lsBN 978-9 7 3_.t g4"t _ilg-s

Ciprian lulian Toroczkai

MISIUNEABISERICII ORTODOXE,

lERl $l Azl

Agr*+Sibiu - 2019

Cuprins

Consideratii preliminare

Misiunea creqtini in Bizan! 14

Misiunea Bisericii Ortodoxe Ruse "24

Misiunea ortodoxi gi diaspor4 31

Ortodoxia gi comunismul 42

Profil de teolog misionar ortodox insecolul al XX-lea: Pr. Ion Bria 49

Profil de teolog misionar ortodoxcontemporan: arhiepiscopulAnastasios Yannoulatos 58

Trisiturile caracteristice ale misiuniiortodoxe 69

Teme fundamentale ale teologieimisionare ortodoxe 80

Liturghia, izvor gi criteriu al rnisiunii

Parohia, rolul preolilor qi laicilor in

Misiunea Bisericii azi: raportul intreteoloeie si culturi 103

I

263

CpnreN IulreN Tonoczrer

Raportul intre Bisericd,gi stat, inperspectivl misionari

' Misiunea ortodoxi azi: provoclri gi

limite t20

Misiunea Bisericii Ortodoxe qi

provocirile sale interng t63

Misiunea Bisericii Ortodoxe, ieri qi

astdzi. Reflec[ii finale , - - . .' ."- 229..iBiblioerafie selectiva 2A0

I

i

Misiunea cregtini in Bizant

i

Una dintre cele mai cunoscute _ qi inacelagi timp controversate _ sintagme estecea de ,,cezaro-papisml atribuiti moduluiin Biserica Ortodoxi a subzistat in Imperiulbizantin timp de peste un mileniu. IstoriculHans-Georg Beck amintegte in acest sens de

,,un raport ambivalent instabil intre ceea cese numegte stat in general, pe de o parte, gi,pe de alta, cerinlele gi preten{iile ciericale'lrezultatul fiind un fel de interdependenfiintre cele pir{i. O posibili formulare ar ficea de,Ortodoxie politicfl care igi are origi_nile in raportul dintre Biserici gi imperiu ceincepuse si se contureze odatlcu epoca luiConstantin cel Mare (H.-G. Beck20t):34_35).

Aceasti opinie ii este proprie gi unui cu_noscutpatrologrus, pr. Georges V. Florovsky.Faptul ci impiralii erau intr-adevir conduci_torii Commonwealth-ului cregtin, inclusiv inchestiuni religioase, dar niciodati deasupraBisericii, il face pe acest teolog ortodox sirespingi categoric acsza de ,Sezaropapism,'adusd sistemului bizantin Bisericd- Siat. Ter_

t4

MrsIuNra BIsBnrclt Onroooxn, IERI gI AzI

menul este caracterizat ca o ,,curati confu-zid', caun ,,anacronism afectat". Chiar daciIliserica a fost ,,obligatf' si intre in alianlicu Imperiul datoriti unei duble presiuni, a

vocaliei sale misionare qi a logicii tradilio-nale a Imperiului, ea nu a fost prin aceasta

redusi la statutul de ,,departament liturgical Imperiului". Drept urmare, acest Christi-

an Commonwealth a insemnat deopotrivl o

,,viziune glorioasf', o,,realizare memorabiligi mirea![", dar gi o ,,realizare ameninfitoaregi ambiguf', iar, in cele din urmi, Bizan{ul

s-a pribugit ca un Imperiu Cregtin, sub po-

vara pretenliei sale uriage (G. Florovsky; D.

Obolensky).Ne oprim, deocamdati, cu reflec{iile

asupra poziliei pe care a avut-o Biserica inImperiul bizantin. De relinut este ci, privitlretrospectiv, aceasti lungi perioadi a fost una

de maximi inflorire a activitilii misionarein ceea ce privegte cregtinismul ortodox. $inu este defel vorba de o simpli intAmplare:

cu referire la ceea ce inseamni ,,moqtenireabizantind', Pr. |ohn Meyendorff sublinia ideea

ci Pirinlii greci au adoptat din filosofia eleniorice a fost compatibil cu Revelalia creqtini, qi

in acelagi timp, el respingea posibilitatea unei

fuziuni intre creqtinism gi filosofia greacl ca

un nou curent filosofic. Gindirea patristici

l5

CrpRraN Iurnw ToRoczrel

a rimas fundamental biblici, cici pdrinliiau awt o metodi constructivi de abordare aproblematicii, evitAnd inchiderea invifituriicregtine in sistemele filosofice elene. La felde important, este scopul preponderent mi_sionar al Pirin{ilor:,,Utilizarea conceptelorgi a terminologiei grecegti a fost un mijlocinevitabil de comunicare gi un pas necesarin a face relevanti Evanghelia ciegtini uneilumi in care ea a apdrut gi in care a trebuit sise rispdndeascl. Dar, terminologia trinitari aPirin{ilor capadocieni gi aplicarea ei ulterioarila hristologie in perioada calcedoniand qi ceapost-calcedoniani arati clar ci astfel de con_cepte ca a u si a, hyp o st asis sav phy sis dobandescun sens cu totul nou cAnd sunt folosite in afaracontextului sistemului platonic sau aristotelicin care s-au niscut" (f. Meyendorff L996:36).

In opinia lui |. Meyendorffrolul predo_minant al Bizanfului in politici gi teologie s_acentrat pe noliunea sinteticl, ,,catholi cli,, a

,,Marii Biserici" din Constantinopol _ sintez[intre cregtinismul pre-constantinian, evolufialiturgici (mai ales a aga-zisului ritual,,de cate_drald") gi monahism. Aceasta a avut deopotrivdun rol estetic - fiind timp de secole cel maimire{ edificiu al cregtinismului _ gi misionar;ambele elemente au gi convers in increqtinarearugilor. De altfel, influenfa ,,Marii Biserici"

16

MrsruNnl Brspnrcrr Onroooxr, IERI $I AzI

s-a fbcut resimlitl nu doar in cazul converti-rii ,,barbarilor", ci qi asupra altor comunitilicregtine (in secoleleVI-V[I, in cazul ocuplriiItaliei de citre bizantini, asupra iacobililorsirieni sau asupra Armeniei) (Ibid.p. 1 54 g.u.).

Activitatea misionari a explodat odati ce

Biserica bizantini a ajuns sub aripa protec-toare a lui Constantin cel Mare. Totuqi, datele

despre convertirile masive sunt destul de re-duse (qi, trebuie acceptat, oportunismul politice foarte posibil si fi jucat aici un rol destulde important). Consolidarea creqtinismuluiin imperiu a fost secondati qi de inmullireainformaliilor despre activitatea misionari inafara granilelor in perioada post-constantinia-ni. ,,Atractivitatea imperiului gi a apartenenfei

la el, presiunile politice qi dorin[a de a se ataqa

<oikumenei> au fost suficiente pentru a deter-

mina triburi qi popula{ii intregi si se conver-teasci * in orice cazpe regii gi pe cipeteniilelor" (H.-G . Beck 2012: 1 14 gi ll7). IatdcAteva

exemple: Chiril de Scytopolis, in a sa VitaEuthymii, aminteqte de o cipetenie saracinicare, nevoind si ia parte la perseculiile contracregtinilor declanqati de perqi, se muti pe

teritoriul bizantin, primeEte titlul de ,phylar-chos", qi, prin intermediullui Eftimie, ajunge

s[ se converteasci la cregtinism, impreunicu tribul siu. in perioada impiralilor Iustin

t7

CrpRreN Iurnx Tonoczrer

qi Iustinian are loc convertirea luiprinlul herulilor, gi a lui Grod, al hunilor,iar in 522 alui Tzath, regele din Lazica (Kolchis), gest prin care se consolida influen{abizantini la granifa persani. in sudul Arabiei,se inregistreaze o activitate misionari maipu{in fructuoasi la himyari{i, unde influen{aiudaici era prea puternici. Dimpotrivi, maimult succes regisim in Etiopia: Frumentiosare aici un rol important in sec. al IV-lea, iarin secolele urmitoare cregtinismul se con-solideazi gi prin trimiterea altor misionaridin Biserica monofiziti a Alexandriei. Apoi,complicati este istoria incregtinlrii Nubiei,cici abia in 535 a putut fi distrus templul luiIsis din insula Philae de pe Nil. Intervenliaenergici a unor bazilei a flcut ca, treptat,opozi[ia contra cregtinismului si dispard inregatele nubiene. Totugi, ar fi o greEeali sise creadi ci activitatea misionarl in Bizanla depins exclusiv de autoritatea de stat. pe

teritoriul actualului Sudan, intr-un alt regatnubian, Alodia, s-a intreprins o misiune decitre preotul Longinos la rugimintea rege-Iui de aici, ftri nicio ini{iativd sau mijlocireoficiali din Bizanl Qbid.p. llS-120).

Istoria misionari bizantini cunoagte apo-geul in sec. al IX-lea gi al X-lea, cind BisericaOrtodoxi atragesub influen(a sa cea mai ma-

18 t9

MrsruNre BIsERIcII Onronoxp, IERI gI AzI

re parte a lumii slave (G. Petraru 2013:82-83).

De altfel, misiunea in Croalia incepuse incidin sec. al VII-lea, in concurenli cu cea exer-

citati de Biserica latini. In ceea ce-i privegte

pe sArbi, principele de Ra5ka, Mutimir, a cerut

de lavictoriosul Vasile I si trimiti misionaridin Bizan! (deqi, in sec. al Xl-lea, teritoriiiesArbegti au trecut sub jurisdiclia papei, insinu definitiv).

Fiind legati in special de numele sfinlilorChiril (826-869) qi Metodiu (8 I 5 -844), aceastl

perioadi a cunoscut o remarcabili activitatemisionari care a avut, in opinia arhiep. Ana-stasios Yannoulatos, urmitoarele principiidebaz6: crearea unei comunitili euharisticelocale autentice prin traducerea Sfintei Scrip-turi, a textelor liturgice qi a scrierilor Pirin{ilor(incultura{ie); ridicarea de licaquri de cult; infine, preocuparea pentru via{a ascetico -rnis-

tici, care lnsi nu a coincis cu un dezinteres

fafi de problemele sociale gi culturale ale viefii.'lransferAndu-gi propria experien![ politici,artistici, economici gi culturali, Bizanful a

contribuit la degteptarea congtiinlei de sine a

tinerelor na{iuni gi la dezvoltarea culturii lorspecifice. f,inAnd cont de faptul ci lucrarea

misionarl in Bizan!nu a fost apanajul exclusiv

al unor ,,specialigti", ci a privit un cerc foar-

te larg de oameni (episcopi, preofi, monahi,

CrpnieN lurmN Tonoczrel

impira{i, prinfi gi prinfese, diplomafi, ofi{eri,solda{i, negustori, marinari, emigran}i, cil6-tori gi chiar prizonieri), in{elegem adevirulrostit de istoricul Charles Diehl ,,Activitateamisionari a fost una dintre gloriile Bizanplui(Yannoulatos 20 I 0: I 93 - I 95).

Succesul cel mai remarcabil al activitiliimisionare bizantine este, indiscutabil, legatde increqtinarea rugilor. Cregtinarea oficialaa acestora, unifica{i statal de principii scan_dinavi in jurul Novgorodului gi Kievului, areloc prin botezul ortodox al principelui sfrntVladimir in anul 988, din rafiuni politice giestetice: frumuselea cereasci a Liturghiei dela Sfhnta Sofia din Constantinopol i-a flcutpe trimigii sii s{ refuze catolicismul latinpolon sau iudaismul hazar. Nu inseamni insicd in Rusia cregtinismul nu pitrunsese maidevreme. Trebuie amintit aici botezul sfinteiprin{ese Olga, bunica principelui Vladimir,in 955, ca Ei pitrunderea misionarilor bizan-tini, din secolul al IX-lea, cei ce au pregititterenul pentru instaurarea creqtinismului careligie de stat in principatul Kievului. Dinvreme Sfin{ilor Chiril gi Metodiu traducereaBibliei gi a cirfilor liturgice in slavi ajunseseln uzul bulgarilor gi al slavilor din Moravia,fiind apoi preluati gi de rugi. Dialectul slavdin cartierele Tesalonicului - pe care fralii

20

MlsruNne BrsEnrcrr Onroooxn, IERI $r Azr

(lhiril gi Metodiu il utilizaseri in traduceri-le lor - a devenit astfel ,,slavona bisericeas-cfl limba liturgici prin care a pitruns inItusia mogtenirea bizantind (]. Meyendorff1996:87).,,Liturgismul qi ascetismul, cultulqi monahismul, alituri de sus{inerea spiri-tuali necondiqionati a statului gi operei luide centralizare qi expansiune, sunt elementetipice pentru Biserica Ortodoxi bizantinii;i ele vor deveni in scurt timp trisdturi ca-racteristice qi pentru creqtinismul rus" (I. I.lca jr. 2002:6).

Poate ar trebui s[ mai men{ionim, chiarqii fugitiv, alte teritorii misionare in care aupdtruns gi activat misionarii din Bizan!: lacazari, in sec. al IX-lea,lalazi,la absagi sau

la alanii din nordul Caucazului. Pulini maigtiu astizi c5 inceputurile increqtinirii un-gurilor s-a f[cut nu sub semnul Romei, ci alllizanlului. intAlnim soli unguri ce se boteazltin jurul anului 948 la Constantinopol, iarpatriarhul Teofilact le hirotonegte chiar gi unepiscop. Totuqi, $tefan cel Sfbnt (1000-1038)primeEte coroana de la Roma, fbri insi ca

acest gest si duci imediat la ruperea relaliilorcu Risiritul creqtin (Tibor Imrenyi 20L3).

in concluzie, de-a lungul existenfei sale

milenare, ortodoxia bizantini a fost preocu-pati de rispAndirea credingei cregtine, atAt la

21

CrpnreN IurreN Tonoczrer

striinii care se giseau intre grani{ele sale sau latriburile pigAne care invadau imperiul, cdt gila popoarele aflate in vecinitatea sa. Din punctde vedere al intensitifii zelului misionar, potfi identificate doul perioade de mare avAnt:din secolul al IV-lea pdni in secolul al VI-culmindnd cu timpul domniei lui Iustinian, giperioada dintre secolele al IX-lea gi al Xl-lea,sub dinastia macedoniani. Dintre principiilecaracteristice pe care le urmirea activitateamisionari bizantini amintim selectiv: l)dicarea Evangheliei, nu ca proclamare a unorprincipii sau adev[ruri eticen ci ca inceput altransfiguririi inaugurate de,,lumina Evan-gheliei slavei lui Hristos" (2 Cor.4, 4). Esteo lucrare sinergici intre harul Duhului Sfrntgi participarea personali la aceasti salvare.Adjectivul,,personal" nu inseamni insi o lu-crare strict individuali; dimpotrivi, impliciin mod necesar comunitatea de credin(i, Bi-serica, adic[ prezenla unei noi crea]ii haricecare se constituie prin intermediul Tainelor.2) Stabilirea de ,,Biserici locale".In acord cuteologia gi tradi$a ortodoxi, Biserica este che-mati si sliveascipe Dumnezeu in fiecare faricu propria ei voce. inseamnl ci in activitateamisionari trebuie si existe respect sincer falide identitatea fi ecirui popor: limbi gi obiceiurispecifice" Sfinlirea trisiturilor caracteristice

22 23

MrsruNEe Brsnnrcrl Otroooxn, IERI gI AzI

fiecirui neam inseamni dezvoltarea proprieivoci dar si insumarea lor - nu in sens monoli-tic, uniform - intr-un imn doxologic comun.3) Incorporarea tn Hristos, care nu trebuie sifie in{eleasi ca,,fugi mistici din lume", ci ca

punctul de plecare al unei participiri active

la lucrarea lui Dumnezeu:,,doxologia celuimdntuit trebuie si aibi ecou dincolo de li-mitele propriei cornuniti{i gi s[ umple intreguniversul". A trii in perioada intermediari a

lui,,nu incf' (1 In. 3,2) inseamni a anticipavremurile eshatologice (1 Pt.4, 13 gi 5,4); este

o anticipare care nu are nimic de-a face cup asivitatea s o ciali ce caracter izeaz6, anumitetendinle pietiste; dimpotrivi, este o anticiparedinamici, cici implinirea timpurilor esha-

tologice reclami participarea noastri. a) inceea ce prive$te motivul misiunii, ,,mostenireabizantinf' evidenfiaz\. necesitatea internd amisiunii pentru fiecare credincios ln parte gi

pentru intreaga Bisericl. Pentru fiecare cregtinparticiparea la misiune este deci o porunciexistenliali ce se extinde insi asupra intregiicomunitlli eclesiale, clci Biserica nu este doar

,,incorporati irt'', ci este ,jlrupul lui Hristos"(Efes. I,23). O Biserici ftri misiune este o

contradiclie in termeni. Biserica a fost trimisi,la fel ca Hristos (Lc. 4, 18, In. 17, I9),si con-tinue lucrarea Sa (Yannoulatos 2010:50-54).