Misterele Celor Mai Adânci Lacuri Din Ţară

7/26/2019 Misterele Celor Mai Adânci Lacuri Din Ţară

http://slidepdf.com/reader/full/misterele-celor-mai-adanci-lacuri-din-tara 1/22

Misterele celor mai adânci lacuri din

ţară.

Cum s-au format şi ce se ascunde sub „Lacul cu trei nume”, Lacul Vidraru şi

în adâncurile apei Lacului ănoa!a

Mare

Ţara noastră are, datorită reliefului variat invidiat de multe ţări,

numeroase puncte de atracţie pentru amatorii de călătorii. Printre acestea

la loc de cinste se aă şi lacurile, între care un rol aparte îl deţin cele carese disting prin recorduri absolute la noi în ţară cel puţin. Lacurile adânci

sunt o categorie aparte, foarte căutate şi apreciate.

România are un număr mare de lacuri, dar dintre acestea nu sunt

multe care să aibă adâncimi demne de recorduri care să atragă atenţia.

rei lacuri sunt cel mai des amintite când vine vorba despre indicarea celor

mai adânci lacuri din ţara noastră! Lacul "ănoaga #are $%udeţul

&unedoara', Lacul (idraru $%udeţ )rgeş' şi Lacul )vram *ancu + cna #are

$%udeţ -ibiu'.

Lacul Zănoaga Mare, judeţul Hunedoara din

munţii Retezat este o încântare pentru oci



/espre lacul "ănoaga #are se spune că este cel mai adânc lac

glaciar din ţara noastră, având o adâncime de 01 metri. )mplasat în

2căldarea glaciară3 a 4udelui, pe versantul sudic al muntelui -esele din

munţii Rete5at 6 la o altitudine de 0787 metri, lacul s6a format într6un circ

glaciar. Potrivit celor spuse de profesorul de geogra9e )urelia :otoşmande la :olegiul ;aţional <*on #inulescu< din -latina, lacul este alimentat de



şase pâraie. 2Lacul "ănoaga #are, un lac antropic, nu se remarcă neapărat

prin caracteristici aparte în peisa%ul de la noi, ba ciar are elemente

comune mai tuturor lacurilor 6 o formă circulară, lungimea şi lăţimea

ma=imă sunt de >?7 metri şi, respectiv 0?7 metri, iar întregul său

perimetru este de @AB metri, ceea ce înseamnă o suprafaţă totală de ?ectare şi un volum de apă cifrat la ?1>.777 mc.

:eea ce atrage atenţia este adâncimea sa, cea ma=imă ne9ind

atinsă de la început, ci la mi%locul lacului, unde măsurătorile au a%uns la 01

de metri. *nteresant la acest lac şi care l6a făcut să 9e remarcat şi de

străini este faptul că face parte din Parcul ;aţional Rete5at, unul dintre

cele mai frumoase 5ece monumente naturale din lume, clasamentul 9ind

întocmit în anul 0771 după un vot internaţional iniţiat de o fundaţie din

:anada3, spune profesorul )urelia :otoşman. opul respectiv se ceamă

2:ele şapte minuni naturale ale lumii3 şi a fost gândit şi pus în practică de

fundaţia canadiană 2;eC A Donders3.



Lacul şi barajul Vidraru, judeţul Argeş



/acă Lacul "ănoaga #are este cel mai adânc lac glaciar de la noi,

lacul (idraru cel mai adânc lac de acumulare. Eiind un lac creat de mână

umană, trebuie spus că acesta a apărut în anul 81?? în urma amena%ării

Fara%ului (idraru, pe râul )rgeş. Fara%ul a fost amena%at ca toate celelalte!

pentru producţia de energie electrică, irigaţii şi prevenirea inundaţiilor.Lacul este situat între #unţii Erunţii şi Giţu, adunând laolaltă apele

râurilor :apra, Fuda şi ale câtorva auenţi direcţi 6 Râul /oamnei, :ernatul

şi (âlsanul, opologul, râul (alea lui -tan şi Limpedea. Lacul are un debit

total de cca. B,B mc+s, suprafaţa sa totală 9ind de @1> ectare, lungimea

de 87,> Hm, laţimea ma=imă de 0,0 Hm şi o circumferinţă de 0@ Hilometri.

2:onstrucţia bara%ului (idraru, ce a dus la formarea lacului cu

acelaşi nume, a durat cinci ani şi %umătate şi, la momentul inaugurării sale

I 81??, a fost al cincelea din Juropa şi, respectiv, al noulea în lume în

rândul construcţiile de acest gen. (orbim despre un bara% de beton cudublă curbură, reali5at din 00 de ploturi verticale cu înălţimea de 8??,?7

metri şi o lungime la coronament de >7A metri.

Lacul şi bara%ul (idraru se numără printre cele mai vi5itate

obiective din ţara noastră deoarece vorbim despre o construcţie care a

rămas şi în pre5ent ceva rar la noi în ţară şi nu numai. e=plicaţie a

numărului mare de vi5itatori ai lacului şi bara%ului de la (idraru este şi

faptul că în 5onă e=istă şi alte obiective turistice căutate, cum ar 9

ransfăgărăşanul sau cetatea Poenari.



Lacul Avram Iancu, judeţul Sibiu !lacul cu trei

nume"



Lacul )vram *ancu din %udeţul -ibiu mai este cunoscut şi sub

numele de Lacul cna #are sau cna Pustie. )cesta este, spun specialiştii,

cel mai adânc lac antroposalin din ţara noastră şi unul dintre cele mai

adânci din Juropa, având o adâncime ma=imă ce a%unge la 8>0,B metri,

după alte măsurători 9ind indicată ciar o adâncime de 8?7 metri.2(orbim despre o apă salină, foarte căutată ca toate celelalte din

această categorie. /eşi este cunoscut faptul că acest lac este cel mai

adânc lac salin din ţară, sunt foarte mulţi cei care nu se sperie de acest

lucru şi se îmbăia5ă aici, proprietăţile apei depăşind, iată, teama viscerală

faţă de abisul din adâncuri3. Lacul )vram *ancu se aă pe locul celei mai

mari saline de la noi din ţară încisă în anul 8@8A I 2Eodina #aior3

$2Grosse Grube3', e=ploatată în sistem6clopot prin două puţuri până la

adâncimea de 8?7 metri. Propriu65is, lacul s6a format mult mai târ5iu după

încidere, respectiv după câteva decade! după anul 8@B7, procesul 9ind

înceiat undeva în %urul anului 8@17. Lacul are o formă circulară, o

suprafaţă de 8.>07 mp şi un volum de apă de 0?.AA0 mc. -alinitatea

lacului nu este statică, ci varia5ă între 8@76077 grame+8 la suprafaţă,

respectiv până la >77 grame+8 spre fund.



Lacurile #ărate

Lacurile din regiunea cercetata, în e=clusivitate lacuri -arate, cu

diferite grade de concentrare, se grupea5a, în functie de situarea lor în unasau în alta din cele doua 5one depresionare descrise, care repre5inta în

acelasi timp Ki 5onele de aparitie la 5i a masivelor de sare, în doua

perimetre distincte !

lacurile Bailor Sarate Turda $lacul "oman, lacul #ara fund,

lacul Csi$% &i lacul 'ri(i!)etoarei '

lacurile Ocnei $lacul *ur!au, lacul *ulce, lacul +cnei,

lacul "otund, lacul ulfuros &i lacul Carolina'

Eormarea lacurilor a fost posibila datorita predominantei rocilor

argiloase6marmoase, impermeabile Ki faptului ca în badenian suprafetele

de aorare sunt e=trem de reduse. /in aceste cau5e, i5voarele ce apar la

5i din masa depo5itelor badeniene, se gasesc în imediata vecinatate a

masivelor de sare sau în aple=ul structurilor anticlinale, ca urmare a

tectonicii diapire, care inlesneste circulatia apei în lungul deran%amentelor

rupturale ce insotesc diapirismul sarii.

)pa care circula prin depo5itele badeniene, provin din precipitatii

sau prin in9ltrare din acumularile acvifere e=istente în stiva formatiunilor

bugloviene, situate deasupra.

:irculatia apei în 5ona de aparitie la 5i a masivelor de sare Ki

venirea ei în contact nemi%locit cu masa sarii, duce la intensa minerali5are

a acesteia, în urma precesului de levigare a clorurii de sodiu. )stfel,

cantitatea destul de mare de apa, de provenienta meteorica, in9ltrata prindepo5itele ce acopera spinarea sarii, intalnita cu oca5ia lucrarilor de

canali5are a Failor -arate urda 6 apa care stagnea5a pe suprafata sarii Ki

di5olva din masa acesteia pana la saturatie I pre5inta o concentratie de

0A ;a:l.

-uprafata sarii, descoperita de aceste lucrari, pre5inta datorita

fenomenului de di5olvare a apelor de in9ltratie, un aspect santuit,

neregulat, cu denivelari ce depasasc uneori 8 m $i. Maxim, 1937'.



Lacurile -arate e=istente în 5ona urda provin din umplerea cu apa

din precipitatii a vecilor e=cavatii practicate, în scopul e=ploatarii sarii, la

partea superioara a masivului, apa care prin procese de di5olvare a sarii

din peretii Ki de pe fundul acestor goluri, a a%uns la un inalt grad de

minerali5are.

-apte din cele 8B lacuri e=istente sunt folosite în mod curent în

cura balneara I unele pre5inta fenomenul de eliotermie. )pa acestor

lacuri este cloruro6sodica, bicarbonatata, calcica, magne5iana, unele

ipotone, altele ipertone. #inerali5area totala este cuprinsa intre ?7+77 Ki

8A,@?7+77 în lacul 2Eara fund3. J=ista importante 5acaminte de namol de

turba.

Lacurile Sarate $urda %lacurile romane&

-ub aceasta denumire sunt cuprinse lacurile situate pe spinarea

masivului de sare, ce apare la 5i I marcat de 5ona dolinara descrisa I în

dreptul orasului urda $masivul Roman'.

Jste posibil ca o parte din aceste lacuri sa 9 aparut în urma

prabusirii Ki umplerii cu apa a unor veci e=ploatari romane dar cele mai

multe dinte ele, restranse ca e=tindere Ki cu adancime mica, isi datoresc

e=istenta e=ploatarilor rudimentare, pri%eluite de aparitia sarii în imediata

apropiere a suprafetei Ki practicate dupa romani, în timpuri mai recente,

prin asa numitele 2 gropi de sare 2 $sal5purien'.

oate aceste lacuri se insiruie în lungul conturului estic Ki sudIestic

al dolinei, situatia lor marginala datorandu6se, probabil, grosimii reduse în

aceasta 5ona a depo5itelor acoperitoare, fapt ce usura e=ploatarea sarii.

;umarul e=cavatiilor practicate în decursul timpului, în 5ona

marginala a dolinei este greu de preci5at, datorita faptului ca cele mai

multe dintre ele, ciar daca au trecut prin stadiul de lacuri -arate, ulterior

au fost colmatate cu material adus de apele de siroire sau în urma

activitatilor antropice.

*n pre5ent, în coltul de sud I est Ki pe latura de est a dolinei, e=ista

M lacuri -arate! lacul $-trandul' "oman,lacul #ara fund , lacul

'ri(i!)etoarei Ki lacul Csi$% Cic)i/, în prea%ma carora în decursul

timpului, a luat 9inta Ki functionea5a Faile -arate urda.



Lacul Roman %Strandul&

)cest lac este cel mai mare Ki cel mai bine cunoscut lac -arat din

regiune, 9ind situat în partea de J a depresiunii, destul de departe de ba5a

talu5ului ce o margineste.

)spectul sub care se pre5inta asta5i, în urma lucrarilor succesive de

amena%are, efectuate cu scopul de a6i regulari5a Ki consolida malurile I în

pre5ent betonate I este probabil destul de departe de forma sa initiala.

Eorma lacului, neregulata, prin atasarea la e=tremitatea uneiadintre laturi a unui ba5in pentru copii, se apropie oarecum de un

dreptungi, cu latura lunga diri%ata ;(6-J, avand dimensiunile de B7=A7

m. )ceasta datea5a din anii 81B0681B>, cand lacul a fost betonat Ki

compartimentat în patru 5one de adancime. -uprafata ba5inului,

e=ceptand ba5inul pentru copii, este de >?17 m0.

#asuratorile batimetrice, efectuate în vara anului 81A@, reliefea5a

e=istenta unui fund aproape plat, adancimile apei 9ind cuprinse I

e=ceptand ba5inul arti9cial pentru copii I intre >,8B Ki >,AB m. )dancimea

de B,0B m, masurata în coltul de ; al lacului, de catre *.#a=im, cu oca5ia

cercetarilor din 81>?, nu a mai fost regasita. ) fost, probabil, umpluta în

decursul timpului datorita surparii continue a malurilor I inainte de

consolidarea lor prin betoane I Ki dragarii fundului lacului, în cadrul

lucrarilor de amena%are.

(olumul ba5inului adanc, considerand adancimea medie de >,B? m,

este de 8>.8>? m>.

)limentarea lacului este asigurata, în mod natural, din precipitatiilece cad pe suprafata sa si, probabil, în lungul conturului, prin i5voare sarate

provenind din acumularea acvifera e=istenta la ba5a depo5itelor ce

acopera sarea. La aceasta alimentare se adauga cea arti9ciala, prin apa

e=tasa din lacul 2Eara fund2, în scopul folosirii ei în instalatia de bai calde a

statiunii Ki varsarea ei în lacul în discutie.

:ercetarile peloidometrice, e=ecutate în vara anului 81A@, prin 8M

carota%e, dispuse din 87 în 87 m, în lungul a > traverse orientate ;(6-J Ki

avand intre ele distanta de 8B m, au indicat pre5enta pe fundul lacului, în

5ona sa centrala Ki nord6 vestica, deasupra sarii sau argilei cenusii6



nisipoase ce acopera sarea, a unei acumulari de namol negru Ki negru 6

cenusiu, uneori slab nisipos, onctuos.

)spectul neuniform al acestei acumulari, ce pre5inta > 5one de

ingrosare , situate în 5ona centrala a ba5inului, în coltul de ;J Ki în dreptul

laturii sale sud6vestice indica gropile de e=ploatare a sarii, probabil de

adancime nu prea mare, pe seama carora prin umplerea cu apa,

fenomene de disolutie Ki prabusirea peretilor despartitori, s6a format

actualul lac.

Grosimile ma=ime de namol negru Ki negru6cenusiu, intalnite în

cele > depresiuni ale fundului ba5inului, sunt de 7,@7 m, în dreptul laturii

sud6vestice, 7,?7 m, în 5ona centrala Ki 7,MB m în coltul de ;J.

Lacul '(ara )und'

Lacul 2Eara fund2, denumit în timp lacul ar5an, este situat în coltul

de -J al depresiunii, la ba5a talu5ului ce o incon%oara.

Eorma oglin5ii de apa este aproape circulara, usor alungita ;J6-(,cu diametrul de apro=imativ de ?B m.

-uprafata oglin5ii de apa, în vara anului 81A@, era de >.B00 m0.

#alurile, putin inaltate fata de suprafata apei, pre5inta pante

inierbate ce cad spre lac sub un ungi de >76MB grade.

-ub oglinda apei, ba5inul lacustru are, în mare, forma unui trunci

de con, cu ba5a mica indreptata în %os.



)dancimea ma=ima, intalnita cu oca5ia lucrarilor batimetrice

e=ecutate în vara anului 81A@, a fost de numai 88,07 m, fata de cercetari

batimetrice mai veci $*.(isHi, 1911 dupa i.Maxim, 1937' ce indicau pentru

acest lac adancimea de 81 m. #entionam ca datorita e=ploatarii intense a

apei sarate din acest lac, pentru nevoile bailor calde, la sfarsitul anului81AA, nivelul apei lacului a sca5ut cu cca 0 m, fata de nivelul anilor

anteriori, iar în perioada de iarna 81AA6A@ nu s6a refacut decat cu cca 7,>7

m.

)limentarea lacului se face din precipitatiile ce cad pe suprafata lui

Ki a micului sau ba5in de receptie, din apa liniei de i5voare, cu debite

reduse, ce apar la ba5a talu5ului care incon%oara lacul, mai ales în partea

sud6vestica a conturului sau Ki probabil din i5voarele -arate, provenind din

acumularea acvifera e=istenta, pe spinarea sarii, care debutea5a în lac sub

nivelul acestuia.

(olumul de apa din lacul 2Eara fund2, calculat pe ba5a batimetriei

trasate în urma masuritorilor de adancime efectuate în vara anului 81A@

este de 81.877 m>.

:ercetarile peloidometrice, efectuate prin practicarea a 87 carota%e,

dispuse pe > pro9le orientate ;(6-J, transversal pe lac, distanta intre

pro9le 9ind de 8B607 m, iar a punctelor de carota% în lungul pro9lelor de

8768B m, au pus în evidenta I în 5ona centrala a lacului I o acumulare denamol, a carei grosime atinge 7,@7 m. )ceasta acumulare este constituita,

la partea superioara, din namol negru, 9n, onctuos, ce trece spre ba5a la

namol negru6cenusiu sau cenusiu, de asemenea onctuos. La partea

inferioara, sub namolul cenusiu, carota%ele au interceptat o argila cenusie

nisipoasa.

Lacul *rivig+etoarea



)cest lac redus ca intindere, se gaseste în imediata vecinatate a

pavilionului de bai calde al statiunii, la ba5a talu5ului ce margineste

depresiunea.

Eorma lacului este aproape circulara, usor alungita pe directia ;J6

-( , cu diametrul de apro=imativ >76>B m. #alurile sunt %oase, cu pante

line, ce se pierd sub oglinda apei. #alul de J, ceva mai ridicat, se

racordea5a treptat la talu5ul depresiunilor.

-uprafata oglin5ii de apa a lacului, masurata în vara anului 81A@

este de 18? m0.

Fa5inul lacustru are infatisarea unui con, cu varful în %os.

)dancimea ma=ima, gasita în cursul lucrarilor de batimetrie din vara

anului 81A@ este de A,B7m, fata de cei 8Mm gasiti de *.#a=im în anul 81>?.

Reducerea adancimii, se datoreste Ise pare6 faptului ca în lac au

fost aruncate, în decursul timpului, mari cantitati de pamant, provenite de

la fundatiile constructiilor din %ur.

(olumul actual al lacului, calculat dupa batimeria trasata este de

0.0@0 m>.

)limentarea cu apa dulce a lacului are loc din precipitatii Ki din

i5voarele ce se observa pe malul estic, i5voare marcate de o vegetatie

speci9ca, care drenea5a acumularea acvifera locala, din depo5itele de la

ba5a talu5ului depresiunii.

:ercetarile peloidometrice, au intalnit pe fundul lacului o pelicula

foarte subtire de namol, de ma=imum 7,87m grosime, dispusa pe un

substrat argilos6nisipos, uneori cu pietris, ce repre5inta probabil materialularuncat în lac.



Lacul #i-. %ic+i&

Lacul :siHN este situat în partea nord6estica a dolinei, imediat sub

talu5ul acesteia.

:onturul sinuos al malurilor lacului, nu se incadrea5a intr6o forma

geometrica regulata, dar I avand în vedere alungirea sa pe directia ;6;( Ki

-6-J I oglinda de apa a acestuia ar putea 9 asemuita unui dreptungi, culungimea de cca @B m Ki latimea de cca ?7 m.

-uprafata lacului, masurata pe ba5a ridicarilor din vara anului 81A@

este de M.17@ m0.

Fa5inul lacustru are aspectul unei doline, cu fundul mult largit Ki

malurile sterse. )dancimea ma=ima intalnita Iin vara anului 81A@6 este de

B,?? m, comparabila cu cea masurata de i.#a=im în anul 81>? (vezi schita

atimetrica ! "acul #si$% 6 01230 44/..

(olumul lacului, calculat pe ba5a curbelor batimetrice trasate în

urma masuratorilor efectuate în vara anului 81A@ este de 88.8@A m>.

)limentarea lacului este asigurata I în afara de precipitatiile ce cad

pe suprafata lui I de i5voarele neminerali5ate ce apar în lungul unei parti

din conturul sau vestic, sudic Ki estic I puse în evidenta de vegetatia

speci9ca, ce bordea5a malurile i5voarelor ce drenea5a acumularea

acvifera locala, din depo5itele deluviale de la ba5a talu5ului dolinei.



:ercetarile peloidometrice, e=ecutate prin M carota%e, dispuse pe

doua pro9le I orientate ;6;( Ki -6-J precum Ki (6-( Ki J6;J I transversal

pe lac, au pus în evidenta pe fundul acestuia, în 5ona sa centrala, o

acumulare de namol negru Ki negru6cenusiu, onctuos, cu o grosime

ma=ima de 7.>B m, dispusa pe un strat ba5al format din namol cenusiu încurs de argili5are sau argila cenusie.

Lacurile /cnei

Lacurile -arate din acest grup, în numar de ?, sunt situate îne=tremitatea sudica a masivului de sare ce se de5volta la ( de orasul

urda, acolo unde valea -arata este incisa spre - de creasta )lasmal.

/ispunerea pe teren a B dintre aceste lacuri în lungul unei linii

diri%ate ;6-, situata pe versantul estic al vaii sarate, pe bordura de rasarit

a masivului de sare, indica clar ca e=ploatarea masivului a inceput pe

aceasta margine, ocnele I prin prabusirea carora au luat nastere lacurile I

9ind insiruite liniar, cu posibile legaturi intre ele. cnele mai noi, cu

aceeasi dispo5itie liniara, orientate ;6-, sunt amplasate pe malul vestic al

(aii -arate, deci pe cealalta margine I apuseana I a masivului.

Plasarea e=ploatarilor pe doua aliniamente, indica doua perioade în

e=ploatarea masivului! una mai vece repre5entata de ocnele din J Ki alta

mai noua, ce a%unge pana în 5ilele noastre repre5entata de ocnele din (.

)ctualele lacuri au luat nastere prin prabusirea acoperisului Ki

umplerea cu apa a e=ploatarilor foarte veci, dintre care unele, pot

proveni inca din epoca romana. Onul singur este situat în afara seriei, 9ind

ase5at la e=tremitatea sudica a ocnelor vestice, facand parte dine=ploatarile mai noi. $&.Maxim , 1937'.



Principalele lacuri sunt !

Lacul :arolina

Lacul /urgau

Lacul cnei

Lacul Rotund

Lacul /ulce

-urplusul de apa din lacurile /urgau, -ulfuros, cnei Ki Rotund

alimentea5a (alea -arata 9ind situate pe versantul -J al vaii, cu e=ceptia

lacului /urgau, care se aa la obarsia acesteia.

Lacul 0urgau

Lacul /urgau este ase5at intr6o depresiune colinara, situata la

obarsia sudica a vaii sarate în e=tremitatea sudica a aliniamentului de

lacuri .

/olina este marginita de maluri inalte, abrupte, pre5entand doar pe

versantul de (, pe o portiune mica situata spre lacul vecin $:arolina', o

panta mai dulce, pe unde se face Ki coborarea la lac. #alul estic, rapos Ki

fara vegetatie se inalta cu 8768B m deasupra nivelului lacului. #alul de

nord, mai putin inalt, puternic bra5dat de apele de siroire este constituit

din materialul argilos al unei veci alde. )cest mal formea5a praguldespartitor intre lac Ki 9rul de apa al (aii -arate.



#alul sudic al lacului este cel mai inalt, se ridica cu o panta

accentuata, formand un intrand în clina dealului )lasmal. #alul este

acoperit acoperit cu vegetatie arborescenta, în care predomina salcamul.

La ba5a versantului, la contactul cu oglinda lacului e=ista o 5ona de

stufaris, ce denota pre5enta unor i5voare de apa dulce.

Eorma lacului era oarecum elipsoidala, alungita pe directia ;(6-J,

putin gatuita în 5ona mediana. -uprafata oglin5ii de apa, planimetrata pe

ba5a ridicarilor din vara anului 81A@ era de M.?M> m0.

:uveta lacustra avea aspectul unei albii, larg descisa, cu fund

aproape plat, ridicandu6se în panta usoara spre maluri.

)dancimea ma=ima, plasata în 5ona centrala6vestica a lacului era

de >,@7 m, dupa masuratorile efectuate în vara anului 81A@. Referitor laaceasta adancime, amintim ca i. (isHi, în 8187 o gaseste de ? m, iar

i.#a=im, în 81>?, de B,0B m. (olumul lacului, calculat pe ba5a

masuratorilor batimetrice din anul 81A@ era de A @07 m>.

)limentarea lacului are loc I în primul rand I din apele de

precipitatie ce cad pe suprafata, destul de mare, a ba5inului de receptie,

siroind apoi spre lac, ca Ki din apa i5voarelor neminerali5ate ce se gasesc

la ba5a versantului ce formea5a malul sudic al dolinei. /e asemenea, în lac

patrunde, printr6un canal de legatura, surplusul apei, mai mult sau maiputin minerali5ata, din lacul :arolina.

*n anii din urma, pentru o perioada destul de lunga de timp, pe care

insa nu o putem preci5a, în lac s6au scurs cantitati destul de mari de ape

re5iduale, provenite de la statiunea agricola, situata la - de lac, pe culmea

dealului )lasmal.

Pe ancul nordic, spre valea -arata, lacul pre5enta o scurgere

subterana prin pragul despartitor I datorita unei veci galerii captusita cu

scanduri I scurgere ce serveste drept preaplin, mentinand constant nivelullacului.

Lacul arolina



Lacul :arolina situat la ( de lacul /urgau comunica printr6un canal

cu acesta peste care se ridica un prag de cel mult Bm latime.

Lacul face parte din ocnele mai noi sapate pe marginea de ( a

masivului ocnei, el ocupand Ki punctul cel mai sudic al masivului.

Eorma lacului este aproape ovala. #alurile lui nu sunt stabile, se

surpa Ki aluneca mereu indeosebi malul de ; Ki cel de (. în urma lor apar

colti din masivul de sare. #alul vestic al lacului este cel mai inalt

pre5entand o bogata vegetatie arboricola în care predomina salcamul.

/atorita defrisarii vegetatiei de pe acest mal Ki pe fondul unei 5one

predispuse alunecarilor au avut loc puternice alunecari de teren ce au dusaproape la colmatarea lacului, în pre5ent el avand aspectul unei balti.

Peste aceste procese geomorfologice se suprapune Ki o puternica

deteriorare a versantului datorita actiunilor de natura antropica, respectiv

depo5itari necontrolate de deseuri, aceste deseuri a%ungand adeseori pe

luciul apei datorita, antrenarii lor de forta gravitationala Ki de vint.

Ver#antul ve#tic al lacului arolina, 'inundat" de de#euri 1i

alunecari de teren

#alul sudic este mai putin inalt, bra5dat de apele de siroire 9ind

constituit din material argilos acoperit cu petece de vegetatie.

-uprafata lacului calculata de *.#a=im în 81>A era de A7? m0, iar în

pre5ent suprafata este de 0>7 m0, suprafata calculata în urma ridicarilor

topogra9ce $Stancu, &oana, mai '1'. /aca în 8187 *.(insHi gaseste o

adancime de MBm, în 81>A i. #a=im gaseste o adancime ma=ima de >0,B

m astfel ca în pre5ent lacul are o adancime de ma=im 0,Bm. /

)limentarea lacului are loc din apele de precipitatii ce cad pesuprafata ba5inului de receptie.



Lacul Sul)uro#

Lacul -ulfuros este amplasat în patul (aii -arate, la B77m spre ; delacul cnei avand astfel situatia cea mai nordica din sirul lacurilor de la

marginea estica a masivului. Lacul are o forma aproape ovala cu alungirea

în directia J6(. Fa5inul sau este mai mult conic. *. #a=im e=plica acest

lucru prin faptul ca adancimea este aproape dubla fata de diametrul

suprafetei, adancime masurata la M?m în 810?. în pre5ent suprafata

acestuia este mult redusa, respectiv de 8MM8,AB m0, suprafata calculata în

urma rdicarilor topogra9ce.

Lacul /cnei

Lacul cnei este situat pe aceeasi linie, la ; de lacul /ulce, de care

il separa un prag de latime 0B6>7m.

)ltitudinea malurilor e ceva mai %oasa decat cea a lacului /ulce,malul sudic 9ind cu o %umatate de metru mai %os. #alurile de la vest Ki



nord sunt mult mai %oase, în timp ce malul estic e mai abrupt Ki se ridica

ciar peste inaltimea malului de sud. ;ivelul lui se pierde în clina vestica a

/ealului cnei, bulversata de alunecari.

Lacul cnei are un aspect circular. #alurile care se ridica deasupra

fetei de apa sunt inalte Ki abrupte la est Ki sud, ceva mai %oase spre nord Ki

vest. )pa lacului isi gaseste scurgerea spre nord, nord6vest printr6un canal

$conducta' care ingaduie surplusului de apa sa se scurga în (alea -arata.

/esi malurile au o panta destul de accentuata, totusi ele sunt mult

nete5ite Ki acoperite cu vegetatie, indeosebi malul estic. #alul de nord,

desi mai %os ca altitudine, e rapos, iar siroaiele nu au ingaduit sa se prinda

o vegetatie pe el. #alul de sud Ki sud6est pre5inta portiuni de alunecare

scotand la 5i ciar stanca de sare în coltul de sud6est.

-uprafata lacului calculata în 81>> era de 8.?B7m0 $&.Maxim', iar înanul 0778 suprafata este de 07MB,0B m0 $Stancu, &oana)./iferenta relativ

mare a celor doua masuratori se e=plica prin faptul ca masuratorile

efectuate în anul 81>> se refera strict la luciul de apa, iar masuratorile din

anul 0778 urmaresc conturul lacului $malurile'. în anul 81>>, pe malul

vestic al lacului e=istau o serie de amena%ari $cabine', amena%ari care

reduceau suprafata reala a lacului, acestea desfasurandu6se intr6o buna

masura, ciar deasupra luciului de apa. )dancimea cea mai mare

masurata tot în acelasi an era de >>,AB m.

riginea lacului se aa tot intr6o vece ocna în forma de clopot prin

prabusirea tavanului acesteia luand nastere lacul .

Lacul Rotund



Lacul Rotund se aa amplasat în partea de ;J a lacului cnei.

)spectul lacului este circular, de unde Ki denumirea.

Lacul se aa situat în e=tremitatea vestica a unui sant cu fundul

plat Ki cu malurile mai repe5i spre ; Ki -. -pre J groapa aceasta alungita

se ridica usor în panta /ealului cnei. -pre ( santul se incide printr6un

mal puternic care6l separa de Lacul cnei. #alul vestic este strabatut de o

descidere prin care surplusul apelor sale se scurge spre (alea -arata,

impreunandu6se mai %os cu 9rul de saramura ce iese din lacul cnei. Pe

malul nordic din cau5a pantei mari vegetatia se aa doar în palcuri, iar

siroaiele formea5a numeroase ravase. #alul sudic avand o panta mai lina

decat cel nordic e cuprins de vegetatiein intregime. #alul cel mai sters

este cel de est 9ind Ki cel mai accesibil.

-uprafata data de (isHi era de B77m0 în anul 8187 .)ceeasisuprafata se mentinea Ki în anul 81>> $&.Maxim'. )dancimea lacului în

81>> era de 8>,ABm $&. Maxim'. în pre5ent, lacul are o adancime de >7m,

iar suprafata acestuia este de M?7 m0 $Stancu, &oana,'1).

riginea lacului pare sa 9e tot o vece ocna prabusita Ki umpluta

cu apa.:um adancimea lacului e doar %umatate din cea a lacului cnei ne

indreptateste sa spunem ca ori ocna sapata a fost mai mica ori procesul

de colmatare a fost mai accelerat.

Lacul 0ulce

Lacul /ulce este situat pe

pragul de teren care se ridica cu B687 m deasupra (aii -arate, legandu6se

de clina estica a dealului cnei. Jl se plasea5a intre lacurile /urgau la - Ki

lacul cnei la ;.

*n anul 81>> i.#a=im aminteste de acest lac ca 9ind 2un piscot, cu

o gatuire pronuntata în partea mi%locie2 ceea ce spunea tot el ca denotafaptul ca ar 9 fost format din doua ba5ine. /aca inainte de 810? lacul avea



o forma circulara, dupa aceasta data are loc o prabusire a malului de vest

a lacului, cau5ata de fenomenul de disolutie care a format goluri în

interiorul masivului sau le6a largit pe cele e=istente. #odi9carile lacului

insa nu s6au oprit, ele continuand Ki în pre5ent.

-uprafata lacului era de apro=imativ 0.AB7 m0 $81>>'. )dancimea

lacului era de ?m $ (isHi,8187'. în pre5ent, suprafata lacului este de @?B

m0 $Stancu, &oana, '1).

:ompo5itia apei lacului la suprafata era apropiata de cea a apei

dulci. data cu prabusirea malului vestic, ce a dus la descoperirea

masivului de sare, concentratia apei în ;a:l a inceput sa creasca $in anul

8187, la 877 m> de apa erau 7,?8M7 grame substante solide'.

Lacul /ulce are o adancime medie de 0 m. în 5ona centrala a fostpusa în evidenta e=istenta a doua puturi cu adancimea de M? m.

riginea lacului se aa tot intr6o vece ocna în forma de clopot prin

prabusirea tavanului acesteia luand nastere lacul .

Misterele Celor Mai Adânci Lacuri Din Ţară

Documents

Transcript of Misterele Celor Mai Adânci Lacuri Din Ţară