RADU GEORGE IRINEL

ANUL IV, Inginerie Economica ID

DREPT COMERCIAL

Modificarea actului constitutiv

Putem vorbi despre modificarea actului constitutiv numai în cazul societăţilor comerciale legal constituite, nu şi în cazul societăţilor în curs de regularizare.

Premisa modificării actului constitutiv este dată de legea societăţilor naţionale Legea nr. 31/1990. Art. 7 şi 8 din lege au în vedere principalele dispoziţii care reglementează conţinutul actului constitutiv. În consecinţă, toate aceste prevederi legale (care sunt şi contractuale pentru asociaţi) sunt supuse modificării.

Totuşi, anumite dispoziţii nu pot fi modificate dacă în actul constitutiv s-a prevăzut aceasta1 sau dacă există o stipulaţie legală expresă. De exemplu, datele de identificare ale fondatorilor şi ai primilor membri ai organelor societăţii pot fi omise dacă au trecut cel puţin 5 ani de la data înmatriculării societăţii (art. 204 alin. alin. 9).

O dispoziţie, ce capătă valoare de principiu, este înscrisă în Legea nr. 31/ 1990: schimbarea formei societăţii, prelungirea duratei ei sau alte modificări ale actului constitutiv al societăţii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.

Cauzele modificării actului constitutive sunt diverse. O societate comercială pentru a-şi atinge finalităţile economico-juridice trebuie să se constituie şi să funcţioneze în condiţiile legii. Deşi din punct de vedere juridic societatea comercială este legal constituită iar funcţionarea nu se face cu încălcarea legii, apar necesităţi obiective care determină modificarea actului constitutiv.

La nivel macroeconomic sunt cauze care pot influenţa viaţa tuturor societăţilor comerciale (de exemplu, inflaţia a determinat, în 1997 - prin OUG nr. 32/1997 - luarea măsurii de majorare a capitalului minim al societăţilor comerciale; legea avea următorul conţinut: „societăţile pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată existente, care nu au capitalul social minim prevăzut de art. 10 şi 11, au obligaţia să îl completeze în termen de un an de la data intrării în vigoare a ordonanţei") sau numai a unora dintre acestea (Legea nr. 302/ 2005 obligă numai societăţile pe acţiuni să-şi majoreze capitalul social, datorită acquis-ului comunitar).

În alte cazuri numai unele societăţi comerciale sunt nevoite să îşi modifice actul constitutiv, de exemplu cele care înregistrează pierderi.

Legea obligă societatea ca în cazul pierderii a jumătate din capitalul social să îşi reconstituie capitalul, să îl limiteze la suma rămasă (dacă aceasta nu este mai mică decât minimul prevăzut de lege pentru forma respectivă de societate) sau să se hotărască dizolvarea societăţii.

Există şi cazuri în care asociaţii la constituirea societăţii comerciale, apreciază incorect anumite elemente (de exemplu, cuantumul capitalului social, durata societăţii, obiectul de activitate, forma juridică etc). În toate aceste cazuri legea permite modificarea societăţii şi uneori chiar instituie obligaţii pentru administratori sau directori (în cazul în care s-a ajuns la termenul stipulat în actul constitutiv pentru

durata societăţii legea obligă aceste persoane să-i notifice pe asociaţi în vederea luării unei decizii privind durata societăţii)

Există şi situaţii care determină profunde modificări într-o societate comercială, deşi nu există un fundament economic. Este vorba de decesul unuia dintre asociaţi, excluderea sau retragerea asociaţilor.

Faţă de toate aceste modificări legea a permis anumitor persoane să facă opoziţie la schimbarea actului constitutiv.

Efectele modificărilor

Modificarea societăţii comerciale are efecte deosebite, în funcţie de cauza care le-a determinat.

Astfel, modificarea duratei societăţii în sensul prelungirii acesteia nu poate avea ca efect intrarea în legalitate (dacă durata iniţială a fost depăşită până la modificarea actului constitutiv). Dacă, de exemplu, se modifică, prin majorare, capitalul social, această măsură poate duce la îmbunătăţirea climatului de afaceri.

În cazul fuziunii şi divizării, modificările au în vedere mai buna plasare pe piaţa concurenţială a societăţii comerciale. Şi în acest caz, trebuie observat că legea nu permite orice fuziune, doar aceea care efectiv să fie necesară şi profitablă părţilor care fuzionează fără a declanşa consecinţe nefaste pentru alte societăţi din acelaşi sector de activitate sau pentru consumatori.

Actul constitutiv poate fi modificat: a. prin hotărârea adunării generale adoptată în condiţiile legii;

b. prin hotărârea instanţei judecătoreşti în cazul excluderii sau alretragerii.2

Forma autentică a actului de modificare, adoptat de asociaţi, este obligatorie atunci când are ca obiect: a. majorarea capitalului social se face prin subscrierea ca aport în natură a unui teren;

b. modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv sau încomandită simplă;

c. majorarea capitalului social prin subscripţie publică.

Etapele modificării actului constitutiv

Prima fază presupune luarea hotărârii de modificare a actului constitutiv, dacă nu se prevede altfel în acesta. Faza consensulă este diferită de cea de la constituire, când toţi asociaţii sunt de acord cu clauzele înscrise în actul constitutiv. La modificare pot fi opinii diferite, iar hotărârea adunării generale poate fi contestată de către persoanele interesate.

Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistrează în registrul comerţului pe baza încheieri judecătorului delegat, cu excepţia cazurilor de retragere sau excludere când înregistrarea se va face pe baza hotărârii irevocabile de excludere.

După înregistrara în resgistrul comerţului, actul modificator este publicat din oficiu în Monitorul Oficial al României.

Actul modificator al actului constitutiv al unei societăţi în nume colectiv sau în comandită simplă, în formă autentică se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţionează în acest registru, fără a fi obligatorie publicarea lui în Monitorul Oficial al României.

Dacă se aduc mai multe modificări actului contitutiv, fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi şi în această formă, va fi depus la oficiul registrului comerţului.

În forma actualizată a ctului constitutiv, se poate omite numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri ai organelor societăţii3 .

Legea nu reglementează expres toate elementele actului constitutive care pot fi modificate, insistând asupra celor mai importante: durata societăţii, excluderea şi retragerea asociaţilor fuziunea şi divizarea.

Suspendarea temporară a activităţii

Societatea comercială poate, având în vedere condiţiile socio-economice să intre în inactivitate temporară, constituindu-se într-o excepţie de la dizolvarea societăţii potrivit art. 237 alin. 1 lit. c (La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazul în care societatea şi-a încetat activitatea).

Hotărârea privind suspendarea temporară a activităţii trebuie luată de către adunarea generală extraordinară (în cazul societăţilor pe acţiuni) întrucât modifică activitatea societăţii.

În doctrina franceză se arată că decizia privind suspendarea temporară poate fi atât expresă (hotărârea adunării generale) cât şi tacită (în acest caz trebuie suspendată renumerarea inistratorilor).

În cazul societăţii cu răspundere limitată, „pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel".

Suspendarea activităţii societăţii este riguros reglementată - din punct de vedere fiscal - întrucât există posibilitatea fraudării intereselor terţilor precum şi ale statului (neplata impozitului), fiind - în acelaşi timp - o alternativă practică pentru reluarea, fără cheltuieli, a activităţii după un anumit timp.

S-a considerat, în Franţa, fraudă fiscală fapta administratorului carepentru a beneficia de anumite facilităţi fiscale pentru societăţi nou create, constituie o întreprindere fără a avea activităţi noi, continuând activitatea fostei societăţi (suspendate).

În timpul suspendării activităţii, societatea comercială poate avea o activitate internă (desfăşurarea adunării generale; activitatea specifică a administratorilor; eventuala activitate a cenzorilor); activitatea comercială încetează şi sunt derulate numai contractele care au în vedere asigurarea “utilităţilor” societăţii. Potrivit art.30 alin.1 lit.a din O.U.G. nr.60 din 25 aprilie 2001 privind achiziţiile publice, modificată şi completată, poate fi exclus dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, respectiv nu este eligibil, orice ofertant/ candidat care are activitatea suspendată.

În jurisprudenţă s-a decis că o societate a cărei activitate este suspendată temporar nu poate să se pretindă victima unor acte de concurenţă neleală.

Modificarea formei juridice a societăţii comerciale

Această modificare a actului constitutiv este percepută ca fiind dintre cele mai semnificative (transformarea societăţii comerciale), deşi capitalul social joacă de exemplu un rol mult mai mare.

Principalele modificări sunt acelea care au în vedere trecerea de la societăţile de persoane (SRL, SNC, SCS) la societăţile de capital (SA, SCA). Acestea din urmă au posibilitatea de a emite acţiuni şi obligaţiuni.

Prin schimbarea formei societăţii acesta nu atrage crearea unei persoane juridice noi. Aşadar, societatea iniţială îşi continuă activitatea într-un cadru juridic nou fără a afecta activitatea societăţii.

Transformării societăţii comerciale. a. - hotărârea asociaţilor societăţii care se va transforma, hotărârea se va lua potrivit actului constitutiv sau statutului de la societatea care fiinţează (la SRL este unanimitate, la SA după regulile adunării generale extraordinare (art. 113 lit. a) - singura competentă să modifice forma societăţii);

In cazul unei fuziuni sau divizări nu suntem în prezenţa unei transformări. Dacă, prin fuziune sau divizare, se înfiinţează o nouă societate, aceasta se constituie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 pentru forma de societate convenită. b. - îndeplinirea condiţiilor (de forma şi de publicitate) prevăzute delege pentru noua societate, aporturi (dacă este cerut imperios de noua structură a societăţii) , redactarea unui nou act constitutiv c. - înscrierea de menţiune în registrul comerţului.

Modificarea sediului societăţiiPotrivit art. 113, la societăţile pe acţiuni, adunarea generală extraordinară se

întruneşte ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru mutarea sediului societăţii (lit. b). La societatea cu răspundere limitată, adunarea generală este competentă să modifice sediul.

Potrivit art. 192 alin. 2, pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.

Modificarea duratei societăţii

Legea prevedere că asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie, respectiv de director cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării.

Reducerea sau majorarea capitalului social

Hotărârea de reducere a capitalului social este luată de către adunarea generală a acţionarilor, care va stabili şi procedura propriu-zisă prin care se realizează această operaţiune.

Stabilirea procedeului de reducere a capitalului - prin plata de sume de bani şi/sau prin restituirea de bunuri în natură - este un atribut exclusiv al adunării generale a asociaţilor. Dacă, în cazul prevăzut de art. 208 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, procedeul de reducere nu este arătat în concret în hotărâre, ea trebuie completată în mod corespunzător tot de către adunarea generală. Altminteri, dacă procedeul concret de reducere ar fi lăsat la latitudinea asociaţilor, în afara unei hotărâri a adunării generale, persoanele prejudiciate, în drept să atace acest procedeu, ar fi lipsite practic de calea de atac ce le este conferită de lege.

Capitalul social poate fi redus prin:a)micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;b)reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;c)dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor. Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:a) scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;b)restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;c)alte procedee prevăzute de lege.

Reducerea de capital social poate avea ca efect transformarea societăţii comerciale. Astfel, potrivit Curţii Supreme de Justiţie dacă unul din cei doi asociaţi îşi retrage cota parte subscrisă şi renunţă la calitatea de asociat, societatea urmează să funcţioneze numai cu un asociat.

Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României (art. 208 alin. 1).

Creditorii societăţii, ale căror creanţe sunt anterioare publicării hotărârii, vor fi îndreptăţiţi să obţină garanţii pentru creanţele care nu au devenit scadente până la data respectivei publicări. Aceştia au dreptul de a face opoziţie împotriva acestei hotărâri, în conformitate cu art. 62.

Reducerea capitalului social nu are efect şi nu se fac plăţi în beneficiul acţionarilor, până când creditorii nu vor obţine realizarea creanţelor lor sau garanţii adecvate sau până la data la care instanţa, considerând că societatea a oferit creditorilor garanţii adecvate ori că, luându-se în considerare activul societăţii, garanţiile nu sunt necesare, nu va fi respins cererea creditorilor, prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Operaţiunea de vânzare de bunuri ale societăţii (distinctă de cesiunea de părţi sociale sau acţiuni) este legală chiar şi în situaţia în care în obiectul de activitate al societăţii nu este prevăzută această operaţiune.

O primă etapă în vânzarea unui bun este convocarea adunării generale (extraordinare la societăţile pe acţiuni) în care se vor menţiona următoarele: reducerea capitalului social, înstrăina activelor şi momentul în care operaţiune va avea loc.

Potrivit art. 210, capitalul social se poate mări prin:a. emisiunea de acţiuni noi;b. prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbulunor noi aporturi în numerar şi/sau în natură;

c. prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precumşi a beneficiilor sau a primelor de emisiune,d. prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţiicu acţiuni ale acesteia.

Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Hotărârea adunării generale pentru majorarea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, acordându-se pentru exerciţiul dreptului de preferinţă un termen de cel puţin o lună, cu începere din ziua publicării.

Excluderea si extragerea asociaţilor

Excluderea apare ca o sancţiune specifică în dreptul societăţilor comerciale pentru acei asociaţi care nu au respectat prevederile legii şi ale actului constitutiv. Excluderea nu este obligatorie, în sensul că, deşi unul dintre asociaţi aduce atingere intereselor societăţii, dacă nu încalcă şi alte dispoziţii de drept civil, contravenţional sau penal, îşi poate păstra calitatea de asociat.

Excluderea asociatului se poate face din momentul constituirii societăţii dar până în momentul dizolvării.

Retragerea asociatului se realizează în anumite situaţii strict determinate în cazul societăţilor pe acţiuni; la societăţile de persoane, având în vedere şi elementul subiectiv care contribuie la constituirea şi existenţa societăţii, retragerea se poate face motivat, dar pentru cauze diverse pe care legea le enumera la art.222

Fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale

Prin fuziune se realizează o operaţiune de restructurare prin concentrarea societăţilor comerciale, realizată fie de cerinţa consolidării unei anumite poziţii pe piaţă, fie de nevoia redresării financiare în continuarea activităţii.

Fuziunea sau divizarea se poate face şi între societăţi de forme diferite.Societăţile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza, numai dacă nu a început

repartiţia între asociaţi a părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare.Fuziunea este operaţiunea prin care:

a) una sau mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăţi, în schimbul repartizării de acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, a unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate, saub) mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei societăţi pe care o constituie, în schimbul repartizării de acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate, către acţionarii societăţii divizate.

Divizarea este operaţiunea prin care:a) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăţi totalitatea patrimoniului său, în schimbul repartizării de acţiuni la societăţile

beneficiare şi, eventual, a unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate către acţionarii societăţii divizate;b) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă toate activele şi pasivele sale mai multor societăţi nou constituite, în schimbul repartizării de acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate către acţionarii societăţii divizate.

Efectele fuziunii şi divizării

Societatea nu îşi încetează existenţa, în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde şi se transmite către una sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţă.

Dacă un element de activ nu este repartizat în proiectul de divizare şi dacă interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa elemtul de activ în cauză sau contravalorea acestuia se repartizează între toate societăţile beneficiare, proporţional cu cota din activul net alocat societăţilor în cauză, în conformitate cu proiectul de divizare .

Dacă un element de pasiv nu este repartizat în proiectul de divizare şi dacă interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societăţile beneficiare răspund solidar pentru elementul de pasiv în cauză.

Fuziunea/divizarea produce efecte:a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, de la dataînmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintreele; b) în alte cazuri, de la data înregistrării hotărârii ultimei adunărigenerale care a aprobat operaţiunea, cu excepţia cazului în care, prin acordulpărţilor, se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, care nupoate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţiiabsorbante sau societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimuluiexerciţiu financiar încheiat al societăţii sau societăţilor ce îşi transferăpatrimoniul.

Fuziunea sau divizarea are următoarele consecinţe:a) transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită sau divizatăsi societatea absorbantă/societăţile beneficiare, cât şi în raporturile cu terţii, către societatea absorbantă sau fiecare dintre societăţile beneficiare a tuturor activelor şi pasivelor societăţii absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;b) acţionarii sau asociaţii societăţii absorbite sau divizate devinacţionari, respectiv asociaţi ai societăţii absorbante, respectiv ai societăţilorbeneficiare, în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;c) societatea absorbită sau divizată încetează să existe.

Nicio acţiune sau parte socială la societatea absorbantă nu poate fi schimbată pentru acţiuni/părţi sociale emise de societatea absorbită şi care sunt deţinute: de către societatea absorbantă, direct sau prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, sau

de către societatea absorbită, direct sau prin intermediul unei personae acţionând în nume propiu, dar în contul societăţii.

Nulitatea operaţiunilor de fuziune şi divizare

Nulitatea unei fuziuni sau divizări poate fi declarata numai prin hotarâre judecătoreasca.

De la data realizării sale, potrivit art. 249, fuziunea, respectiv divizarea poate fi declarata nula doar daca nu a fost supusa unui control judiciar în conformitate cu prevederile art. 37 sau daca hotărârea uneia dintre adunările generale care au votat proiectul fuziunii sau al divizării este nula sau anulabila.

Procedurile de anulare nu pot fi iniţiate după expirarea unui termen le 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectiva, în temeiul art. 249, sau daca situaţia a fost rectificată.

Hotărârea definitivă de declarare a nulităţii unei fuziuni sau divizări va fi înaintată din oficiu de către instanţa oficiilor registrului comerţului de la sediile societăţilor implicate în fuziunea sau divizarea respectivă.

Hotărârea definitivă de declarare a nulităţii unei fuziuni sau divizări nu aduce atingere prin ea însăşi valabilităţii obligaţiilor născute în sarcină sau în beneficiul societăţii absorbante ori societăţilor beneficiare, angajate după ce fuziunea sau divizarea au devenit efective, în temeiul art. 249 şi înainte ca hotărârea de declarare a nulităţii să fie publicată.

În cazul declarării nulităţii unei divizări, fiecare dintre societăţile beneficiare răspunde pentru propriile obligaţii, angajate în perioada cuprinsă între data la care fuziunea/divizarea au devenit efective şi data la care s-a pronunţat nulitatea acestora.

Acţiuni privitoare la modificarea actelor constitutive

Problematica modificării actelor constitutive ale societăţilor comerciale dispune de un titlu distinct din legea societăţilor comercaile, Titlu IV, intitulat „Modificarea actului constitutiv”, care reglementează majorarea sau reducerea capitalului social, într-un capitol distinct (Capitolul II), iar la Capitolul I aminteşte prelungirea duratei şi modificarea fomei juridice a societăţii.

Acţiunile ce pot fi exercitate cu privire la materia analizată sunt următoarele: Cererea de înregistrare în registrul comerţului a actului modificator; Opoziţiile formulate de creditorii sociali sau de alte persoane interesate,

prejudiciate prin hotărârea asociaţilor privitoare la modificarea actului constitutiv, prin care solicită instanţei judecătoreşti să oblige societatea sau asociaţii la plata despăgubirilor pentru prejudiiul cauzat, în condiţiile art. 61.

Opoziţia creditorilor personali ai asociaţilor unei societăţi în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată împotriva hotărârii adunării sociaţilor de prelungire aduratei societăţii peste termenul fixat iniţial, dacă au drepturi stabilite într-un titlu executor anterior hotăr’rii, în condiţiile prevăzute de art.206

Opoziţia prevăzută de art.243 aparţinând oricărui creditor al societăţii care fuzionează sau se divide, având o creanţă anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare.

Recursul îndreptat împotriva hotărârii pronunţate în urma opoziţiilor

Acţiunea în declararea nulităţii prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate menţiunile arătate, aparţinând acceptantului, dacă nu a exercitat în nici un mod drepturile şi obligaţiile sale de cţionar, în condiţiile art.212

Acţiunea în excludere a asociatului din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, ori a comanditatului din societatea în comandită pe acţiuni, în cazurile prevăzute de art. 222. Pe lângă acţiunea în excludere , poate fi introdusă în aceeaşi materie şi acţiunea în stabilirea drepturilor asociatului exclus, care aparţine fie asociatului exlus, ca acţiune în pretenţii, în cazul în care cesta solicită a i se achita suma care i se cuvine, fie societăţii comerciale sau unuia dintre asociaţi , ca acţiune în constatare, dacă se solicită stabilirea sumei care trebuie achitată asociatului exclus.

Acţiunea în încuviinţarea retragerii din societate, la dispoziţia asociatului din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, în condiţiile prevăzute de art.226 din Legea nr. 31/1990