost numit reprezentantul Partidului Acțiune și Solidaritate, deputatul Mihail Popșoi, iar în calitate de vicepreședinte a fost numit deputatul Vasile Bolea.

La 09 decembrie 2019, președintele Comisiei de anchetă, Mihail Popșoi, și-a prezentat public demi-sia după ce foștii judecători ai Curții Constituționale au refuzat să se prezinte la audieri. Potrivit lui Popsoi, recent s-a format o nouă majoritate parlamentară, iar „actorii principali ai puciului au prins la curaj și nu se prezintă la audieri, lucru care împiedică aflarea adevărului despre evenimentele din iunie curent”1. După aceasta nu au fost operate modificări nici asupra componenței, nici asupra termenului de activitate a Comisiei, iar atribuțiile de președinte au fost preluate de vicepreședintele comisiei, deputatul Vasile Bolea. Ce ține de termenul de activitate a Comisiei, au fost înregistrate două proiecte de hotărâri (nr. 317 din 18.12.2019 și nr. 24 din 05.02.2019) care prevedeau prelungirea termenului, însă acestea nu au fost examinate de plenul Parlamentului.

Unul din motivele obiective ce au stat la baza stagnării activității Comisiei a fost lipsa unei sancțiuni prevăzute de legislație pentru persoanele ce refuză executarea obligației prevăzute de art. 36 din Regulamentul Parlamentului, și anume pentru refuzul de a se prezenta și a da explicații în fața comisiei de anchetă.

În concluzie, activitatea comisiei nu s-a finalizat cu întocmirea și prezentarea unui raport asupra circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de puci anticonstituțional întreprinsă de Partidul Democrat din Moldova prin intermediul Curții Constituționale și al Procuraturii Generale.

Comisia de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și a concesionării proprietății publice începând cu anul 2013

Comisia a studiat patru obiective ce au fost supuse privatizării sau concesionării, fiind prezentate patru rapoarte în acest sens:

1. Raport asupra evaluării modului de pregătire și desfășurare a concesionării Î.S. „Aeropor-tul Internațional Chișinău”, de care s-a luat act prin Hotărârea Parlamentului nr. 141 din 04.10.2019;

2. Raport asupra evaluării modului de pregătire și desfășurare a privatizării Î.S. „Compania Ae-riană Air Moldova”, de care s-a luat act prin Hotărârea Parlamentului nr. 142 din 04.10.2019;

1 https://www.jurnaltv.md/news/592d4e54491fe847/mihai-popsoi-renunta-la-functia-de-presedinte-al-comisiei-de-ancheta-a-tentativei-de-puci.html


25

3. Raport asupra evaluării modului de pregătire și desfășurare a parteneriatului public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității Î.S. „Gările și Stațiile Auto”, de care s-a luat act prin Hotărârea Parlamentului nr. 14 din 13.02.2020;

4. Raport asupra evaluării modului de pregătire și desfășurare a procesului de privatizare a 5076982 de acțiuni ordinare nominative proprietate publică a statului emise de „Tutun-CTC” S.A., de care s-a luat act prin Hotărârea Parlamentului nr. 15 din 13.02.2020.

3.2. Reglementarea controlului parlamentar în Regulamentul Parlamentului

Având în vedere că proiectul Codului regulilor și procedurilor parlamentare nu a fost adoptat în lectură finală, iar prevederile Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.797/1996, nu a fost supuse unor modificări considerabile în domeniul controlului parlamentar, ne vom limita la reiterarea constatărilor și propunerilor menționate în rapoartele anterioare.

3.2.1. Supravegherea exercitată de către comisiile permanente, comisiile speciale și comisiile de anchetă ale Parlamentului (art. 25–27, art. 31–36)

Principalele constatări din interviurile realizate

Așa cum am menționat în rapoartele anterioare, în cele mai dese cazuri, comisiile de anchetă înființate nu și-au dus lucrul până la capăt, iar rapoartele și concluziile prezentate mai degrabă aveau tentă politică. Ancheta parlamentară trebuie să fie o instituţie bine reglementată din punctul de vedere al legislaţiei și trebuie să constituie un instrument de control parlamentar eficient, fără conotații politice.

Insistăm asupra oportunității de concretizare a atribuțiilor comisiilor de anchetă în partea ce ține de colectarea datelor în cazul unor dosare penale existente. În acest sens, atragem atenția asupra unei practici vicioase privind conținutul interpelărilor formulate de deputați. Astfel, conform informației prezentate de către Procuratura Generală, din numărul total de interpelări adresate de deputați în anul 2019, 16 au avut ca obiect solicitări privind oferirea informațiilor din cadrul cauzelor penale chiar dacă Regulamentul Parlamentului interzice acest lucru.

La fel, există problema răspunsurilor formulate evaziv de către cei audiați, care sunt exonerați de orice răspundere pentru informații neveridice. Frecvent, apar cazuri când informațiile solicitate erau prezentate de autoritățile publice cu depășirea termenelor indicate de comisie.

Reiterăm sugestia privind delimitarea expresă a cazurilor când audierile urmează a fi efectuate de plenul Parlamentului și când acestea pot fi efectuate în comisii.

O direcție prioritară reprezintă și clarificarea rolului plenului Parlamentului în procesul desfășurării audierilor parlamentare. Deși are și avantaje, și dezavantaje, ar fi oportun de examinat posibilitatea de a insera regula potrivit căreia toate recomandările rezultate din controlul parlamentar să fie aprobate în final în plenul Parlamentului.

La organizarea și desfășurarea audierilor comisiile întâmpină un șir de dificultăți. Chiar în etapa inițială apar probleme de ordin organizatoric. Când au loc audierile, consultantul din comisie este acela care pregătește întrebările pentru instituțiile raportoare, la fel și recomandările în final. Același consultant se ocupă și de momentele organizatorice și tehnice ale sălii, el asigură cu scaune, cu apă etc. Se pierde mult timp și efort din partea consultanților din comisie pentru pregătirea unei audieri publice. Urmează a se reglementa și clarifica aceste momente organizatorice, cine va fi


26

responsabil de aceasta, ce subdiviziune din Parlament se va ocupa de organizarea audierii și va asigura participanții cu toate cele necesare. Tot aici notăm lipsa în Parlament a unor încăperi speciale unde ar putea fi examinate rapoartele și informațiile cu caracter secret.

3.2.2. Supravegherea exercitată de către deputați (art. 112–119, art. 122–125)


O problemă care persistă de mai mulți ani și asupra căreia am atras atenția și în rapoartele anterioa-re sunt răspunsurile întârziate, formale sau chiar lipsa răspunsurilor din partea autorităților publice la întrebările și interpelările deputaților.

Concluzia ce rezultă din aceste interviuri este că Regulamentul Parlamentului urmează a fi re-vizuit în scopul eficientizării întrebărilor și interpelărilor ca instrumente ale controlului parla-mentar; se impune și instituirea unor sancțiuni pentru ignorarea sau oferirea unor răspunsuri formale la întrebările și interpelările deputaților.

3.2.3. Exercitarea controlului parlamentar privind executarea legilor (art. 111)

Ca urmare a adoptării la 07.02.2018 a Hotărârii Biroului permanent nr. 2 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare ex-post privind implementarea actelor legislative, în activitatea din domeniul controlului parlamentar a fost introdus un nou instrument și anume evaluarea ex-post privind implementarea actelor legislative. Astfel, au fost instituite două modalități ale analizei ex-post: analiza juridică și analiza de impact. În ce privește analiza juridică, aceasta urmărește să fie aprobate toate actele normative pentru executarea și implementarea legii, verifică dacă au apărut sau nu anumite disfuncționalități de ordin juridic la aplicarea în practică a legii, dacă normele legii au făcut obiectul unor contestări și litigii în instanțele de judecată. Al doilea aspect evaluat ține de impactul legii, eficiența acesteia, dacă legea și-a atins sau nu scopul și obiectivele trasate. Dacă în primul caz analiza juridică poate fi efectuată de către subdiviziunea juridică a Parlamentului, atunci, în cel de-al doilea caz, analiza de impact se efectuează de către comisiile parlamentare de profil în baza datelor furnizate de autoritățile publice subordonate Guvernului.

Totuși, potrivit practicii țărilor membre ale UE, analiza de impact al actelor legislative trebu-ie efectuată de către Guvern.

Controlul parlamentar este unul dintre principiile fundamentale ale democrației. Parlamentul, în susținerea acestui principiu, a adoptat mai multe acte legislative, printre care Legea nr. 797/1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, dar și Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, care reglementează atribuțiile Guvernului în sensul asigurării executării actelor legislative ale Par-lamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova și a prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Astfel, în vederea responsabilizării Guvernului în acțiunile sale și asigurării că acesta implementează politicile în conformitate cu legile și bugetul adoptat de Parlament, în anul 2019, Biroul permanent al Parlamentului Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 36/2019 privind aprobarea planului ex-post al actelor legislative, programate pentru anul 2019.

Dacă în partea ce ține de politic, controlul parlamentar a stagnat în anul de referință, atunci în partea ce ține de exercitarea controlului ex-post de către subdiviziunile Secretariatului Parlamen-tului a crescut semnificativ. Astfel, asupra legilor adoptate anterior, în temeiul art. 2 al Hotărârii menționate, Direcția generală juridică a elaborat și a prezentat comisiilor permanente de profil 44


27

(față de 18 în 2018) de rapoarte de evaluare ex-post juridice asupra organizării executării legilor, unde au fost sesizate aspectele juridice privind actele legislative evaluate/analizate prin verificarea:

- prezenței actelor normative necesare pentru organizarea executării și implementării actului legislativ;

- existenței anumitor obstacole de ordin juridic în aplicarea actului legislativ; - contestării la Curtea Constituțională a normelor conținute în actul legislativ.

Acestea sunt:

1. Legea nr. 184/2016 cu privire la contractele de garanție;

2. Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;

3. Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale;

4. Legea nr. 136/2016 privind statutul municipiului Chișinău;

5. Legea nr. 151/2017 cu privire la sistemul de adrese;

6. Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;

7. Legea nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor;

8. Legea nr. 150/2017 cu privire la Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară;

9. Legea nr. 161/2017 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război;

10. Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă;

11. Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică;

12. Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale;

13. Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică;

14. Legea nr. 7/2016 privind supravegherea pieței în ceea ce privește comercializarea produse-lor nealimentare;

15. Legea nr. 20/2016 cu privire la standardizarea națională;

16. Legea nr. 254/2016 cu privire la infrastructura națională de date spațiale;

17. Legea nr. 315/2016 privind prestațiile sociale pentru copii;

18. Legea metrologiei nr. 19/2016;

19. Legea nr. 209/2016 privind deșeurile;

20. Legea nr. 137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor;

21. Legea nr. 102/2017 cu privire la dispozitivele medicale;

22. Legea nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice;

23. Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

24. Legea nr. 76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești;

25. Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației;

26. Legea nr. 244/2017 cu privire la comitetele sectoriale pentru formare profesională;

27. Legea nr. 215/2016 cu privire la tineret;


28

28. Legea nr. 114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală;

29. Legea cinematografiei nr. 116/2014;

30. Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014;

31. Legea nr. 143/2014 privind regimul articolelor pirotehnice;

32. Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic;

33. Legea nr. 157/2014 despre încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare de consum;

34. Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării;

35. Codul transporturilor rutiere nr. 150/2014;

36. Legea nr. 128/2014 privind performanța energetică a clădirilor;

37. Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

38. Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe;

39. Legea nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați;

40. Legea nr. 137/2015 cu privire la mediere;

41. Legea nr. 219/2015 privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operații internaționale;

42. Legea nr. 174/2014 cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului Național unic pentru apelurile de urgență 112;

43. Legea nr. 44/2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

44. Legea nr. 151/2015 cu privire la Agentul guvernamental.

Sintetizând datele expuse, potrivit evaluărilor ex-post de impact se conturează următorul tablou referitor la gradul de realizare a legilor:

- 13 acte legislative au gradul de realizare de 100%;

- 28 de acte legislative au fost realizate în proporție de la 50% până la 99%;

- 2 acte legislative au gradul de realizare de sub 50%;

- 1 act legislativ nu a fost realizat.

Spre exemplu:

1. Controlul ex-post juridic asupra implementării Legii nr. 150/2017 cu privire la Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară a constatat că legea nu este executată până în prezent. De asemenea, nu sunt aprobate actele subordonate necesare implementării Legii nr. 150/2017. Unul din motivele nerealizării Legii constă în lipsa mijloacelor financi-are necesare elaborării Sistemului Informațional Automatizat „Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară”. Întrucât termenul de executare a prevederilor Legii nr. 150/2017 a expirat la 04.05.2018, Comisia agricultură și industrie alimentară urmează să solicite Guvernului, Agenției Relații Funciare și Cadastru din cadrul Agenției Servicii Publice să întreprindă măsuri pentru asigurarea executării dispozițiilor Legii nr. 150/2017.

2. Cu referire la implementarea prevederilor Legii nr. 143/2014 privind regimul articolelor pirotehnice, care are gradul de realizare de 10%, este menționat în raport că în procesul executării și implementării Legii nr. 143/2014, au fost depistate obstacole de ordin juridic


29

în vederea elaborării și aprobării actelor normative necesare implementării legii. Dat fiind faptul constatării unui vid legislativ, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică urmează să organizeze audieri publice în scopul înlăturării lacunelor și să determine acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către Guvern în vederea realizării Legii privind regimul articolelor pirotehnice nr. 143/2014. Modificările de ordin instituțional au făcut imposibilă implementarea actului evaluat din cauza suprapunerii de competențe dintre Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În acest context, menționăm că, în baza Hotărârii Biroului permanent menționate, au fost elaborate de către Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media două evaluări ex-post de impact al Legii nr. 215/2016 cu privire la tineret și al Legii cinematografiei nr. 116/2014.

În cadrul interviurilor cu funcționarii Secretariatului Parlamentului implicați în procesul de control parlamentar, s-a constatat că pe intern, Direcția generală juridică a înaintat o serie de propuneri pertinente de îmbunătățire a procesului realizării funcției de control parlamentar a Parlamentului, după cum urmează:

1. Cu referire la implementarea întocmai a Hotărârii Biroului permanent nr. 2/2018, s-au con-statat deficiențe în partea ce ține de nerespectarea termenelor prevăzute pentru aprobarea de către Biroul permanent a planului de evaluare ex-post. Tot în acest sens, s-a constatat și depășirea termenului pentru aprobarea planului menționat de către Biroul permanent. În pofida rigorilor înaintate de Metodologia de evaluare ex-post, prin care se stabilește regula de aprobare a planului de evaluare ex-post la începutul fiecărei sesiunii, realizarea acestei acțiuni a fost posibilă abia la data de 4 decembrie 2019, când Biroul permanent a aprobat Hotărârea nr. 36 privind aprobarea Planului de evaluare ex-post a actelor legislative pentru 2019. În sensul evitării pe viitor a unor astfel de situații, a fost propus ca planul de evaluare ex-post a actelor legislative pentru sesiunea următoare/anul următor să fie aprobat în pe-rioada sesiunii anterioare/anului anterior. Prezenta propunere are ca temei raționamente de ordin practic, dat fiind faptul că unele autorități publice refuză să prezinte în termen sau în general nu prezintă informațiile necesare întocmirii rapoartelor ex-post juridice și rapoartelor ex-post de impact, argumentând refuzul prin faptul lipsei Planului aprobat de Biroul permanent.

2. La fel, s-a propus ca comisiile permanente, în procesul selectării actelor legislative pentru a fi supuse evaluării ex-post de impact, să nu propună acte legislative a căror implementare nu este realizată, fapt constatat în raportul de evaluare ex-post juridic. Ca alternativă, aceste acte legislative urmează a fi supuse audierilor publice de către comisiile permanente, în temeiul art. 126, alin. (2) din Regulamentul Parlamentului, în vederea asigurării implementării depline a legilor.

3. S-a atras atenția că Planul de evaluare ex-post de impact al actelor legislative nu trebuie confundat cu Planul audierilor publice ale comisiilor permanente, ci trebuie să fie două documente diferite.

4. La înaintarea propunerilor de către comisiile permanente privind legile care urmează a fi supuse evaluării ex-post de impact urmează a fi atrasă o atenție sporită asupra prevede-rilor pct. 2.5.2 din Metodologia de evaluare ex-post, potrivit căreia evaluarea ex-post de impact al actului legislativ urmează a fi efectuată după trei ani de la intrarea în vigoare a actului legislativ respectiv. Impunerea respectării unui termen de minimum trei ani de implementare a unui act legislativ oferă legiuitorului o viziune mai largă asupra efectelor reale ale implementării actului respectiv.


30

În cadrul interviurilor realizate cu consultanții din cadrul comisiilor parlamentare, implicați nemij-locit în efectuarea analizelor de impact, toți au menționat că la acest capitol se atestă o colabora-re defectuoasă între Parlament și Guvern, din cauza informației insuficiente prezentate comisiilor de profil ale Parlamentului de către funcționarii Guvernului, precum și din cauza lipsei memoriei instituționale ca urmare a remanierilor guvernamentale care au avut loc în anul 2019.

3.2.4. Rapoartele anuale ale Guvernului și ale autorităților publice (art. 127–128)


Deși Guvernul și autoritățile publice transmit rapoartele lor Parlamentului, acesta din urmă nu are capacitatea de a le studia și analiza. Cadrul legal actual nu prevede expres ce se întâmplă cu un raport prezentat Parlamentului, dacă este sau nu diseminat acesta în comisii, către Direcția generală juridică, dacă este sau nu analizat de către comisiile parlamentare etc.

În ceea ce ține de recomandarea anterioară privind instituirea unei comisii separate care se va ocu-pa de controlul finanțelor publice, la 31.05.2018 a fost adoptată Legea nr. 93 pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului, prin care a fost instituită o nouă comisie permanen-tă, și anume Comisia de control al finanțelor publice, care are drept obiectiv principal examina-rea rapoartelor Curții de Conturi, începând activitatea efectivă din iulie 2019. Pe lângă activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, comisia a audiat în decembrie 2019 Raportul auditului conformității procesului de privatizare a Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”.

Una dintre propunerile rezultate din interviuri indică asupra necesității de examinare concomitentă în Parlament a celor două rapoarte: raportul Curții de Conturi privind executarea bugetului și raportul Guvernului privind executarea bugetului. Aceste rapoarte trebuie să fie examinate împreună, la pachet, întrucât e vorba de gestiunea banilor publici.

31

IV. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

4.1. ConcluziiÎn domeniul controlului parlamentar, se atestă o stagnare a funcției date în anul 2019 în comparație cu anii precedenți, iar marea majoritate a recomandărilor anterioare la acest subiect nu au fost luate în considerare. Mai mult ca atât, nu au fost înregistrate progrese în domeniul consolidării normative a instrumentelor de control parlamentar.

Ca urmare a celor relatate mai sus, se impune reiterarea constatărilor esențiale pentru acest raport:

1. În scopul îmbunătățirii controlului parlamentar în sfera controlului finanțelor publice, la 31.05.2018, a fost adoptată Legea nr. 93 pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului, prin care a fost instituită o nouă comisie permanentă, și anume Comisia de control al finanțelor publice (activează efectiv din iulie 2019), care are drept obiectiv principal examinarea rapoartelor Curții de Conturi.

2. Deși legislația Republicii Moldova prevede mai multe instrumente și forme de control parlamentar, Parlamentul, organele de lucru ale acestuia și deputații nu folosesc pe deplin aceste pârghii constituționale pentru a exercita un control parlamentar real.

3. Ținem să menționăm că aprobarea programelor legislative în vederea implementării Acordului de asociere are rolul de a ordona activitatea Parlamentului. Acesta nu trebuie să mai continue practica vicioasă a examinării și adoptării proiectelor de legi urgente sau prioritare, care afectează calitatea și, prin urmare, aplicarea eficientă a legii. Aprobarea programelor legislative îi va permite examinarea și adoptarea proiectelor de legi planificate din timp, cu respectarea principiilor transparenței și participării. Conceptual, programul legislativ urmează să cuprindă și compartimente dedicate controlului parlamentar, care include controlul asupra modului de executare a legilor, audierea rapoartelor Guvernului și ale altor autorități centrale, iar instituționalizarea unor astfel de proceduri este de responsabilitatea Parlamentului.

4. Lipsa unui cadru legal complet în partea definirii în mod corespunzător a competențelor de control ale Parlamentului și a descrierii clare a procedurilor de lucru în cadrul exercitării controlului parlamentar (inclusiv stagnarea procesului de adoptare în lectura a doua a pro-iectului Codului regulilor și procedurilor parlamentare nr. 374 din 02.11.2018).

5. Întrebările și interpelările deputaților, ca instrumente ale controlului parlamentar, de multe ori sunt ineficiente, dat fiind faptul că răspunsurile celor vizați sunt incomplete, evazive, formale și deseori expediate cu depășirea termenului stabilit.

6. Lipsa cadrului legal ce ține de sancționarea factorilor de decizie care furnizează deputaților, comisiilor de anchetă informații neveridice, incomplete sau eronate duce la imposibilitatea realizării adecvate a mandatului acestora. (Vezi cazul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de puci anticonstituțional întreprinsă de Partidul Democrat din Moldova prin intermediul Curții Constituționale și al Procuraturii Generale.)

7. Lipsa cadrului legal ce ține de sancționarea membrilor Guvernului pentru nerespectarea obligației de a răspunde la întrebările și interpelările deputaților.


32

8. Lipsa normelor exhaustive ce se referă la procedurile de audieri parlamentare, cum ar fi:

- tipurile audierilor și condițiile de inițiere a acestora;

- descrierea cazurilor în care audierile se efectuează de comisiile parlamentare și/sau de către plenul Parlamentului;

- finalitatea audierilor parlamentare, inclusiv monitorizarea recomandărilor pe marginea acestora.

9. Lipsa în Parlament a unor încăperi speciale unde ar putea fi examinate rapoartele și informațiile cu caracter secret.

10. Din cauza lipsei cadrului de reglementare și a mecanismului de monitorizare, Parlamentul și comisiile parlamentare, în urma audierilor publice, nu pot urmări gradul de implementa-re a recomandărilor efectuate.

11. Prevederile legale ce se referă la obligația unor autorități publice de a prezenta rapoarte Parlamentului, precum și la forma acestor rapoarte sunt incomplete, iar unele situații nu sunt descrise în general, cum ar fi:

- conținutul și forma raportului prezentat Parlamentului;

- nu este prevăzut expres dacă rapoartele sunt examinate doar în comisia de profil sau și în plen;

- cine și cum monitorizează implementarea recomandărilor formulate pe marginea raportului etc.

12. Plasarea incompletă sau chiar lipsa informației pe site-ul oficial al Parlamentului (www.parlament.md) despre activitatea de control parlamentar.

4.2. RecomandăriChiar dacă proiectul Codului regulilor și procedurilor parlamentare nr. 374 din 02.11.2018 include o bună parte a recomandărilor formulate în rapoartele anterioare privind controlul parlamentar, având în vedere că acesta nu a fost încă adoptat în lectură finală, considerăm oportună reiterarea recomandărilor generate de problemele întâmpinate în cadrul activităților de control parlamentar:

1. Descrierea în Regulamentul Parlamentului și în alte acte normative, inclusiv interne, a unei proceduri clare privind controlul parlamentar, care să acopere toate dimensiunile desfășurării acestuia (audieri, moțiuni, comisii de anchetă etc.).

2. Revizuirea cadrului legal în scopul eficientizării instrumentului de întrebări și interpelări, prin stabilirea în legislație a mecanismelor de responsabilizare a factorilor de decizie ai autorităților de resort, inclusiv instituirea răspunderii administrative sau penale pentru ignorarea sau prezentarea unor răspunsuri formale la întrebările și interpelările deputaților.

3. Stabilirea de către Parlament a unei periodicități (o dată pe lună sau trimestru etc.) pen-tru dedicarea ședinței Parlamentului în exclusivitate activității Guvernului, bazându-ne pe exemplele și modelele țărilor europene.

4. Reglementarea din punct de vedere procedural a modalității de desfășurare a anchetelor parlamentare pentru ca acestea să constituie un instrument de control parlamentar eficient, fără conotații politice, cu atribuții foarte clare pentru comisiile de anchetă.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

33

5. Stabilirea expresă în Regulamentul Parlamentului a rolului primordial și principal al comisiilor parlamentare în efectuarea audierilor parlamentare, acestea reprezentând un instrument important în exercitarea controlului parlamentar.

6. Stabilirea în Regulamentul Parlamentului a distincțiilor clare între formele audierilor și anume: audierile legislative, de supraveghere și de anchetă.

7. Intensificarea evaluărilor ex-post efectuate asupra actelor normative adoptate.

8. Reglementarea în legislație a unui model unic al conținutului tuturor rapoartelor prezenta-te în Parlament de către autoritățile subordonate acestuia și alte autorități publice.

9. Stabilirea expresă în Regulamentul Parlamentului a interdicției privind adoptarea rapoar-telor de alternativă, în cazul comisiilor de anchetă, ci doar a opiniilor separate ale unor membri ai acestei comisii.

10. Stabilirea obligativității pentru Secretariatul Parlamentului, deputați și comisiile parlamentare a publicării pe pagina oficială (www.parlament.md) a acțiunilor ce se referă la efectuarea audierilor parlamentare, precum și a altor acțiuni ce țin de controlul parlamentar.

11. Instituirea de către Parlament a unui mecanism care ar stabili la începutul fiecărei sesiuni parlamentare aprobarea și publicarea pe pagina oficială (www.parlament.md) a listei de legi care vor fi evaluate de comisiile parlamentare responsabile. Aceasta va oferi societății civile posibilitatea să se implice în procesul de evaluare.

34

V. ABREVIERI

FP – fracțiune parlamentară

HP – Hotărârea Parlamentului

CJNI – Comisia juridică numiri și imunități

CPEIE – Comisia politică externă și integrare europeană

CDORI – Comisia drepturile omului și relații interetnice

CPSSF – Comisia protecție socială, sănătate și familie

CCECTSMM – Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media

CEBF – Comisia economie, buget și finanțe

CSNAOP – Comisia securitate națională, apărare și ordine publică

CAIA – Comisia agricultură și industrie alimentară

CAPDRMSC – Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice

CCFP – Comisia de control al finanțelor publice

EX-ANTE – analiza efectuată în etapa de elaborare a politicii publice, care apreciază impactul po-tenţial al unei politici publice

EX-POST – analiza rezultatelor reale ale unei intervenţii de politici publice finalizate, care permite înţelegerea factorilor de succes sau eșec și a impactului mai vast al politicilor publice

35

VI. ANEXE

Lista funcționarilor parlamentari cu care au avut loc interviuri pe marginea exercitării controlului Parlamentar în 2019

1. Olga Ojog – Consultant principal, Comisia protecție socială, sănătate și familie.

2. Mariana Spoialo – Consultant principal, Comisia de control al finanțelor publice.

3. Irina Nirco – Consultant principal, Comisia economie, buget și finanțe.

4. Tatiana Morari – Consultant principal, Comisia economie, buget și finanțe.

5. Igor Fondos – Consultant principal, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică.

6. Amelia Țurcanu – Consultant principal, Comisia protecție socială, sănătate și familie.

7. Tatiana Baimastruc – Consultant principal, Comisia mediu și dezvoltare regională.

8. Tatiana Nastas – Consultant principal, Comisia agricultură, și industrie alimentară.

9. Vera Onică – Consultant principal, Comisia drepturile omului și relații internaționale.

10. Ecaterina Vornicescu – Consultant principal, Comisia drepturile omului și relații internaționale.

11. Anna Frunză – Consultant principal, Comisia mediu și dezvoltare regională.

12. Alexandru Lașco – Consultant principal, Comisia politică externă și integrare europeană.

13. Constantin Butnaru – Consultant principal, Comisia politică externă și integrare europeană.

14. Evelina Bubuiuc – Șef, Direcția generală documentare parlamentară

15. Ion Creangă – Șef, Direcția generală juridică

16. Radu Radu – Consultant principal, Direcția generală Juridică.

Subiectele care au stat la baza interviurilor au fost întrebările din anexa la Metodologia de evaluare.


36

Lista de întrebări abordate în cadrul interviurilor

1. Care din mecanismele instituției de control parlamentar existente nu funcționează și de ce?

2. Există careva documente interne care ar îndruma funcționarii și deputații despre pașii necesari în realizarea funcției de control parlamentar?

3. Cum se organizează efectuarea analizei impactului de reglementare a legilor ex-post?

4. Care sunt problemele cu care se confruntă funcționarii/deputații în realizarea funcției de control parlamentar?

5. Sunt reglementate suficient mecanismele și instrumentele instituției controlului parlamentar?

6. Cum sunt valorificate instituțiile întrebărilor și interpelărilor, le considerați ca fiind instrumente eficiente sau nu?

7. Instituția moțiunilor este o pârghie eficientă pentru opoziție? De ce unele moțiuni nu au fost acceptate spre dezbatere în Parlament? Care sunt îndrumările reglementate pentru formularea unei moțiuni?

8. Care sunt mecanismele de control parlamentar asupra angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului? Există o reglementare clară și suficientă?

9. Sunt suficient reglementate atribuțiile comisiilor de anchetă, mecanismelor de luare a decizii-lor? Care este impactul rezultatelor investigațiilor parlamentare?

10. Cum a evoluat în 2019 cadrul normativ ce reglementează instituția de control parlamentar?

11. Cum se schimbă de facto posibilitățile reale de exercitare a controlului parlamentar ale deputa-tului atunci când se află la putere față de perioada când ajunge în opoziție?

Asociația Promo-LEXMitropolit Petru Movilă 23/13Chișinău, Republica Moldova

tel./fax: + 373 / 22 45 00 24, 44 96 26e-mail: [email protected], web: www.promolex.md, www.monitor.md

MONITORIZAREA MODULUI DE REALIZARE A CONTROLULUI ... · vernul și cu alte autorități publice,...

Documents

Transcript of MONITORIZAREA MODULUI DE REALIZARE A CONTROLULUI ... · vernul și cu alte autorități publice,...