Pescuit la mare - momeli vii

Pescuit la mare - momeli vii

Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti si la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton. Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii. Cele mai des folosite sunt totusi momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si neagra, aterina, hamsia.

Rama de mare

Culoare: verzui inchis si maroniu.Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la 10 cm lungime.Habitat: traieste in apa marii afundata in zonele nisipoase.Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe zile.Cum o procuram: se intra in apa la adancimea de 60-80 cm.se sapa la cazma la adancimea de 10-20 cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru a scoate rama intreaga ea rupandu-se foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse (cili).

Garizii de piatra

Culoare: verde deschis.Dimensiuni:2-8 cm.lungime.Habitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare.Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 12 ore sau intr-un loc racoros si intunecos maxim 6 ore.Cum ii procuram: se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici.Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt vii. Acesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.

Garizii de nisip

Culoare: galbui spre bej deschis.Dimensiuni: 2-8cm lungime.Habitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase.Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 24 ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator.Cum ii procuram: plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la adancimea de 20-100 cm.Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. Acesti garizi nu se consuma de catre om avand foarte mult nisip in ei.

Scoica alba

Culoare: alb.Dimensiuni: cele mai mari exemplare ajung la 10-15 cm.Habitat: traieste in nisipul de pe fundul marii.Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa cu sare si se tine la frigider cateva zile.Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri.Folosinta: ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.

Scoica neagra-idem ca la scoica alba.

Aterina

Culoare: alb verzui.Dimensiuni: 5-12 cm.lungime.Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.Pastrare: la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic.Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade) cu ochi foarte mic.Folosinta: ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate speciile de peste rapitor din mare. Se poate consuma si de catre om.

Hamsia

Culoare: alb-argintiu.Dimensiuni: 5-10 cm. lungime.Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.Pastrare: la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade)cu ochi foarte mic.Folosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti rapitorii din mare. Se poate consuma si de catre om.

Larvele de libelule Chironomus plumons

Autor : George Dascalescu.Publicat la 2003-01-17. 476 vizite.

Denumite n mod eronat "larve de libelul", aceste larve aparin de fapt unor insecte numite nrai, din familia Chironomidae, familia Diptera. Din aceeai familie fac parte i narii i mutele.

Biologie

Exist mai multe specii n cadrul genului Chironomus, variind n mrime de la 2-3 mm pn la 20-30 mm lungime. Una dintre cele mai rspndite specii este Chironomus plumosus. Culorile variaz n mare msur n funcie de mediul n care triesc, ntlnindu-se subspecii de culoare verde, maro i chiar neagr.

Pe parcursul dezvoltrii lor chironomidele parcurg trei etape, de larv, pup i adult.

Larvele se dezvolt din ou minuscule, nvelite ntr-un material gelatinos. Au de obicei o culoare rou aprins, datorat abundenei hemoglobinei din corp (schimburile de gaze cu exteriorul se realizeaz prin piele). Capul este negru avnd ochi, antene i aparat bucal. Corpul este cilindric, mprit n segmente. Picioare au doar pe primul segment al corpului i pe ultimul. Larvele triesc pe fundul lacurilor i al rurilor uor curgtoare, n locurile cu acumulare de material organic, n ml. i construiesc n jur un adpost cilindric din secreii proprii de unde se hrnesc cu materiile organice din apropiere.

Odat dezvoltarea larvar terminat, insecta se ridic la suprafa i se transform n pup. n acest stadiu insecta este cea mai vulnerabil, fiind o prad uoar pentru peti i pasri.

Stadiul de pup nu dureaz mult, insecta adult prsind nveliul pentru a se ridica n aer mpreun cu mii de surate ale sale. n aer are loc i mperecherea, dup care femelele revin la suprafaa apei pentru a-i depune oule.

Pescuit

Se pare, dup rezultatele obinute la pescuit, ca aceste insecte sunt deosebit de atrgtoare pentru peti. Speciile de peti care prefer astfel de larve sunt ndeosebi ciprinidele (babuca, roioara, pltica, obletele) dar i petii rpitori n perioada de iarn (bibanul, ghiborul).

"Larvele de libelul" sunt extrem de fragile la folosirea lor la pescuit. Sunt subiri, i nu se preteaz dect la crlige maxim numrul 12. Uneori chiar spinul crligului le deterioreaz, un crlig fr spin fiind chiar mai indicat. Mrimea optim a crligului (din experiena personal) este 16-18. Prefer s folosesc crlige de culoare roie, care se camufleaz mai bine n buchetul de libelule, sau negre, de aceeai culoare cu a capului libelulei.

Prinderea n crlig se face puin napoia capului. Nu se nir pe crlig, precum rma, ci se prind transversal. De obicei se prind n crlig mai multe "libelule", n buchet.

Fiind foarte fragile sunt rupte de peti cu mare uurin. De aceea se prefera folosirea lor n sezoanele mai reci (sfritul toamnei nceputul primverii), cnd petii sunt mai puin activi.

"Libelulele" le gsim in mlul de pe fundul blilor puin adnci. Trecem cu o sit pe deasupra mlului, lund puin i din acesta. Strecuram apoi bine i cltim n ap pn cnd n sit vor rmne numai libelulele.

Fiind recoltate din ap, tot n ap e bine s le pstram, mpreun cu ml din care le-am luat. Oricum, nu vor rezista prea mult. Pn la locul de pescuit le inem n vat umed nvelit n hrtie, totul aezat ntr-o cutie de plastic cu capac, din care scoatem numai cte libelule ne trebuie pentru urmtoarea or de pescuit. La pescuitul la copc, iarna, va trebui s bgam cutia ntr-un buzunar interior al hainei, pentru a nu nghea.

Momeli naturale - rama

Ramele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si totodata una dintre cele mai prinzatoare. Aproape toate speciile de pesti apreciaza aceasta 'delicatesa' si de aceea foarte multe specii se pot prinde cu aceasta momeala. Modul de prindere in carlig difera de la o specie de peste la alta. Daca pentru biban sau caras e suficienta o bucata de rama in varful carligului, pentru mreana se recomanda ca rama sa acopere carligul si o portiune din fir. De cele mai multe ori o rama cu un capat lasat afara se zbate si atrage pestele mult mai bine decat o bucata de rama insirata pe carlig.

Nu omorati rama inainte de a o trage pe carlig pe motivul ca se zvarcoleste si nu o puteti intepa. O rama vie este cu mult mai tentanta pentru pesti decat una moarta. Verificati acest lucru intr-un acvariu.

De multe ori vara ramele sunt greu de gasit datorita secetei. De aceea va recomand sa adunati din primavara mai multe, pe care sa le pastrati intr-o cutie de tabla sau lemn, undeva intr-o pivnita, la racoare. Pot supravietui si la bloc pe balcon, daca nu sunt in bataia directa a soarelui si au pamantul in permanenta umezit. Cutia o umpleti cu 20 cm de pamant, printre care puneti frunze, chiar daca sunt verzi. Deasupra asterneti un strat de frunze si apoi un plastic care sa limiteze evaporarea apei. La 2-3 luni schimbati in totalitate pamantul. Puteti folosi la fel de bine si un acvariu pe post de cutie.

Ramele pe care le luati la pescuit puneti-le intr-o cutie din orice alt material decat metal. Aveti grija sa aiba pamant suficient si umezit. La locul de pescuit puneti-le la umbra, sau in barca in apa de pe fundul acesteia. Controlati-le din cand in cand, mai ales in zilele caniculare, pentru a nu ramane fara momeli.

Rama de gunoi rosie este una dintre cele mai 'prinzatoare' rame. Se gaseste pe terenurile umede cu gunoi de grajd, sub frunzele din parcuri dupa o ploaie puternica. Nu sta la adancime in pamant, ci in primii 10-15 cm. Sunt lungi de pana la 10 cm, avand o culoare rosie si dungi subtiri galbene transversale. Nu rezista prea mult pe carlig, maxim 20 minute, dupa care trebuie schimbate. Sunt extrem de agreeate de caras, platica, rosioara, babusca, crap.

Ramele de nisip se gasesc in malurile raurilor de ses nisipoase. Sunt subtiri, nu prea mari (max 5 cm) si foarte fragile. Nu supravietuiesc decat unei singure trasaturi a pestelui, dupa care trebuie schimbate.

Ramele albe de gradina au o culoare caracteristica, alb-roz. Sunt si mai groase decat celelalte rame, dar si fragile. Sunt excelente la pescuitul carasului, crapului mare. Trebuie pastrate cu mare grija, deoarece sunt cele mai sensibile dintre rame.

Ramele rosii de gradina sunt cele mai comune rame. Se gasesc cel mai bine dupa o ploaie care le inunda galeriile. Merg bine la aproape toate speciile de pesti.

Ramele negre de balta (rame serpesti) se gasesc in namolul de la marginea baltilor si lacurilor. Au o culoare neagra-verzuie, sunt aspre la pipait si de dimensiuni mari (20 - 30 cm). Au o mare rezistenta, supravietuind pe carlig ore intregi. Sunt o momeala eficienta in Dunare la pescuitul somnului.

Momeli naturale - viermusii

Sunt una dintre cele mai bune momeli pentru pestii pasnici. Dau rezultate n tot timpul anului, chiar si atunci cand alte momeli naturale nu au efect.

In functie de specia de muste a caror larve sunt, viermusii vor fi mai mari (1cm lungime, 2-3mm diametru), sau mai mici. Odata obtinuti, ii folosim in functie de talia pestilor cautati. Astfel, la pescuitul obletilor punem un singur vierme mic, pe cand la platica unul mare sau un buchet de viermi mai mici.

Cum ii obtinem?

Nu va ganditi sa-i adunati de pe cadavre de animale. Puteti lua vreo boala de care sa nu mai scapati multa vreme. Puteti sa ii cumparati, solutia aceasta fiind cea mai eleganta dar si cea mai scumpa. In plus, nu gasiti intotdeauna ceea ce cautati (viermusii sunt ori prea mari, ori prea mici). Cel mai bine este sa vi-i faceti singuri, mai ales vara.

Aveti nevoie de cateva cutii de bere si de niste pestisori de la partidele de pescuit anterioare. Taiati capacul unei cutii de bere si legati cutia de partea superioara cu o sarma. Cu ajutorul acesteia agatati cutia intr-un loc care sa nu fie in bataia directa a soarelui. Puneti in cutie un pestisor, de preferat cu burta deschisa. Mustele il vor repera imediat si isi vor depune ouale din care in 1-2 zile vor iesi viermusii. Pe masura ce acestia se maresc, dati-le sa manance cate un pestisor. Nu le dati mai mult decat pot manca intr-o zi, pentru ca pestisorul sa nu se strice si sa miroasa. Dupa 3-4 zile viermusii ajung la 5-6 mm lungime, dimensiune cu care se poate pescui cu ei.

Cum ii pastram?

In frigider, intr-un borcan de 400 - 800 grame, in malai (daca va suporta sotia). Puneti-i la frigider cu 2-3 zile inainte de a se transforma in pupe (5-6 zile de hranire intensa dupa iesirea din oua, la temperatura de 25 de grade), ca sa nu aveti surprize neplacute cand vreti sa plecati la pescuit si nu mai gasiti viermusi, ci muste. La 4-5 grade viermusii raman fara sa se transforme in pupe aproape doua saptamani.