MODELARE2008-2009disciplina modelre ,grile

7/29/2019 MODELARE2008-2009disciplina modelre ,grile

1/19

MODELARE

1. Preocuparea consumatorului este de a obtine maximum de satisfactie prin consum in conditiile in care bugetul si

preturilor sunt date.

ADEVARAT

2. Piata de capital se defineste ca piata activelor monetare.

FALS

3. Daca se reprezinta grafic dependenta rentabilitate (r)

arata ca la o dispersie mare corespunde risc mare.

ADEVARAT

4. Rata marginala de substitutie tehnica (RMST) este definita prin sporul cantitativ dintr-un anumit factor deproductie care suplineste reducerea cu o unitate a altui factor de productie astfel incat productia sa nu seschimbe.

ADEVARAT

5. Rata marginala de substituire tehnica reprezinta numarul de unitati dintr-un factor de productie care trebuie sainlocuiasca o unitate din alt factor de productie astfel incat productia sa sporeasca cu o unitate.

FALS

6. Elasticitatea productiei in raport cu munca semnifica variatia procentuala a productiei la variatia cu un procent a

nivelului de utilizare a muncii.

ADEVARAT

7. Elasticitatea productiei in raport cu capitalul semnifica variatia procentuala a productiei la variatia cu un procent a

nivelului de utilizare a capitalului.

ADEVARAT

8. Daca se reprezinta grafic dependenta rentabilitate (r) r

arata ca la o dispersie mare corespunde risc mic.

FALS

9. Obiectul modelului Laffer este de a determina acel cuantum al impozitului care, in conditiile de piata date, sa

poata asigura cea mai mare incasare la buget.

ADEVARAT

10. In analiza cardinala (Modelul de comportament al agentului consumator) exista posibilitatea masurarii utilitatii.

ADEVARAT

11. In analiza ordinala (Modelul de comportament al agentului consumator) exista posibilitatea masurarii utilitatii.

FALS

12. Curbele de indiferenta ale unei multimi date pot fi secante (se pot intersecta).

FALS


2/19

13. Functiile de cost de productie exprima relatia intre costul total de productie si volumul de productie derealizat.

ADEVARAT

14. Reteta optima de fabricatie variaza in raport cu preturile unitare ale factorilor de productie si cu volumul productiei.

ADEVARAT

15. In modelul de arbitraj financiar pe piata valutara, una din etapele parcurse este fixarea valutelor ce pot fi avute invedere pentru tranzactionare.

ADEVARAT

16. Abordarea cardinala inlocuieste masura utilitatii cu capacitatea de ierarhizare a preferintelor consumatorilor.

FALS

17. Optiunea (modelul de evaluare a optiunilor) este un contract care ofera dreptul ca la un termen viitor stabilit sapoata fi cumparat/vandut un stoc de actiuni la un pret prestabilit si notificat in contract numit pret de exercitiu.

ADEVARAT

1. Costul capitalului exprima:a. obligatii procentuale de plata pentru constituirea capitalului;

b. ponderea fiecarei surse de capital in total;

c. suma totala a surselor de capital.

R: A

2. Evaluarea eficientei unui activ ar trebui sa ia in considerare:

a. numai rentabilitatea activului;

b. rentabilitatea unui activ si riscul posesiei acestuia;

c. numai riscul posesiei activului.

R: B

3. Beneficiarul unui contract de optiune (de tip CALL sau PUT) plateste pentru rezervarea dreptului de optiune un

pret numit:

a. prima de optiune;

b. pret de exercitiu;

c. pret curent de piata.

R: A

4. Utilitatea marginala reprezinta:

a. cresterea de utilitate totala pe seama consumului unei unitati suplimentare dintr-un bun;b. cresterea utilitatii ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un bun;

c. gradul de satisfactie pe care un consumator se asteapta sa-l obtina prin consumul unei cantitati date

dintr-un bun.

R: A

5. Curba de indiferenta este multimea vectorilor de consum (V ):


3/19

a. care au utilitati diferite pentru consumator;

b. care au aceeasi utilitate pentru consumator;

c. pentru care utilitatea este nula.

R: B

6. Rata marginala de substituire RMSy/x este:

a. -

b.

c. -

R: A

7. Cantitatile de bunuri achizitionate de consumator conform modelului de optim presupun:

a. consumarea intregului buget;

b. obtinerea unui maxim de satisfactie prin consum;

c. consumarea intregului buget cu obtinerea unui maxim de satisfactie.

R: C

8. Inzestrarea tehnica a muncii este un indicator mediu ce exprima:a. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de munca;

b. numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca;

c. numarul de unitati de capital ce participa la procesul de productie.

R: B

9. Criteriul de alegere a unei retete de fabricatie convenabile (pentru un nivel de productie) este:

a. pretul unitar al factorilor folositi;

b. calitatea productiei ce se va realiza;

c. acoperirea cu contracte a productiei.

R: A

10. Care este deosebirea intre functia de cost pe termen lung si o functie de cost pe termen scurt:

a. abordari diferite privind preturile factorilor de productie;

b. abordari diferite privind volumul productiei;

c. distinctia intre costurile fixe si cele variabile.

R: C

11. In structura modelului Baumol al optimului cifrei de afaceri se includ:

a. functia cifrei de afaceri;

b. restrictia de profit;c. functia cifrei de afaceri si restrictia de profit.

R: C

12. Determinarea functiei de oferta presupune ca producatorul urmareste:

a. sa-si maximizeze profitul in orice conditii;

b. sa-si maximizeze profitul in conditiile in care pretul este dat;


4/19

c. sa-si maximizeze profitul fara sa existe un cost marginal crescator.

R: B

13. Echilibrul pietei perfecte presupune egalitatea:

a. C(p) = O(p);b. C = C(p);c. O = O(p).

R: A

14. Pretul de echilibru in modelul Cobweb este:

(unde: b si d sunt senzitivitati ale cererii/ofertei in raport cu pretul (variatia acestora la variatia cu o unitate a

pretului), iar a si c sunt nivele de cerere/oferta pentru pretul zero)

a.

db

ap* ;

b.

db

cap* ;

c.

db

cp* .

R: B

15. Rata marginala de substituire (Modelarea preferintelor consumatorului), pe masura ce un bun este succesiv si

continuu inlocuit din consum:

a. scade;

b. creste;

c. ramane la fel.

R: B

16. Satisfacerea nevoilor de consum este influentata de mai multi factori. Care dintre factorii enumerati nu se

regasesc printre acestia:

a. utilitatea pe care o confera consumatorul fiecarei unitati consumate;

b. profitul firmei producatoare;

c. bugetul de consum;

d. cantitatile consumate din fiecare bun;

e. preturile unitare ale bunurilor.

R: B

17. Izocuanta presupune cantitati diferite de factori de productie care au ca rezultat:

a. acelasi volum de productie;

b. diferite volume de productie;

c. volum de productie proportional cu factorul de productie care are ponderea cea mai mare.

R: A


5/19

18. Reteta optima de fabricatie variaza in raport cu:

a. preturile unitare ale factorilor de productie;

b. volumul productiei;

c. preturile unitare ale factorilor de productie si volumul productiei.

R: C

19.

1. obtinerea unui volum maxim de productie cu un buget dat;

2. obtinerea unui volum maxim de productie cu un cost de productie minim;

3. obtinerea unui volum dat de productie la un cost de productie minim.

a. 1,2,3; c. 2,3;

b. 1,3; d. 1,2.

R: B

20. Modelul IS-

a. piata valutara si piata de capital;

b. piata bunurilor si serviciilor si piata monetara;

c. piata bunurilor si serviciilor si piata de capital.

R: B

21. Dac contractul de optiune este de tip CALL, beneficiarul acestuia realizeaz un castig in situatia in care:

a. pe- po>pc

b. pe+ popc

b. pe+ po CMC;

b. RIR < CMC;c. RIR = CMC.

R: A

24. De-a lungul curbei care reprezint izocuanta de productie:

a. volumul de productie variaz in functie de factorii de productie utilizati;

b. inzestrarea tehnic a muncii este constant;


6/19

c. volumul de productie este acelasi.

R: C

25. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L)=a * K * L

urmtoarea expresie:

a. ;

b.

c. a * k .

R: C

26. Modelele in care variabilele sunt aleatoare, iar relatiile dintre acestea sunt definite probabilistic in raport cu

imprejurarea dat sunt:

a. modele deterministe;

b. modele stocastice;

c. modele predictive.

R: B

27. Modelul lui Domar, model ce vizeaz descrierea cresterii economice in conditiile unei economii inchise, este:

a. un model dinamic;

b. un model static;

c. un model stocastic.

R: A

28. In cadrul modelului de crestere economic al lui Domar, ritmul de crestere a venitului national este direct

proportional cu:

a. rata economisirii;

b. rata consumului;

c. rata investitiilor in sporul de venit.

R: A

29. In cadrul modelului de crestere economic al lui Domar, pentru ca ritmul de crestere a venitului national s fie

pozitiv este necesar ca:

a. eficienta investitiilor (cuantificat ca rata investitiilor in sporul de venit) s fie egal cu rata

economisirii;

b. eficienta investitiilor (cuantificat ca rata investitiilor in sporul de venit) s fie superioar ratei

economisirii;

c. rata economisirii s fie superioar eficientei investitiilor (cuantificat ca rata investitiilor in sporul de

venit).

R: B

30. Modelele in care variabilele nu sunt aleatoare, putand lua intr-o imprejurare dat o singur valoare, iar relatiile

dintre variabile sunt cu certitudine precizate in imprejurarea dat sunt:

a. modele deterministe;

b. modele stohastice;


7/19

c. modele predictive.

R: A

31. In cadrul modelului fundamental al pietei de capital, riscul posesiei unui activ este fundamentat pe dou ipoteze.

Care dintre ipotezele enumerate nu este corect?

a. castigul provenit din posesia unui activ poate fi diferit in raport cu starea mediului economic;

b. castigul provenit din posesia unui activ este acelasi indiferent de starea mediului economic;

c. este posibil estimarea probabilittii ca mediul economic s se afle intr-o anumit stare (criz,

depresiune, expansiune, boom economic etc.);

R: B

32. Investitorii pe piata de capital care au aversiune fat de risc vor investi in:

a. active cu dispersie mic;

b. active cu dispersie mare;

c. nici unul din tipurile de active de mai sus.

R: A

33. Investitorii pe piata de capital care au atractie fat de risc vor investi in:

a. active cu dispersie mic;

b. active cu dispersie mare;

c. nici unul din tipurile de active de mai sus.

R: B

34. Utilitatea total reprezint:

a. gradul de satisfactie pe care un consumator il obtine prin consumul unei unitti suplimentare dintr-un

bun;

b. cresterea satifactiei ca urmare a cresterii cantittii consumate dintr-un bun;

c. gradul de satisfactie pe care un consumator se asteapt s-l obtin prin consumul unei cantitti date

dintr-un bun.

R: C

35. Functia de utilitate prezint mai multe proprietti. Care dintre proprietatile enumerate mai jos nu este corecta?

a. utilitatea total a unui bun creste odat cu cantitatea consumat din acel bun;

b. gradul de satisfactie creste foarte mult cand consumul este foarte mic (nevoia neacoperit);

c. zona utilittilor marginale pozitive corespunde zonei de irationalitate pentru consumator;

d. utilitatea marginal creste cu o cot negativ, semnificnd sporul tot mai mic de utilitate pe msur

ce gradul de satietate creste;

e. gradul de satisfactie nu mai creste cand consumul este foarte mare (se instaleaz saturatia).

R: C

36. Una din afirmatiile de mai jos privind utilitatea marginala nu este adevarata. Care este aceea?

a. utilitatea marginala reprezinta sporul de utilitate inregistrat pe seama cresterii consumului cu o

unitate;

b. utilitatea marginala creste pe masura ce creste cantitatea consumata dintr-un bun;

c. utilitatea marginala negativa corespunde zonei de irationalitate pentru consumator.


8/19

R: B

37. De-a lungul unei curbe de indiferenta:

a. orice vector de consum ar alege un consumator ar obtine aceeasi satisfactie prin consum;

b. raportul cantitatilor de bunuri din cadrul vectorilor de consum nu se modifica;

c. utilitatea consumatorului se modifica in functie de cantitatile de bunuri consumate.

R: A

38. Care din afirmatiile de mai jos privind proprietatile curbelor de indiferenta nu este adevarata?

a. orice curba de indiferenta este descrescatoare;

b. o curba de indiferenta este superioara alteia, daca valoarea utilitatii acesteia este mai mare decat

utilitatea celei dintai;

c. doua curbe de indiferenta dintr-o familie data nu pot fi secante;

d. orice curba de indiferenta este concava.

R: D

39. Rata marginala de substituire RMSy/x se poate calcula in mai multe feluri. Care din relatiile de mai jos nu este

corecta?

a. -

b. UMx/UMy;

c.

R: C

40. Programul de consum din punctul de tangenta a dreptei bugetului cu curba de indiferenta este optim. Explicatia

consta in afirmatiile de mai jos. Care dintre acestea nu este corecta?

a. are cea mai mare utilitate de pe dreapta bugetului;

b. dintre toate programele de consum cu aceeasi utilitate de pe curba de indiferenta are costul cel mai

mic;

c. asigura un maxim de satisfactie in consum cu un cost minim.

R: C

41. Care dintre afirmatiile de mai jos privind dreapta bugetului de consum pentru un program de consum format din

doua produse x si y nu este adevarata?

a. orice punct de pe aceasta dreapta se caracterizeaza prin faptul ca valoarea consumului este

aceeasi si egala cu B (B-bugetul de consum);

b. panta dreptei este pozitiva intrucat daca bugetul de consum creste, cantitatile consumate din cele

doua bunuri cresc si ele;

c. panta dreptei este negativa deoarece daca folosim mai mult din bunul x, automat va trebui sa

consumam mai putin din bunul y pentru a ne incadra in bugetul dat;d. in cazul in care marimea bugetului se modifica, graficul dreptei bugetului se deplaseaza paralel la

stanga sau la dreapta, panta ramanand aceeasi.

R: B

42. Punctul de optim sau de echilibru al consumatorului nu se modifica in raport cu:

a. variatia bugetului de consum;


9/19

b. variatia preturilor unitare ale bunurilor consumate;

c. variatia cantitatilor de bunuri ce intra in componenta unui vector de consum cu utilitate constanta

pentru consumator.

R: C

43. Efectul de venit ( Modelul de optim al consumatorului) se refera la:

a. o modificare a consumului ca urmare a modificarii preturilor relative ale bunurilor;

b. o modificare a consumului ca urmare a modificarii bugetului de consum al consumatorului;

c. o modificare a consumului ca urmare a modificarii venitului real al consumatorului.

R: C

44. Efectul de substitutie ( Modelul de optim al consumatorului) se refera la:

a. o modificare a consumului ca urmare a modificarii preturilor relative ale bunurilor;

b. o modificare a consumului ca urmare a modificarii bugetului de consum al consumatorului;

c. o modificare a consumului ca urmare a modificarii venitului real al consumatorului.

R: A

45. Bunurile inferioare de tip Giffen sunt:

a. acele bunuri al caror consum se modifica in sens invers modificarii pretului;

b. bunuri pentru care pretul si cantitatea consumata evolueaza in acelasi sens;

c. a caror pondere in cheltuielile de consum este mai mare mai ales atunci cand venitul consumatorului

este mare.

R: B

46. Care este conditia intr-o problema de plan optim de consum statica? (UMx, UMy utilitatile marginale ale bunurilor

ce compun programul de consum, B bugetul de consum, px, py preturile unitare ale celor doua bunuri)

a. UMx/B = UMy/B;

b. UMx/px= UMy/py;

c. UMx* px= UMy*py.

R: B

47. Care este conditia intr-o problema de plan optim de consum dinamica? (C0, C1 volumul consumului la momentul

t0, respectiv t1, V0, V1 venitul consumatorului la momentul t0, respectiv t1, p0, p1 nivelul preturilor unitare pentru

bunurile consumate la cele doua momente de timp)

a.

1

C

0

C

p

UM

d)p(1

UM10

;

b.

1

C

0

C

VUM

VUM 10 ;

c.1C0C p*UMp*UM 10

R: A

48. In modelarea preferintelor consumatorului, cuantificarea utilitatii este posibila in:


10/19

a. abordarea ordinala;

b. abordarea cardinala;

c. atat in abordarea cardinala, cat si in abordarea ordinala.

R: B

49. Care dintre proprietatile functiei de productie enumerate nu este corecta:

a. atat productia cat si factorii de productie pot lua numai valori pozitive;

b. functia de productie este continua;

c. productia poate fi crescatoare in raport cu unul dintre factori si descrescatoare in raport cu altul;

d. productia are randament global nedescrescator;

e. functia de productie are proprietatea de divizibilitate.

R: C

50. De-a lungul curbei care reprezinta izocuanta productiei nu se modifica:

a. inzestrarea tehnica a muncii;

b. volumul productiei;

c. rata marginala de substituire tehnica.

R: B

51. Pentru o functie de productie de forma Q=f(K,L), rata marginala de substituire tehnica a muncii prin capital se

poate calcula conform relatiei:

a.

KW

LWRMST

mg

mg

b.

LW

KWRMST

mg

mg

c.

L

mg

W

KWRMST

R: A

52. Pe masura ce un factor de productie devine tot mai rar, rata marginala de substituire tehnica a acestuia:

a. scade;

b. creste;

c. nu se modifica.

R: B

53. Productivitatea medie a muncii reprezinta:

a. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de munca;

b. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de capital;

c. numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca.

R: A

54. Productivitatea medie a capitalului reprezinta:


11/19


b. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de capital;

c. numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca.

R: B

55. Inzestrarea tehnica a muncii exprima:


b. numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca;

c. numarul de unitati de munca ce revin in medie la o unitate de capital.

R: B

56. Pentru producator se pot formula mai multe probleme de decizie. Care dintre problemele de decizie enumerate

mai jos nu este corect formulata?

a. obtinerea unui volum dat de productie la un cost de productie minim;

b. obtinerea celui mai mare volum posibil de productie la un buget dat;

c. obtinerea unui volum maxim de productie la un cost de productie minim.

R: C

57. Pentru o functie de productie de forma: Q = f(K,L), rata marginala de substituire tehnica a factorilor de productie

nu poate fi egala cu:

a. raportul productivitatilor marginale ale celor doi factori;

b. raportul preturilor unitare ale factorilor de productie;

c. raportul productivitatilor medii ale celor doi factori.

R: C

58. Cheltuielile cu materii prime, materiale, combustibili, energie ale unei firme nu intra in componenta:

a. costului fix;

b. costului variabil;

c. costului total de productie.

R: A

59. Acele cheltuieli ale intreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute

constituie:

a. costul total de productie;

b. costului fix;

c. costului variabil.

R: B

60. Fie un consumator care si-a fixat un model de utilitate dorit. Care este numarul maxim de vectori de consum la

care poate avea acces cu bugetul sau de consum?

a. o infinitate de vectori de consum;

b. un singur vector de consum;

c. doi vectori de consum.

R: B


12/19

61. Minimul costului total mediu se atinge atunci cand:

a. costul total mediu este egal cu costul total marginal;

b. costul total mediu este superior costului total marginal;

c. costul total mediu este mai mic decat costul total marginal.

R: A

62. In modelul de optim al cifrei de afaceri (Modelul lui Baumol) continutul problemei se refera la:

a. obtinerea cifrei de afaceri maxime cu conditia obtinerii unui profit care sa motiveze continuarea

afacerii;

b. obtinerea unui maxim de profit;

c. obtinerea unei cifre de afaceri maxime si a unui maxim de profit.

R: A

63. Care dintre afirmatiile de mai jos nu este valabila pe o piata pe care exista fiscalitate (Modelul Laffer):

a. cererea se reduce intrucat consumatorul trebuie sa achite un pret mai mare la achizitia bunului

comparativ cu situatia unei piete fara fiscalitate;

b. oferta nu se majoreaza deoarece surplusul de pret nu ii revine producatorului, ci este incasat la

bugetul de stat;c. volumul de echilibru al tranzactiilor pe o piata cu fiscalitate se stabileste la un nivel mai ridicat

comparativ cu o piata fara fiscalitate.

R: C

64. Ce inseamna ca o curba de indiferenta este descrescatoare?

a. deplasarea de-a lungul ei are ca efect diminuarea a cel putin uneia dintre componentele vectorului

de consum;

b. deplasarea de-a lungul ei are ca efect diminuarea utilitatii consumatorului;

c. deplasarea de-a lungul ei are ca efect diminuarea cantitatilor consumate din toate bunurile aflate in

cosul de consum.

R: A

65. In modelul IS-LM al economiei inchise, curba IS se deplaseaza paralel catre dreapta daca:a. cresc cheltuielile guvernamentale/se diminueaza investitiile autonome/creste fiscalitatea;b. se diminueaza cheltuielile guvernamentale/se diminueaza investitiile autonome/creste fiscalitatea;c. cresc cheltuielile guvernamentale/cresc investitiile autonome/se diminueaza fiscalitatea.

R: C

66. Care din urmatoarele functii nu sunt incluse in modelul IS-LM al economiei inchise?

1. functia de consum;2. functia de investitii;3. functia de import;4. functia de export;5. functia cererii totale de moneda.a. 2,3,4; c. 1,2,5;b. 3,4; d. 2,3.

R: B


13/19

1. Productia unui agent economic este modelata dupa functia:

Q(K,L) = 15K0,35

L0,65

Productivitatea medie a muncii este 200. Sa se determine productivitatea marginala a muncii.

a. 130;

b. 70;

c. 200.

R: A


Q(K,L) = 12K0,6

L0,4

Productivitatea medie a muncii este 200. Sa se determine productivitatea marginala a muncii.

a. 120;

b. 80;

c. 120.

R: B


Q(K,L) = 1,35K0,4

L0,6

Productivitatea medie a capitalului este 100. Sa se determine productivitatea marginala a capitalului.a. 40;

b. 400;

c. 60;

d. 135.

R: A


Q(K,L) = 20K0,25

L0,75

Productivitatea medie a capitalului este 400. Sa se determine productivitatea marginala a capitalului.

a. 20;

b. 8000;

c. 300;

d. 100.

R: D

5. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a KaL

b, unde parametrii a si a sunt considerati cunoscuti,

iar a+b=1. Productivitatea medie a muncii in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea

expresie:

a. a/ka;

b. aka;

c. abk

R: B



iar a+b=1. Productivitatea medie a capitalului in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea

expresie:

a. aka-

;


14/19

b. aka;

c. abk

R: A


b, unde parametrii a si b sunt considerati cunoscuti,

iar a+b=1. Productivitatea marginala a muncii in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea

expresie:

a. aak-

;

b. abk;

c. abk-

R: C



iar a+b=1. Productivitatea marginala a capitalului in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea

urmatoarea expresie:

a. aaka-

;

b. abk;

c. aak

R: A

9. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune CALL pe 3 luni, cu prima de optiune po=80 u.m. si pretul de

exercitiu pe=750u.m. La termen pretul curent pc este 1000 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta

situatie?

a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 170 u.m./actiune;

b. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune;

c. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 330 u.m./actiune.

R: A



situatie?

a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 30 u.m./actiune;


c. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 30 u.m./actiune.

R: C



situatie?a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 230 u.m./actiune;


c. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 70 u.m./actiune.

R: B


15/19

12. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune PUT pe 3 luni, cu prima de optiune po=150 u.m. si pretul de

exercitiu pe=1800 u.m. La termen pretul curent pc este 1630 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta

situatie?

a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de 20 u.m./actiune;

b. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 20 u.m./actiune;

c. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune.

R: A



situatie?

a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de 30 u.m./actiune;

b. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 30 u.m./actiune;

c. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune.

R: B



situatie?a. beneficiarul de optiune renunta la contract si nu pierde nimic;

b. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierderea sa va fi de 150 u.m./actiune;

c. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 100 u.m./actiune.

R: B

15. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata

poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si

recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul

urmator in %:

Titlul Crestere economica Stagnare Recesiune

economica

1 30 15 4

2 25 12 3

3 15 6 -2

Sa se determine rentabilitatea medie a titlului 1.

a. 12,5%;

b. 16,2%;

c. 13,2%.

R: B


poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 sirecesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul

urmator in %:

Titlul Crestere economica Stagnare Recesiuneeconomica

1 30 15 4

2 25 12 3

3 15 6 -2

Sa se determine rentabilitatea medie a titlului 3.


16/19

a. 13,2%;

b. 6,3%;

c. 3,8%

R: B




urmator in %:

Titlul Crestere economica Stagnare Recesiune economica Rentabilitatile medii

1 30 15 4 16,2

2 25 12 3 13,2

3 15 6 -2 6,3

Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului.

a. 12,03%;

b. 13,2%;

c. 10,35%

R: C




urmator in %:


1 30 15 4 16,2

2 25 12 3 13,2

3 15 6 -2 6,3

Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului in caz de stagnare.

a. 9,6%;

b. 13,2%;

c. 10,35%

R: A




urmator in %:


1 30 15 4 16,2

2 25 12 3 13,2

3 15 6 -2 6,3

Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului in caz de recesiune.

a. 0,7%;b. 0,9 %;

c. 10,35%

R: A

20. O societate comerciala dispune de urmatoarele surse de capital:

- credit obligatar 15000 u.m. cu rata dobanzii 18%;


17/19

- actiuni ordinare 20000 u.m. cu rata de dividend 21%;

- credit bancar 5000 u.m. cu cu rata dobanzii 14%.

Societatea face o investitie care, potrivit studiului de fezabilitate, se deruleaza pe doi ani si prezinta o rata

interna de rentabilitate RIR de 20,5%.

Se cere sa se determine costul mediu al capitalului utilizat de societatea comerciala in aceasta investitie.

a. 19%;

b. 17,6%;

c. 21%.

R: A

21. In conditiile modelului de crestere economica al lui Domar, rata consumului este de 70%, iar coeficientul de

eficienta a investitiilor specific modelului este 5. Se cere sa se determine ecuatia de dinamica a venitului national.

a. Ct = 0,7* Yt

b. Yt = 1,0638 Yt-1;

c. It = 5*( Yt- Yt-1);

d. Yt = 0,9362 Yt-1.

R: B

22. Functia de utilitate a unui agent ce consuma doua produse este:U(x,y) = 4x

0,4y

0,6, unde x si y reprezinta cantitatile consumate din fiecare produs. Preturile unitare ale celor

doua bunuri sunt px=4 u.m. si py=12 u.m. Se cere sa se determine planul optim de consum pentru un buget de

180 000 u.m.

a. x=4000 u.f. si y=13667 u.f.;

b. x=18000 u.f. si y=9000 u.f.;

c. x=6000 u.f. si y=13000 u.f..

R: B

23. Functia de utilitate a unui agent ce consuma doua produse este:

U(x,y) = 8x0,25

y0,75

, unde x si y reprezinta cantitatile consumate din fiecare produs. Preturile unitare ale celor

doua bunuri sunt px=5 u.m. si py=6 u.m. Se cere sa se determine planul optim de consum pentru un buget de 200

000 u.m.

a. x=4000 u.f. si y=30000 u.f.;

b. x=6000 u.f. si y=28333 u.f.;

c. x=10000 u.f. si y=25000 u.f..

R: C

24. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d x = 8%, ratadobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitrajcv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita minima a luicv de la care arbitrajul este rentabil.

a. 0,12385535; c. 0,12340000;b. 0,12420000; d. 0,12374338.

R: A

25. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d x = 8%, ratadobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitrajcv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita maxima a luict pana la care arbitrajul este rentabil.


18/19

a. 0,12340000; c. 0,12374338;b. 0,13583321; d. 0,12420000.

R: C

26. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, dx = 8%, ratadobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitrajcv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita minima a luidy de la care arbitrajul este rentabil.

a. 5,37198%; c. 9,135332%;b. 6,5%; d. 10,5789%.

R: A

27. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d x = 8%, ratadobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitrajcv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita maxima a luidx pana la care arbitrajul este rentabil.

a. 8%; c. 10,15892%;b. 7,58794%; d. 9,135332%.

R: D

28. Un speculator realizeaza la bursele din Londra i Paris un arbitraj USD-GBP-EUR-USD pornind de la un capitalinitial de 10000 USD. Suma rezultata in urma arbitrajului, incheiat in 3 zile, este de 10068 USD. Arbitrajistul nudispune de capitalul initial, ci il imprumuta de la o banca platind o dobanda de 22%. Comisioanele si spezelebancare reprezinta 0,1% din imprumut. Sa se determine rentabilitatea arbitrajului stiind ca veniturile suntneimpozabile.

a. 0,3491%; c. 0,4257%;b. 0,3967%, d. 0,2846%.

R: B

29. Un speculator realizeaza la bursele din Londra i Paris un arbitraj USD-GBP-EUR-USD pornind de la un capitalinitial de 10000 USD. Suma rezultata in urma arbitrajului, incheiat in 3 zile, este de 10068 USD. Arbitrajistul nudispune de capitalul initial, ci il imprumuta de la o banca platind o dobanda de 22%. Comisioanele si spezelebancare reprezinta 0,1% din imprumut. Sa se determine rentabilitatea arbitrajului stiind ca veniturile suntimpozabile cu o cota de 12%.

a. 0,3491%; c. 0,3967%,b. 0,4257%; d. 0,2846%.

R: A

30. Se considera cunoscute functiile cererii si ofertei pentru un produs:

cp202000C

igp25700O

Se cere sa se determine preul la care volumul tranzaciilor este maxim n absena fiscalitii.

a. 80 u.m.; c. 20 u.m.;b. 25 u.m.; d. 60 u.m.

R: D


cp202000C

igp25700O


19/19

Se cere sa se determine marimea accizei care, pastrand echilibrul pietei, ar conduce la maximizarea incasarilorbugetare.

a. 60 u.m.; c. 20 u.m;b. 36 u.m.; d. 25 u.m.

R: B


cp202000C

ig

p25700O

Se cere sa se determine marimea modificarii volumului maxim al tranzactiilor ca rezultat al introducerii unuiimpozit unitar de 36 u.m.

a. o reducere de 50% a volumului maxim al tranzactiilor;b. o crestere de 50% a volumului maxim al tranzactiilor;c. o reducere de 30% a volumului maxim al tranzactiilor;d. o reducere de 10% a volumului maxim al tranzactiilor.

R: A

33. Functia de productie a unui agent economic X are forma7,03,0

LK15L,KQ

, iar inzestrarea tehnica a muncii este 80.

Agentul economic X doreste sa intre pe o piata unde productivitatea medie a muncii este de 60,5. Este competitivacest agent economic?

a. agentul economic este competitiv pe piata pe care doreste sa intre;b. agentul economic este competitiv pe orice piata;c. agentul economic nu este competitiv pe piata pe care doreste sa intre.

R: C

34. Functia de productie a unui agent economic X are forma7,03,0

LK15L,KQ

, iar inzestrarea tehnica a muncii este 80.

Agentul economic X dorete sa intre pe o piata unde productivitatea medie a capitalului este de 1,3. Estecompetitiv acest agent economic?

a. agentul economic nu este competitiv pe piata pe care doreste sa intre;b. agentul economic este competitiv pe piata pe care doreste sa intre;

c. agentul economic este competitiv pe orice piata.

R: A

MODELARE2008-2009disciplina modelre ,grile

Documents

Transcript of MODELARE2008-2009disciplina modelre ,grile