Modul de Viaţă Burghez
1
7/23/2019 Modul de Viaţă Burghez http://slidepdf.com/reader/full/modul-de-viata-burghez 1/1 Modul de viaţă burghez O burghezie „dominantă”, din ce în ce mai sigură pe ea, animată de valori comune. În primul rând, este corpul social care pare beneficiarul direct al mutaţiilor industriale. În timp ce aristocraţia încă oacă un rol în !nglia, "ermania, #usia, burghezia nu deţine încă în e$clusivitate puterea economică, iar pe cea politică trebuie să o împartă. %a este eterogenă& bogăţia, activităţile prestate diferenţiază pe burghezi unii de ceilalţi. 'rofesiunea îi departaează, putând constitui un criteriu de ierarhizare în interiorul corpului social. (enevia este străină burghezului, după cum cei ce trăiesc din rentă sunt puţin numero)i. (a fel )i marii patroni sau proprietari de mari magazine )i bănci. 'roprietarii unei fabrici de talie milocie sau a unei bănci provinciale sunt notabilii locali, iar la limita cu categoriile populare sunt buticarii, modistele, o parte a salariaţilor. *nginerii, directorii de bănci fac parte din burghezia milocie. Înalţii funcţionari publici, profesiunile liberale sunt în plină ascensiune, inclusiv au influenţă în plan politic unde fac carieră& în !nglia +-/0 sunt 1./// de medici, 2./// de notari, 2./// de oameni de litere )i urnali)ti. 3icii angaatori „gulerele albe”, salariaţii sectorului public )i privat formează mica burghezie !45%64*76%! 87#"9%:*%* , de)i e$istă teoretic )anse egale, nu este nici u)oară, nici liniară. #eu)ita este posibilă, dar în anumite limite ale mobilităţii sociale. ;e e$. fiul unui ţăran poate aspira )i deveni cel mult institutor. !bia fiul său poate aunge inginer, medic, urist etc. 4unt )i e$cepţii care pot sări peste etape, dar rare. 5hiar )i în 4.7.!, < din muncitori sunt copii de muncitor. În general, mediile sociale se reproduc. ;!#, reversul& decăderea socială a burgheziei devine tot mai rară, semn că se stabilizează din punctul de vedere al capitalului deţinut +disponibil0. 3O; ;% =*!>?& de)i ierarhizată, împărtă)e)te acelea)i practicisociale )i valori comune& @ se fere)te de a fi =7("!#?, sau de a se confunda prin comportament cu oamenii de rândA este griulie faţă de respectarea regulilor vieţii cotidieneA investe)te întrBo vestimentaţie care săBi arate rangul social& guler scrobit, pălărie obligatorie +ambele se$e0, )aluri )i fulare de ca)mirA @ investe)te în locuinţe, care devin un reper al apartenenţei la un rang sau altul social& marea burgheziei în case particulare cu grădină, burghezia milocie în apartamenteA mobilierul face )i el distincţia, mai ales cel din saloane. ;omină gustul pentru mobila stil (ouis C=, tapiserii, draperii grele din catifeaA argintăria este indispensabilăA prezenţa servitorilor, valeţilor, doicilor, bonelor este obligatorie. %i sunt plătiţi pentru serviciile lor )icazaţi fie în subsolul casei +!nglia0, fie la mansardă +Dranţa0A hrana ocupă de asemenea un loc deosebit în cotidianul burghez. 8ucătăria „burgheză”, supraabundentă în carne, brânzeturi )i dulciuri o întâlne)ti fie în restaurantele frecventate pentru „supeu” ca semn al reu)itei sociale, fie în familie. 3asa devine un adevărat ritual pentru familie. Eimpul liber înseamnă frecventarea balurilor, teatrului, operei, curselor de cai, plimbărilorpe marile bulevarde, grădini publice )i practicarea sporturilor +tenis de câmp, călărie, tirul cu arcul, alpinism0 )i a „termalismului”, vacanţe la mare, munte +după -F/0 staţiuni termale +8adenB 8aden, 4pa, 8iarritz sau GarlovHB=arH0. *arna frecventează 5oasta de !zur. 3ulte din acesteplăceri au fost mai întâi practicate de engleziI *ar din -JK au început )i îmbarcările pentru călătorii organizate de agenţii specializate spre Orient +"recia )i %gipt0 8urghezia pune totu)i pe primul plan )i la modul serios afacerile, probitatea, economisirea, dar )i moravurile severe& @ inegalităţile sociale i se par normale, fiind vorba de valorizarea )anselorA @ practică filantropia, încuraând studiile copiilor merituo)i& apar după modelul american fundaţiileA @ viaţa de familie este un ideal )i o valoare pe care o conservă cu sfinţenie ca )i apartenenţa la religie. Damilia se reduce la cuplu )i copii. 'entru a evita fragmentarea averii, numărul copiilor mo)tenitori nu este mare. 5ăsătoria înseamnă „alianţa bogăţiilor” )i întărirea poziţiei sociale +dota fetelor0. (a milocul secolului, căsătoriile se contactează după apartenenţa la acela)i mediu socialA @ întrBo familie burgheză dBna nu lucrează, este stăpâna casei )i mamă, administrează bugetul, educă )i supraveghează educaţia copiilor. #ar o celibatară poate să se ocupe de administrarea averii, ceea ce în schimb este permis văduvelor.
-
Upload
sorin-const -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
Transcript of Modul de Viaţă Burghez
7/23/2019 Modul de Viaţă Burghez
http://slidepdf.com/reader/full/modul-de-viata-burghez 1/1
Modul de viaţă burghezO burghezie „dominantă”, din ce în ce mai sigură pe ea, animată de valori comune. În primul rând,este corpul social care pare beneficiarul direct al mutaţiilor industriale. În timp ce aristocraţia încă
oacă un rol în !nglia, "ermania, #usia, burghezia nu deţine încă în e$clusivitate puterea economică,iar pe cea politică trebuie să o împartă. %a este eterogenă& bogăţia, activităţile prestate diferenţiază pe
burghezi unii de ceilalţi. 'rofesiunea îi departaează, putând constitui un criteriu de ierarhizare îninteriorul corpului social. (enevia este străină burghezului, după cum cei ce trăiesc din rentă sunt puţinnumero)i. (a fel )i marii patroni sau proprietari de mari magazine )i bănci. 'roprietarii unei fabrici detalie milocie sau a unei bănci provinciale sunt notabilii locali, iar la limita cu categoriile populare sunt
buticarii, modistele, o parte a salariaţilor. *nginerii, directorii de bănci fac parte din burghezia milocie.Înalţii funcţionari publici, profesiunile liberale sunt în plină ascensiune, inclusiv au influenţă în plan
politic unde fac carieră& în !nglia +-/0 sunt 1./// de medici, 2./// de notari, 2./// de oameni delitere )i urnali)ti. 3icii angaatori „gulerele albe”, salariaţii sectorului public )i privat formează mica
burghezie!45%64*76%! 87#"9%:*%* , de)i e$istă teoretic )anse egale, nu este nici u)oară, nici liniară.#eu)ita este posibilă, dar în anumite limite ale mobilităţii sociale. ;e e$. fiul unui ţăran poate aspira )ideveni cel mult institutor. !bia fiul său poate aunge inginer, medic, urist etc. 4unt )i e$cepţii care pot
sări peste etape, dar rare. 5hiar )i în 4.7.!, < din muncitori sunt copii de muncitor. În general, mediilesociale se reproduc. ;!#, reversul& decăderea socială a burgheziei devine tot mai rară, semn că sestabilizează din punctul de vedere al capitalului deţinut +disponibil0. 3O; ;% =*!>?& de)iierarhizată, împărtă)e)te acelea)i practicisociale )i valori comune&@ se fere)te de a fi =7("!#?, sau de a se confunda prin comportament cu oamenii de rândA estegriulie faţă de respectarea regulilor vieţii cotidieneA investe)te întrBo vestimentaţie care săBi araterangul social& guler scrobit, pălărie obligatorie +ambele se$e0, )aluri )i fulare de ca)mirA@ investe)te în locuinţe, care devin un reper al apartenenţei la un rang sau altul social& marea burghezieiîn case particulare cu grădină, burghezia milocie în apartamenteA mobilierul face )i el distincţia, maiales cel din saloane. ;omină gustul pentru mobila stil (ouis C=, tapiserii, draperii grele din catifeaAargintăria este indispensabilăA prezenţa servitorilor, valeţilor,doicilor, bonelor este obligatorie. %i sunt plătiţi pentru serviciile lor )icazaţi fie în subsolul casei
+!nglia0, fie la mansardă +Dranţa0A hrana ocupă de asemenea un loc deosebit în cotidianul burghez.8ucătăria „burgheză”, supraabundentă în carne, brânzeturi )i dulciuri o întâlne)ti fie în restaurantelefrecventate pentru „supeu” ca semn al reu)itei sociale, fie în familie. 3asa devine un adevărat ritual
pentru familie. Eimpul liber înseamnă frecventarea balurilor, teatrului, operei, curselor de cai, plimbărilorpe marile bulevarde, grădini publice )i practicarea sporturilor +tenis de câmp, călărie, tirulcu arcul, alpinism0 )i a „termalismului”, vacanţe la mare, munte +după -F/0 staţiuni termale +8adenB8aden, 4pa, 8iarritz sau GarlovHB=arH0. *arna frecventează 5oasta de !zur. 3ulte din acesteplăceri aufost mai întâi practicate de engleziI *ar din -JK au început )i îmbarcările pentru călătorii organizatede agenţii specializate spre Orient +"recia )i %gipt08urghezia pune totu)i pe primul plan )i la modul serios afacerile, probitatea, economisirea, dar )imoravurile severe&@ inegalităţile sociale i se par normale, fiind vorba de valorizarea )anselorA
@ practică filantropia, încuraând studiile copiilor merituo)i& apar după modelulamerican fundaţiileA@ viaţa de familie este un ideal )i o valoare pe care o conservă cu sfinţenieca )i apartenenţa la religie. Damilia se reduce la cuplu )i copii. 'entru a evita fragmentarea averii,numărul copiilor mo)tenitori nu este mare. 5ăsătoria înseamnă „alianţa bogăţiilor” )i întărirea poziţieisociale +dota fetelor0. (a milocul secolului, căsătoriile se contactează după apartenenţa la acela)imediu socialA@ întrBo familie burgheză dBna nu lucrează, este stăpâna casei )i mamă,administrează bugetul, educă )i supraveghează educaţia copiilor. #ar o celibatară poate să se ocupe deadministrarea averii, ceea ce în schimb este permis văduvelor.
