MOMENTELE SUBIECTULUI BUDULEA TAICHII

2
MOMENTELE SUBIECTULUI BUDULEA TAICHII Opera literară “Budulea Taichii” a fost publicată în anul 1880 în revista “Convorbiri literare”. Titlul este porecla pe care i-o dau colegii lui Huţu, de fapt o formulă de adresare tipic populară care aparţine lui Lepădat Budulea, tatăl băiatului. Autorul povesteşte mai multe momente din viaţa personajului principal, Mihai Budulea sau Huţu aşa cum era cunoscut de cei apropiaţi urmărind evoluţia acestuia din primii ani de şcoală până la realizarea sa deplină ca om. Scrierea aceasta este o operă epică întrucât autorul îşi exprimă indirect sentimentele sale de admiraţie faţă de Huţu prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Nuvela este o specie a genului epic în proza, mai întinsa decât schita, dar mai întinsa decât romanul, riguros construita, care un singur fir narativ, actiunea bazându-se pe un conflict puternic si având un numar redus de personaje bine individualizate. Parintele nuvelei românesti este considerat Ioan Slavici, autorul volumului „Novele din popor” (1881) din care fac parte „Moara cu noroc”, „Budulea Taichii”, „Gura satului”, „Popa Tanda”. Avand o actiune complexa naratiunea “Budulea Taichii”are si un numar mai mare de personaje prezentate in mediul lor de viata , cu obiceiurile si trasaturile lor de caracter. Ioan Slavici foloseste in aceasta opera literara toate modurile de expunere dominanta fiin naratiunea , prin descriere sunt reliefate direct unele din insusirile fizice sau morale ale personajului , iar dialogul are menirea de a dinamiza actiunea sau de a pune in evidenta unele trasaturi caracteristice ale personajelor prin felul lor de a vorbi , de a se manifesta . Actiunea nuvelei se caracterizeaza printr-o constructie epica riguroasa, un singur plan narativ, care se refera la formarea personalitati lui Hutu, devenit mai intai elevul Budulea Mihai, apoi ajuns protopop prin perseverenta si tenacitate, prin tarie de caracter si prin sarguinta. Nuvela e impartita in 7 capitole in care se prezinta intamplarile gradat, respectandu-se momentele subiectului. 1.Expozitiune. Mai întâi personajul narator şi-l aminteşte pe Huţu însoţindu-l pretutindeni pe tatăl lui, cimpoierul din

Transcript of MOMENTELE SUBIECTULUI BUDULEA TAICHII

Page 1: MOMENTELE SUBIECTULUI BUDULEA TAICHII

MOMENTELE SUBIECTULUI BUDULEA TAICHII Opera literară “Budulea Taichii” a fost publicată în anul 1880 în revista

“Convorbiri literare”.Titlul este porecla pe care i-o dau colegii lui Huţu, de fapt o formulă de

adresare tipic populară care aparţine lui Lepădat Budulea, tatăl băiatului.Autorul povesteşte mai multe momente din viaţa personajului principal, Mihai

Budulea sau Huţu aşa cum era cunoscut de cei apropiaţi urmărind evoluţia acestuia din primii ani de şcoală până la realizarea sa deplină ca om.

Scrierea aceasta este o operă epică întrucât autorul îşi exprimă indirect sentimentele sale de admiraţie faţă de Huţu prin intermediul acţiunii şi al personajelor.Nuvela este o specie a genului epic în proza, mai întinsa decât schita, dar mai întinsa decât romanul, riguros construita, care un singur fir narativ, actiunea bazându-se pe un conflict puternic si având un numar redus de personaje bine individualizate. Parintele nuvelei românesti este considerat Ioan Slavici, autorul volumului „Novele din popor” (1881) din care fac parte „Moara cu noroc”, „Budulea Taichii”, „Gura satului”, „Popa Tanda”.Avand o actiune complexa naratiunea “Budulea Taichii”are si un numar mai mare de personaje prezentate in mediul lor de viata  , cu obiceiurile si trasaturile lor de caracter. Ioan Slavici foloseste in aceasta opera literara toate modurile de expunere dominanta fiin naratiunea , prin descriere sunt reliefate direct unele  din insusirile fizice sau morale ale personajului , iar dialogul are menirea de a dinamiza actiunea sau de a pune in evidenta unele trasaturi caracteristice ale personajelor prin felul lor de a vorbi , de a se manifesta .Actiunea nuvelei se caracterizeaza printr-o constructie epica riguroasa, un singur plan narativ, care se refera la formarea personalitati lui Hutu, devenit mai intai elevul Budulea Mihai, apoi ajuns protopop prin perseverenta si tenacitate, prin tarie de caracter si prin sarguinta. Nuvela e impartita in 7 capitole in care se prezinta intamplarile gradat, respectandu-se momentele subiectului.

1.Expozitiune. Mai întâi personajul narator şi-l aminteşte pe Huţu însoţindu-l pretutindeni pe tatăl lui, cimpoierul din Cocorăşti prezent la toate petrecerile din sat apoi la şcoală în calitate de monitor.

2. Intriga. Deşi diferenţă ca vârstă între cei doi se leagă o prietenie sinceră şi durabilă, Huţu devenind model pentru celălalt.Mai târziu la îndemnul dascălului Clăiţă, Budulea îl trimite pe Huţu la şcoală în oraş ca să poată să ajungă dascăl în sat.

Astfel cei doi băieţi ajung colegi de şcoală iar Huţu stârneşte prin voinţa şi ambiţia sa admiraţia tuturor camarazilor săi dar şi pe a profesorului Wondracek.

Prietenia dintre cei doi băieţi devine mai puternică pentru că stau la aceeaşi gazdă unde Huţu se dovedeşte acelaşi copil liniştit,calculat,  harnic şi silitor. 3. Punctul culminant. Budulea cel bătrân venea des la oraş spre mare bucurie a copiilor, dar surpriza imensă pentru toţi a fost atunci când acesta a venit însoţit de dascălul Clăiţă şi de Buduleasa, nevasta sa care-l părăsise pe băiat când avea abia cinci ani. Reîntâlnirea dintre fiu şi mamă îi emoţionează pe cei prezenţi totul terminându-se cu lacrimi de regret sau bucurie.

Page 2: MOMENTELE SUBIECTULUI BUDULEA TAICHII

            Prin calităţile sale Huţu intră şi mai mult în graţiile profesorului Wondracek care-l foloseşte ca un băiat în clasă şi îl scuteşte astfel pe Budulea de multe cheltuieli.            4. Deznodamantul. Prinzând gustul învăţăturii Huţu hotărăşte să se preoţească şi îşi continuă studiile renunţând la ideea de a se face dascăl sau profesor.            După terminarea şcolii de preoţi merge să studieze în străinătate. Deşi ar fi putut să ocupe un loc important în erarhia bisericească, Huţu renunţă şi la gândul călugăriei şi se întoarce în sat, spre bucuria dascălului devine protopop şi se căsătoreşte cu Mili, una din fetele lui Clăiţă, având cu acesta un băiat, primul nepot al lui Budulea.