ProiectAnexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. din 2016

Programul de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldovaîn anii 2017-2020

Întroducere

1. Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură. Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii definește ecoturismul astfel: „Ecoturismul este călătoria responsabilă fată de mediu în zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (si a oricăror atractii culturale trecute si prezente), care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut si asigură o implicare socio-economică activă si aducătoare de beneficii pentru populatia locală.

2. Turismul pătrunde tot mai activ în ariile naturale, inclusiv în cele protejate. Veniturile acumulate din activitatea de turism ar putea constitui o sursă importanță pentru conservrea și protejarea mediului, dar și pentru dezvoltarea comunităților locale. În același timp, desfășurarea activității turistice fără un management corespunzător, ar putea constitui un pericol pentru mediul înconjurător.

3. Ca urmare a schimbărilor produse pe parcursul ultimilor ani în societatea noastră, a apărut necesitatea elaborării unei politici clare în domeniul ecoturismului, care are menirea să contribuie la:

1) conservarea biodiversităţii şi habitatelor naturale;2) utilizarea resurselor naturale, umane și culturale locale;3) educarea ecologică a populaţiei;4) dezvoltarea turismului ecologic cu impact negativ minim asupra mediului

natural și socio-cultural valorificat.

Capitolul I.

Descrierea situaţiei și identificarea problemelor

Secţiunea 1. Ariile naturale protejate de stat4. Republica Moldova deţine un areal bogat de obiective şi complexe

naturale de importanță turistică, ceea ce permite dezvoltarea ecoturismului ca o forma durabilă de turism. Este de remarcat prezența unor ecosisteme naturale care au potențial de dezvoltare a ecoturismului în arii protejate și în alte zone naturale, acestea dispunînd de condiții naturale bune pentru activități de turism în aer liber: drumeție, observarea florei și faunei, activități sportive și culturale.

1

5. Protejarea resurselor naturale de importanță națională și internațională este asigurată de către stat prin includerea acestora în Fondul ariilor naturale protejate de stat, care conține:

1) 5 rezervații științifice;2) 1 parc național;3) 817 monumente ale naturii, din care:

a) geologice și paleontologice – 86;b) hidrologice -31;c) botanice – 171;d) specii floristice și faunistice rare – 429;

4) 63 de rezervații naturale, din care:a) silvice - 51;b) de plante medicinale - 9;c) mixte - 3;

5)  41 de rezervații peisajere;6) 13 rezervații de resurse;7) 32 de arii cu management multifuncțional, din care:

a) sectoare reprezentative cu vegetație de stepă - 5;b) sectoare reprezentative cu vegetație de luncă - 25;c) perdele forestiere de protecție - 2;

8) 2 grădini dendrologice;9) 21 de monumente de arhitectură peisajeră;10) 1 grădină zoologică;11) 3 zone umede de importanță internațională.

6. O deosebită valoare a diversităţii biologice în Republica Moldova poate fi considerat procesul de extindere al fondului ariilor naturale protejate prin triplarea, în ultimii 15 ani, a suprafeţelor terenurilor luate sub protecţia statului (vezi tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1 Evoluția suprafeței ariilor protejate din Republica Moldova în anii 1998 - 2015

Anii 1998 2000 2003 2005 2013Suprafața(ha) 66 467,3 83 922,8 143 149,9 156 776, 1 189 385,9Cota parte din teritoriu (%) 1,96 2,49 4,24 4,64 5,61

1) Suprafaţa ariilor naturale protejate,  pînă la luarea sub protecţie a zonelor umede de importanţă internaţională, reprezenta 66 476,6 ha sau 1,96% din teritoriul ţării.

2) Cea mai mare extindere al fondului  ariilor naturale protejate a fost efectuată în anul 2006, cînd au fost incluse în Fondul arrilor naturale protejate de stat Zonele umede de importanţă internaţională Ramsar cu suprafaţa de 94 705,5

2

ha, în special, lacurile Prutului de Jos, Nistrul de Jos (raioanele Căuşeni, Ştefan Vodă) şi Nistrul de Sus (raioanele Ocniţa, Donduşeni, Soroca).

3) Una din realizările importante pe plan naţional a avut loc în anul 2013, prin crearea primului parc naţional pe teritoriul Republicii Moldova – Parcul Naţional Orhei, cu o suprafaţă de 33792,09 ha. Această realizare al politicii statului în domeniul turismului, mediului, social, cultural a condus şi la mărirea suprafeţei totale a ariilor naturale protejate, pînă la 189 385,9 ha, ceea ce constituie 5, 61% din teritoriul ţării şi 45,19 % din fondul forestier naţional.

7. Ariile protejate, și îndeosebi, parcurile naționale, rezervațiile naturale, rezervaţiile biosferei, monumentele de arhitectură peisageră capătă o valoare reală în turism. Totodată, sunt de remarcat și alte elemente de specificitate pentru Republica Moldova, complementare turismului, cum ar fi:

1) aer curat, mai puțin poluat, comparativ cu multe alte destinații din regiune;2) legume și fructe gustoase (cu posibilitatea testării nivelului de tratare

chimică în laboratoare la nivel regional);3) bucătărie tradițională gustoasă; 4) producție de vin divers și calitativ;5) cultură populară variată și bogată;6) potențial cultural bogat, inclusiv multe și diverse evenimente culturale, etc.

Acest potențial necesită a fi valorificat, dezvoltat şi promovat. Mecanismul cel mai adecvat este stabilirea de parteneriate și asumarea responsabilităților de către fiecare partener, inclusiv de către autoritățile administrației publice centrale de resort şi autorităţile administrației publce locale din proximitatea acestor resurse.

Secţiunea 2. Cadrul normativ în domeniul ecoturismului.

8. Utilizarea și valorificarea obiectivelor naturale de importanță turistică este reglementată de o serie de acte normative și documente de politici din diferite domenii ce se referă la conservarea biodiversităţii, protejarea patrimoniului, dezvoltarea turismului, prevenirea degradării și poluării, etc.

9. Cadrul normativ care vizează prezentul Program este constituit din legislația națională în vigoare, tratatele și convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte. În special, s-a ținut cont de cadrul privind ariile protejate și de cadrul legal privind domeniul culturii și turismului:

1) cadrul legal privind ariile protejate:a) Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale

protejate de stat;b) Hotărîrea Guvernului nr. 784 din 03 august 2000 pentru aprobarea

Regulamentului-cadru cu privire la ariile cu management multifuncţional, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile naturale, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile peisagistice şi Regulamentului-cadru cu privire la monumentele de arhitectură peisageră;

3

c) Hotărîrea Guvernului nr. 785 din 03 august 2000 pentru aprobareaRegulamentului-cadru cu privire la grădinile botanice, Regulamentului-cadru cu privire la grădinile dendrologice, Regulamentului-cadru cu privire la grădinile zoologice, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice;

d) Hotărîrea Guvernului nr. 923 din 12 noiembrie 2014 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a Parcului Naţional „Orhei” .

2) cadrul legal privind domeniul culturii și turismului:a) Legea nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea și

desfășurarea activității turistice în Republica Moldova; b) Legea culturii nr. 413-XIV din 27 mai 1999;c) Legea nr. 1530-XII din 22 iunie 1993 privind ocrotirea monumentelor; d) Legea nr. 135-XV din 20 martie 2003 privind meșteșugurile artistice

populare;e) Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului

arheologic;f) Legea nr. 280 din 27 decembrie 2011 privind protejarea patrimoniului

cultural naţional mobil;g) Legea monumentelor de for public nr. 192 din 30 septembrie 2011;h) Legea nr. 58 din 29 martie 2012 privind protejarea patrimoniului cultural

imaterial; i) Hotărîrea Parlamentului nr. 1531-XII din 22 iunie 1993 pentru punerea în

aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor;k) Hotărîrea Guvernului nr. 719 din 06 iunie 2016 cu privire la măsurile de

protejare și valorificare a Rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”;l) Hotărîrea Guvernului nr. 338  din  19 mai 2014 cu privire la aprobarea

Strategiei de dezvoltare  a turismului „Turism 2020”;m) Hotărîrea Guvernului nr. 643 din 27 mai 2003 „Cu privire la aprobarea

Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei” stabileşte criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei.

Secţiunea 3. Cadrul instituţional în domeniul ecoturismului

10. Autoritatea centrală responsabilă de elaborarea, aprobarea şi implementarea politicilor în domeniul turismului este Agenţia Turismului a Republicii Moldova. Una din funcţiile de bază a instituţiei este asigurarea utilizării raţionale a resurselor turistice din ţară cu respectărea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului în zonele şi staţiunile turistice.

11. Ministerul Mediului este autoritatea centrală responsabilă de protecţia mediului şi conservarea biodiversităţii, care elaborează şi promovează politica statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale.

12. Agenţia ”Moldsilva” este autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Mediului, care îşi exercită funcţiile de implimentare și promovare a

4

politicii de stat prin efectuarea lucrărilor de extindere, regenerare şi conservare, pază, protecţia şi dezvoltarea fondul naţional forestier și cinegetic. Obiectul de activitate al Agenţiei este gestionarea pe principii ecologice și în baza amenajamentelor silvice a fondului forestier şi cinegetic.

13. Agenţia „Apele Moldovei” este autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Mediului responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul gestionării bazinelor hidrografice, folosirii raţionale şi protecţiei resurselor de apă.

14. Inspectoratul Ecologic de Stat este autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Mediului responsabilă de promovarea politicii de mediu şi controlul ecologic de stat privind respectarea legislaţiei în domeniul dat.

15. Un aport important în dezvoltarea ecoturismului îl are şi societatea civilă, care participă activ la realizarea diverselor proiecte în domeniul ecoturismului şi la promovarea acţiunilor de conştientizare a populaţiei, cu circa 400 de organizaţii neguvernamentale de mediu și peste 70 de organizații neguvernamentale de turism.

Secţiunea 4. Analiza SWOT a turismului ecologic

16. Analiza SWOT a turismului ecologic este realizată în baza informației prezentată în cadrul ședințelor de către autorități, mediul de afaceri și organizații neguvernamentale.

Puncte forte (S) Puncte slabe (W)1) Atractivitate și resursea) condiții naturale bune pentru activități de turism în aer liber: drumeție, observarea faunei, veloturism etc.;b) elemente de specificitate pentru Republica Moldova, complementare ecoturismului: - legume și fructe gustoase (cu posibilitatea testării nivelului de tratare chimică în laboratoare la nivel regional);- bucătărie tradițională; - producție de vin divers și calitativ, etc.2) Infrastructurăa) accesibilitate bună spre unele din destinaţiile turistice din teritoriu;b) existența unor forme de ghidaj pe trasee din ariile naturale protejate realizate de personalul administrației;c) disponibilitate de structuri de cazare, transport, infrastructură, drumuri de

1) Atractivitate și resursea) desfășurarea unui număr redus de activități în cadrul ecosistemelor naturale (cicloturism, drumeție, observarea faunei);b) insuficiența cunoștințelor din partea populației asupra ariilor protejate;c) atracții turistice naturale cu un potențial de atragere limitat pentru turiștii internaționali.2) Infrastructurăa) infrastructură turistică slab dezvoltată: insuficiența spaţiilor pentru parcări și popasuri turistice, locurilor de campare, toaletelor publice, sistemelor de colectare a deșeurilor, băncilor, spaţiilor de repaos, dotărilor specifice pentru bicicliști, etc.;b) acces limitat pentru persoane cu dizabilități la punctele de atracţie

5

acces în vecinătatea ariilor protejate. 3) Cadru normativa) cadrul normativ în domeniul mediului, turismului, culturii, silviculturii favorabil dezvoltării ecoturismului;b) legislație ce asigură respectarea integrității ecosistemelor şi a peisajelor naturale, a biodiversităţii ecologice;c) norme de certificare (recunoaștere oficială) a rutelor turistice;d) ghiduri pentru managementul ariilor protejate.4) Cadru instituționala) existența structurilor statului responsabile de mediu și dezvoltarea turismului;b) interesul autorităților statului pentru demararea programului de ecoturism la nivel național (elaborarea Programului este prevăzută în Strategia de dezvoltare a turismului ”Turism 2020”).5) Context internaționala) participarea anuală la tîrguri și expoziții internaționale specializate;b) premize bune pentru demararea unor programe educaționale la nivelul ariilor protejate sub administrarea Agenției ”Moldsilva”;c) Republica Moldova este parte la tratate internaţionale care sprijină dezvoltarea turismului (Organizaţia Mondială a Turismului a Naţiunilor Unite, Centrul de Competenţă Dunăreană, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, Consiliul pentru Turism al Comunităţii Statelor Independente, Convenția cu privire la peisajul european de la Florența, Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial cultural, etc.)

ecoturistică;c) insuficiența centrelor de informare / vizitare turistică ce ar promova nemijlocit şi domeniul ecoturistic;d) număr redus de structuri de cazare clasificate pe lîngă obiectivele naturale de interes ecoturistic, tarife majorate pentru serviciile oferite;e) insuficienţa panourilor/materialelor informaţionale în apropierea obiectivelor naturale de interes ecoturistic.3) Cadru normativa) lipsa criteriilor și procedurii de evaluare și recunoaștere a statutului de destinație de ecoturism;b) lipsa documentelor de politici pentru gestionarea, în aspect turistic, a ariilor protejate (Planul de management al vizitatorilor, Planul de interpretare a naturii, etc.);4) Cadru instituționala) prezență redusă a programelor de ecoturism în oferta agenţilor economici din industria turismului;b) nivel scăzut de calitate a servicilor turistice pentru anumite segmente de turişti amatori de natură şi cultură autentică. 5) Context internaționala) Republica Moldova este slab cunoscută în plan internațional ca destinație de turism și, în special, ecoturism;

Oportunități (O) Riscuri (T)1) Atractivitate și resursea) existența unor ecosisteme naturale care au potențial de dezvoltare a

1) Atractivitate și resurseRepublica Moldova are un nivel scăzut de recunoaștere în Europa și în lume, ca

6

ecoturismului în arii protejate și în alte zone naturale;b) organizarea evenimentelor şi acţiunilor pe teritoriul ţării ce includ turismului activ (ex. Green Run, Lavender Fest, Bostaniada, Festivalurile mărului, cartofului, prunei, strugurelui, etc.).2) Infrastructurăa) conexiuni aeriene cu principalele noduri aeroportuare;b) existența taberelor de odihnă pentru copii și a sanatoriilor pentru odihnă în zona ecosistemelor naturale;c) existența unor proiecte de identificare și dezvoltare a unor trasee turistice (ex. Orheiul Vechi, Călărași).3) Cadru normativAcordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană4) Cadru instituționala) colaborare bună dintre autorităţile publice centrale de turism, mediu, silvicultură, cultură, dezvoltarea regională, agricultură cu societatea civilă;b) existenţa instituţiilor de învăţămînt de profil;c) activitatea diverselor asociații de specialitate pentru dezvoltarea și susținerea domeniului ecoturistic;d) existenţa bloggerilor de mediu și turism;e) existenţa certificării ECO pentru produse alimentare.5) Context internaționala) poziţionare strategică benefică a ţării (hotar cu CSI şi cu Uniunea Europeană);b) tendinţa de creştere a numărului de vizitatori ai Republicii Moldova ce au ca motivaţie principală ecoturismul;c) existența oportunităților de asistență internațională pentru Republica Moldova.

destinaţie turistică.

2) InfrastructurăCompetitivitate redusă a ofertei

turistice a Republicii Moldova, în special costuri înalte la cursele deservite de companiile aeriene și la unități de cazare.

3) Cadru normativa) lipsa climatului investițional favorabil pentru investitorii care doresc să dezvolte infrastructura turistică;b) încălcarea de către cetățeni a legislației în vigoare privind domeniul de mediu, prin supraexploatarea resurselor naturale.

4) Cadru instituționalInsuficienţa resurselor financiare pentru acţiuni de promovare a domeniului ecoturistic: expoziţii, materiale promoţionale, susţinere financiară a proiectelor din domeniu etc.

5) Context internaționalInstabilitate regională politică - conflict regional din Transnistria și din Ucraina

7

Secţiunea 5. Identificarea problemelor

17. În ciuda faptului că ţara noastră deţine un patrimoniu natural, cultural și turistic cu potenţial mare de valorificare, ecoturismul este încă un segment destul de îngust al pieţei turistice, confruntat cu numeroase probleme. Analizînd deficienţele şi problemele sectorului ecoturistic, acestea pot fi grupate în cîteva categorii, cum ar fi:

1) cadrul normativ existent nu favorizează valorificarea ariilor naturale în scop turistic;

2) promovarea modestă la nivel naţional şi internaţional a potenţialului ecoturistic din Republicii Moldova;

3) infrastructura turistică slab dezvoltată în cadrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică;

4) pregătirea profesională insuficientă a personalului implicat în managementul vizitatorilor, serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice;

5) insuficienţa cadrului național adecvat pentru dezvoltarea politicilor locale în domeniul ecoturismului.

18. Cadrul normativ. Industria turismului ecologic în Republica Moldova urmează să urce o nouă etapă în dezvoltare, iată de ce acest segment necesită o reglementare detaliată a noţiunilor principale cum ar fi: destinaţie de ecoturism, produs ecoturistic, servicii ecoturistice, structură de primire ecoturistică, organizație de management a destinației.

În această situaţie, este necesară perfecţionarea cadrului normativ în domeniul ecoturismului în conformitate cu cerinţele pieţei turistice, totodată, racordîndu-l la standardele europene.

19. Promovarea modestă la nivel naţional şi internaţional a potenţialului ecoturistic din Republicii Moldova – un alt set de probleme care se referă la imaginea slabă a Republicii Moldova ca destinaţie ecoturistică. În prezent, unele întreprinderi turistice din țară încearcă să iasă pe piața turistică internațională cu oferte ecoturistice, promovînd un mod sănătos de viață, propagînd drumeția și consumul de alimente ecologice. Totodată, este de remarcat interesul slab al societăţii privind domeniul ecoturistic, care se reflectă prin lipsa de interes a sectorului privat pentru dezvoltarea şi realizarea de afaceri în domeniul ecoturismului, existenţa ofertelor slab diversificate şi limitate oferite de către turoperatori vizitatorilor destinaţiilor ecoturistice.

Pe plan naţional se evidenţiază necesitatea includerii în efertele ecoturistice a tuturor formelor de turism şi agrement din ţară, dezvoltării unor companii cu caracter educativ pentru toate tipurile de vîrstă, instituirii centrelor de informare turistică la nivelul fiecărei rezervații naturale, dezvoltării centrelor de vizitare pe teritoriul ariile protejate sau în proximitatea acestora.

În plan internațional este necesară extinderea colaborării în domeniul ecoturistic prin diversificarea instrumentelor şi mecanismelor de informare

8

turistică pe plan naţional şi internaţional, cu acţiuni concrete ce vor avea ca rezultat integrarea mai profundă a domeniului turismului din Republica Moldova în piaţa turistică internaţională.

20. Infrastructura turistică slab dezvoltată în cadrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică. La unele din obiectivele naturale de interes turistic infrastructura turistică este slab dezvoltată. Se resimte insuficiența spaţiilor pentru parcări și popasuri turistice, locurilor de campare, sistemelor de colectare a deșeurilor, băncilor, potecilor, spaţiilor de repaos, dotărilor specifice pentru bicicliști, etc. Se evidenţiază şi o slabă dezvoltare a activităţilor recreative, activităţi ce pot aduce venituri importante, atît celor ce le administrează, cît şi comunităţilor locale.

Totodată, calitatea inadecvată a infrastructurii rutiere pentru accesul spre destinaţiile ecoturistice supune obiectivele naturale de interes turistic precum şi localităţile din proximitatea acestora la o subdezvoltare. Dar cele mai grave  probleme cu care se confruntă vizitatorii / turiştii este starea nesatisfăcătoare a destinaţiilor ecoturistice care se explică prin lipsa drumurilor de acces, grupurilor sanitare, precum şi lipsa informării multilingve despre obiectivele ecoturistice.

Problema se propune a fi soluţionată prin dezvoltarea fiecărei destinaţii ecoturistice în parte, colaborarea mai intensă cu autorităţile publice locale, implementarea în teritoriu a proiectelor de amenajare a destinaţiilor, toate acestea urmărind, în consecinţă, dezvoltarea formelor de turism ecologic, rural şi cultural.

21. În atragerea vizittatorilor o importanță deosebită îl au conținutul și atractivitatea ofertelor turistice, precum și persoanele implicate în deservirea turiștilor. Tototadă, la moment se evidențiază numărul redus și pregătirea profesională insuficientă a personalului implicat în managementul vizitatorilor, serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice.

O serie de puncte slabe se observă şi pe platforma parteneriatelor publice-private dintre instituţiile publice centrale, autorităţile publice locale şi agenţii economici din vecinătatea destinaţiilor ecoturistice. Documentele de politici publice ce ţin de sprijinirea sectorului de afaceri mici din mediul rural sunt insuficiente. Se resimte lipsa programelor cultural recreative organizate pe lîngă obiectivele şi destinaţiile ecoturistice.

Problema urmează a fi soluționată prin creșterea capacității personalului din cadrul administrației ariilor protejate de a oferi experiențe recreativ-educative specifice ariei protejate, îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională cu informații din sfera ecoturismului, creșterea capacității administrative pentru implementarea de politici şi programe de dezvoltare a ecoturismului.

22. Insuficienţa cadrului național adecvat pentru dezvoltarea politicilor locale în domeniul ecoturismului pe teritoriul Republicii Moldova se manifestă prin lipsa de soluții sustenabile în alte domenii, precum salubrizare, epurarea apelor uzate, planificare urbanistică, etc.

9

Drept soluții ar fi planificarea și dezvoltarea infrastructurii generale din apropierea obiectivelor naturale de importantă turistică, promovarea modelelor de dezvoltare de bune practice, realizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor la nivelul fiecărei destinații, soluționarea epurării apelor uzate la nivelul fiecărei destinații și la fiecare pensiune turistică, etc.

Capitolul II.Viziunea, scopul, obiectivele general și specifice ale Programului

23. Viziunea Programului: pînă în anul 2020, Republica Moldova va avea o rețea formată din minim cinci destinații de ecoturism ce va aduce o diversificare a programelor de recreere și turism pe plan național și se va poziționa pe plan internațional.

24. Scopul Programului este promovarea conceptului de ecoturism și a dezvoltării ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităților locale din zonele cu valori naturale și pentru creșterea calității serviciilor legate de ecoturism, cât și promovarea naturii ca element esențial al imaginii turistice a Republicii Moldova.

25. Obiectivul general al Programului este crearea condițiilor de dezvoltare a ecoturismului în vecinătatea obiectivelor naturale de interes ecoturistic ce va avea ca rezultat realizarea de produse și programe de turism și recreere cu valoare educativă pe plan național precum și realizarea de produse cu profil ecoturistic competitive pe plan internațional.

26. În vederea realizării obiectivului general, prezentul Program stabileşte 5 obiective specifice:

1) obiectivul specific 1. Perfecționarea cadrului normativ;2) obiectivul specific 2. Creșterea atractivității destinațiilor de ecoturism la

nivel național și integrarea lor în imaginea de destinație de turism a Republicii Moldova pentru piața internațională;

3) obiectivul specific 3. Dezvoltarea infrastructurii turistice în cadrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică;

4) obiectivul specific 4. Îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională pentru personalul implicat în managementul vizitatorilor, serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice;

5) obiectivul 5. Realizarea unui cadru național adecvat pentru dezvoltarea politicilor de dezvoltare a ecoturismului.

10

Capitolul III.Acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor

27. Pentru realizarea obiectivelor prezentului Program sînt preconizate acţiuni concrete, expuse în continuare pentru fiecare dintre obiectivele specifice enumerate mai sus.

28. Obiectivul specific 1. Perfecționarea cadrului normativ. Pentru realizarea prezentului obiectiv sînt stabilite 5 acţiuni importante, şi anume:

1) Elaborarea cadrului normativ pentru definirea și recunoașterea destinațiilor de ecoturism. Această acţune prevede elaborarea şi aprobarea criteriilor pentru identificarea și recunoașterea oficială a destinațiilor cu profil ecoturistic de pe teritoriul țării precum şi elaborarea Regulamentului privind procedura de evaluare și recunoaștere a statutului de destinație de ecoturism pe baza criteriilor de evaluare.

În cadru unor grupuri de lucru, ce vor fi organizate de autoritatea publica centrală pe turism, la care vor lua parte factorii reprezentativi ai sectorului: vor fi stabilite setul de criterii pentru desemnarea destinaţiilor ecoturistice cu categorizarea acestora, ca de exemplu – destinaţie de importanţă internaţională, naţională, locală, apoi vor fi identificate şi alte destinaţii cu potenţial coturistic care în viitor ar putea fi înregistrate. Această acţiune va avea drept rezultat, elaborarea unor norme metodologice, în care vor fi expuse cerinţele criteriilor de evaluare a destinaţiilor ecoturistice. Regulamentul privind procedura de evaluare și recunoaștere a statutului de destinație de ecoturism va defini, pe baza criteriilor de evaluare, setul de criterii pentru desemnarea destinaţiilor ecoturistice, ierarhizarea acestora. Rezultatele urmărite pentru aceste actiuni sunt: stabilirea unor criterii obiective, fundamentate din punct de vedere ştiinţific pentru desemnarea destinaţiilor ecoturistice în Republica Moldova.

2) Elaborarea cadrului normativ pentru activități complementare destinațiilor de ecoturism conține elaborarea a 4 regulamente.

a) Regulamentul cu privire la semnalizarea traseelor pedestre și de cicloturism va stipula cerinţele privind confecţionarea şi utilizarea indicatoarelor turistice, conţinutul indicatoarelor turistice, în conformitate cu standardele europene. Implementarea Regulamantului va avea ca scop realizarea și semnalizarea turistică a unor trasee tematice, cu locuri de popas, panouri informative şi de interpretare.

b) Regulamentul - cadru privind crearea de parteneriate la nivel local, regional și național pentru dezvoltarea destinațiilor de ecoturism va conține cadrul general și responsabilitățile părților implicate în procesul respectiv. Implementarea Regulamentului va da un impuls necesar pentru a crea parteneriate funcţionale la nivel local, regional şi naţional care să cuprindă toţi factorii interesaţi în domeniu, precum şi întărirea rolului instituţiilor publice şi creşterea capacităţii în implementarea politicii în domeniul ecoturismului.

c) Regulamentul - cadru privind crearea şi funcţionarea Centrelor de vizitare din cadrul ariilor protejate. Infrastructura de vizitare şi informare a

11

vizitatorilor/turiştilor, deasemenea are un rol important în promovarea obiectivelor ariilor naturale protejate. Rolul centrului de vizitare este de a oferi informații despre biodiversitatea, istoria şi etnografia specifică a regiunii, precum și de a promova valorile naturale și obiectivele culturale din rază. Informarea turiştilor, valorificarea faunei şi florei din cadrul ariilor protejate, atragerea unui număr mai mare de turişti sunt funcţiile de bază a centrului. Regulamentul va conţine prevederi ce ţin de condiţiile de organizare şi funcţionare a centrelor de vizitare, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile acestora.

d) Regulamentul - cadru privind crearea și funcționarea organizațiilor de management al destinației (OMD). În contextul gestionării durabile a resurselor naturale şi pentru conştientizarea de către publicul larg a măsurilor de conservare a speciilor/habitatelor naturale, este necesară crearea organizațiilor de management al destinației. Totodată, întru sporirea calităţii produsului turistic din zona ariei protejată şi asigurarea protecţiei şi conservării biodiversităţii şi habitatelor naturale, vor fi create organizațiile de management care vor activa în perimetrul ariilor naturale protejate. Regulamentul va conţine prevederi ce ţin de condiţiile de organizare şi funcţionare a organizațiilor de management al destinației, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile acestora.

3) Elaborarea recomandărilor privind managementul vizitatorilor destinațiilor. Pentru gestionarea, coordonarea şi managementul tuturor elementelor ce alcătuiesc o destinaţie de ecoturism şi anume (accessibilitate, marketing, servicii suport, atracţii, stabilirea preţurilor), este necesar elaborarea unor recomandări care să fie în cocncordanţă cu priorităţile stabilite în planurile de activitate. Această acţiune ar putea fi relizată prin elaborarea recomandărilor ce ţin de planurile de management al vizitatorilor, planurile de interpretare a naturii, elaborarea ghidului de dezvoltare turistică a destinaţiei de ecoturism.

4) Cooperarea inter-instituțională și crearea parteneriatului public privat se va realiza prin crearea parteneriatelor la nivel central și local, între reprezentanţii autorităţilor publice centrale, locale și administratorii ariilor protejate. Parteneriatele vor avea drept scop organizarea în comun a acțiunilor de amenajare a destinațiilor turistice, a evenimentelor cu specific ecoturistic, cu implicarea agenţilor economici din proximitatea destinaţiilor ecoturistice, organizarea acţiunilor de valorificare a patrimoniului turistic și de promovare a ţării. Crearea parteneriatelor public-private va contribui la realizarea priorităţilor de dezvoltare a fiecărei destinaţii în parte și va constitui un element esenţial al activităţilor agenţiilor de dezvoltare regională, a autorităţilor publice locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea şi al autorităţilor centrale.

5) Sprijinirea realizării de lanțuri scurte de produse alimentare pentru pensiunile agroturistice se va realiza prin completarea Legii nr. 352 din 24 noiembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova cu prevederi ce ţin de produsele alimentare cu care sunt deserviţi vizitatorii şi turiştii. Totodată, vor fi incluse şi completările necesare la cerinţele de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei pentru pensiunile agroturistice.

12

29. Obiectivul specific 2. Creșterea atractivității destinațiilor de ecoturism la nivel național și integrarea lor în imaginea de destinație de turism a Republicii Moldova pentru piața internațională. Pentru realizarea prezentului obiectiv sînt stabilite 4 acţiuni importante, şi anume:

1) Crearea premiselor pentru creșterea atractivității ariilor protejate se va realiza prin elaborarea unui model de Sistem de monitorizare a turiştilor/vizitatorilor în cadrul rezervaţiilor naturale și elaborarea de fiecare rezervație naturală a Planului de management al vizitatorilor, Planului de interpretare a naturii și Planului de management al ariei protejate, pe baza modelelor existente.

a) Sistemul de monitorizare va conține diverse metode de colectare a informațiilor direct de la sursă prin interviuri aplicate atît turiștilor, cît și localnicilor, durata medie de sejur, sezonalitate, utilizarea diverselor atracții turistice, impactul economic al turismului și atitudinea localnicilor față de turismul din zonă.

b) Pentru promovarea destinaţiei ecoturistice şi o bună funcţionare a organizațiilor de management al destinației este necesar ca acestea să funcţiuneze în baza unor planuri: Planul de management al vizitatorilor, Planul de interpretare a naturii, Planul de management al destinațiilor. Programul propune elaborarea inițială a unor modele de planuri, iar ulterior elaborarea de către fiecare rezervație naturală a Planului de management al vizitatorilor, Planului de interpretare a naturii și Planului de management al ariei protejate, pe baza modelelor existente.

2) Susținerea dezvoltării unei rețele de arii protejate cu caracter educativ. Domeniul ecoturismului este privit prin prisma vizitării locurilor cu natură sălbatică şi este strîns legat de acţiuni educative pentru turişti şi populaţia locală. Acţiunea va conţine: elaborarea recomandărilor privind organizarea, realizarea programelor educaționale în cadrul ariilor protejate pentru toate vîrstele; consilierea privind elaborarea planurilor anuale de activități educativ-recreative de descoperire a naturii, elaborarea unui ghid de conduită pentru vizitatorii obiectivelor naturale și culturale, elaborarea unei agende anuale ce ţine de activitățile care se vor organiza în zona ariilor ptotejate. Totodată, întru crearea unui format unic a conţinutului informaţiei privind promovarea domeniului ecoturismului de către autorităţile publice locale, vor fi elaborate recomandări ce ţine de formatul rubricii „TURISM”, al paginilor web ale consiliilor raionale.

3) Dezvoltarea unor campanii cu caracter educativ de comunicare asupra dezvoltării rețelei de arii protejate. Implementarea acțiunii respective conține:

a) realizarea unor campanii de comunicare şi conştientizare a populaţiei privind protecţia mediului, naturii şi conservarea biodiversităţii;

b) organizarea, desfăşurarea şi realizarea anuală a evenimentelor cu caracter ecoturistic;

c) partciciparea la emisiuni radio/TV pentru promovarea şi informarea cetăţenilor despre acțiunile şi evenimentele din domeniul ecoturismului, promovînd ofertele şi produsele ecologice din teritoriu;

d) plasarea informaţiei despre acţiunile preconizate în domeniul ecoturistic pe rețele de socializare;

13

e) realizarea campaniilor de conştientizare în cadrul comunităţilor locale şi informare acestora a privind rolul ecoturismului şi oportunităţile cetăţenilor din vecinătatea obiectivelor ecoturistice.

4) Realizarea unui concept integrat de promovare a elementelor definitorii pentru imaginea Moldovei ca destinație ecoturistică pe plan național și internațional se va realiza prin:

a) conceperea unor mărci locale specifice destinaţiilor ecoturistice, cu elemente definitorii dar esenţiale pentru domeniul ecoturistic;

b) organizarea concursurilor ce ar familiariza tînăra generaţie cu obiectivele naturale de importanţă turistică (concurs de desen, poezie, concurs de pictură, concurs privind elaborarea rutelor ecoturistice, etc.);

c) certificarea și înregistrarea rutelor în „Registrul rutelor omologate din Republica Moldova”;

d) elaborarea, editarea şi promovarea materialelor promoționale pe segmentul ecoturistic (ghiduri turistice, spoturi, aplicații electronice, colecții de hărți turistice pentru fiecare destinație de ecoturism, hartă generală cu indicarea obiectivelor naturale de importanță turistică, etc.).

30. Obiectivul specific 3. Dezvoltarea infrastructurii turistice în cadrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică.

Pentru realizarea prezentului obiectiv sînt stabilite 2 acţiuni importante, şi anume:

1) Dezvoltarea infrastructuri ușoare de acces și interpretare a patrimoniului natural și cultural local specific pentru fiecare din ariile protejate. Această acţiune va conţine elaborarea politicii privind implementarea planului de mobilitate de tip soft-mobility la nivelul fiecărei destinații de ecoturism. Planul de mobilitate de tip soft-mobility prevede realizarea locurilor de parcare și favorizarea transportului nemotorizat în interiorul destinației ( de exemplu: cel pedestru, cu bicicleta, cu căruța) pentru accesarea de către vizitatori diverse puncte din destinație, asigurînd îndeplinirea unei funcţii necesare societăţii şi anume cea ecologică. 

Dezvoltarea ecoturismului în zona ariilor protejate, impune srtucturile de resort să creieze condiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de acces pentru fiecare destinaţie ecoturistică, ce va include elaborarea planurilor privind: trasee de drumeție, trasee de ciclism, poteci tematice, puncte de belvedere, observatoare de păsări, locuri de campare. Realizarea şi implementarea Planurilor menţionate va impulsiona dezvoltarea infrastructurii turisice la nivelul destinațiilor ecoturistice.

2) Dezvoltarea infrastructurii turisice la nivelul destinațiilor de ecoturism În cadrul procesului de valorificare turistică a ariilor protejate un rol important îl joacă infrastructura specifică de acces şi anume, marcarea corespunzătoare la nivelul fiecărei destinații de ecoturism a rețelelor de drumeție și ciclism, a drumurilor, a potecilor, a traseelor. Totodată în vederea atragerii unui numar mai mare de turişti este necesară îmbunătăţirea infrastructurii aferente din cadrul sau din apropierea destinaţiilor ecoturistice (toalete, acces la apă, containere pentru deşeuri, dotări specifice pentru biciclişti, spaţii pentru autobus, drumuri şi pietonale, etc.). Un rol deosebit în cadrul infrastructurii turistice îl au şi punctele de

14

informare și centrele de vizitare. Pentru îmbunătăţirea infrastructurii destinaţiei şi a serviciilor oferite este necesară dezvoltarea, la nivelul fiecărei destinații ecoturistice, a punctelor de informare turistică și a centrelor de vizitare.

31. Obiectivul specific 4. Îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională pentru personalul implicat în managementul vizitatorilor, serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice. Pentru realizarea prezentului obiectiv sînt stabilite următoarele 4 acţiuni:

1) Creșterea capacității personalului din cadrul administrației ariilor protejate de a oferi experiențe recreativ-educative specifice ariei protejate. Acțiunea conţine elaborarea şi implementarea unor programe de perfecţionare a cadrelor ce activează în industria turismului, organizarea unor seminare, conferinţe, mese rotunde tematice, schimb de experienţă, perfecţionarea specialiştilor din domeniu peste hotarele ţării, precum şi organizarea vizitelor de studiu în ariile protejate din Europa. Organizarea de către autoritățile publice centrale a seminarelor de instruire pentru personalul din cadrul administraţiilor rezervaţiilor naturale, implicate în activitățile de ghidaj, pentru titularii de licenţă cu activitate turistică, specializaţi în formarea de pachete ecoturistice şi în comercializarea acestora.

2) Creșterea capacității serviciilor din sfera ecoturismului, se va realiza prin acordarea suportului în implementarea de programe de creștere a calității serviciilor oferite de pensiunile şi gospodăriile din apropierea ariilor protejate, organizarea de treninguri de tip green management, identificarea atelierelor meșteșugărești care pot primi vizitatorii şi oferă produse meșteșugărești ce pot fi achiziționate de către turişti.

3) Creșterea capacității administrative pentru implementarea de politici şi programelor de dezvoltare a ecoturismului se va realiza prin:

 a) elaborarea unui set de recomandări pentru APL și administratorii ariilor protejate cu privire la dezvoltarea unei destinații de ecoturism;

b) elaborarea și diseminarea unui set de recomandări pentru APL, administratorii de arii protejate şi pentru agenții economici din industria turismului cu privire la serviciile și infrastructura necesară vizitatorilor cu nevoi speciale

c) dezvoltarea de programe de creștere a capacității APL de dezvoltare a serviciilor locale;

d) consilierea autorităților publice locale referitor la elaborarea şi implementarea documentelor de politici locale întru dezvoltarea ecoturismului.

4) Îmbunătățirea nivelului de pregătire academică și profesională cu informații din sfera ecoturismului și arii protejate. Îmbunătăţirea  calităţii formării profesionale a angajaţilor din sectorul ecoturistic se va realiza prin organizarea seminarelor tematice privind instruirea în domeniul ecoturistic precum şi elaborarea, de comun cu asociațiile de branșă, a propunerilor de revizuire a curriculei la toate nivelurile de formare profesională.

15

32. Obiectivul specific 5. Realizarea unui cadru național adecvat pentru dezvoltarea politicilor de dezvoltare a ecoturismului. Pentru realizarea prezentului obiectiv sînt stabilite 4 acţiuni importante, şi anume:

1) Realizarea unui cadru național adecvat pe infrastructură prevede planificarea și dezvoltarea infrastructurii generale din apropierea obiectivelor naturale de importantă turistică, realizarea acţiunilor de dezvoltare a localităţilor prin elaborarea unui ghid de recomandări de urbanism privind componenta ”turism ecologic”, consilierea autorităţilor publice locale pe segmentul dezvoltării infrastructurii generale din apropierea obiectivelor naturale de importanţă turistică.

2) Promovarea modelelor de dezvoltare de bune practici.a) Pe teritoriul Republicii Moldova există cîteva modele de bune practici în

dezvoltarea ecoturismului şi anume: pensiunile turistice din satul Butuceni, raionul Orhei, Muzeul „Casa Părintească” satul Palanca, raionul Călărași, Muzeul „Casa Pîinii” satul Văleni, raionul Cahul etc.). Implementarea acțiunii respective are drept scop promovarea modelelor în ceea ce privește dezvoltarea rurală, promovarea varietății de produse specifice zonei, sprijinirea proiectelor model din ţară, diseminarea celor mai  bune practici de dezvoltare rurală pe tot teritoriul ţării, ceea ce ar aduce o plus valoare domeniului turistic. 

b) Sistemul de cluster în turism este o abordare ce ar mobiliza companiile care lucrează independent, în crearea, valorificarea şi promovarea cu succes a produsului turistic într-o regiune. Un cluster în turism este asociat cu un produs turistic sau cu o destinaţie turistică. Dezvoltarea clusterelor în turism pe teritoriul ţării presupune existenţa întreprinderilor competitive, o amplasare geografică favorabilă, un potenţial natural cu tradiţii culturale, gastronomice, ospitalitate.

3) Realizarea sistemului de colectare (selectivă) a deșeurilor la nivelul fiecărei destinații va conţine următoarele acţiuni:

a) realizarea unor studii pentru identificarea soluțiilor de colectare / utilizare a materialelor nedegradabile de pe teritoriul ariilor protejate care să înlocuiască sistemul de colectare existent dar ineficient, scopul principal este colectarea la nivelul fiecarei destinaţii ecoturistice a materialelor nedegradabile;

b) oferirea suportului rezervaţiilor naturale în procurarea de presuri pentru prelucrarea materialelor din plastic.

4) Soluționarea epurării apelor uzate la nivelul fiecărei destinații și la fiecare pensiune va conţine:

a) elaborarea unei liste de donatori care susțin proiectele privind promovarea şi realizarea programelor de alimentaţie a populaţiei cu apă potabilă de calitate și acces la sisteme îmbunătățite de sanitație;

b) elaborarea unui ghid cu soluții necesare de epurare a apelor uzate.

16

Capitolul IV. Implementarea Programului

Secțiunea 1. Etapele şi termenele de implementare

33. Termenul de implementare a Programuluiu de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova prevede perioada 2017 - 2020.

34. Implementarea Programului nu conține divizare pe etape distincte. Totodată, repartizarea acțiunilor pe ani și trimestre se efectuează în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului.

Secțiunea 2. Responsabili de implementare

35. Responsabili de implementarea Programului sunt autoritățile administrației publice centrale vizate în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului, inclusiv organizațiile din subordinea acestora.

36. De implementarea Programului vor fi responsabile și autoritățile administrației publice locale, în limita și obligativitatea atribuțiilor stipulate de Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006.

Secțiunea 3. Estimarea generală a costurilor

37. Costurile estimative aferente realizării Planului de acţiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova în anii 2017 – 2020 constituie suma 25 326, 0 mii lei. Conform Cadrului Bugetar pe Termen Mediu suma de 2026,0 lei va fi asigurată din bugetul de stat, iar suma de 23,3 mln lei urmează a fi acoperită din surse externe, care necesită să fie identificate.

Secțiunea 4. Estimarea generală a impactului

38. Implementarea prezentului Program de dezvoltare a ecoturismului în anii 2017-2020, va avea impact asupra diferitor domenii, inclusiv de mediu, financiar, economic, cultural şi social.

39. Impactul de mediu.Dezvoltarea turismului în arii naturale protejate, însoțită de un management

corespunzător, poate aduce o serie de beneficii atît pentru păstrarea integrității ecosistemelor, cît și pentru conservarea și dezvoltarea acestora. Implementarea Programului poate contribui și la acumularea veniturilor necesare pentru protecția ariilor naturale, dar și la edicarea populației în spiritul protecției mediului

17

înconjurător. O serie de acțiuni din Program sunt destinate atît adulților, cît și elevilor și sunt menite să sporească nivelul de educație și conștiință a turiștilor.

40. Impactul financiar. Evaluarea impactului financiar conţine analiza acumulărilor din activitatea

ecoturistică care se constituie din oferirea mai multor servicii, şi anume: tururi pentru observarea naturii, excursii, drumeţii organizate cu ghid, activităţi de aventură (ex: rafting, excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.), excursii în comunităţile locale, vizitarea de obiective culturale, vizitarea pensiunilor, vizionarea manifestărilor cultural-tradiţionale, excursii în comunităţile locale, consumul de produse alimentare tradiţionale, cazare, transport, produse meşteşugăreşti şi servicii de ghidaj, suvenire. Totodată, evaluarea veniturilor obținute în rezultatul implementării Programului va fi posibil de realizat doar după elaborarea și implementarea Sistemului de monitorizare a turiştilor în cadrul rezervaţiilor naturale.

41. Impactul economic. 1) Turismul are o contribuţie aparte la realizarea valorii adăugate precum şi

la crearea PIB- ului din ţară. Avînd ca specific utilizarea forței de muncă, consumul de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decît alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia şi din alte domenii. Dinamizarea activităţii ecoturistice ce va rezulta din implementarea prezentului Program va contribui la dezvoltarea economică a ţării.

2) Devoltarea ecoturismului poate constitui o alternativă viabilă de dezvoltare economică a localităților, în special, a satelor. În acest sens, implementarea Programului va contribui la stimularea economiei locale prin dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor turistice (cazare, alimentaţie, transport, facilităţi recreative, produse meşteşugăreşti, de ghidaj, suvenire, etc.) și creşterea cererii de produse agricole necesare asigurării serviciilor turistice.

42. Impactul cultural. 1) Valorificarea potenţialului ecoturistic prin includerea în ofertele turistice a

resurselor culturale, care constituie factorul principal ce stă la baza ofertei turistice  ecoturistice, va contribui la cunoaşterea mai bună de către populaţia ţării a patrimoniului cultural- turistic şi a valorilor tradiţionale.

2) Valorificarea şi promovarea patrimoniului ecoturistic, din care fac parte resursele ariilor protejate de stat cum ar fi momunentele naturii (geologice, paleontologice, hidrologice, botanice), rezervaţiile naturale (silvice, de plante, mixte), rezervaţiile peisajistice, grădini dendrologice, va contribui la o mai bună întelegere, apreciere şi ocrotire a naturii.

3) Devoltarea ecoturismului va stimula circulația turistică și va contribui la comunicare și schimb de culturi ale diverselor etnii / popoare, îmbunătăţind relaţiile interculturale dintr-o regiune.

18

43. Impactul social. 1) Fiind un sector de prestare servicii, ecoturismul oferă posibilităţi diverse

de odihnă şi agrement, îmbunătăţind aspectul social şi psihologic al societăţii în general şi al fiecărui beneficiar în parte. O persoană odihnită bine are un randament de activitate mai înalt, ceea ce are impact pozitiv și asupra activităţii economice.

2) Dezvoltarea ramurii ecoturistice va genera extinderea şi diversificarea pieţei de desfacere a produselor ecologice, agricole, solicitate în special în mediul rural vi va satisface necesitățile de realizare a surplusului de produse agricole din gospodăriile țărănești.

3) Odată cu dezvoltarea segmenutului ecoturistic în ţară, apare necesitatea creării de noi locuri de muncă și angajării în cîmpul muncii a persoanelor din localităţile rurale.

Secţiunea 5. Rezultatele scontate, indicatorii de rezultat şi progres.

44. În urma implementării acţiunilor propuse în cadrul obiectivului specific 1, ”Perfecționarea cadrului normativ” domeniul ecoturismului va dispune de un cadru legislativ şi normativ favorabil desfăşurării activităţii turistice, asigurării calităţii serviciilor ecoturistice şi realizării evidenţei statistice turistice adecvate în cadrul ariilor protejate.

Indicatori de rezultat: 1) o lege completată şi aprobată;2) o hotărîre de Guvern modificată şi aprobată;3) 9 acte aprobate prin acte administrative ale autorităților publice centrale

(regulamente, norme metodologice, instrucţiuni, etc.).

45. Realizarea obiectivului specific 2, ”Creșterea atractivității destinațiilor de ecoturism la nivel național și integrarea lor în imaginea de destinație de turism a Republicii Moldova pentru piața internațională” va permite valorificarea mai eficientă a resurselor ecoturistice, integrarea Moldovei în activitatea ecoturistică internaţională prin crearea ofertelor ecoturistice comune cu ţările vecine şi va îmbunătăţi imaginea Moldovei ca destinaţie ecoturistică.

Indicatori de rezultat:1) 1 model de sistem de monitorizare a turiştilor în cadrul rezervaţiilor

naturale elaborat;2) sistem de monitorizare a turiştilor implementat în cadrul a 5 rezervaţii

naturale; 3) 8 tipuri de documente (modele de planuri de management, norme

metodologice, instrucţiuni, recomandări etc.) elaborate;4) 5 rute ecoturistice nou create şi înregistrate;5) 1 spot publicitar realizat;6) 6 hărţi tematice editate şi difuzate; 7) 2 evenimente ecoturistice organizate anual;8) 3 mărci locale elaborate, înregistrate;9) 1 expoziţie internaţională în domeniul ecoturismului, participare anuală;

19

10) 10 ghizi din domeniul ecoturismului instruiţi;11) participare anuală la 2 emisiuni radio/TV;12) 1 material promoţional pe segmentul ecoturistic, editat anual.46. Realizarea obiectivului specific 3, ”Dezvoltarea infrastructurii

turistice în cadrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică” va avea drept rezultat crearea destinaţiilor ecoturistice în ţară, ceea ce va contribui la atragerea investiţiilor, modernizarea infrastructurii turistice, amenajarea destinaţiilor ecoturistice, îmbunătăţirea colaborării cu autorităţile publice locale şi dinamizarea activităţii ecturistice în ţară.

Indicatori de rezultat:1) 5 planuri pentru dezvoltarea infrastructurii elaborate;2) 5 planuri de mobilitate de tip soft-mobility elaborate şi implementate

pentru fiecare destinaţie;3) 25 indicatoare amplasate la nivelul fiecărei destinaţie de ecoturism;4) 5 rute demarcate pentru traseele de drumeţie şi ciclism; 5) 5 centre de informare turistică create;6) 3 centre de vizitare create pe teritoriul ariilor protejate sau în

proximitatea acestora;7) 15 obiective turistice amenajate, reabilitate, reparate.

47. Realizarea obiectivului specific 4, ”Îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională pentru personalul implicat în managementul vizitatorilor, serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice” va contribui la ridicarea nivelului de pregătire a cadrelor de specialitate şi la formarea unui contingent de specialişti de calificare înaltă, sporind astfel nivelul de prestare a serviciilor în domeniul ecoturismului şi la crearea pachetelor de servicii în ecoturism.

Indicatori de rezultat:1) 4 seminare organizate anual;2) 140 de persoane instruite anual;3) 2 vizite de studiu organizate;4) 1 curricula universitară revizuită;5) 1 atelier de lucru pentru pensiunile turistice, organizat anual.

48. Realizarea obiectivului specific 5, ”Realizarea unui cadru național adecvat pentru dezvoltarea politicilor de dezvoltare a ecoturismului” va facilita dezvoltarea infrastructurii generale din apropierea obiectivelor naturale de importanţă turistică, va îmbunătăți planurile urbanistice ale localităţilor din proximitatea ariilor naturale protejate, va găsi şi identifica soluţii asupra colectării şi utilizării materialelor nedegradabile de pe teritoriul rezervaţiilor naturale.

Indicatori de rezultat:1) 2 seminare organizate anual;2) 3 studii pentru identificarea soluţiilor de colectare şi utilizare a

materialelor nedegradabile, realizate;

20

3) 5 rezervaţii naturale dotate cu presuri pentru prelucrarea materialelor din plastic.

Capitolul V.Procedurile de raportare şi monitorizare

49. Monitorizarea implementării prezenturlui Program va fi realizată de către autorităţile publice centrale, responsabile de realizarea obiectivelor Prgramului, conform Planului de acţiuni. Coordonarea activităţii de monitorizare şi evaluare va fi efectuată de către Agenţia Turismului.

50. Rapoarte de monitorizare vor fi elaborate anual în vederea identificării gradului de atingere a rezultatelor anuale şi a necesităţii efectuării unor măsuri corective în perioada care urmează. La solicitarea Agenţiei Turismului, toate structurile vizate în planurile de acţiuni, urmează să prezinte informaţia relevantă privind realizarea obiectivelor şi/ sau acţiunilor care au avut loc în decursul anului. Agenţia Turismului va generaliza informaţia şi va prezenta Guvernului raportul anual despre realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului.

51. La finele implementării prezentului Program, se va efectua evaluarea Programului. Evaluarea va include identificarea nivelului de realizare a obiectivelor Programului, a acţiunilor şi subacţiunilor din cadrul Planului de acțiuni, atingerea indicatorilor stabiliți, analiza contribuţiei generale a autorităţilor la realizarea tuturor obiectivelor Programului. Ea va include şi rezultatul consultărilor interne şi externe în vederea obţinerii opiniei celor din exterior, precum şi în vederea asigurării unei evaluări imparţiale. Rezultatele evaluării finale a Programului vor servi drept bază pentru elaborarea unui nou document de politici pentru următoarea perioadă de planificare.

21