Minunata lume a animalelor din Australia

Australia a fost o dat parte din supercontinent sudic Gondwana, care mai includea America de Sud, Africa, subcontinentul indian i Antarctica. Gondwana a nceput s se fragmenteze acum 140 milioane de ani n urm; cu 50 milioane de ani in urma Australia s-a separat de Antarctica. Originea i evoluia pn n ziua de astzi au fost modelate de conditii climatice unice i de geologia continentului. Australia a fost izolat de efectele schimbrilor climatice la nivel global. Fauna unic, apruta initial in Gondwana, cum ar fi marsupialele, au supravietuit si s-au adaptat n Australia. Australia este un continent cu o faun foarte deosebit: 83 % din mamifere, 89 % din mamifere, 90 % din peti i insecte, precum si 93 % din amfibieni sunt specifice continentului australian. Acest nivel de specificitate poate fi atribuit izolrii geografice a continentului, a stabilitii tectonice i a unui model de schimbri climatice, care au flora i solul australian n diferite epoci geologice. Caracteristic faunei australiene este numrul limitat al mamiferelor plancetare, majoritatea speciilor existente fiind aduse de ctre colonizatorii europeni, precum si abundena mamiferelor marsupiale. Australia are mai multe specii de serpi veninosi dect neveninoi. Monotremele au aprut n Australia in Cretacic, cu 145-99 milioane de ani n urm, iar marsupialele i mamiferele placentare au aprut n Eocen, acum 56-34 milioane de ani. Monotremele se intalnesc doar in Australia si Noua Guinee. Ele concentreaza caractere ale reptilelor, pasarilor si mamiferelor. Dei marsupialele i mamiferele placentare au coexistat n Australia n Eocen, numai marsupialele au supravieuit pn n ziua de astzi. Mamiferele placentare au reaprut n Australia n Miocen, cnd Indonezia s-a apropiat de Australia, liliecii i roztoarele ncepnd s apar pe continentul australian. Separarea timpurie a Australiei de celelalte continente in care s-au raspandit formele evoluate de mamifere, izolarea geologica a uscatului a determinat pastrarea unor specii care in alte continente sunt considerate fosile caracteristice pentru diferite ere. Fauna australiana este extrem de divers, cu animale unice n Australia, cum ar fi cangurul i koala. n anul 1642, navigatorul olandez Abel Tasman a avut nite incursiuni pe coasta de S a Tasmaniei. Adevrata cunoatere a faunei australiene a debutat la sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea. La venirea primilor colonisti europeni, in Australia existau doar 3 tipuri de mamifere: sobolanul, liliacul si cainele Dingo.

Reprezentative (cu peste 150 de specii) sunt marsupialele care se subdivid intrun numar mare de familii, care difera in masura apreciabila prin marime, mod de viata, asemanandu-se prin organul de inmultire: punga marsupiala. Dintre marsupiale cea mai caracteristica este familia cangurului cuprinznd cangurul comun, cangurul rosu, cangurul de stnca si cangurul arboricol. O alta familie de marsupiale cuprinde animale nocturne, printre care se remarca veverita marsupiala, soarecii si sobolanii marsupiali. Australia este un continent cu o faun foarte deosebit: 828 specii de pasari, 300 specii de soparle, 140 specii de serpi si 2 specii de crocodili, 55 specii diferite de canguri. Guvernul australian are un sistem foarte bun de protecie a mediului,inclusiv sanciuni severe pentru orice persoan care ncearc s interacioneze cu animale slbatice. Animalele intalnite in Australia pot fi grupate astfel: 1. MAMIFERE - dintre care amintim: cangurii de munte, marele iepure marsupial, Cangurii- se presupune ca au aparut cu 15 milione de ani in urma .Au colonizat vastele intinderi de ierburi si paduri. Exist peste 55 de specii diferite, incepand de la cele de marimea unui sobolan, pana la inaltimea de 2 m, preferand un climat arid si fiind singurul mamifer de mari dimensiuni care se deplaseaza prin salturi. Cangurii rosii au o viteza normala de 20-25 km/h, dar pot ajunge chiar si la 70 km/h si,cantaresc mai mult de 80 kg. Cangurul rosu este cea mai mare marsupiala din lume si traieste in savana impadurita, iar in anii cu precipitatii abundente populatia se dubleaza. Cangurii au ajuns sa fie vanati intens, deoarece distrug culturile tinere, nr. lor ajungand la peste un milion pe an. Daca in zonele tropicale traiesc mai ales pe copaci, majoritatea cangurilor prefera saltul in tinuturile pline de boscheti. Principala arie de extindere a lor se gaseste pe teritoriul spatiului Queensland. Dintre speciile obisnuite de cangur putem mentiona Macropus giganteus, de talie mare(1.5-2m), fiind ca si celelalte specii de canguri un mamifer marsupial, erbivor, cu membrele anterioare mici, cele posterioare fiind puternic dezvoltate, avand o coada lunga. El traieste in regiunile australiene cu vegetatie de ierburi. Koala Din ordinul marsupialelor face parte si koala, un ursulet lenes, care se hraneste cu frunzele unui numar restrans de specii de acacia si eucalipt. Inaltimea unui exemplar matur este de cca.75cm. Traieste numai in partea estica a Australiei, din S statului Victoria pana in regiunile litorale ale Queenslandului. Acesta doarme aproape toata ziua, fiind treaz doar timp de aproximativ 5 ore. Din pacate in Australia sunt acum mai putin de 100.000 de exemplare, iar eforturile ecologistilor de a le salva nu par a fi suficiente, intrucat numarul acestor animale scade in fiecare an.

Dingo -cine slbatic, introdus in Australia de catre aborigeni. Acest mamifer care vaneaza singur sau in grupuri mici,a avut un rol deosebit in stabilirea componentei actuale a faunei Australiei. Este asemanator cu cainele domestic in structura si obiceiuri, avand dimensiuni mijlocii iar culoarea blanii variaza intre galbui si brun-roscat. Sunt considerati animale daunatoare, din cauza ca ataca vitele. Impreuna cu pisica domestica si vulpea, cainele dingo este o mare amenintare pentru marsupialele mici autohtone.Traieste in anumite domenii,i poate fi uor de gsit n Queensland. Macrotis lagotis - acest marsupial raspandit in Australia este in mare pericol de disparitie. Se gsete n semi-deert, precum i n sud-Queensland. El are dimensiunea unei pisici sau a unui iepure. Lungimea corpului este de 55cm, coada de 29cm, cu o greutate de 1- 2.4 kg n medie pentru mascul, femela este mai uoara. Blan de un albastru-gri. Isi sapa vizuini lungi pana la 3 m,unde se adaposteste ziua; noaptea iese si se hraneste cu seminte, fructe si insecte. Crtia cu pung -este o specie de crti pe cale de dispariie,cu o rspndire redus,ea trind doar n zone restrnse din Australia.Atinge o lungime de 11-18 cm, la care se adaug coada, ce msoar ntre 2 i 2,5 cm. Crtia cu pung sap tuneluri la o adncime de pn la 2,5 m n deerturi nisipoase, puni cu solul afnat i regiuni cu tufiuri. Aceasta noat prin nisipul uor, care se prbuete in urm, nelsnd niciun tunel permanent. Hrana este alctuit din ciuperci i tuberculi, precum i din prad animal. Ea se hrnete cu viermi, larve, miriapode i chiar cu mici oprle. Folosindu-se de miros i de pipit, crtia urmrete micile tuneluri fcute de eventuala prad, pentru a-i prinde victimele. Blana mtsoas, de la alb-glbui la cafeniu deschis, este lucioas, i poate fi ptat cu un rou nchis de mineralele feroase din sol. Dugong -traieste pe unele ape australiene.Aborigenii fiind singurii autorizati s le captureze. Ei au o tradiie de vntoare a acestor mamifere ca resurs de alimente de mai bine de 40.000 de ani. 2. PSRI. Australia are peste 800 specii de psri. Pasarile,prin bogatie,varietate si originalitate completeaza fauna Australiei. Cele mai mari dimensiuni le inregistreaza pasarea emu(o pasare de aproape 2 metri inaltime), asemanatoare strutului, care s-a raspandit in numeroase regiuni ale continentului,cu deosebire in regiunile semidesertice, in stepele deschise si in padurile mai putin dense. Casuarul are o talie mai redusa decat emu. Penajul este de culoare neagra si poarta in frunte o creasta cornoasa. Se intalneste in extremitatea N-E a Australiei. Lebada-neagra se intalneste in S-V continentului.

Papagali - cele mai multe genuri ale papagalilor se inregistreaza pe acest continent. Provoaca mari pagube, grupurile mari distrugand recoltele de cereale sau grauntele insamantate. Aceste psri de culoare variaz in functie de regiune. Cei mai multi au cuibul n copaci. Sunetele care le fac nainte de apus de soare sunt foarte ridicate. Pelicani -cea mai mare specie din lume. Acopera toate domeniile de mare, inclusiv plajele i clei navigabile din ora. Hrnirea lor este interzis i poate fi amendata. Ornitorincul este intalnit numai n Queensland, Victoria i n cteva zone ale S continentului. Este prezent i n Tasmania n numr destul de mare. Astzi este cunoscut o singur specie de ornitorinc: Ornithorhynchus anatinus. S-a constatat existena a 4 subspecii care se deosebeau de specia tip din Noua Galie de Sud i Victoria prin dimensiuni i locul unde triesc: - Ornithorhynchus anatinus triton n bazinele fluviilor Darling i Murray; - Ornithorynchus anatinus phoxinus la altitudini mai ridicate. 3. REPTILE SI AMFIBIENI - sunt reprezentate prin 2 specii de crocodili, numeroase specii de serpi si soparle. Din cele 90 de specii de reptile, 60 sunt veninoase. Majoritatea traiesc in Australia de V si Australia de S, deci in menii aride si semiaride. Exista o singura familie endemica de reptile,cu numeroase genuri, la care se adauga si iguanele si gecko. Unele dintre aceste reptile pot ajunge la aproximativ 2 metri lungime, i se gsesc abundent n parcurile naionale si deserturi. Sunt linistite i inofensive, dar pot fi agresive, fiind atat ierbivore cat si carnivore. Crocodili de ap dulce sunt frecventi n Kimberley, gasindu-se in n jurul unor ruri, lacuri i bazine, n chei. Mai aproape de coasta traiesc crocodili de ap srat . Din cele 2400 de specii de erpi n prezent recunoscute n ntreaga lume, 170 dintre ele, n cadrul a cinci familii, se gsesc n Australia. 4. PESTI - diavolul de mare (cel mai mare reprezentant al familiei sale), calutul de mare, pestii cardinali, pestele vipera, rechinul alb, pestii-arlechin, baracuda, pestele inger (imperial), pisica de mare, bibanul crestat, pestele papagal, guvizii cataratori. 5. INSECTE SI PAIANJENI - paianjenii da pamant, gandacii cu coarne lungi, paianjenii lupi, fluturele monarh, tantarul anofel, soparla gulerata, dragonul de Komodo (varanul). 6. ANIMALE INFERIOARE - zooplanctonul, ciripedul de stanca, coralii, viermii tubulari, galera portugheza.