PROIECT MONED I CREDIT

Ce reprezint moneda electronic : un nou instrument de schimb sau doar o faz n procesul de dematerializare a banilor?

Din punct de vedere etimologic, cuvntul moned provine din latinescul moneta, participiul trecut feminine al verbului moneo ,care nseamn a prevesti, a avertiza. Conform legendei, prima monetrie roman a funcionat o vreme n templul de pe Capitoliul din Roma dedicate zeiei Juno sau Junona(soia lui Jupiter) ,care este numit n scrierile vremii Juno-Moneta, plecnd de la capacitile atribuite, de a prezice evenimentele (trimiterea fiind fcuta la prezicerea atacului galilor asupra Romei). Aici se pare c au fost batute piese de metal pentru a celebra victoria Romei asupra regelui Epirului in anul 275 .Hr. Asupra momentului apariiei monedei s-au emis preri diverse. Din punct de vedere al coninutului economic, moneda a aprut ca mijlocitor al schimbului. Aparitia ei s-a datorat nevoii comunitilor omenesti de a ntrebuina un mijloc de nlesnire a schimbului de bunuri. Cnd i-au dat seama c schimbul n natur devenise incomod, ei au inventat moneda, adic o marfa intermediar acceptat de toata lumea. Intercorelarea monedei n procesul schimbului de bunuri sau servicii s-a fcut prin activitai de vnzare-cumprare. Ipoteza apariiei monedei ca etalon de valoare pornete de la ideea c moneda nu a servit ntotdeauna la elaborarea unor ierarhii ale valorii economice. Necesitatea crerii ei s-a datorat nevoii de a descoperi un instrument de msurare a valorii, devenit indispensabil n economia de schimb la un moment dat. Moneda a constituit substanial la patromoniul de valori al omenirii n cursul mileniului. Fiind n primul rnd un instrument socio-economic, indispensabil oricrei economii, ea a reprezentat o instituie istorica, evoluia monedei urmnd cu fidelitate evoluia uman.In sens strict,noiunea de ban nu se identific cu cea de moneda, cea dintai fiind pe de o parte mai cuprinzatoare, iar pe de alta parte ,mult mai veche; banii reprezint o denumire generic pentru toate felurile de moned si semn de valoare,n timp ce moneda reprezint doar un anumit tip de bani.In acceptiune stricta, restrictiva,moneda reprezinta doar o parte a banilor-piesele metalice-indiferent daca au valoare proprie deplina sau nu( aceasta este inferioara valorii nominale) . moneda este o piesa metalica ,de o anumita forma,dimensiune,greutate,dintr-un anumit aliaj,cu puritate prestabilita(cu un anumit titlu),cu insemne specific,care circula ca bani intr0un areal dat, pe baza unui accord de vointa sau impusa, fiind emisa(batuta) de catre o autoritate monetare. In prezent insa , termenul de moneda se foloseste in inteles larg, cuprinzand si biletele de banca si banii de cont si astfel ,notiunile de bani si moneda pot fi considerate ca fiind similare. Moneda este definita cel mai adesea prin functiile sale ;este vorba deci de o definitie functional(numita si tranzactionala); o asemenea definitie raspunde la intrebarea:La ce foloseste moneda. In acest sens moneda este un mijloc de schimb, este folosita drept etalon al valorii(functie de masurare a valorii) si ca rezerva de valoare(prezervare a valorii). Orice bun care indeplineste aceste functii este moneda. Intr-o definitie mai cuprinzatoare, banii sunt un instrument social, o forma particulara imediata mobilizabila a unei parti din avutia sociala, o intruchipare transmisibila omnivalenta a aputerii de cumparare,care confera detinatorului dreptul suveran de a dispune asupra bunurilor si serviciilor. Dematerializarea monedei, se explica nu numai prin demonetizarea aurului, ci si prin inlocuirea progresiva a numeralului cu banii de cont, bani fara o existenta fizica, exterioara. Aceasta a doua componenta a procesului dematerializarii monedei are semnificatii importante si evolueaza si ea deosebit de intens in ultimii ani, aflandu-se in legatura cu progresele realizate in domeniul calculatoarelor si extinderea folosirii lor in cadrul sistemului monetar si in viata economica sociala. O asemenea evolutie a fost anticipata de economistii din perioada interbelica. Dematerializarea monedei este interpretata diferit. Unii economisti sustin ca reprezentarile doctrinare formulate in conditiile circulatiei monedei materiale sunt lipsite acum de orice temei. Se impune renuntarea la vechile reprezentari teoretice si crearea unui edificiu doctrinar nou, reflex al monedei dematerializate. Economistul elvetian Bernard Ichmitt in Aurul, dolarul si moneda internationala mentiona: In timp ce economistii studiau legile monedei materiale, monedele in circulatie si-au schimbat imperceptibil natura, iar teoria din ce in ce mai exacta fata de moneda de aur si argint a pierdut obiectul sau. Moneda moderna, nu-i o simpla transformare a monedei materiale, ci totala sa negare. Dimpotriva, alti economisti, precum J. Ruff sau Anghel Rugina sustin ca intre monedele vechi si cele noi exista si elemente comune, ca banii nu au pierdut orice legatura cu aurul. In acelasi context, economistul francez Bernard Daste sublinia: moneda metalica a disparut din circulatie inca din primul Razboi Mondial. Ar fi insa o eroare sa se creada ca aurul si-a terminat cariera. Faimosul metal continua sa-si exercite mirajele sale. In relatiile dintre state unde increderea nu se impune doar in virtutea legilor care proclama cursul fortat, aurul ramane unul dintre suporturile importante ale realtiilor monetare. In doctrina Marxista s-a fundamentat teoria baniilor marfa, a banilor care au decurs dintr-o selectie din lumea marfurilor, a unei marfi, in final a aurului in rolul de echivalent general. In afara de banii-marfa Marx a avut in vedere si alte forme de bani precum si alte cai de geneza a banilor. Instrumentele monetare s-au evidentiat in practica schimburilor in mod succesiv,inlocuindu-se unele pe altele,in functie de necesitatile concrete ale etapelor strabatute de economiiilor statelor lumii. Intalnim astfel: moneda efectiva sau manuala,moneda conventionala,moneda de calcul,moneda de cont sau bancara,moneda de credit sau bancnota,moneda divizionara,moneda fiduciara,moneda universala,moneda de metal, moneda electronica. Moneda electronica reprezinta valoare monetara stocata electronic, inclusiv magnetic, reprezentand o creanta asupra emitentului, emisa la primirea fondurilor in scopul efectuarii de operatiuni de plata si care este acceptata de o persoana, alta decat emitentul de moneda electronica . emitentul de moneda electronica. Instrumentul de plat de tip moned electronic reprezint un mijloc de plat. Ca i bancnotele i monedele, moneda electronic poate fi utilizat pentru plata bunurilor i a serviciilor n magazine, supermaketuri sau n alte locuri. Moneda electronic poate fi stocat pe anumite dispozitive electronice i poate fi ncrcat de la un automat de bani, de la un terminal situat n magazin sau de pe Internet. ndeplinete aceleai funcii ca i numerarul: poate fi utilizat pentru cumprarea bunurilor i a serviciilor, poate fi schimbat contra unei sume n numerar, poate fi transmis de la o persoan la alta. Moneda electronica este reprezentata de card care este un intrument de plata bazat pe electronica ca alternativa a instrumentelor clasice de plata:numerarul si cecul. Detinatorul cardului are acces la o procedura de autorizare si plata speciala. Cardul inglobeaza in banda magnetica informatii standardizate ,securizate si individualizate care ,prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale permit accesul titularului la contul sau bancar. Trasaturile cardului:-este un instrument bancar multifunctional, inbinand caracteristicele unor instrumente de economisire de credit si de plata. Disponibilitatile din contul de carduri pot fi mobilizate prin actul platii,indiferent daca provine din resurse proprii ale titularului sau dintr-o linie de credit negociata cu banca;-este un instrument personalizat. Fiecare titular in parte are propriul card;-este un instrument de credit/plata universal care poate fi utilizat pentru efectuarea succesiva a unor operatiuni nelimitate din punct de vedere numeric spre deosebire de cec, care este un instrument obiectivizat, putand di folosit pentru o singura operatiune;-este un instrument care ofera informatii succesive pentru efectuarea platii si prezinta capacitati de stocare a datelor cu privire la tranzactii. In prezent ,cardul este cel mai modern si unul dintre cele mai utilizat intrument de plati si de credit din intreaga lume. Daca in cazul instrumentelor de plata pe suport de hartie(cecuri,ordine de plata) decontarea are loc la nivelul caselor de corporatii( sucursale BNR), in cazul cardurilor ,sistemul de docntare se realizeaza la nivel intern. Aceste sisteme sunt patronate de marile corporatii de carduri la care sunt afiliate banci din intreaga lume. Data fiind componenta electronica si utilizarea larga a cardurilor, emitentii intrumentelor de plata respective au anumite responsabilitati privind confectionarea materiala si informatii minime pe care trebuie sa le posede un card. Ei trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici comune: fabricarea din material plastic cu aceleasi dimensiuni,indiferent de emitent(in conformitate cu standardele ISO 7810 si ISO 7813) iar pe fata si pe verso-ul cardului trebuie sa se gaseasca anumite informatii despre client si despre banca. In scopul reducerii posibilitatilor de frauda,au fost introduse alte masuri de protectie cum ar fi obligativitatea hologramei pe fata cardului. Sistemul monetar a evoluat permanent,perfectionarea lui parcurgand cronologic faza formelor primitive a monedelor metalice, apoi cea suprema a biletelor de banca si a cecului.culminand cu faza actuala a monedei electronice. In prezent ,se manifesta tot mai accentuat tendinta inlaturarii din circulatie a monedei efective ,manuale, si mentinerea numai a unitatii monetare, adica a monedei scripturale care prezinta avantajul unei circulatii mai rapide, fara efort si risc de manipulare, constituind forma ideala de moneda. Banii sunt polite ale bogatiei sociale, ei simbolizand nu numai simple informatii despre valoare, ci si dreptul al o parte din avutia nationala. Spre deosebire de bancnote care erau polite asupra bancii centrale si spre deosebire de banii de hartie care reprezentau titluri de creanta emise asupra statului, moneda contemporana reprezinta o mixtura intre bancnote si banii de hartie si se constituie ca un titlu de creanta asupra bogatiei sociale, masei de marfuri si produse si nu ca un titlu de creanta asupra emitentului. Aceasta putere de cumparare abstracta pe care o reprezinta banii se transforma in mod real in marfuri si servicii in functie de realtiile dintre masa monetara din circulatie si cea a marfurilor si serviciilor, de evolutia preturilor. In concluzie, se poate spune ca, intr-adevar s-a produs un proces de dematerializare al monedei; intr-un anume sens a avut loc o puternica discontinuitate. Aceasta nu inseamna ca in domeniu nu exista si elemente de continuitate. Continuitatea rezida in aceea ca, in orice conditii, economia are nevoie de o anumita masa monetara, dependenta de masa marfurilor supuse realizarii si de viteza de circulatie a banilor. Altfel spus, legea ciculatiei banesti este valabila si actioneaza atat in conditiile monedei de metal pretios, cat si in conditiile monedei dematerializate (bancnote si bani de hartie). Ca atare, in doctrina monetara exista nu numai discontinuitate, ci si continuitate, ceea ce inseamna ca aspectele ale acestei doctrine, in conditiile prezentei in circulatie a banilor cu valoare intrinseca, sunt valabile si pentru moneda contemporana. Aceasta ar fi o replica la adresa opiniei lui Bernard Schmit, potrivit careia moneda contemporana ar fi opusul monedei clasice, totala sa negare. Teoria privind moneda contemporana ca titlu de creanta asupra bancii de emisiune a cedat locul teoriei monedei ca titlu de creanta asupra statului, ca titlu financiar pentru ca, incepand din anii `60, sa se afirme, prin aportul remarcabil al economistilor americani John Gurley si Eduard Shaw, conceptia privind moneda ca activ financiar specific in bilanturile agentilor economici, deosebit nu numai de activele reale, ci si de alte active financiare ce formeaza patrimoniul acestora. Prezentul cuprinde evenimente deosebite si inedite in privinta monedei. Are loc emisiunea de moneda in context international de catre FMI (sub denumirea DST) si de catre Sisitemul Monetar European (sub denumirea de ECU). Aceste monede de cont se afirma tot mai mult in cadrul mecanisemlor monetare actuale, fiind acceptate in structura rezevelor monetare si utilizate in multiple operatiuni pe pietele monetare si de capital. De asemnea, spectaculoasele progrese realizate in domeniul informatiei au ca efect disparitia suportului hartie al monedei scripturale, cartile electronice de plata si de credit inlocuind progresiv instrumentele clasice (cecurile). In sfarsit, prezentul ofer i alte motive de reflecie. S-a propus si o moneda supranationala, respectiv instalarea unui mecanism de compensare intre bancile centrale, bazat pe o moneda universala. Aceasta ar insemna crearea unei institutii monetare supranationala care sa emita o moneda considerata ca unicul activ pe care fiecare banca centrala il poate detine. Ar trebui ca fiecare natiune sa-si abandoneze autonomia in termeni de politica monetara, in avantajul institutiei monetare supranationale, ceea ce in contextul actual si chiar intr-o perspectiva indepartata, este greu de imaginat si cu atat mai dificil de infaptuit.

BIBLIOGRAFIE:

Vasile Turliuc-Politici monetare (Ed. Polirom, Iai, 2002)Vasile Turliuc-Moneda si credit(Ed.Junimea,Iasi,2011)Mihaela Tofan- Drept European,Integrarea Romaniei in structurile Uniunii Monetare Europene(Ed. Ch.Beck)

7