8/7/2019 MODERNISMUL IN FILOZOFIE SI ARHITECTURA

1/4

8/7/2019 MODERNISMUL IN FILOZOFIE SI ARHITECTURA

2/4

Astfelrationalismul in arhitecturaesteregasit in diverse forme, functie de spatiul

cultural in care se dezvolta: in Franta, prin Le Corbusier regasimrationalismul formal, inGermania, prin Walter Gropius siscoala Bauhaus esterationalismul didactic, in Americaprin Frank Lloyd Wright esterationalismul organic, etc.Insarationalismulsigeometrianu

suntfixe.Acesteasuntproduse ale unuianumespatiugeografic, istoric, culturalsichiarfilozofic, acesteapierzandu-sivaloaresichiarfiindinterpretatediferitdacaar fitranspuse in altearii.

Le Corbusier estedeopotrivateoretician de arhitectura cat siarhitect, iar de-a

lungulcarierei sale, acesta a emismaimulteteoriipe care le-a introdus in celebrele salecarti care astaziconstituie bibliaarhitecturiimoderne . La randulsau, Corbusier

esteelevullui Peter Brehens care aredreptfilozofiesacucereascalumeamecanicistaprinputereaformeiartisticesi a

ordiniiestetice. Acesteaspecte se regasescsi la Mies van de Rohe caredeasemeneaesteinvatacelullui Peter Brehens. Totusi Corbusier esteprin opera sa, celcare a reusitsapuna in luminavolumele, sacreeze o unitate de

locuittipizatasisagandeasca un intregsistem de standarde de locuit generate denevoileoamenilor.

Pentru a reveniasupraaspectelorpe care rationalismul le prezinta in arhitectura,meritamentionatsiarticolullui Adolf Loos Ornament sicrima in care

acestacondamnafolosireaornamentuluisiindeamnacatrenoicautariformale caresaraspundaunornevoi rationale de locuit in primul rand. In plansecundacestaafirmacaeliminareadecoratieieste o forma de simplificare a arhitecturii

care insa nu-i stirbestefrumusetea. El adaugacapoateaceastaestefrumuseteanoiiarhitecturi sicatrebuieprofitat de aceasta forma de

simplificareprindinamizareaformelorsivolumelorsiprinutilizareauneinoiesteticibazataperational sieficient.

Modernismul in arhitecturaainceputin jurulanului 1900. Pana in 1940acesteinfluentemoderne s-au consilidatsi au devenitmaimult un stil international care a

dominatmodul de proiectaresiconstruite a cladirilortimp de cateva decade in secolul alXIX-lea, catevadintrecaracteristicileacestuiafiind: respingereastiluriloristoricecasursa aformeiarhitecturale; adoptateaprincipiului conform caruiamaterialelesifunctiatrebuiesa

determine

8/7/2019 MODERNISMUL IN FILOZOFIE SI ARHITECTURA

3/4

rezultatul;respingereaelementelorornamentale;simplificareaformeiprineliminareadetaliilorlipsite de importanta;fiecarecladiretrebuiasaaiba o structuraclara, bine definita.

Arhitecturamoderna a fostpropulsata deasemeneasi

deevolutiatehnologicasistiintifica, prindisponibilitateaunorserii de materiale deconstructienoi:sticla (utilizatacelmai des in fatade), otelul (utilizat in scheletul exterior),betonulsifierul (utilizate in planseurisi in interior).De asemenea,

planurileeraufunctionalesilogice, cladirearaspunzand cat mai directposibilnevoilorutilizatorilor.

Din perspectivainfluentelorpe care rationalismul le are in arhitectura, existapartiale sale care pot fi considerate pozitive cum ar fi

asigurareaunorconditiioptimestandardizate de locuirepe tot globul,

insaexistasinumeroaseaspecte care privesclaturasanegativa.

De exemplu,planullui Corbusier pentru un oras cu 3 milioane de locuitorisi alorasuluiconceput de la zero, Chandigarhreprezintapentruarhitectiicontemporanisipentrucriticii de specialitate o utopieintrucatnu esteposibilcastrandardizareasigloalizareasameargapanaintr-acoloincatsadirijezemodul de viata al oamenilor. Acest tip de gandire paresaneglijezepersonalitateasiculturaindividului, supunandu-l uneiegalitati cu altisemenide-aisai, fapt care contravinepoatesiunornorme morale. Rationalismulpropune un tip deconstrangere care limiteazaproiectul de arhitecturasiiltransformaintr-un act

purmecanic, functionalist, departe de o frumuseteestetica, precumspuneasi Cicero:Autoritateacelor care predauesteadesea un obstacolpentrucei care vorsainvete .

Repetabilitateaunorelementeaduce la o suprasaturaresichiar la epuizarealorstilistica.

In concluzie, desirationalismul are in esentasaintentiibune, careproclamaordineasigeometriaspatiului, ideeacaspatiilesa fie conceputedinspre interiorspre exterior ( careporneste din filozofialui Descartes de a cautaraspunsurile ininteriorulfiintei) esteuna care duce la limitareaexpresieiformale.

Bibliografie:

Le Corbusier,La Ville radieuse, 1935

8/7/2019 MODERNISMUL IN FILOZOFIE SI ARHITECTURA

4/4

A dolf Loos, Ornament and Crime, 1908

Rene Descartes, Discursdespremetoda, 1637

http://www.en.wikipedia.org/wiki/Main_Page