Mobbing-ul sau hartuirea intentionata la serviciu

10 Ianuarie 2013

Mobbing-ul este o forma de hartuire psihologica la locul de munca, care dureaza de mai bine de 6 luni. Aceasta

forma de hartuire are drept scop de a face rau intentionat si se caracterizeaza prin atacarea unui salariat prin

zvonuri, intimidare, umilire, discreditare, izolare, critici, insulte, remarci defaimatoare, violenta verbala si fizica.  

Agresorul poate si un alt coleg, un grup de colegi sau superiorii (de cele mai multe ori).   

De cele mai multe ori, victima se afla in imposibilitatea de a raspunde atacurilor iar din acest motiv ajunge sa sufere de

depresii, boli psihosomatice, insomnie, tulburari de comportament (abuz de substante, alcool, tutun, bruxism), scaderea

increderii in sine si a stimei de sine, pierderea eficientei in munca, stress acut, stress posttraumatic.  

Aceste simptome sunt similare cu cele care apar dupa diferite experiente traumatizante, precum calamitati sau agresiuni.

Simptomele mobbing-ului se pot mentine mai multi ani dupa producerea incidentelor. Alte consecinte pot fi: izolarea

sociala, probleme familiale si economice cauzate de absentele de la locul de munca sau la pierderea locului de munca.

Cel care a lansat si a impus in mediile de munca si in organizationale termenul de mobbing a fost Heinz Leymann, doctor

in psihologia muncii. 

La nivel european fenomenul de mobbing este cunoscut, analizat si combatut. La nivelul Uniunii Europene, 9% dintre

angajati, respectiv 12 milioane de persoane, au afirmat ca au fost supusi hartuirii morale la locul de munca. Exista totusi

diferente mari intre statele membre UE privind incidenta acestui fenomen. Este posibil ca aceste diferente sa nu se

datoreze exclusiv incidentei, ci diferentelor culturale dintre state privind inregistrarea si comunicarea acestui fenomen.  

Cauzele mobbing-ului

Factorii care au condus la aparitia acestui fenomen au fost impartiti in 4 categorii, dupa cum urmeaza:

1. Factori individuali - variabile socio-demografice, trasaturi de personalitate si stil de abordare a problemelor,

comportamente specifice la locul de munca. Se aplica atat in cazul agresorului, cat si in cazul victimei.  

2. Factori situationali - nesiguranta locului de munca, schimbari de la nivelul managementului.  

3. Factori organizationali - stiluri de conducere diferite, restructurari, climatul si cultura organizationala.

4. Factori sociali - schimbarile economice, emigrarea, rata somajului. 

Alti factori de risc:

- relatii deficitare intre colegii de munca

- nivelul ridicat de stres legat de activitatea profesionala

- stresul organizational (leadership, comunicare, organizarea muncii)

Tipuri de mobbing

Clasificarea se face in functie de modul de manifestare:

1. Mobbing vertical

Este exercitat de un superior asupra unui angajat. Se caracterizeaza prin actiuni si atitudini generate de un abuz de

putere. In cazuri mai rare, angajatii sunt agresori si superiorul este victima - autoritatea sefului nu este recunoscuta de

subordonati. 

2. Mobbing orizontal

Apare atunci cand colegii sunt agresivi cu un coleg; agresorul si victima se situeaza pe acelasi nivel erarhic. Cauzele

acestui tip de mobbing pot fi: invidia, barfa, conflictele, rivalitatile si antipatiile personale. 

In general, acest tip de mobbing este mai agresiv si produce daune la nivel emotional mai grave decat mobbingul

vertical. 

3. Mobbing strategic 

Se manifesta prin persecutie psihologica. Organizatia sau managementul pun la cale actiuni menite sa-l determine pe

angajat sa demisioneze. Aceasta forma de mobbing apare in companii care au trecut printr-un proces de restructurare

sau fuziune, unde numarul angajatilor este prea mare. In aceste situatii, mobbing-ul devine o strategie de business.  

4. Mobbing emotional sau relational

Are legatura cu relatiile interpersonale. Este determinat de invidie, gelozie, competitie, resentimente.