Universitatea Bucureşti

Facultatea de Istorie

Departamentul Istoria Artei

Modã şi artã conceptualã în colecţiile lui Hussein Chalayan

Gombos Paula Giorgiana

Aprilie 2013

1

Studiul de faţã a pornit de la o idee , sau, aş putea spune, mai mult o preocupare personalã decât

o teorie filosoficã şi anume, „fuziunea” dintre douã universuri contemporane, moda şi arta conceptualã.

Pentru început, mi-am adresat diverse întrebãri despre cum este înţeleasã lumea modei astãzi, dacã a

atins un oarecare nivel conceptual, iar ceea ce observãm în prezentarea unor noi linii vestimentare poate

fi interpretat ca performance. Soluţiile pentru aceste „probleme” au generat ,la rândul lor, confuzii între

cele douã discpline, artã şi modã, dar ajungând la concluzia cã cele douã acţioneazã interdependent, se

pune întrebarea dacã moda este, în definitiv, artã. Dacã existã un discurs artistic al modei, se poate

forma ,astfel , şi un substrat politic? Cum îşi aproprie designer-ul contemporan arta conceptualã, având

în vedere faptul cã moda urmãreşte o anumitã productivitate, vânzare, deci, prin urmare, se raporteazã la

consumerism?

Ţinând cont de aceste propuneri, am analizat o parte din proiectele realizate de cãtre unul dintre

cei mai cunoscuţi designeri contemporani, şi anume, Hussein Chalayan, a cãrui viziuni au rezervat

vestimentaţiei un nou rol în domeniul artei. Desigur, acest „fenomen” nu poate fi interpretat separat de

postmodernitate. Procesul neîntrerupt de schimbare a modei este în conformitate cu tendinţele

postmderne de transformare, contestaţie, diferenţã, similaritate. Malcolm Barnard considerã cã noua

orientare a modei cuprinde „un joc nesfârşit al diferenţelor ce are ca rezultat identitatea şi frumuseţea,

dar care pune în discuţie preocupãri legate de performance, spectacol şi mascaradã”. Întâlnirea dintre

corpul uman şi modã are ca rezultat transformarea unei prezentãri de modã într-un performance 1. De-a

lungul istoriei, arta şi moda au împãrtãşit o oarecare simbiozã, în sensul cã fiecare a preluat elemente de

la cealaltã şi s-au completat reciproc 2. De aici, apare conceptul de „fashion performance”, actul

vestimentaţiei în lume.

În primul rând, trebuie subliniatã diferenţa dintre „moda conceptualã” şi „vestimentaţia

conceptualã”, cea din urmã folosind ca un instrument artistic ce transmite anumite mesaje şi nu pot fi

purtate, în timp ce „moda conceptualã” cuprinde haine gata de purtat (pret-a-porter) şi are o valoare

comercialã 3. Astfel, în modã nu mai este vorba despre forme, culori, materiale ci despre idei şi

semnificaţii.

1. Barnard, Malcolm, Fashion as Communication , Editura Routledge, 2002, p.77.2. Ibidem, p.78.3. Vrencoska, Gordana , Political statements in conceptual fashion : The voice of national sentiments as a self-

reference in the ready-to-wear collections of Alexander McQueen and Hussein Chalayan, p.1.

2

În perioada anilor 90’, se remarcã tot mai mulţi desgineri vestimentari care exploreazã universul

artei contemporane, printre care Alexander McQueen şi Hussein Chalayan, care lua cu asalt lumea

modei prin elaborarea unor proiecte de facturã avangardistã, provocative, prezentând un discurs cu totul

neobişnuit. Prin colecţiile sale, designer-ul a ales sã-şi manifeste anxietãţile politice, sociale,

interiorizãri, realizând în acelaşi timp o introspecţie. Chalayan foloseşte istoria sa personalã, identitatea

culturalã şi preocupãrile politice ca mod de auto-referinţã pentru a forma cadrul conceptual aplicat

liniilor vestimentare 4.

Prima colecţie „Tangent Flows” îl lanseazã imediat ca designer inovator. Pentru acest proiect a

folosit piliturã de fier aplicatã pe rochii din mãtase, pe care le-a „îngropat” în pãmânt timp de câteva

sãptãmâni, înainte de a prezenta linia vestimentarã. Din acel moment, toate colecţiile ce au urmat au

purtat amprenta sa conceptualã, viziunea sa intrigantã asupra viitorului.

Ceea ce îl deosebeşte de ceilalţi designeri este faptul cã nu a fost constrâns de acele reguli în

modã specifice fiecãrui sezon, respectiv lungimea fustelor, folosirea anumitor culorili, ci s-a orientat de

fiecare datã cãtre tehnologie, ştiinţã, filosofie, politicã şi arhitecturã. Ceea ce l-a definit ca designer se

regãseşte între douã identitãţi culturale, cea britanicã şi cipriotã. Complexitatea acestei trãiri cu multiple

semnificaţii etnice l-a îndrumat sã creeze teme referitoare la naţionalitate, strãmutãri, refugiaţi, deplasare

forţatã şi purificare etnicã 5.

Hussein Chalayan s-a nãscut în Nicosia, Cipru, într-un moment în care existau conflicte

constante între autoritãţile greceşti şi turceşti. Disputele dintre cele douã comunitãţi, mesajele etnice

diferite ale insulei, au influenţat cu desãvârşire lucrãrile artistului. În multe interviuri, el recunoaşte rolul

unei „geografii mixte”, de aici pornind identitatea sa dublã, care l-a fãcut sã arate în lucrãrile sale ceea

ce suntem noi cu adevãrat 6. În urma neînţelegerilor politice din 1974, familia lui Hussein s-a numãrat

printre cele care au fost obligate sã imigreze. Dupã divorţul pãrinţilor, Hussein se mutã împreunã cu tatãl

sãu în Londra, un oraş în care se regãseasu, de asemenea, comunitãţi din diferite locuri ale lumii.

Aceastã nouã acomodare într-un alt spaţiu multicultural a fost explicat de artist ca fiind una dintre

motivele principale pentru care a ales sã integreze problemele legate de idenntitate şi strãmutare în

colecţiile sale.

4. Vrencoska, Gordana , Political statements in conceptual fashion : The voice of national sentiments as a self-

reference in the ready-to-wear collections of Alexander McQueen and Hussein Chalayan, p.1

5. Ibidem, p.1.

6. Aksel B., Damla, Transnationalism and hybridity in the art of Hussein Chalayan, p.1.

3

În primele colecţii, Chalayan face declaraţii puternice în legãturã cu terorile rãzboiului şi

urmãrirle acestuia, la care se adaugã şi criza din Kossovo din 1999 şi marile comprimãri ale refugiaţilor

albanezi şi sârbi.

Colecţia „After Words” Toamnã/Iarnã 2000 face trimitere cãtre apartenenţa sa etnicã, una dintre

preocupãrile sale principale. Inspiratã din istoria refugiaţilor care au fost nevoiţi sã pãrãseascã locul

natal din cauza disputelor politice, colecţia ridicã o puternicã problemã socialã. Prezentarea a fost

interpretatã ca un performance. În mijlocul scenei se aflã o masã de cafea rotundã, joasã, şi fotolii

acoperite cu huse de tapiserie. Piesele de mobilier se transformã în rochii, fotoliile iau forma unor genţi

de voiaj, masa de cafea se extinde într-o fustã. Hussein a tradus experienţa refugiaţilor 7 , care aflaţi în

faţa pericolului, pãrãsesc locuinţa în grabã, lasã totul în urmã , pãstrându-şi doar hainele pe care le

poartã. Designer-ul le oferã acest timp de care au nevoie întocmai pentru a-şi împacheta bunurile şi a le

transporta cu ei prin confecţionarea acestor rochii. Podiumul se transformã într-un adãpost pentru

refugiaţi. Nu existã sentimente de anxietate, care vin odatã cu pericolul strãmutãrii, din contrã, se

menţine o stare de linişte. Astfel, Hussein se vindecã pe sine.

„Ambimorphous” (2002) este un alt proiect care discutã rãdãcinile sale etnice şi experienţa celor

douã culturi diferite, cea orientalã şi cea occidentalã. Ca punct de pornire, el foloseşte o rochie

tradiţionalã turceascã din regiunea Anatoliei, care se transformã treptat într-o hainã lungã, neagrã,

modernã, occidentalã, procesul fiind reversibil. Cu siguranţã, aceastã colecţie aratã preocuparea

artistului în legãturã cu plasarea tradiţiilor în contextul globalizãrii. De asemenea, este o mãrturie a

propriilor sentimente , el dorind sã pãstreze cultura orientalã ca o parte vie a ceea ce-l defineşte. Artistul

îşi descrie proiectul ca fiind „ un teritoriu aflat între realism şi suprarealism, putere şi lipsa de autoritate”

Dacã în prima parte a carierei sale, Hussein îşi dedicã proiectele preocupãrii sale principale în

legãturã cu istoria, tradiţia, cultura şi identitatea, perioada urmãtoare este caracterizatã prin dualitate

formatã de artã şi modã. Exploreazã tehnologia în vederea formãrii unor noi piese vestimentare , rochii

„îngheţate” în timp mişcãrii, tunici cu lasere, haine care se micşoreazã şi se modeleazã singure sub

forma unor fluturi care zboarã în trecut şi în viitor 8. În aceastã etapã el combinã arhitectura, muzica şi

tehnologia cu lumea modei pentru a pronunţa fenomenul contemporan. Prin lucrãrile sale, el testeazã

momentele în care diferite identitãţi culturale se întâlnesc, fie cã se resping, sau devin unitare.

7. Vrencoska, Gordana , Political statements in conceptual fashion : The voice of national sentiments as a self-

reference in the ready-to-wear collections of Alexander McQueen and Hussein Chalayan, p.3.

8. www.creatorsproject.com

4

În timp ce poziţioneazã moda în mediul artei, el construieşte anumite poveşti, un anumit fir

narativ întocmai pentru a explica discursul existent în statele-naşiuni şi imigraţie., ca rezultat, munca sa

poartã amprenta experienţei sale multiculturale 9. În liniile sale vestimentare , Hussein ridicã probleme

precum transnationalizare, identitate şi migraţie.

Artistul a integrat corpul uman şi îmbrãcãmintea cu tehnologia, ştiinţa şi arhitectura, jucându-se

cu poveşti construite în jurul antropologiei şi culturii. Lanseazã o colecţie de rochii animatronice , nişte

rochii avansate din punct de vedere tehnologic, care se transformã şi se transpun în altã ţinutã. Chalayan

a folosit întotdeauna tehnologia în creațiile lui, de la rochii pixelate cu LED-uri până la rochii cu cristale

laser, făcute în colaborare cu Moritz Waldemeyer 10.

Colaborarea cu Swarovski a însemnat o nouã reinterpretare a rochiilor de searã, de data aceasta,

eleganţa, opulenţa este emisã de fascicule de laser. Colecţia, ce poartã titlul „Readings” reuneşte

obiceiul anticilor de a venera astrul care domina ziua, Soarele, precum şi statutul celebritãţilor din ziua

de astãzi

Tehnologia este comunã în noul limbaj al designerilor contemporani, şi aşa cum Chalayan

declarã „ Tehnologia este înrtr-adevãr singurul lucru care poate produce lucruri noi. ” Ceea ce

desginerul nu a punctat în colecţiile trecute este modul în care tehnologia poate fi utilizatã pentru a

îmbunãtãţi prezentarea articolelor vestimentare, în acest caz, ca un mecanism pentru a arãta o nouã

imagine a corpului. În prezentarea colecţiei Primvarã / Varã 2012 din Paris, Chalayan a folosit camere

minuscule plasate în paharele de șampanie, care înregistrau în timp real interiorul gurii manechinelor în

timp ce acestea sorbeau băuturile pe catwalk. Totul s-a petrecut într-un mod neaşteptat, iar atenţia

publicului s-a îndreptat asupra modelelor, în timp ce buzele, dinţii şi interiorul gâtului au fost proiectate

pe o pânzã din spatele podiumului. Cu aceastã colecţie, Chalayan a depãşit limitele modei , plasând-o în

zona artei conceptuale, iar prezentarea acesteia s-a dovedit a fi asemãnãtoare unui performance.

Ultimul sãu proiect din industria modei prezintã un design practic dar inovativ : rochii care la

început se prezintã ca un singur design inainte de a dezvãlui o altã rochie diferitã de prima. Aceste rochii

pãreau a fi un singur articol vestimentar la început, dar în momentul în care manechinele trãgeau de un

cablu aflat la baza gâtului, acestea se preschimbau într-o ţinutã complet diferitã.

9. . Aksel B., Damla, Transnationalism and hybridity in the art of Hussein Chalayan, p.4.

10. www.creatorsproject.com

5

. Designerul a preferat sã adauge mereu elemente neobişnuite în colecţiile sale, cea din urmã

prezentând chiar o problemã comunã femeilor şi anume schimbarea ţinutelor de zi cu cele de searã,

soluţie oferitã de Chalayan, care rãspunde acestei necesitãţi.

Colecţia a fost dezvoltatã în jurul dihotomiei dintre spiritualizare şi metamorfozã 11. El îmbinã

articole de uz casnic, cum ar fi husele de tapiserie, cu articole de îmbrãcãminte care parcã evadeazã, aşa

cum spiritul pãrãseşte corpul. Straturile de le suprafaţã sunt alter ego-urile articolelelor aflate dedesubt,

plutind deasupra lor ca şi cum ar fi pe punctul de a dispãrea, ca spiritul care se opune sã se dezintegreze

de corp, haine care anticipeazã o schimbare, dar rãmâne blocate în timp.

A produs proiecte din sfera artei conceptuale care au fost prezentate în cadrul unor bienale şi

galerii de artã cunoscute peste tot în lume. Printre instalaţiile şi sculpturile cele mai importante se

numãrã „ Aeroplane Dress” (Franţa 2000), „Afterwords” inclusã la Tate Modern( 2000), „ I am sad

Leyla” , (Londra 2010). A obţinut un oarecare rnume şi în lumea filmelor, cunoscut mai ales pentru

scurtmetraje ca „ Absent Presence” , proiect ce a reprezentat Turcia în cadrul Bienalei din Veneţa

(2005), şi Ambimorphous ecranizat în Antwerp(2002). El combinã moda şi instalaţia, muzica şi

cinematografia, şi naraţiuni care reunesc trecutul, prezentul şi viitor.

Nu ştiu în ce mãsurã am acoperit tot ce mi-am propus sã realizez prin acest eseu, cu siguranţã

trebuie fãcutã o cercetare mai amplã asupra lucrãrilor unor alţi desgineri contemporani, precum şi

gãsirea unor argumente în favoarea „fashion performance-ului” în cãrţi ce propun o teorie a modei în

contemporaneitate.

6

BIBLIOGRAFIE

1. Malcolm Barnard, Fashion as Communication , Editura Routledge, 20022. Gordana Vrencoska Political statements in conceptual fashion : The voice of

national sentiments as a self-reference in the ready-to-wear collections of Alexander McQueen and Hussein Chalayan

3. Damla B. Aksel, , Transnationalism and hybridity in the art of Hussein Chalayan4. www.creatorproject.com

7