MODERNIZAREA ACTIVITĂŢII

SERVICIILOR PUBLICE.

CHIŞINĂU2014

REFERAT

CUPRINS

Introducere...................................................................................................................................3

I. Noţiuni generale privind modernizarea sistemului administraţiei publice în Republica

Moldova...............................................................................................................................4

II. Necesitatea modernizării serviciilor publice în Republica Moldova..............................7

III. Experienţa statelor Uniunii Europene în domeniul modernizării serviciilor publice...9

IV. Realizări şi perspective în procesul de modernizare a serviciilor publice din

Republica Moldova............................................................................................................10

Concluzii....................................................................................................................................17

Bibliografie................................................................................................................................18

2

Introducere

Într-un stat de drept activitatea autorităţilor publice este orientată spre satisfacerea

intereselor generale ale societăţii. Atît autorităţile publice centrale, cît şi locale îşi realizează

acest scop prin serviciile publice. Pentru ca serviciile publice să fie prestate cetăţenilor în regim

de eficienţă este necesar ca autorităţile publice să le organizeze astfel încît aceste servicii să fie

furnizate în regim de continuitate şi să se adapteze cerinţelor societăţii.

După proclamarea Independenţei sale, la 27 august 1991, Republica Moldova a traversat

cîteva etape distincte în care s-a încercat implementarea unui sistem eficient de administrare, în

temeiul principiilor de descentralizare şi autonomie locală. În scopul realizării acestor principii şi

apropierii administraţiei publice de necesităţile populaţiei pentru satisfacerea intereselor generale

ale comunităţii prin organizare şi prestarea de serviciilor publice mai calitative atît la scară

naţională, cît şi la nivelul local în ultimele 22 de ani au fost implementate cîteva reforme.

Studierea modelelor de organizare şi funcţionare a serviciilor publice în alte state care deja au

trecut prin procesul de implementare a principiilor de descentralizare şi autonomie locală şi

prestează serviciile publice calitative poate ajuta în organizarea unui sistem mai eficient de

furnizare a serviciilor publice.

3

I. Noţiuni generale privind modernizarea sistemului administraţiei publice în Republica

Moldova

În ultimele decenii ale secolului XX în multe ţări ale lumii are loc un proces activ de

modernizare a administraţiei publice. Acesta este un lucru firesc şi foarte necesar, mai ales în

perioada respectivă.1

Practica statelor-membre ale Uniunii Europene ne adevereşte tot mai mult că mijloacele

bugetare şi umane destinate administraţiei publice permanent se reduc şi sfera pentru investiţii

devine tot mai restrînsă. La aceasta ar trebui să adăugăm şi tendinţa demografică, în Italia,

Germania şi Spania, în special, numărul populaţiei în vîrstă este în creştere. Tot mai puţini tineri

obţin surse de existenţă în comparaţie cu oamenii în vîrstă. Cheltuielile pentru sfera socială,

dificultăţile bugetare, cheltuielile pentru forţa de muncă au sporit brusc. Tot mai dificile devin

planificarea, implementarea şi consolidarea tacticilor şi strategiilor efective.

În consecinţă, unele state-membre îşi continuă eforturile pentru îmbunătăţirea proceselor

de adoptare a strategiilor şi tacticilor proprii şi introduc mai curînd o legislaţie schematică decît

un statut detalizat sau, în cazul Franţei, îşi continuă eforturile de raţionalizare şi simplificare a

sistemelor lor juridice pe calea codificării sistemelor juridice naţionale complexe.

Tot mai dificile devin perspectivele statului şi ale administraţiilor. Statul nu mai este apt

să-şi justifice acţiunea exclusiv în baza autorităţii sale. Mai curând el caută să câştige bunăvoinţa

cetăţenilor prin iniţierea dialogului cu ei, în sensul de a obţine acceptarea de către ei a regu-

lamentelor şi deciziilor administrative.2

Asemenea practici internaţionale pot fi de un real folos Republicii Moldova în procesul

de modernizare a sistemului său de administrare. Principalul însă este să se ţină cont de faptul că

nici un sistem al administraţiei publice nu poate fi considerat absolut perfect şi deci nu poate fi

preluat integral de un alt stat.3

Procesul de modernizare este strâns legat de cel de reformă. Astfel, potrivit autoarei Ala

Cojocaru, reforma administraţiei publice în Republica Moldova apare ca un obiectiv central, ca o

problemă prioritară procesului de creare a autorităţilor şi instituţiilor necesare înfăptuirii unei

administraţii moderne.4

1 Ganenco Luminiţa, Modernizarea administraţiei publice – necesitate a vremii, Revista “Administrarea Publică”, nr. 1/2000, p. 165

2 Ibidem3 Orlov Maria, Negru Boris, Quo vadis Moldova? Administraţia publică, Editura Tipografia Centrală, Chişinău,

2002, p. 424 Cojocaru Ala, Modernizarea sistemului administraţiei publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-

practice din 19 mai 1998 „Formarea funcţionarilor publici şi rolul lor în realizarea reformelor administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 1998, p. 246

4

Necesitatea modernizării administraţiei publice întotdeauna a fost dictată atît de factorii

interni (problemele sociale şi economice, birocratizarea excesivă a administraţiei publice,

calitatea insuficientă a managementului în serviciul public), cît şi de cei externi (globalizare,

dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale, integrarea europeană etc).

Drept continuitate consecventă a politicilor şi acţiunilor sale, Guvernul Republicii

Moldova a adoptat prin Hotărîrea nr. 1402 din 30 decembrie 2005 Strategia de reformă a

administraţiei publice centrale în Republica Moldova. Analiza denotă că acest document este un

produs, o manifestare materializată a etapei concrete de dezvoltare a statului şi societăţii

moldoveneşti.

Studiul ne demonstrează că din 1990 şi până în prezent au fost întreprinse mai multe

încercări de reorganizare a administraţiei publice centrale în scopul îmbunătăţirii activităţii

acesteia5.

O problemă la fel de importantă o constituie şi modernizarea sistemului de administraţie

publică locală. Astfel, reforma administraţiei publice reprezintă o problemă importantă în viaţa unui

stat şi practic toate ţările, pe parcursul dezvoltării lor, într-o măsură sau alta au încercat şi continuă să

modernizeze relaţiile între organele centrale şi puterea locală.6

Un element foarte important în desfăşurarea reformelor constă în faptul că reformele

democratice şi transformările structurale în economie şi societate solicită cu o deosebită insistenţă şi

deplasarea accentelor spre iniţiativa locală.7

Mai mult decât atât, e necesar de a studia exemplul altor ţări, cum este cel al Franţei, ţară

care a dat naştere sistemului de administrare francez, al Italiei, cu gradul înalt de autonomie la

nivel de regiune, precum şi ţărilor care au făcut parte din sistemul socialist – România, Polonia,

Ungaria, Cehia şi altele care au reuşit cu succes să implementeze într-un termen scurt noi

sisteme de administrare publică.8

Una din ideile dominante ale reformei a fost transferul pe plan local, de la aparatul

central, a chestiunilor ce ţin de interesele social-economice ale unităţilor teritoriale în favoarea

autorităţilor locale.9

5 Ibidem6 Bulgari Valeriu, Administraţia publică locală în contextul reformei economico-sociale, Editura Academiei de

Administrare Publică, Chişinău, 1998, p. 187 Popescu Teodor, Reforma administraţiei publice în Republica Moldova (1990-2001), Materialele conferinţei

internaţionale ştiinţifico-practice din 26 aprilie 2001 „Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2001, p. 51

8 Cojocaru Ala, Sisteme comparate în administraţia publică locală, Revista “Administrarea Publică”, nr.4/1998, p. 120

9 Platon Mihail, Sîmboteanu Aurel, Popescu Teodor, Deliu Tudor, Reforma administraţiei publice în Moldova: realizări şi perspective, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2001, p. 232

5

Cum derulează aceste procese în ţara noastră? Făcând abstracţie de detalii, vom menţiona

că pe parcursul ultimilor 16 ani în sistemul administraţiei publice au intervenit schimbări

serioase10.

Cum am putea aprecia cele efectuate în administraţia publică până în prezent? În

principiu, acestea reprezintă o tendinţă pozitivă şi, în linii mari, sincronizează cu procesele de

globalizare a descentralizării administrative. Intenţionat ne-am axat doar asupra unui element al

reformei administraţiei publice locale – descentralizarea administrativă. Aceasta pentru că Ţările

Europei Centrale şi Est au parcurs de asemenea o astfel de etapă în dezvoltarea lor. Ne vom

centra asupra unui aspect deosebit de important – repartizarea pe niveluri a responsabilităţilor de

organizare a serviciilor publice locale. Raportând procesul de reformare al administraţiei

publice locale din ultimii ani la experienţa internaţională, putem concluziona următoarele.

În Republica Moldova, legislaţia stabileşte domenii proprii de activitate ale autorităţilor

publice locale şi prin urmare responsabilităţi în furnizarea de servicii care sînt structurate pentru

autorităţile publice locale de nivelul întîi şi nivelul doi după cum urmează11:

Pentru autorităţile publice locale

De NIVELUL ÎNTÎIPentru autorităţile publice locale

de NIVELUL AL DOILEABunuri, infrastructură şi transport

• administrarea bunurilor din domeniile public şi privat locale;

• planificarea urbană şi gestionarea spaţiilor verzi de interes local;

• colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, inclusiv salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea acestora;

• distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale;

• construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale;

• amenajarea şi întreţinerea cimitirelor;• transportul public local;• dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane

de distribuire a gazelor şi energiei termice.

• administrarea bunurilor din domeniile public şi privat ale raionului;

• planificarea şi administrarea lucrărilor de construcţie, întreţinere şi gestionare a unor obiective publice de interes raional;

• construcţia, administrarea şi repararea drumurilor de interes raional, precum şi a infrastructurii rutiere;

• organizarea transportului auto de călători, administrarea autogărilor şi staţiilor auto de interes raional;

• stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de raion şi protecţia pădurilor de interes raional;

• elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a gazoductelor interurbane (inclusiv a gazoductelor de presiune medie), a altor obiective termoenergetice cu destinaţie locală.

Educaţie, cultură şi tineret• construcţia, gestionarea, întreţinerea şi

echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare (creşe, grădiniţe de copii, şcoli

• administrarea instituţiilor de cultură, turism şi sport de interes raional, alte activităţi cu caracter educaţional,

10 Sîmboteanu Aurel, Reformarea administraţiei publice în Republica Moldova în contextul ajustării el la standardele europene, p. 14

11 Ghidul alesului local, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2007, p. 121

6

de artă, de muzică);• activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi

pentru tineret, precum şi planificarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activităţi.

cultural şi sportiv de interes raional.

Asistenţă socială şi protecţie civilă• construcţia de locuinţe şi acordarea altor

tipuri de facilităţi pentru păturile social vulnerabile, precum şi pentru alte categorii ale populaţiei;

• organizarea serviciilor antiincendiare.

• administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional;

• dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale.

Activităţi economice• dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane

de distribuire a gazelor şi energiei termice instituirea şi gestionarea întreprinderilor municipale şi organizarea oricărei alte activităţi necesare dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale;

• amenajarea pieţelor agricole, a spaţiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri necesare pentru dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale.

• administrarea întreprinderilor municipale de interes raional;

• susţinerea şi stimularea iniţiativelor privind dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale.

II. Necesitatea modernizării serviciilor publice în Republica Moldova

Organizarea serviciilor publice este o datorie a autorităţilor administraţiei publice locale.

În acest sens, art. 73 al Legii Republicii Moldova privind administraţia publică locală prevede:

„Serviciile publice se organizează de către consiliul local la propunerea primarului, în domeniile

de activitate descentralizate stabilite pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelurile întâi şi

al doilea, în limita mijloacelor financiare disponibile.”12

Dreptul pe care-l au autorităţile administraţiei publice de a organiza aceste servicii pe plan local reflectă însuşi esenţa conceptului de descentralizare a serviciilor publice.13

Totuşi, e evident că această responsabilitate a administraţiei publice locale se respectă, în

special, de autorităţile administraţiei publice locale din oraşe sau municipii. În ceea ce priveşte

administraţia publică locală din alte unităţi administrativ-teritoriale de nivelul unu, autorul Tudor

12 Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală. nr. 436 din 28.12.2006. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 032 din 09.03.200713 Tincu V. Rolul administraţiei publice centrale în asigurarea bunei funcţionări a serviciilor publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2010 “Teoria şi practica administrării publice”, Chişinău: Editura Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, 2010, p.130

7

Deliu menţionează: „Actualmente administraţia publică locală din sate (comune) pot de

sinestătător efectua doar nişte servicii de stare civilă (înregistrarea naşterii, căsătoriei, decesului)

în rest, când e vorba de menţinerea drumurilor publice, iluminarea străzilor, aprovizionarea cu

apă, canalizare etc. aproape că sunt cu mâinile legate din lipsa de finanţe şi, cu atât mai mult, că

în teritoriu nu există instituţii publice, regii autonome de interes public, care să se ocupe

nemijlocit de prestarea acestor servicii.”14

Mai mult decât atât, în conformitate cu un studiu al administrării serviciilor publice

locale, în prezent se observă o diminuare continuă a acestora, atât din punct de vedere cantitativ,

cât şi calitativ. În perioada efectuării studiului, practic, nu au fost efectuate investiţii în

infrastructura locală, majoritatea cheltuielilor din bugetele locale fiind direcţionate pentru

reparaţii şi întreţineri curente.15Principalele probleme cu care se confruntă autorităţile

administraţiei publice locale la capitolul servicii publice sunt:

În primul rând, autorităţile administraţiei publice locale se confruntă cu serioase

probleme de ordin financiar pentru renovarea infrastructurii locale, deoarece în bugetele locale

nu sunt prevăzute cheltuieli pentru investiţii.

În al doilea rând, autorităţile administraţiei publice locale au capacităţi reduse de a atrage

investiţii de pe piaţa de capital internă sau externă.

În al treilea rând, infrastructura serviciilor publice locale de primă necesitate are un grad

avansat de uzură care condiţionează cheltuieli enorme pentru întreţinere, pierderi mari în reţelele

de distribuţie precum şi calitatea proastă a serviciilor.

Referitor la modalitatea de gestionare a serviciilor publice, studiul demonstrează că în

Republica Moldova forma principală de gestiune a serviciilor publice locale de interes general

este gestiunea directă prin intermediul întreprinderilor municipale care activează în condiţii de

pierderi economice. Gestiunea delegată a serviciilor publice locale în Republica Moldova este în

stare incipientă. Drept exemplu de gestiune delegată poate servi concesionarea serviciilor publice

de alimentare cu apă potabilă şi canalizare din oraşul Cimişlia.16 Totodată, autorităţile

administraţiei publice locale nu sunt familiarizate şi nu utilizează formele alternative de prestare

a serviciilor publice de interes local în condiţiile descentralizării şi autonomiei locale (parteneriat

public-privat, servicii intercomunale), etc.

Potrivit recomandărilor autorului studiului, autorităţile administraţiei publice locale

trebuie să elaboreze şi să aprobe indicatori de calitate al serviciilor publice locale de interes

general. La evaluarea asigurării cu servicii publice locale se vor lua în consideraţie numărul de

14 Deliu T. Mijloacele de acţiune ale administraţiei publice locale. Revista „Administrarea publică”. Nr. 1/2003, p.1515 Mocanu V. Costul şi administrarea serviciilor publice locale de interes general, http://www.viitorul.org/public/359/ ro/Studiu%20Mocanu-%2020pagini_cor.pdf16 Ibidem

8

beneficiari; numărul furnizorilor de servicii (publici şi privaţi) şi numărul de personal implicat în

acordarea serviciilor; coeficientul de satisfacere a nevoilor, numărul de reclamaţii, plângeri;

rapoarte de evaluare ale ONG-urilor; analizele, studiile şi alte date statistice.

Ulterior, situaţia nu a înregistrat îmbunătăţiri relevante. Astfel, conform unui sondaj de

opinie, realizat în anul 2008 de Programul Integrat pentru Dezvoltare Locală pe un eşantion

reprezentativ de 1204 persoane, peste 1/3 din respondenţi nu sunt mulţumiţi de modul în care

primăria administrează serviciile publice locale. Referitor la existenţa alternativelor de prestare,

mai bine de 40% din cei chestionaţi afirmă că populaţia din comunitate nu are posibilitatea de a

alege din varietatea de servicii şi de furnizori.17

Totuşi, în ultimii ani, în opinia respondenţilor, s-au făcut simţite schimbări pozitive în

domeniul următoarelor servicii publice: distribuirea gazelor naturale, furnizarea centralizată a

apei, asigurarea cu transport public local, instituţiile educaţionale. Totodată, s-au înrăutăţit

considerabil serviciile de asigurare cu încălzire centralizată, mai ales în centrele raionale, băile

publice, protecţia socială a populaţiei, drumurile şi străzile.

Cele expuse mai sus ne demonstrează că serviciile publice din Republica Moldova

necesită a fi modernizate. Dar, pentru a nu reinventa de fiecare dată bicicleta, putem face uz de

experienţa internaţională în domeniu, experienţă pe care o vom reflecta în paragraful următor.

III. Experienţa statelor Uniunii Europene în domeniul modernizării serviciilor publice

Modernizarea serviciilor publice este o problemă a cărei actualitate nu poate fi contestată.

Dar, pentru a nu reinventa de fiecare dată bicicleta, putem face uz de experienţa internaţională în

domeniul modernizării serviciilor publice.

De exemplu, în Polonia18, pentru autorităţile administraţiei publice de nivelul unu

funcţiile obligatorii de bază se răsfrâng asupra următoarelor domenii: învăţământul preşcolar,

servicii sociale, infrastructura comunală (aprovizionare cu apă, salubrizare etc), locuinţe,

drumuri locale, transportul in comun, cultură, agrement, ordine publică, protecţia împotriva

incendiilor, urbanismul si planificare fizică. Guvernul poate delega o parte din puterile si

funcţiile sale prin legislaţie specifică sau cu acordul reciproc către municipii, cu condiţia

asigurării în întregime a resurselor financiare necesare îndeplinirii acestora. Funcţiile delegate ţin

de înregistrarea căsătoriilor, naşterilor, deceselor etc, eliberarea de cărţi de identitate si permise

de conducere, protecţia civilă, protecţia mediului, controlul sanitar etc.

În Ungaria, asigurarea următoarelor servicii este obligatorie pentru toate municipalităţile:

aprovizionarea cu apă potabilă, administrarea cimitirelor publice, întreţinerea drumurilor publice 17 Studiul serviciilor publice locale. Chişinău: Editura Programului de Dezvoltare Locală Integrată, 2008, p.618 Popa Victor, Munteanu Igor, Mocanu Victor, De la centralism spre descentralizare. Chişinău: Cartier, 1998, p. 132

9

si a locurilor publice, salubrizarea teritoriului, învăţământul primar, asistenţa medicală de bază,

servicii sociale de bază. Consiliul administrează domeniul public şi privat al comunităţii locale,

gestionează serviciile publice.19

În Cehia, autorităţile comunale sunt responsabile de: elaborarea si aprobarea programelor

de dezvoltare pe termen lung, inclusiv implementarea lor, gestionarea proprietăţii municipale,

formarea bugetelor locale, stabilirea tipurilor si cuantumului taxelor locale, înfiinţarea

întreprinderilor municipale si controlul asupra activităţii lor, întreţinerea drumurilor publice, a

locurilor publice si cimitirelor publice, asistenţa medicală generală si furnizarea serviciilor

sociale de bază (cu excepţia celor care de competenţa administraţiei de stat), învăţământul

preşcolar, primar şi secundar (numai întreţinerea clădirilor şcolilor), creşe, salubrizarea

teritoriului, transportul în comun, asigurarea cu apă potabilă, etc.20

IV. Realizări şi perspective în procesul de modernizare a serviciilor publice din Republica

Moldova

„Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa”, includ patru categorii a

principiilor de organizare a serviciilor publice, care pot fi exprimate prin următoarele patru

recomandări:21 1) „Serviciile publice locale şi interesul public”; 2) „Mai multă libertate

utilizatorilor”; 3) „Mai mult respect pentru utilizatori”. 4) „Servicii publice moderne şi

gestionate eficient”. Anume asupra acestui principiu, al patrulea, am dori să ne oprim în mod

special.

Potrivit literaturii de specialitate, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa

servicii publice în condiţiile legii, în orice domeniu de activitate, cu condiţia de a respecta unele

principii derivate din însuşi sistemul democratic al autoguvernării locale.22 Unul din cele mai

importante, chiar primul pe listă, este principiul eficienţei. Un alt principiu potenţial, a cărui

necesitate e demonstrată de realităţile timpului, devine modernizarea. 23

Potrivit recomandărilor europene, esenţa principiului eficientizării şi modernizării constă

în faptul că autorităţile publice trebuie să încurajeze participarea utilizatorilor sau a

reprezentanţilor lor la gestionarea serviciilor publice, precum şi activităţile de voluntariat în

domeniu.24

19 Ibidem, p. 13420 Ibidem, p. 13621 Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa, prevăzute în Recomandarea R(97) 7, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, la 1 aprilie 199722 Aurelia Ţepordei, Metode administrative moderne/Managementul serviciilor publice, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2002, p. 3723Tincu V., Modernizarea şi eficientizarea activităţii serviciilor publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2008 “Academia de Administrare Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din Republica Moldova”, Editura AAP, Chişinău, 2008, p.p.14424 Victor Mocanu, Descentralizarea serviciilor publice: Concepte şi practici, Editura Tish, Chişinău, 2001, p. 192

10

În ceea ce priveşte modernizarea, considerăm că nenumăratele probleme cu care se

confruntă administraţia la moment generează necesitatea stringentă de modernizare a serviciilor

publice.

Căile principale de modernizare ar putea fi:

Implicarea utilizatorilor în procesul de prestare a serviciilor publice;

Perfecţionarea în continuu a legislaţiei în domeniu;

Asimilarea practicii pozitive internaţionale de organizare şi gestionare a serviciilor publice,

Implementarea noilor tehnologii informaţionale, etc.

Guvernarea, aflîndu-se în procesul modernizării, indiferent de nivel şi instituţiile care o

pun în aplicare, este cel mai important investitor şi, în acelaşi timp, utilizator al tehnologiei

informaţiei. Administraţia publică se găseşte, cu certitudine, în pragul intrării într-un proces de

transformare important pe termen mediu şi lung, iar disponibilitatea sa în ceea ce priveşte

implementarea tehnologiilor moderne ale informaţiei este cheia acestei transformări.

e-Guvernarea este noul curs, actual şi inovator, asumat de Guvernul Republicii Moldova.

Executivul optează pentru modernizarea tehnologică, reformarea sistemului public şi renovarea

serviciilor pentru cetăţeni. Pînă în anul 2020, Guvernul s-a angajat să ofere cetăţenilor toate

serviciile publice în format electronic (e-Servicii) prin intermediul computerelor, telefoanelor

mobile şi ghişeelor interactive. Procesul presupune o transparenţă mai mare în relaţia dintre

cetăţean şi funcţionarul public, reducerea cazurilor de corupţie şi diminuarea birocraţiei.

Centrul de Guvernare Electronică este o instituţie publică înfiinţată de către Guvernul

Republicii Moldova în august 2010, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de

informaţii şi servicii publice în regim non-stop, iar autorităţile să asigure transparenţa actului de

guvernare, prin utilizarea şi promovarea tehnologiilor informaţionale în sectorul public.

Astfel, Centrul de Guvernare Electronică se face responsabil de elaborarea şi aplicarea

agendei de e-transformare, care include, printre altele, dezvoltarea platformei naţionale de

guvernare electronică şi a sistemului electronic naţional, crearea serviciilor digitale şi creşterea

accesului populaţiei la servicii publice digitale.25

Centrul de Guvernare Electronică activează în conformitate cu cele mai bune practici

internaţionale, în parteneriat cu Banca Mondială, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională

(USAID), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), sectorul privat, societatea

civilă şi funcţionarii publici din Republica Moldova.

În condiţiile dezvoltării galopante a societăţii şi a cerinţelor acesteia faţă de activitatea

autorităţilor publice, Centrul de Guvernare Electronică devine promotorul principal al e-

Guvernării şi al iniţiativelor de transformare sectorială cu scopul de a îmbunătăţi sistemul public

25 Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md

11

şi a creşte eficienţa şi transparenţa instituţiilor statului. Prin implementarea pe scară largă a

noilor tehnologiilor informaţionale, instituţiile vor putea eficientiza serviciile publice pentru a

răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor. Totodată, noile tehnologii informaţionale vor contribui la

reformarea sistemului administrativ, procedurile administrative vor fi simplificate. În plus,

costurile administraţiei publice, birocraţia si corupţia vor putea fi controlate, iar actul de

guvernare va deveni mai eficient.

Misiunea Centrului de Guvernare Electronică este de a stimula şi a facilita aplicarea

tehnologiilor informaţionale inteligente pentru a îmbunătăţi performanţele Guvernului şi

competitivitatea ţării pe plan mondial, precum şi a ridica standardele de viaţă în Republica

Moldova.

O Guvernare deschisă este o soluţie pentru prosperarea Republicii Moldova şi pentru

lupta anticorupţie. Implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor şi identificarea unor soluţii pentru

diverse probleme la aceeaşi etapă cu Guvernul constituie un pas spre crearea unei „lumi ideale”.

În acest sens, Republica Moldova este la început de drum, dar a reuşit deja să obţină mai multe

rezultate.

Republica Moldova a aderat la iniţiativa Parteneriatul Guvernelor Deschise (PGD) în

aprilie 2012, în cadrul primei reuniuni anuale a PGD, care s-a desfăşurat în Brazilia.

Parteneriatul Guvernelor Deschise este o iniţiativă a statelor lumii care îşi doresc o guvernare

transparentă, eficientă şi deschisă pentru cetăţeni, dezvoltată pe baza noilor tehnologii

informaţionale. Însăşi agenda pentru o Guvernare Deschisă a fost iniţiată de Guvern, care şi-a

exprimat interesul de a adera la Parteneriatul Global pentru o Guvernare Deschisă încă în 2011.

Odată cu aderarea la acest parteneriat, a fost necesar să fie elaborat un Plan de Acţiuni

pentru o Guvernare Deschisă26. Pentru a-şi onora angajamentele asumate în cadrul

Parteneriatului pentru o guvernare deschisă, Executivul a adoptat Planul de acţiuni pentru o

guvernare deschisă şi s-a aliniat la eforturile globale şi cele ale Uniunii Europene în vederea

îmbunătăţirii guvernării prin aplicarea tehnologiilor. Acest plan a fost punctat de Centrul de

Guvernare Electronică şi aliniat la deja existenta agendă de e-transformare a Guvernării.

Datorită promovării acestei Agende, a fost posibilă şi promovarea noilor aspecte, precum

date deschise, aplicaţii bazate pe date deschise, instrumente pentru responsabilizare socială etc.

Astfel, în cadrul iniţiativei „Acces liber la datele guvernamentale cu caracter public”, a fost creat

portalul www.date.gov.md. Conform unei dispoziţii a Primului-ministru ministerele, autorităţile

publice, agenţiile şi instituţiile guvernamentale trebuie să identifice lunar câte trei seturi de date

pentru a le publica. Portalul pune la dispoziţie peste 700 de seturi de date deschise de 40 de

26 Hotărîre Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru o Guvernare Deschisă pe anii 2012-2013, nr.195 din 04.04.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.65-69 din 06.04.2012.

12

instituţii publice. În baza datelor deschise au fost create mai multe aplicaţii web: alerte.md;

afla.md; formulare.md; bugdetstories.md.

Republica Moldova este a 16-ea ţară din lume care s-a aliniat iniţiativei „Date Deschise”,

asigurând acces la datele guvernamentale cu caracter public. Mai mult, tot în cadrul acestei

iniţiative, Moldova a devenit prima ţară care a lansat Baza de date a cheltuielilor publice în

cadrul iniţiativei Boost a Băncii Mondiale (http://moldova.wb-boost.org). Aplicaţia „Bugetul

Public pe înţelesul cetăţenilor” urmăreşte să continue experienţa Moldovei ca fiind una din

primele ţări din lume ce a dat acces liber datelor despre cheltuielile publice într-un mod detaliat

şi dezagregat prin analiza datelor despre buget şi prezentarea rezultatelor într-un format accesibil

şi inteligibil.

Parteneriatul „O Guvernare Deschisă” presupune o colaborare între autorităţi şi cetăţeni.

Pentru aceasta, însă, e nevoie ca ambele părţi să conştientizeze beneficiile acestui parteneriat. În

Azerbaidjan, spre exemplu, ca şi în alte ţări, poporul nu înţelege pe deplin importanţa unei

Guvernări Deschise. E foarte complicat să pui în mişcare beneficiarii acestui proiect, adică

cetăţenii. Acest fapt trebuie să-l facă, în primul rând, Guvernul. În Azerbaidjan, însă, Guvernul

nu este atât de activ în implicarea poporului în acest proces, să-i explice beneficiile de pe urma

acestei implicări.27

În Armenia, situaţia nu este mai diferită. Astfel, neimplicarea cetăţenilor se explică prin

faptul că „problema constă în totala neîncredere a oamenilor în cei care se află la putere, de aceea

şi participarea lor este simbolică”.28 Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi celelalte state. “În Rusia,

în Guvern, mai mulţi funcţionari sunt împotriva iniţiativei PGD, pentru că aceasta ar fi un fel de

„terra incognito” pentru ei. Aceştia nu se simt confortabil. Ei nu vor să facă publică nu doar

informaţia despre ei, despre cheltuielile lor, dar nici datele despre activitatea direcţiei lor”.29

În Republica Moldova, agenda „O Guvernare Deschisă” e la început de cale. Totuşi, în

dezvoltarea acesteia ar fi interesaţi nu doar cetăţenii, dar şi funcţionarii publici, precum şi cei

locali. Deschiderea datelor, accesul la diverse surse informaţionale şi de comunicare între

cetăţeni şi Guvern oferă posibilitate oamenilor să pună întrebări, să analizeze, să evalueze munca

efectuată de Guvern. Într-o societate în care oamenii gândesc, lucrurile merg altfel. Ei se implică

în viaţa comunităţii din care fac parte, contribuie la procesele de dezvoltare, găsesc soluţii, se

sprijină reciproc. Acest lucru facilitează şi activitatea Guvernului.

În aceeaşi ordine de idei, subliniem că în lumea ideală, orice Guvern îşi doreşte o

reputaţie bună, o imagine pozitivă atât pe interior, cât şi pe exterior, iar aderarea la astfel de

27 Guvernarea Deschisă - un pas spre o lume ideală // http://www.zdg.md/social/guvernarea-deschisa-un-pas-spre-o-lume-ideala28 Ibidem29 Ibidem

13

iniţiative poate contribui la o astfel de imagine. Totodată, aceasta poate facilita atragerea

resurselor financiare şi stabilirea unor parteneriate cu investitori străini. Pe de altă parte,

neglijarea acestor principii sporeşte numărul cetăţenilor frustraţi de calitatea serviciilor publice şi

de lipsa instrumentelor de interacţiune cu statul, creează o situaţie de blocaj, care poate avea

consecinţe grave asupra proceselor de dezvoltare la nivel sectorial, dar şi la nivel de ţară.

Comisia Europeană încurajează proiectele pilot care pun în valoare schimbul electronic.

Ţara noastră a demarat o serie de proiecte privind licitaţiile electronice stipulând chiar

obligativitatea pentru unităţile bugetare de a face achiziţii prin licitaţii de acest fel.

La data de 7 februarie 2013 Guvernul Republicii moldova a lansat sistemul informaţional

automatizat ”Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice” (SIA RSAP). Platforma constituie prima

etapă în derularea procesului de digitizare a achiziţiilor publice. Noul sistem transpune achiziţiile

publice într-un mecanism eficient, transparent şi competitiv.

Este un prim pas spre e-Achiziţii, platformă prin care cetăţenii vor identifica uşor orice

informaţie despre achiziţiile din Republica Moldova, după multiple criterii de căutare, de la

anunţul de organizare a licitaţiei până la procesul verbal de recepţie a lucrării.

Sistemul electronic al achiziţiilor publice contribuie la formarea unui mediu de afaceri

competitiv şi la creşterea clarităţii despre modul în care se cheltuiesc banii publici. Acesta este

conceput din perspectiva respectării dreptului cetăţeanului la informaţii.

Transparenţa în domeniul achiziţiilor este soluţia pentru stimularea unei competiţii

veritabile şi pentru prevenirea situaţiilor de corupţie.

Cu ajutorul „Registrului de Stat al Achiziţiilor Publice” procesul de achiziţii trece de pe

hârtie în format electronic. Pe viitor, odată cu dezvoltarea sistemului, cetăţenii vor putea urmări

online ciclul de viaţă al tuturor achiziţiilor publice derulate în Republica Moldova.

SIA RSAP oferă posibilitatea înregistrării online a anunţurilor de intenţie, înaintarea

invitaţiei de participare; aprobarea documentaţiei de licitaţie şi publicarea acestora. Totodată,

portalul oferă şansa de modificare a documentelor de licitaţie; înregistrarea agenţilor economici

la procedura de achiziţie; accesarea online şi fără plată a documentelor de licitaţie.

Prin intermediul sistemului automatizat poate fi realizată comunicarea la distanţă cu toţi

participanţii; cu agenţi economici sau autorităţile contractante; dar şi completarea datelor în

oferte. Pe final, sistemul livrează raportul de concluzie a procedurii întreprinse.

Portalul este separat în două subdiviziuni: Zona publică şi Zona privată.

În zona publică, la care are acces orice persoană, utilizatorii dispun de informaţii generale

despre toate procedurile accesibile. În zona privată au acces doar persoanele care dispun de

certificat digital sau agenţii economici. Acolo utilizatorii pot găsi o informaţie mai amplă despre

bunuri, detalii de ordin tehnic, cerinţele faţă de agenţii economici, dar şi fişa informaţională a

14

fiecărei proceduri în parte. Modul de operare şi utilizare a sistemului automatizat „Registrul de

Stat al Achiziţiilor Publice”, este vizibil pentru ambele zone.

Deja sunt evidente cîteva dintre avantajele sistemului informaţional automatizat şi

anume: economisirea timpului necesar pentru iniţierea şi desfăşurarea procedurii de achiziţie

publică, minimizarea cheltuielilor de drum, micşorarea volumului de hîrtie.

Lansarea sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al achiziţiilor publice”

vine să sporească transparenţa, eficienţa şi credibilitatea procesului de achiziţii publice din

Republica Moldova.

„Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice” oferă numeroase beneficii participanţilor la

licitaţii:

Ofertanţii pot controla procesul de desfăşurare a achiziţiilor.

Este asigurată creşterea concurenţei şi a încrederii în procesul de desfăşurare a achiziţiilor

publice.

Interacţiunea cu autorităţile contractante este simplificată.

Nu e nevoie de deplasări multiple la sediul autorităţilor contractante sau Agenţiei

Achiziţii Publice.

Accesul la informaţii actualizate se face atunci când este necesar.

Posibilitatea de eroare este redusă.

Asigură o generare rapidă a analizelor statistice.

Proiectele se desfăşoară într-un mod echitabil.

Interacţiunea directă cu reprezentanţii autorităţilor contractante este redusă la minim.30

Aşadar, guvernarea electronică este una dintre manifestările importante ale societăţii

informaţionale, deoarece implică instituţii ale statului, organizaţii publice şi private şi, mai ales,

cetăţeanul, pe care îl transformă în e-cetăţean, implicat direct, concret şi constructiv în toate

domeniile vieţii politice, sociale, culturale, cetăţeneşti şi morale. Principalele componente ale

guvernării electronice sunt:

- G2G (Government-to-Government) pentru relaţii de tip Guvern-Guvern. G2G reprezintă

comunicarea prin mijloace electronice (reţele dedicate, Internet şi reţele virtuale private) dintre

instituţii publice pentru rezolvarea, printre altele a problemelor specifice oricărui cetăţeanului.

Astfel, G2G ar contribui la limitarea birocraţiei.

- G2E (Government-to-Employee) pentru relaţii de tip Guvern-angajaţi guvernamentali.

G2E presupune managementul on-line al relaţiilor dintre guvern şi angajaţi prin intermediul

tehnologiilor informaţionale.

30 Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md

15

- G2C (Government-to-Citizens) pentru Guvern-cetăţeni. G2C acoperă relaţiile dintre

guvern şi cetăţean realizate prin intermediul tehnologiilor informaţionale. Serviciile din această

categorie înseamnă aducerea Guvernului mai aproape de cetăţeni. Aplicaţiile G2C asigură:

transparenţa şi schimbul liber de informaţii între cetăţean şi stat; votul electronic etc.

- G2B (Government-to-Business) pentru Guvern-companii. Relaţiile dintre Guvern şi

companii reprezintă cele mai disputate şi mai analizate relaţii din sfera guvernării electronice.

Principala cauză este determinată de faptul că, pe de o parte, firmele private reprezintă motorul

creşterii economice a unei ţări, iar pe de altă parte, achiziţiile guvernamentale şi licitaţiile se

„mută”, din ce în ce mai mult pe Internet, ceea ce înseamnă mai multă transparenţă şi costuri mai

scăzute. Există două mari tipuri de aplicaţii G2B:

sistemele de achiziţii publice prin Internet;

servicii oferite de către stat sectorului privat.

Guvernarea on-line este strîns legată de teledemocraţie, e-democraţie, care, bazîndu-se pe

tehnologiile informaţionale, deschide cetăţenilor drumul spre autoguvernare.

16

Concluzii

Considerăm că nenumăratele probleme cu care se confruntă administraţia la moment

generează necesitatea stringentă de modernizare a serviciilor publice.

Căile principale de modernizare ar putea fi:

Implicarea utilizatorilor în procesul de prestare a serviciilor publice;

Perfecţionarea în continuu a legislaţiei în domeniu;

Asimilarea practicii pozitive internaţionale de organizare şi gestionare a serviciilor publice,

Implementarea noilor tehnologii informaţionale, etc.

Viitorul aparţine tehnologilor informaţionale, iar prin implementarea acestora în actul

guvernării, administraţia va redefini modul în care statul interacţionează cu comunitatea,

aducându-l mai aproape de cetăţean şi implicându-l pe acesta în procesul de guvernare.

Guvernarea Deschisă schimbă fundamental modul în care trăim şi guvernăm şi oferă soluţii

pentru problemele cu care se confruntă ţările lumii. Noile tehnologii sporesc accesul la

informaţii, promovează transparenţa în guvernare, contribuie la lupta împotriva corupţiei, asigură

participarea cetăţenilor la actul de conducere socială şi îmbunătăţesc simţitor calitatea serviciilor

publice.

17

Bibliografie

1. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală. nr. 436 din 28.12.2006.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 032 din 09.03.2007

2. Hotărîre Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru o

Guvernare Deschisă pe anii 2012-2013, nr.195 din 04.04.2012, Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.65-69 din 06.04.2012

3. Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa, prevăzute în Recomandarea

R(97) 7, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, la 1 aprilie 1997

4. Bulgari Valeriu, Administraţia publică locală în contextul reformei economico-sociale,

Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 1998

5. Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md

6. Cojocaru Ala, Sisteme comparate în administraţia publică locală, Revista “Administrarea

Publică”, nr.4/1998

7. Cojocaru Ala, Modernizarea sistemului administraţiei publice, Materialele conferinţei

internaţionale ştiinţifico-practice din 19 mai 1998 „Formarea funcţionarilor publici şi rolul

lor în realizarea reformelor administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare

Publică, Chişinău, 1998

8. Deliu T. Mijloacele de acţiune ale administraţiei publice locale. Revista „Administrarea

publică”. Nr. 1/2003

9. Ganenco Luminiţa, Modernizarea administraţiei publice – necesitate a vremii, Revista

“Administrarea Publică”, nr. 1/2000

10. Ghidul alesului local, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2007

11. Mocanu V. Costul şi administrarea serviciilor publice locale de interes general,

http://www.viitorul.org/public/359/ ro/Studiu%20Mocanu-%2020pagini_cor.pdf

12. Victor Mocanu, Descentralizarea serviciilor publice: Concepte şi practici, Editura Tish,

Chişinău, 2001

13. Guvernarea Deschisă - un pas spre o lume ideală // http://www.zdg.md/social/guvernarea-

deschisa-un-pas-spre-o-lume-ideala

14. Orlov Maria, Negru Boris, Quo vadis Moldova? Administraţia publică, Editura Tipografia

Centrală, Chişinău, 2002

15. Platon Mihail, Sîmboteanu Aurel, Popescu Teodor, Deliu Tudor, Reforma administraţiei

publice în Moldova: realizări şi perspective, Editura Academiei de Administrare Publică,

Chişinău, 2001

18

16. Popa Victor, Munteanu Igor, Mocanu Victor, De la centralism spre descentralizare.

Chişinău: Cartier, 1998

17. Popescu Teodor, Reforma administraţiei publice în Republica Moldova (1990-2001),

Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 26 aprilie 2001 „Probleme

actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice”, Editura Academiei de Administrare

Publică, Chişinău, 2001

18. Sîmboteanu Aurel, Reformarea administraţiei publice în Republica Moldova în contextul

ajustării el la standardele europene

19. Studiul serviciilor publice locale. Chişinău: Editura Programului de Dezvoltare Locală

Integrată, 2008

20. Tincu V. Rolul administraţiei publice centrale în asigurarea bunei funcţionări a serviciilor

publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2010 “Teoria şi

practica administrării publice”, Chişinău: Editura Academiei de Administrare Publică pe

lângă Preşedintele Republicii Moldova, 2010

21. Tincu V., Modernizarea şi eficientizarea activităţii serviciilor publice, Materialele

conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2008 “Academia de Administrare

Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din Republica Moldova”, Editura AAP,

Chişinău, 2008

22. Ţepordei Aurelia, Metode administrative moderne/Managementul serviciilor publice,

Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2002

19