Miopatii inflamatoare

Polimiozită / Dermatomiozită

Miopatiile inflamatoare reprezintă un grup heterogen de afecţiuni caracterizate prin

slăbiciunea musculaturii proximale a membrelor ca urmare a unui proces inflamator la nivelul

muşchiului scheletic.

Din grupul suferinţelor inflamatoare musculare fac parte atât miopatii inflamatoare

idiopatice reprezentate de polimiozită şi dermatomiozită, cât şi miopatii inflamatoare induse

fie de agenţi infecţioşi cunoscuţi fie de agenţi toxici.

Poliomiozita şi dermatomiozita reprezintă principala miopatie inflamatoare ideopatică

dobândită, caracterizată prin modificări inflamatoare şi degenerative ale muşchiului scheletic

şi uneori şi în piele ducând în final la atrofii şi contracturi musculare.

Incidenţa este de 2 la 10 cazuri la noi la 1 milion de oameni. Femeile sunt mai frecvent

afectate, raportul fiind de 2 la 1.

ETIOLOGIE :

Este incomplet cunoscută, dar se presupune a fi multifactorială : Terenul genetic –

peste 50 % din pacienţi, reacţia autoimună şi factori de mediu, în special cei infecţioşi.

Anatomie patologică :

Elementele esenţiale sunt reprezentate de inflamaţie şi leziune, urmate de moartea

celulelor musculare din muschiul scheletic şi mai rar din muşchiul cardiac. Biopsia musculară

reprezintă examenul esenţial pentru stabilirea diagnosticului.

Tabloul clinic :

Manifestările generale sunt : febră, inapetenţă, pierdere ponderală, manifestări

musculare cu afectarea muşchilor scheletici, disfuncţia musculară, scăderea forţei musculare,

manifestări tegumentare, articulare, artrite, manifestări digestive, manifestări pulmonare şi

cardiace.

Evoluţie şi pronostic :

Dependente de apariţia unor evenim ente intercurente de ordin infecţios sau

chirurgical. Speranţa de viaţă este de 15 – 25 %. Asocierea unor neoplazii întunecă

prognosticul – mor.

Pacienţii la care inflamaţia muşchiului s-a şters lăsând în loc zone de atrofie localizată,

calcificări, bolnavii au fost aparent vindecaţi.

Tratament :

Are drept scop suprimarea procesului inflamator şi reducerea distrucţilor musculare. În

timpul perioadelor de activitate a bolii se recomandă repaus la pat cu exerciţii fizice de

păstrare a mobilităţii pentru prevenirea eventualelor contracturi.

Tratamentul chirurgical al tumorii în caz de neoplazii