2

CUPRINS

CAP. I Dispoziţii generale

CAP II Sănătate şi securitate în muncă

CAP.III Reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al

înlăturăii oricăei forme de îcălcare a demnităţii

CAP. IV Protecţia maternităţii

CAP.V Protecţia salariaţilor prin servicii medicale

CAP.VI Drepturi şi obligaţii

CAP.VII Organizarea timpului de muncă în spital

CAP.VIII Colectarea selectivă a deşeurilor

CAP IX Răspunderea disciplinară

CAP.X Răspunderea patrimonială

CAP.XI Procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor salariaţiilor

CAP.XII Criteriile si procedurile de evaluare profesionale a salariatilor

CAP.XIII Drepturile şi obligaţiile pacienţilor

CAP.XIV Materiale publicitare

CAP. XV Reglementari referitoare la foaia de observatie clinica generala

CAP. XVI Informatii cu caracter confidential – gestiunea datelor

CAP. XVII Dispoziţii finale

3

CAP. I DISPOZITII GENERALE

Regulamentul de Ordine Interioară cuprinde regulile şi normele de conduită necesare pentru optimizarea

activităţii desfăşurate în spital şi a creşterii calităţii serviciilor furnizate.

Art.1.

(1) Regulamentul intern, întocmit în baza prevederilor Legii nr.53/2003 cu modificările şi completările

ulterioare, de Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie Braşov în calitate de angajator, stabileşte

totalitatea raporturilor individuale de muncă şi aplicarea reglementărilor din domeniul raporturilor de

muncă, jurisdicţia muncii, normele de disciplină a muncii, sănătate şi securitate în muncă, din cadrul

spitalului, completându-se cu prevederile legislaţiei muncii în vigoare.

Prezentul regulament se aplică tuturor angajaţilor din spital indiferent de durata şi tipul contractului de muncă

sau modalitatea retribuirii (toţi salariaţii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prezentul Regulament). Se

aplică de asemenea, personalului încadrat într-o altă unitate şi care efectuează gărzi, şi celor care lucrează în

cadrul spitalului sub orice formă (detaşaţi, delegaţi) precum şi celor care efectuează stagii ori schimburi de

experienţă sau iau parte la forme de învăţământ, specializare, perfecţionare, etc in cadrul spitalului.

Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată în spital, pe lângă obligaţiile pe care le au pe linie de

învăţământ sunt obligate să respecte regulile din prezentul regulament şi să participe la solicitările conducerii

spitalului, în vederea desfăşurării activităţilor medicale la standarde superioare.

(2) Firmele care asigură diverse servicii în incinta spitalului au obligaţia de a respecta prezentul

regulament în afara atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele încheiate între părţi (curăţenia

spitalului, păstrarea liniştii şi păstrarea integrităţii bunurilor cu care intră în contact).

(3) Dispoziţiile referitoare la organizarea timpului de lucru şi disciplină, din prezentul regulament se

aplică în mod corespunzător oricăror altor persoane sau altor activităţi pe timpul prezenţei în spital.

(4) În conformitate cu prevederile legale în vigoare, se interzice complet fumatul în incinta spitalului,

scop în care conducerea unităţii are obligaţia de a afişa la loc vizibil simboluri care interzic acest

lucru.

(5) Raporturile de muncă din Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie “Dr. Ioan Aurel Sbârcea”

Braşov se intemeiază pe baza legala a contractului colectiv de muncă si individual, fiecare salariat

avind dreptul şi posibilitatea de a desfăşura o activitate potrivit pregătirii sale.

(6) Medicii care lucrează în spital au drept de liberă practică/certificat de membru al Colegiului

Medicilor din România, conform reglementărilor în vigoare.

Asistentii medicali care lucrează în spital au autorizaţie de liberă practică valabilă.

(7) Tot personalul spitalului îşi desfăşoară activitatea respectând prevederile legale în vigoare.

(8) Personalul medical care lucrează în spital are asigurare de răspundere civilă (malpraxis) în vigoare,

conform legii.

4

CAP.II SANATATEA, PROTECTIA, IGIENA SI SECURITATEA IN MUNCA

Art.2.

(1) Spitalul, în calitate de angajator, are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi

sănătăţii angajaţilor.

(2) Spitalul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.

(3) Spitalul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii angajaţilor, inclusiv pentru

activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de protejare a maternităţii la locurile de munca, de

informare şi pregătire, precum şi punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare

acesteia, cu respectarea urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor profesionale

b) evaluarea riscurilor profesionale care nu pot fi evitate

c) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea

echipamentelor şi a metodelor de muncă, in vederea reducerii monotoniei muncii şi a diminuării

efectelor acestora asupra sănătaţii.

d) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii şi introducerea noilor tehnologii medicale moderne.

e) înlocuirea proceselor şi substanţelor periculoase cu procese, tehnici, substanţe inofensive, sau mai

puţin periculoase

f) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală

g) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare privind măsurile de protecţie a

muncii, cunoaşterea şi aplicarea Precauţiunilor universale.

h) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente privind organizarea activităţii, condiţiile de muncă,

relaţiile sociale şi influienţa factorilor interni. .

Art.3.

(1) În spital există un responsabil de securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea

salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii .

(2) Atribuţiile specifice şi funcţionarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin

HG nr. 1425 / 2006, Legea nr. 319 / 2006.

Art.4.

(1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă. Instruirea se realizează periodic prin modalităţi specifice stabilite de comun acord de către

angajator, împreună cu responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă şi cu sindicatul.

(2) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea si sănătatea salariaţilor.

Spitalul are obligaţia să creeze condiţii de muncă corespunzatoare pentru toţi salariaţii în vederea evitării

şi reducerii riscurilor de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii:

- evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de

muncă, a substanţelor utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă

- să ia în considerare capacităţile salariatului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă atunci

când îi stabileşte atribuţiile.

- să ia măsuri corespunzătoare pentru ca în locurile de muncă cu risc ridicat, accesul să fie permis

numai angajaţilor care şi-au însuşit instructiunile adecvate.

(3) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al străii materialelor, utilajelor şi substanţelor

folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor.

5

(4) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de

muncă, pentru creearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea

salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent.

(5) Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este obligatorie în urmatoarele situaţii: a) în

cazul noilor angajaţi;

b) în cazul salariaţilor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii;

c) în cazul salariaţilor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni;

d) în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu.

(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situaţie

obligaţii financiare pentru angajaţi.

Art.5

Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii angajaţilor se stabilesc potrivit

reglementărilor legale.

(1) Măsurile prevăzute mai sus vor fi stabilite astfel încât fiecare salariat să poată beneficia de

supravegherea sănătăţii la intervale regulate.

(2) Supravegherea sănătăţii angajaţilor este asigurată prin medicii de medicină a muncii.

Art.6

Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor ca urmare a unor accidente la locul de

muncă în care sunt implicate persoane angajate, se vor efectua conform prevederilor Legii nr.346/2002 cu

modificările şi completările ulterioare, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi

Legii nr.319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, cu modificările ulterioare.

CAP.III REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINARII şi al înlăturării

oricărei forme de încălcare a demnităţii.

Art 7

1. În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii în tratament faţă de toţi salariaţii

şi angajatorii.

2. Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat bazată pe criterii de sex, orientare sexuală,

caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,

optiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate

sindicală, este interzis.

3. Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele

prevăzute la pct.2, dar care produc efectele unei discriminări directe.

4. Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă

întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la pct.2, care au ca scop sau ca efect

neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute

în legislaţia muncii.

6

5. Orice salariat care prestează o muncă în spital, beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii

desfaşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea

demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.

6. Orice salariat are dreptul la educaţie şi pregătire profesională.

7. Relaţiile interumane din cadrul spitalului se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei credinţe.

8. Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajatori a unor practici care dezavantajează

persoanele de un anumit sex, în legatură cu relaţiile de muncă, referitoare la:

a) anunţarea, organizarea şi desfăşurarea cursurilor sau examenelor şi selecţia canditaţilor pentru

ocuparea posturilor vacante;

b) încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu; c)

stabilirea sau modificarea atribuţiilor fişei postului;

d) stabilirea salarizării;

e) beneficii, altele decât cele de natură salarială şi măsuri de protecţie şi asigurări sociale;

f) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, formare profesională, perfecţionare,

specializare etc.;

g) evaluarea performanţelor profesionale individuale;

h) promovarea profesională;

i) aplicarea măsurilor disciplinare;

j) dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;

k) orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.

9. Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. 7 lit.a., locurile de muncă în care, datorită naturii sau

condiţiilor specifice de prestare a muncii, prevăzute de lege, particularităţile de sex sunt determinate.

10. a) Hărţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă este considerată

discriminare după criteriul de sex şi este interzisă. Hărţuirea sexuală constituie infracţiune potrivit

dispoziţiilor din Codul Penal.

b) Hărţuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact fizic, cuvinte,

gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitaţii compromiţătoare, cereri sau

favoruri sexuale sau orice altă conduită având conotaţii sexuale, care afectează demnitatea, integritatea fizică

sau psihică a persoanelor la locul de muncă.

c) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărţuire sexuală, având

scopul:

- de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de

descurajare pentru persoana afectată;

- de a influenţa negativ situaţia persoanei angajate, în ceea ce priveşte promovarea

profesională, remuneraţia sau veniturile de orice natură, ori accesul la formarea şi

perfecţionarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un

comportament nedorit, ce ţine de viaţa sexuală.

d) Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Braşov nu permite şi nu tolerează hărţuirea sexuală la locul de

muncă şi face public faptul că încurajează raportarea tuturor cazurilor de hărţuire sexuală, indiferent cine este

ofensatorul, şi că angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi vor fi sancţionaţi disciplinar.

e) Persoana care se consideră hărţuită sexual va raporta incidentul printr-o plângere adresată in scris Comisiei

de disciplină a Spitalului.

7

f) Orice fel de represalii în urma unei plăngeri de hărţuire sexuală, atât împotriva reclamantului, cât şi

împotriva oricărei persoane care ajută la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatorii şi vor fi

sancţionate conform dispoziţiilor legale în vigoare.

11. Angajaţii care reclamă sau sesizează cu bună credinţă încălcări ale legii, a deontologiei profesionale sau

a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei beneficiază de

protecţie conform principiilor prevăzute de Legea nr. 571/ 2004 :

• Principiul legalităţii

• Principiul supremaţiei interesului public

• Principiul responsabilităţii Principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi

sancţionate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii. Principiul bunei conduite

• Principiul bunei credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată în unitate care a făcut o

sesizare , convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

12. Semnalarea unor fapte prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni

constituie avertizare în interes public şi priveşte :

• Infracţiuni de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul

• Încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese

• Folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane

• Încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale

• Încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile

• Incompetenţa sau neglijenţa în serviciu

• Evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare

şi eliberare din funcţie

• Emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare

• Administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public

• Încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al

ocrotirii interesului public.

Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, poate fi făcută: şefului

ierarhic, conducătorului unităţii, comisiilor de disciplină, organelor judiciare.

Avertizorii beneficiază de protecţie, după cum urmează :

• de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară;

• în situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau

indirect comisia de disciplină va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea;

• în litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune

anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancţiunea a fost

aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună credinţă.

CAP.IV PROTECTIA MATERNITATII

Art. 8

(1) Protecţia maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile

lor de muncă;

8

(2) Legislaţia referitoare la egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi oferă angajatelor protecţie împotriva

discriminărilor atunci când:

• sunt gravide;

• sunt în concediu de maternitate;

• se reîntorc la lucru.

(3) Legislaţia include proceduri atât pentru angajate, cât şi pentru angajatori pe perioada gravidităţii,

concediului de maternitate, concediului parental şi a reîntoarcerii la locul de muncă.

(4) În vederea aplicării acestor prevederi se parcurg în mod obligatoriu următoarele etape:

a) salariata gravidă efectuează consultaţii în vederea atestării stării sale fiziologice de graviditate;

b) medicul de familie şi/sau, după caz, medicul specialist completează Carnetul gravidei şi Anexa pentru

supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei pentru atestarea fie a stării fiziologice de graviditate, fie a

faptului că salariata a născut recent sau că alăptează, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii

nr. 12/2004 pentru adoptarea Protocolului privind Metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a

consultaţiei postnatale, Carnetului gravidei şi Anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi

lăuzei, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004;

c) angajata trebuie să notifice în scris angajatorul asupra stării sale de graviditate, la această cerere fiind

obligată să anexeze certificatul medical ce atestă starea de graviditate, eliberat de medicul de familie

sau de medicul specialist, la compartimentul resurse umane.

d) Angajatorul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va

anunţa alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfăşurari a procesului

de muncş, când starea de graviditate nu este vizibilă.

e) în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost anunţat în scris de către o salariată că este

gravidă, a născut recent sau alaptează, angajatorul are obligaţia să instiinteze medicul de medicina

muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea. Împreună

cu medicul de medicina muncii efectuează evaluarea privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei

de muncă, întocmesc şi semnează raportul de evaluare privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei

de muncă.

f) angajatorul împreună cu medicul de medicina muncii efectuează evaluarea privind riscurile la care este

supusă salariata la locul ei de muncă, întocmesc şi semnează Raportul de evaluare privind riscurile la

care este supusă salariata la locul ei de muncă;

g) în baza Raportului de evaluare, angajatorul înştiinţează salariata despre rezultatele evaluării privind

riscurile la care poate fi supusă la locul ei de muncă şi despre măsurile suplimentare de protecţie pe

care trebuie să le respecte atât angajatorul, cât şi salariata prin Informarea privind protecţia maternităţii

la locul de muncă;

h) salariata ia cunoştinţă de conţinutul Informării privind protecţia maternităţii la locul de muncă şi, dacă

este cazul, solicită concediu de risc maternal;

i) inspectoratul teritorial de muncă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii documentelor,

efectuează o verificare a condiţiilor de muncă ale salariatei pentru a verifica modul în care se respectă

prevederile ordonanţei de urgenţă 96 / 2003 cu modificarile ulterioare şi ale normelor metodologice.

Rezultatele controlului vor fi înaintate în scris angajatorului, iar în cazul constatării neîndeplinirii unor

măsuri vor fi aplicate sancţiunile prevăzute de lege.

9

(5) a) Salariata care a născut recent, este femeia care revine în unitate şi îşi reia activitatea după efectuarea

concediului de maternitate, respectiv a concediului postnatal obligatoriu de 42 de zile, sau, după caz, a

numărului total de 63 de zile ale concediului de lăuzie, prevăzut în OUG nr.111/2010 privind sistemul public

de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

b) Salariata prevăzută la punctu a) poate solicita, pe baza documentului medical eliberat de medicul de

familie, măsuri de protecţie corespunzătoare, în termen de 6 luni de la data la care a născut.

(6) a) Concediul postnatal obligatoriu cuprinde perioada primelor 42 de zile calendaristice după data naşterii

copilului, din timpul concediului de sarcină şi lăuzie, acordat conform prevederilor OUG nr. 111/2010 cu

modificările şi completările ulterioare.

b) Pe perioada concediului postnatal obligatoriu, mama beneficiază de indemnizaţie pentru maternitate,

acordată în condiţiile OUG nr. 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în baza certificatului de

concediu medical eliberat conform reglementărilor legale în vigoare.

c) Pentru protecţia sănătăţii mamei şi a copilului este interzis angajatorilor să permită salariatelor să revină

la locul de muncă în cele 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu.

(7) a) Concediul de risc maternal este concediul pe care poate să îl solicite o salariată care este gravidă sau

alăptează, în cazul în care angajatorul, ca urmare a evaluării riscurilor prezente la locul de muncă al salariatei,

nu poate, din motive justificate în mod obiectiv, să dispună măsura modificării condiţiilor şi/sau programului

de muncă al acesteia sau măsura repartizării ei la alt loc de muncă, fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea

sa şi/sau a fătului ori a copilului. b) Concediul de risc maternal se solicită de către salariată;

c) Salariata poate solicita concediul de risc maternal, în întregime sau fracţionat, în funcţie de

recomandarea medicului şi de justificarea angajatorului privind perioada posibilă de eliminare a riscurilor de

la locul de muncă, pentru sănătatea sau securitatea ei.

d) Concediul de risc maternal se acordă pe durate care nu pot depăşi, cumulat, 120 de zile calendaristice,

astfel:

- integral sau fracţionat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii copilului, respectiv anterioară

datei intrării în concediul de maternitate;

- integral sau fracţionat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu şi, dacă este cazul, până la data

intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap,

până la 3 ani;

- integral sau fracţionat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu îndeplineşte condiţiile

pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii.

CAP. V PROTECTIA SALARIATILOR PRIN SERVICII MEDICALE

Art. 9

(1) Spitalul are obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul de medicina muncii. Medicul de medicina

muncii este membru de drept în comitetul de securitate şi sănătate în muncă.

CAP.VI Drepturi şi obligaţii Art.10

(1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

10

- să stabilească organizarea şi funcţionarea spitalului, să stabilească si să asigure respectarea normelor

privind funcţionarea şi folosirea aparaturii şi instrumentarului din dotare;

- să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii şi/sau în condiţiile

contractului colectiv de muncă aplicabil, ce vor fi trecute în fişa postului; în fişa postului nu vor

putea fi stabilite sarcini ce depăşesc capacitatea normală de lucru a salariatului şi nu pot fi efectuate în

timpul normal de lucru sau depăşesc competenţa profesională a salariatului şi specialitatea sau felul

muncii pentru care a fost angajat; de asemenea nu pot fi stabilite atribuţiuni şi sarcini contrare

normelor legale, bunelor moravuri sau care limitează drepturile şi libertăţile persoanei; ;

- să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

- să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

- să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii,

contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.

Art.11

Procedura de reexaminare a fişei postului

1. Fişa postului unui salariat poate fi modificată şi/sau completată de angajator în timpul executării

contractului individual de muncă, fără consimţământul salariatului, în oricare din următoarele situaţii:

a)- atribuţiile (sarcinile) de serviciu înscrise în fişa postului nu asigură un grad complet de ocupare a

timpului normal de muncă.

b)- au aparut acte normative noi, care impun salariatului în cauză alt fel de obligaţii sau obligaţii

suplimentare faţă de cele înscrise în fişa postului.

c)- sarcinile de serviciu nu mai corespund specificului funcţiei ocupate sau condiţiilor pentru care au fost

stabilite.

d)- există o neconcordanţă între funcţia ocupată de salariatul în cauză şi atribuţiile înscrise în fişa

postului.

e)- salariatul în cauză este promovat în funcţie sau avansat într-un grad profesional ori într-o treaptă

profesională superioare.

2. Fişa postului va fi reexaminată de şeful secţiei (compartimentului, serviciului, biroului) unde

este încadrat salariatul în cauză, după care este supusă avizării managerului. Acordul

sindicatului nu este necesar.

3. Fişa postului, în forma reexaminată şi avizată de manager, va fi înmânată salariatului în 2 exemplare

originale de către şeful său ierarhic superior.

4. Salariatul a cărui fişă a postului a fost supusă reexaminării şi avizării, are obligaţia să semneze de

îndată pentru luare la cunoştinţă cele 2 exemplare, unul dintre ele rămânând în posesia lui, iar cel de al

doilea exemplar este înapoiat de îndată şefului său ierarhic superior.

5. Refuzul implicit sau explicit de a îndeplini obligaţia prevăzută la alin. (4) echivalează cu refuzul de

executare (îndeplinire) a atribuţiilor (sarcinilor) de serviciu şi constituie abatere disciplinară.

6. Nesemnarea cu rea credinta a fisei postului de catre salariat constituie o abatere disciplinara, aceasta

imprejurare atragand dupa sine prejudicii angajatorului.

7. Pentru personalul care ocupa functii de conducere si posturile unice, pe perioada suspendarii

contractului individual de munca (CO, CM, CFP etc.), va fi nominalizata persoana care il va inlocui.

11

Art.12

Spitalului în revin, în principal, următoarele obligaţii:

- să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea

relaţiilor de muncă;

- să asigure permanent condiţiile tehnice, sanitare şi organizatorice avute în vedere la elaborarea

normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;

- să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi

din contractele individuale de muncă;

- să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor

sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii.

Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;

- să asigure o informare corectă şi la timp a salariaţilor cu privire la criteriile de evaluare a

activităţii profesionale, punctajul acordat fiecărui salariat la sfârşitul anului în urma evaluarii;

- să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor

susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;

- să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze

contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

- să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de

lege;

- să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

- să asigure eliberarea de legitimaţii tuturor salariaţilor cu indicarea locului de muncă al

fiecăruia, precum şi a ecusoanelor.

- să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

- să asigure elaborarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească sarcinile ce

revin angajaţilor pentru fiecare loc de muncă.

- prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale.

- să asigure efectuarea serviciului de pază şi ordine a spitalului în condiţiile prevăzute de

lege, stabilirea regulilor privind intrarea şi iesirea din instituţie; interzicerea accesului în

unitate a persoanelor care se prezintă la programul de lucru sub influenţa alcoolului. - să

stabilească locurile de muncă unde accesul sau circulaţia este interzisă sau permisă numai

în anumite condiţii;

- în perioada de carantină să limiteze sau să interzică accesul vizitatorilor în spital iar în secţia de nou

născuţi, interzice accesul vizitatorilor pe secţie.

Art.13

(1) Persoana angajată pe baza de contract individual de muncă ca salariat al spitalului are, în

principal, următoarele drepturi:

a. dreptul la salarizare pentru munca depusă, în strictă conformitate cu prevederile contractului

individual de muncă, ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate sau şi ale actelor

normative în vigoare în materie;

b. dreptul la repaus zilnic şi săptămânal,

c. dreptul la egalitate de şanse şi de tratament.

d. dreptul la demnitate în muncă.

12

e. să-şi informeze şeful direct asupra oricărei încercări de încălcare a drepturilor sale;

f. să informeze angajatorul de orice încercare de încălcare a sarcinilor de serviciu de către şeful direct şi

de orice încercare de stabilire a unei relaţii de subordonare de către altă persoană decât şeful său

direct;

g. dreptul la securitate şi sănătate în muncă

h. dreptul la acces la formarea profesională .

i. dreptul la informare şi consultare;

j. dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de

muncă;

k. dreptul la protecţie în caz de concediere

l. dreptul la negociere colectivă şi individuală ;

m. dreptul de a se adresa Comitetului Director cu propuneri, sugestii, puncte de vedere proprii, privind

activitatea spitalului

n. dreptul de a participa la acţiuni colective ;

o. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

p. dreptul la demisie, actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă,

comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui

termen de preaviz. Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.

r. dreptul la concediu de odihnă anual şi alte concedii conform prevederilor legale.

Art. 14. Concediul de odihnă

(1) Dreptul la concediu anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. Acest drept nu poate forma obiectul

vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic şi

poate fi fragmentat în mai multe tranşe, dar, obligatoriu, una din tranşe va fi de 10 zile lucrătoare. In

cazul incetarii contractului individual de munca, concediul de odihna care se acorda in raport cu

timpul efectiv lucrat, trebuie efectuat pana la data incetarii raporturilor de munca.

(2) Programarea concediilor de odihnă se face de catre sefii sectiilor ( compartimentelor, birourilor,

serviciilor ) pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator trebuid specificate luna /

lunile in care vor efectua, astfel incat sa fie repartizate in toate lunile din an, asigurandu-se atat

bunul mers al activitatii, cat si interesele salariatilor si cu aprobarea managerului (

nerespectarea programarilor facute va atrage raspunderea sefului de sectie, compartimentului,

biroului, serviciului respectiv.

(3) Programările concediilor făcute sunt depuse la biroul RUNOS. Nedepunerea planificarilor la termen

stabilite, conduce dupa sine la programarea concediilor de catre Comitetul Director.

(4) Posibilitatea de modificare a programarii concediului se face cu aprobarea Comitetului Director,

pentru motive justificate şi bine întemeiate.

(5) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării

contractului individual de muncă.

(6) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă, prin dispoziţie scrisă a conducerii

unităţii, pentru nevoi de serviciu neprevăzute şi urgente, cazuri de forţă majoră.

(7) In cazuri deosebite, la cererea argumentata a salariatului si cu acordul angajatorului si avizul

organizatiei sindicale reprezentative din unitate, concediul anual de odihna se poate amana pentru

anul urmator, partial sau in totalitate, cu exceptia lunii decembrie.

13

Art. 15

(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere care nu se includ in

durata concediului de odihnă:

- căsătoria salariatului 5 zile;

- naşterea 5 zile;

- căsătoria unui copil 3 zile;

-decesul soţului/sotiei,copilului,socrilor,fratilor, bunicilor si rudelor de gradul I inclusiv - 5

zile;

- ziua de naştere a salariatului, la cerere, urmând a se efectua recuperarea zilei libere acordate

Aceste zile libere se acordă la cererea salariatului, anexând documentele justificative.

Art.16

Personalul care lucrează în condiţii deosebite, vătămătoare, grele sau periculoase beneficiază de un

concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare, potrivit reglementărilor specifice.

Art.17 Concediul pentru formare profesională, concediu fără plată

Contractul individual de muncă poate fi suspendat prin acordul părţilor, în cazul concediilor fără

plată, pentru studii sau în interes personal.

(1) Pentru rezolvarea unor situaţii deosebite salariaţii au dreptul la concediu fără plată.

(2) Concediul fără plată pentru angajare in strainatate este cuprins intre 12 si 24 luni si se avizeaza de sef

sectie, departament, serviciu si se aproba de Comitetul Director.

(3) Concediul fără plată se acorda, in situatii special justificate cu documente, în următoarele condiţii:

- cu aprobarea şefului de secţie, departament, serviciu

- după efectuarea zilelor libere si a concediului legal - perioada concediului fara plata se

acorda astfel: o pe o perioada de 12 luni, concediul fara plata se acorda o data la 5 ani; o

pentru o perioada de 24 luni, concediul fara plata se acorda o data la 10 ani; o pentru o

perioada mai mica de 12 luni, concediul fara plata se acorda o data la 3 ani

(4) Salariaţii spitalului au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.

(5) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată, conform Codului Muncii.

(6) Cererea de concediu pentru formare profesională trebuie să fie înaintată cu cel puţin o lună înainte de

efectuarea acestuia şi trebuie vizată de şeful de secţie, departament, serviciu. În cerere se va preciza

data de începere a stagiului de formare profesională, durata şi instituţia unde are loc. Se vor aduce

acte doveditoare privind efectuarea stagiului de formare profesionala.

(7) Dacă absenţa salariatului prejudiciază grav desfăşurarea activităţii la locul său de muncă, concediul

pentru formare profesională si / sau concediu fara plata poate fi respins de Comitetul Director.

(8) In cazul in care salariatul pleaca in concediu fara plata, iar postul acestuia este ocupat prin concurs pe

perioada determinata de catre altcineva, acesta nu-si poate relua activitatea mai devreme decat a

precizat in cererea sa de concediu fara plata.

14

Art. 18 Plecarea în concediu de odihnă, concedii pentru studii sau concedii fără plata, înainte de a fi

aprobată de manager şi avizată de şeful ierarhic, este interzisă şi constituie o abatere pentru care se

pot aplica sancţiuni disciplinare. La fel şi întârzierile la expirarea concediilor.

Art.19 Atribuţiile personalului

(1) Personalul încadrat în spital are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod responsabil conform

pregătirii profesionale, codului de deontologie medicală şi cerinţelor postului

(2) Personalul unităţii are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor,

prin participarea activă la luarea deciziilor şi transpunerea lor în practică, în scopul realizării

competenţelor spitalului, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.

(3) Angajaţii au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze

pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile ce le revin, cu

respecterea eticii profesionale

(4) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

- obligaţia de a asigura monitorizarea specifică a bolnavilor conform prescripţei medicale;

- obligaţia de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;

- să nu împiedice prin activitatea sau inactivitatea lor ca ceilalţi salariaţi să-şi îndeplinească

la timp şi în mod corespunzător atribuţiile de serviciu;

- executarea întocmai şi la timp a obligaţiilor de serviciu ce îi revin; executarea cu intarziere sau in

mod defectuos a atributiilor de serviciu atrage in sarcina salariatului obligatia de plata a

oricaror amezi, dobanzi, penalitati, etc. stabilite prin masuri dispuse de organele de control;

- să se conformeze dispoziţiilor primite din partea şefilor ierarhici, să răspundă imediat, prompt la

solicitările făcute, verbal sau scris, pe probleme profesionale de către superiorul direct sau de către

conducerea spitalului.

- tot personalul angajat este obligat, în ceea ce priveşte executarea dispoziţiilor în activitatea

profesională, să se conformeze ierarhiei funcţiilor. Este interzisă delegarea de competenţe

nejustificat, în mod abuziv sau cu rea intenţie.

- obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentele spitalului, în contractul colectiv de

muncă la nivel de ramură sanitară aplicabil, în contractul individual de muncă precum şi alte acte

normative ce vizează activitatea desfăşurată;

- personalul încadrat în spital are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod responsabil conform

reglementărilor profesionale, codului de deontologie medicală şi cerinţelor postului.

- să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă, precum şi în cadrul oricărui structuri funcţionale a

spitalului

- să nu utilizeze patrimoniul material (tehnica de calcul, elemente de birotică, autovehicule utilizate

exclusiv în interesul serviciului şi aparatura telefonică din dotare, etc.) şi patrimoniul intelectual

(bazele de date, informaţiile legate de politica, strategia spitalului, etc.) decât în interesul serviciului.

- să respecte programul de lucru şi să folosească integral şi cu maximum de eficienţă timpul de muncă,

pentru executarea sarcinilor de serviciu. Întârzierea de la serviciu se sancţionează cu sancţiune

disciplinară.

- obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

- obligaţia de a respecta secretul de serviciu, de a asigura confidenţialitatea datelor ce reies din

îndeplinirea atribuţiilor, cu excepţia celor care sunt reglementate ca fiind din categoria accesului liber

la informaţii.

15

- obligaţia de a nu comite fapte care să producă pagube spitalului sau altor salariaţi;

- obligaţia de a avea un comportament etic faţă de pacienţi, aparţinători şi faţă de personalul cu care

colaborează;

- obligaţia de a avea un comportament corect în relaţiile de serviciu (sunt interzise calomniile, injuriile,

atingerile aduse demnităţii si onoarei, etc. în relaţiile cu colegii de serviciu)

- obligaţia de a aduce la cunoştinţa sefului ierarhic superior orice neregulă, abatere în muncă, precum şi

în cazul în care aparatele, instrumentarul sau utilajele care le sunt date în păstrare şi folosinţă, sunt

expuse deteriorării, dispariţiei sau nu functionează la parametrii optimi

- utilizează şi păstrează în bune condiţii echipamentele şi instrumentarul din dotare, supraveghează

colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea finală a materialelor şi instrumentarului de unică

folosinţă utilizat (şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii).

- să îşi însuşească, să aplice şi să respecte întocmai normele privind sănătatea şi securitatea în muncă,

prevenirea şi stingerea incendiilor şi/sau a oricăror alte situaţii care ar putea prejudicia în vreun fel

integritatea corporală şi/sau a sănătăţii personalului şi a patrimoniului spitalului;

- respectă normele de securitate, manipulare şi descărcare a stupefiantelor, precum şi a medicamentelor

cu regim special;

- respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor

nozocomiale.

- să se preocupe de perfecţionarea pregătirii profesionale şi să absolve cursurile de perfecţionare

organizate sau recomandate de spital;

- să se conformeze dispoziţiilor primite din partea şefilor ierarhici

- să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă;

- să respecte reglementările privind gestionarea deşeurilor

- personalul care utilizează autoturismele/autovehiculele spitalului, răspunde de supravegherea,

verificarea, întreţinerea si exploatarea acestora pentru deplasări în deplină siguranţă şi, deci, pentru

prevenirea oricăror avarii sau accidente tehnice sau rutiere. Această categorie de personal va asigura,

de asemenea, păstrarea permanentă a autovehiculelor în stare de curăţenie

- să se prezinte la serviciu apţi pentru efectuarea programului zilnic şi pentru îndeplinirea atribuţiilor

de serviciu în condiţii de siguranţă şi eficienţă, în deplină capacitate de muncă, interzicându-se

prezentarea la serviciu după consumarea de băuturi alcoolice, drogurilor sau a altor substanţe cu efect

asemănător, în stare de ebrietate sau echipat necorespunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor de

serviciu.

- să nu introducă şi să nu consume în sediul/ incintele/ perimetrul spitalului băuturi alcoolice sau

droguri sau substanţe cu efect identic sau asemănător şi, de asemenea, să nu introducă materiale sau

produse care ar putea genera incendii sau explozii sau care ar putea periclita buna derulare a

activităţilor din spital.

- poartă echipamentul corespunzător funcţiei pe care o deţine, în vederea păstrării igienei şi a

aspectului estetic personal;

- obligatia de a purta ecusonul;

- obligaţia de a semna condica de prezenţă înainte de începerea şi la terminarea programului de lucru;

- obligaţia de a consemna în mod distinct orele de contravizită şi gărzi în condica de prezenţă pentru

personalul medical superior;

- să nu provoace, să nu falsifice sau să înlesnească falsificarea evidenţei salariaţilor, a pontajelor sau a

altor documente oficiale ale angajatorului;

16

- obligaţia de a nu părăsi locul de muncă în timpul programului iar în cazuri justificate doar cu

preluarea activităţii la locul de munca respectiv de către un alt coleg de tura din aceeaşi secţie;

- în cazul muncii în ture, salariatul aflat în schimb nu poate părăsi locul de muncă până nu-i vine

schimbul şi nu-i predă serviciul. Dacă shimbul nu se prezintă sau dacă se prezintă în condiţii care-l

fac incapabil să presteze munca, salariatul din schimb nu părăseşte locul de muncă fără aprobarea

şefului ierarhic superior care va lua măsurile necesare pentru asigurarea continuităţii serviciului -

personalul sanitar superior şi mediu este obligat să incheie poliţa de asigurare malpraxis.

- să anunţe seful ierarhic, prin orice mijloc, cu privire la imposibilitatea prezentării la serviciu (boala,

situaţii fortuite,etc);

- să nu organizeze întruniri în incinta angajatorului în timpul sau în afara orelor de program, fără

aprobarea prealabilă a conducerii spitalului, cu excepţia celor pentru care, prin lege, nu este

nevoie de o astfel de aprobare;

Art.20 (1) Obligaţii principale pe linie

de PSI:

1. Angajator

a. să stabilească prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea

împotriva incendiilor, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţă

angajaţilor;

b. să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitate şi să justifice autorităţilor

competente, că măsurile de apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura şi nivelul

riscurilor ;

c. să obţină avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute de lege

d. să verifice ca, atât angajaţii unităţii cât şi persoanele din exterior, care au acces în unitate,

primesc, cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva

incendiilor;

e. să stabilească un număr de persoane cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi

supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor ;

f. să prevadă fondurile necesare realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi să asigure la

cerere plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru

stingerea incendiilor în unitate.

2. Salariat

a. să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunostinţă sub orice

formă de angajator sau de persoanele desemnate de acesta;

a. să utilizeze potrivit instrucţiunilor primite substanţele periculoase, instalaţiile, utilajale şi

echipamentele de lucru

b. să comunice imediat persoanelor împuternicite orice situaţie pe care este indreptăţit să o

considere un pericol de incendiu şi orice defecţiune sesizată la sistemele de protecţie sau de

intervenţie pentru stingerea incendiilor.

c. să acorde ajutor în limita posibilului oricărui alt angajat aflat într-o situaţie de pericol.

17

Art. 21.

(1) Obligaţii principale pe linie de protecţia muncii

1. Angajator

a. să solicite Inspectoratului Judeţean de stat teritorial pentru protecţia muncii autorizarea

funcţionării unităţii, să menţină condiţiile de lucru pentru care s-a

obţinut autorizaţia şi să ceară revizuirea acesteia în cazul modificării condiţiilor iniţiale în care a

fost emisă ;

b. să stabilească măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţia muncii corespunzător

condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici unităţii.

c. să stabilească pentru salariaţi şi pentru ceilalţi participanţi la procesul de muncă atribuţiile şi

răspunderile ce le revin în domeniul protecţiei muncii corespunzătoare funcţiilor exercitate;

d. să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educării salariaţilor şi

participanţilor la procesul de muncă cu privire la protecţia muncii ;

e. să angajeze numai persoane care, în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor

profesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute

2. Salariat

a. să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora;

b. să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire

profesională atât persoana proprie cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă;

c. să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie

care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională ;

d. să aducă la cunoştinţă conducátorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de persoana

proprie şi de alte persoane participante la procesul de muncă;

e. să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de

îndată pe conducătorul locului de muncă:

f. să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a

fost acordat.

g. să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de lucru.

h. să se supună controlului medical periodic atât la angajare cât şi periodic conform indicaţiilor

medicului de medicina muncii

Art. 22

(1) În conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prezentul regulament, indiferent de funcţia sau de postul

pe care-l ocupă, salariaţilor le sunt interzise urmatoarele:

a. absenţa nemotivată de la locul de muncă;

b. îndeplinirea atribuţiilor de serviciu într-o tinută nepotrivită sau având o atitudine

necorespunzătoare (îmbrăcăminte indecentă, stare de ebrietate, comportament

necorespunzător faţă de paciente, aparţinători, colegi, subalterni, etc).

c. să părăsească locul de muncă în timpul serviciului, înainte de terminarea programului de

lucru sau să plece fără să asigure predarea serviciului, după caz.

d. să introducă sau să consume băuturi alcoolice în incinta unităţii;

e. să execute lucrări proprii sau de interes personal în timpul serviciului;

f. să comită fapte ce ar putea pune în pericol siguranţa unităţii, a propriei persoane sau a altora.

18

g. să aducă injurii, calomnii, violenţe, şi să aibă în general o atitudine necorespunzătoare faţă de

colegi, paciente, aparţinători, şefi ierarhici.

h. scoaterea din cadrul unităţii a instrumentelor, uneltelor, echipamentului de protecţie,

materialelor sau produselor aparţinând unităţii fără bonuri de ieşire eliberate de cei în

drept, precum şi înstrăinarea sau însuşirea medicamentelor, articolelor alimentare sau de

îmbrăcăminte sau oricăror altor bunuri aparţinând spitalului, date în folosinţă sau în

păstrarea persoanei încadrate.

i. să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea

spitalului , cu politicile si strategiile acestuia ori cu proiectele individuale ;

j. să facă aprecieri în legătura cu litigiile aflate în curs de soluţionare în care spitalul are calitate

de parte, dacă nu sunt abilităţi în acest sens ;

k. să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege

l. să dezvăluie informaţii la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de

natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile spitalului sau

ale altor angajaţi ;

m. să facă copii ale actelor şi documentelor cu care intră în contact în exercitarea sarcinilor de

serviciu sau orice documente privitoare la activitatea spitalului, fără aprobarea conducerii

unităţii ;

n. consemnarea fictivă a prezenţei la program a altui salariat;

(2) In cazul nerespectarii confidentialitatii datelor personale ale angajatilor se vor aplica prevederile art.247-

252 din Codul Muncii (atributii specifice Biroului RUNOS).

Art.23

(1) Potrivit Legii nr.15/2016 se interzice complet fumatul în unităţi sanitare.

(2) Se interzice introducerea de materiale ori produse care ar putea provoca incendii sau explozii

în locuri de muncă .

(3) Se interzice practicarea jocurilor de noroc sau comerţuzl illicit în incinta spitalului;

Art.24

(1) Personalul muncitor care lucrează în unitate la instalaţii, utilaje, maşini cu grad de pericol

în exploatare mai are următoarele obligaţii de serviciu :

- să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă pentru a putea executa în bune condiţii

sarcinile ce îi revin ;

- să nu părăsească locul de muncă fără aprobarea conducătorului locului de muncă;

- să ia măsuri urgente de lichidare a avariilor şi accidentelor atunci când se produc, potrivit

programelor întocmite în acest scop, să stea la dispoziţia unităţii sau/şi să se prezinte în cel

mai scurt timp la serviciu în caz de avarii sau alte lucrări urgente

- să se respecte cu stricteţe dispoziţiile referitoare la predarea– primirea organizată a schimbului, la

terminarea programului nu poate părăsi locul de muncă până nu se prezintă înlocuitorul

(lucrătorul din schimbul următor).

- să asigure respectarea strictă a prescripţiilor tehnice de utilizare a instalaţiei, utilajului sau maşinii la

care lucrează, afişate la loc vizibil.

19

(2) Angajaţii spitalului au obligaţia să respecte prevederile Contractului colectiv de muncă negociat

la nivel de unitate, alte prevederi legale cu caracter specific şi să promoveze asigurarea unui climat

adecvat de muncă, astfel încât să fie respectată demnitatea fiecărui salariat (in concordanţă cu

prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului).

CAP VII. Organizarea timpului de muncă în unitate Art.

25

(1) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de

muncă.

(2) Programul de lucru, inclusiv gărzile, se stabileşte de conducerea spitalului, respectându-se legislaţia

în vigoare.

Art. 26

(1) Activitatea este consemnată zilnic în condicile de prezenţă pe secţii şi compartimente de muncă, cu

trecerea orei de începere a programului şi ora de terminare a programului.

(2) Condicile de prezenţă sunt verificate zilnic de medicul şef, care are obligaţia de a confirma prin

semnătură, concordanţa prezenţei din secţie cu cea din condică, precum şi de persoanele în drept,

ori de câte ori este cazul.

(3) Medicii şi farmaciştii care ocupă funcţii în conducerea unităţii sanitare publice îşi păstrează pe toată

perioada respectivă postul ocupat prin concurs în sectorul sanitar, şi pot să lucreze la postul

rezervat până la 50% din timpul normal de lucru în cadrul normei de baza.

(4) Prin acest Regulament Intern, se stabileşte următorul program:

I. Pentru personalul superior de specialitate:

Managerul are program de 8 ore zilnic: 7,00 - 15,00.

Poate efectua gărzi în afara programului normal de lucru, fără a avea obligaţia de a efectua gardă.

Directorul medical are o normă întreagă, durata timpului de lucru este de 8 ore/zi, din care 5 ore

activitate medicală. Poate efectua gărzi în afara programului normal de lucru, fără a avea obligaţia de

a efectua gardă.

Directorul financiar contabil are o normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de 8 ore/zi, zilnic

7,30 – 15,30, 40 de ore/săptămână.

II. Personal medical superior:

(a) Medicii încadraţi în spital au program de 7 ore în medie pe zi.

(b) Medicii care lucrează în următoarele activităţi şi locuri de muncă au program de 6 ore în medie pe zi,

după cum urmează: -anatomie patologică

-activitatea de radiologie-imagistică medicală

Art. 27

(1)Medicii care lucrează în secţiile sau compartimentele cu paturi asigură activitatea în cadrul timpului de

muncă de 7 ore în medie pe zi, conform următorului program:

- activitate curentă de 5 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;

- 1 oră contravizită zilnic

20

- 20 - 23 de ore de gardă lunar (în funcţie de numărul de zile lucrătoare din lună);

- în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale garda este de 24 ore;

(2) Contravizita se organizează după-amiaza în zilele lucrătoare, de la ora 17,00 pana la18,00 după

cum urmează:

- în lunile cu 20 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită este de 20

- în lunile cu 21 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită este de 22

- în lunile cu 22 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită este de 24 - în lunile cu 23 zile

lucrătoare, numărul de ore de contravizită este de 26

(3) Şefii de secţii :

Activitate curentă de 7 ore în zilele lucrătoare, 5 ore dimineaţa, 8,00 – 13,00 şi o oră de contravizită,

sau 6 ore dimineaţa, 8,00 – 14,00. Pot efectua gărzi în afara programului normal de lucru, fără a avea

obligaţia de a efectua gardă.

Art. 28

(1) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu au program de 8 ore zilnic

(2) Asistentele medicale cu studii superioare si personal sanitar mediu din sterilizare au program de 7 ore

zilnic.

(3) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu care îşi desfăşoară activitatea în

laborator au program de 7 ore zilnic;

(4) Asistentele medicale cu studii superioare şi personalul sanitar mediu, încadrate în serviciul de

anatomie patologică şi radiologie au program de 6 ore zilnic

Art. 29

(1) Personalul sanitar auxiliar are program de 8 ore zilnic.

(2) Personalul sanitar auxiliar din sterilizare are program de 7 ore zilnic.

(3) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în laborator are program de 7 ore zilnic

(4) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în serviciul de anatomie patologică şi

radiologie are program de 6 ore zilnic.

Art. 30

Personalul tehnic, economic şi administrativ, personalul de deservire, precum şi muncitorii au program

de 8 ore zilnic.

Art. 31

Farmaciştii şi asistenţii de farmacie asigură activitatea curentă a farmaciei, inclusiv în zilele de

sâmbătă, duminică şi sărbători legale.

Art. 32

(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de

5 zile, cu două zile de repaus.

(2) Se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a

timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

21

Art. 33

(1) Personalul de la locurile de muncă în care activitatea se desfăşoară fără întrerupere - 3 ture - şi

care are program de 8 ore zilnic, în raport cu necesităţile asistenţei medicale, poate lucra prin

rotaţie în ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 de ore libere.

(2) Personalul care lucrează în locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară în 3 ture, pentru a

beneficia de sporul prevăzut pentru activitatea desfăşurată în 3 ture, are obligaţia de a presta lunar

un număr egal de zile în tura a 2-a şi tura a 3-a. Numărul de zile în care îşi desfăşoară activitatea în

tura a

2-a şi a 3-a va fi stabilit de consiliul de administraţie, pe bază de grafice lunare, în aşa fel încât să se

asigure continuitatea activităţii.

(3) Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o luna, pe locuri de muncă, se stabileşte:

a) numărul de personal pe fiecare tură în raport cu nevoile asistenţei medicale; b)

rotaţia pe ture a personalului;

c) intervalul legal dintre două zile consecutive de lucru.

(4) Graficele lunare de activitate (foi de pontaj), pe locuri de muncă, se întocmesc de asistenta sefa pe

secţie sau compartiment, purtand semnatura medicului sef de sectie/coordonator, respectiv sef

birou/serviciu şi se aprobă in functie de subordonare de catre membrii comitetului director.

(5) Modificarea graficelor lunare se poate face de către conducerea unităţii, la propunerea şefului de

secţie sau compartiment.

(6) Personalul poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura de noapte atunci când se află în una

dintre următoarele situaţii:

a) în caz de graviditate, lehuzie şi pe timpul cât alăptează;

b) are program redus pe bază de certificat medical;

c) starea de sănătate contravine desfăşurării activităţii în tura a 3-a, dovedită cu certificat

medical;

d) pensionare de invaliditate de gradul III.

(7) Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariaţi. Normativul de personal aplicabil este conf.

Ord. 1224 / 2010 şi stă la baza elaborării statului de funcţii

Art. 34

(2) Personalul didactic care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii, în baza unui contract cu

jumătate de normă, prestează aceleaşi obligaţii de serviciu ca şi personalul medical şi farmaceutic

încadrat cu normă întreagă.

(2) În cadrul prestaţiei integrate, personalul prevăzut la alin. (1) asigură activitate curentă în cursul

dimineţii şi în gărzi, pe lângă atribuţiile funcţiei didactice, primind din partea unităţii sanitare

drepturile salariale aferente contractului individual de muncă prin cumul de funcţii cu jumătate de

normă.

Art. 35

1. În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii cu norma de bază în spital desfăşoară activitate

în cadrul ambulatoriului integrat al spitalului.

22

2. Modul concret de organizare a activităţii în sistem integrat spital - cabinet de specialitate din

ambulatoriul integrat este stabilit de comitetul director, cu respectarea prevederilor

3. Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate.

Art. 36 Organizarea şi efectuarea gărzilor

(1) Continuitatea asistenţei medicale se asigură prin serviciul de gardă.

(2) Garda asigură asistenţa medicală între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea

curentă a medicilor din cursul dimineţii şi ora de începere a programului de dimineaţă din ziua

următoare, respectiv orele 8,00-8,00 si dureaza 24 ore. În zilele de repaus săptămânal, zilele de

sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează,

garda începe de dimineaţă, respectiv ora 8,00 pana a doua zi dimineata ora 8,00 şi durează 24 de ore.

(3) Liniile de gardă aprobate sunt: 3 (trei) linii de gardă în specialitatea obstetrică-ginecologie, o linie de

gardă specialitatea neo-natologie şi o linie de gardă specialitatea ATI.

(4) Asigurarea asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea

anatomie patologică se asigură prin chemarea medicilor de la domiciliu.

(5) În echipa de gardă, în afară de medicii încadraţi în spital, pot fi incluşi şi medici din afara unităţii care

sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea stabilită pentru linia de gardă.

(6) Includerea acestor medici în echipa de gardă se face cu aprobarea managerului şi cu acordul unităţii

sanitare unde are norma de bază.

(7) Pot fi incluşi în linia de gardă şi medici care nu desfăşoară activitate în baza unui contract de muncă,

dar care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea în care este organizată

linia de gardă.

(8) Medicii din afara unităţii care sunt incluşi în linia de gardă desfăşoară această activitate în afara

programului de la norma de bază.

(9) Medicii rezidenţi în perioada de pregătire în specialitate sunt incluşi obligatoriu în linia de gardă,

efectuând garda în cadrul numărului de ore de gardă obligatoriu, respectiv 20 de ore.

(10) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, pot fi incluşi în linia de gardă, numai în

specialitatea în care sunt confirmaţi ca medici rezidenţi, la aprecierea cadrului didactic îndrumător

al rezidenţiatului şi cu aprobarea şi pe răspunderea managerului, efectuând atât obligaţia de 20 de

ore de gardă, cât şi gărzi în afara programului normal de lucru.

(11) Medicii care nu sunt incluşi în echipa de gardă a unităţii, vor presta activitate de minimum 6 ore în

cursul dimineţii în zilele lucrătoare şi 20 de ore de contravizită lunar, după-amiaza.

(12) Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite, care reclamă maximă urgenţă, se poate face şi prin

chemarea medicilor de la domiciliu, atât din unitatea sanitară unde sunt încadraţi, cât şi din alte

unităţi sanitare, în cazuri grave care necesită consult medical, în cazuri de

accidente colective etc, situaţii care necesită prezenţa mai multor medici de specialitate decât cei

existenţi îri echipa de gardă a unităţii sanitare.

(13) Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite care reclamă maximă urgenţă se poate face prin

chemarea de la domiciliu şi a biologilor, chimiştilor şi biochimiştilor.

(14) Medicii care se află în una dintre situaţiile nominalizate mai jos, pe timpul cât durează aceste situaţii,

sunt scutiţi de a fi incluşi în graficul de gărzi:

23

- pensionarii de invaliditate gradul III;

- femeile gravide începând cu luna a 6-a

- femeile care alăptează;

- medicii care au program redus cu o pătrime din durata normală a timpului de lucru, pe

bază de certificat medical.

(15) Medicii aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) nu vor putea efectua nici gărzi în afara

programului normal de lucru.

(16) Efectuarea a două gărzi consecutive de către acelaşi medic este interzisă.

(17) Orele de gardă nu sunt considerate ore suplimentare şi nici cumul de funcţii.

(18) Orele de gardă efectuate în afara programului normal de lucru şi salarizate conform prevederilor

prezentului regulament se includ în veniturile salariale brute lunare în funcţie de care se determină

numărul de puncte realizat în fiecare lună, pe baza cărora se determină cuantumul pensiei.

(19) Este interzis medicilor care sunt de gardă să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului de

gardă.

(20) Programul gărzilor la nivelul fiecărei unităţi sanitare se întocmeşte lunar de conducerea secţiilor,

laboratoarelor şi a compartimentelor respective şi se aprobă de conducerea unităţii sanitare.

(21) Schimbarea programului aprobat prin graficul de gardă se poate face numai în situaţii cu totul

deosebite, cu avizul medicului şef de secţie sau de laborator şi cu aprobarea conducerii unităţii

sanitare.

(22) Orele de gardă prestate conform prezentului regulament, precum şi chemările de la domiciliu se

consemnează în mod obligatoriu într-o condică de prezenţă pentru activitatea de gardă.

(23) Pentru medicii care ocupă o funcţie de conducere şi beneficiază de indemnizaţie de conducere, la

determinarea tarifului orar pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru, indemnizaţia

de conducere nu se ia în calcul.

(24) Chemările de la domiciliu se consemnează în condica de prezenţă pentru activitatea de gardă, se

consideră ore de gardă şi se salarizează în funcţie de tariful orar determinat pe baza salariului de

bază individual.

(25) Se consideră ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a efectuat

chemarea de la domiciliu.

(26) Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii cu jumătate de normă în

unităţile sanitare vor fi incluse în graficul de gardă.

(27) Cadrele didactice care ocupă funcţia de profesor sau conferenţiar nu au obligaţia de a efectua gărzi. În

această situaţie, cadrele didactice vor presta activitate de 7 ore zilnic în cursul dimineţii.

(28) Cadrele didactice prevăzute la alin. (2), în situaţia în care doresc să efectueze gărzi, le vor efectua în

afara programului normal de lucru, fără a avea obligaţia de gardă.

(29) Medicul coordonator al echipei de gardă este medicul obstetrician-ginecolog care pe graficul de garda

este trecut pe linia I. Medicul sef de garda / medicul coordonator de garda pe spital efectueaza controlul

calitatii hranei ( organoleptic, cantitativ, calitativ).

(30) Stabilirea numărului liniilor de gardă la nivelul fiecărei unităţi publice din sectorul sanitar se face cu

încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli alocat.

24

PROGRAM DE LUCRU

_______________________________________________________________________________________

Comitet director Manager 8 ore zi 7,00- 15,00

Director medical 8 ore / zi 7,00 –15,00

Director financiar contabil 8 ore / zi 7,00-15,00

Sectia obstetrica –ginecologie I Medici 7 ore /zi art.26-27 Asistente:

8 ore / zi 7 –15; 15 -23; 23 -7.

-in zile nelucrátoare 12ore / zi 7 -19; 19 -7.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7;

Sectia Cl.obstetrica-ginecologie II Medici 7 ore /zi art.26-27 Asistente:

12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

Sectia obstetrica –ginecologie III Medici 7 ore /zi art.26-27 Asistente:

12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Sterilizare Obstetrica Ginecologie III 7 ore / zi 7-14, 14-21

- in zile nelucratoare 12 ore/zi 7-19

Sectia Cl. obstetrica –ginecologie IV Medici 7 ore /zi art.26-27

Asistente: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Sectia obstetrica – ginecologie V Medici 7 ore /zi art.26-27

Asistente: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore/zi 7-15

Neonatologie: Asistente: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Sterilizare. 7ore / zi 6 -13; 13 -20.

25

-in zile nelucrátoare 12 ore / zi 7 -19.

ATI:

Medici 7 ore /zi art.26-27

Asistente: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Camera de gardá: Asistente: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15.

Bloc nasteri: Asistente: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

Bloc operator: Asistente: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

8 ore / zi 7 -15;

Personal auxiliar: 12 ore / zi 7 -19; 19 -7.

Sterilizare Bloc operator 7 ore /zi 7 -14; 14 - 21

- in zile nelucratoare 7 ore / zi 7 - 14

Farmacie farmacist 7 ore/zi 8-15 fara S/D

asistente 8 ore/zi 7-15 fara S/D

ingrijitoare 8 ore/zi 7-15 fara S/D

Laborator anatomie patologică

medic 6 ore/zi 8-14 fara S/D

asistente 6 ore/zi 8-14 fara S/D

ingrijitoare 6 ore/zi 8-14 fara S/D

26

Laborator analize medicale:

_______________________________________________________________________________________

Art. 37

Orice angajat, indiferent de motiv, deci cu atât mai mult atunci când are un nou-născut/copil mic în

îngrijire, poate să ceară flexibilizarea programului de muncă. Dincolo de prevederile legislative, se pot lua în

considerare şi următoarele variante:

- program flexibil cu acelaşi număr de ore de muncă, dar cu altă împărţire decât cea clasică;

- micşorarea orarului de muncă

medic 7 ore/zi 7-14 fara D/D

alt personal superior 7 ore/zi 7-14 fara S/D

asistente 7 ore/zi 7-14

ingrijitoare

7 ore/zi 7-14 fara S/D

Radiologie medic 6 ore/zi 7,30-13,30 fara S/D

asistente

6 ore/zi 7,30-13,30 fara S/D

CPCIN medic 7 ore / zi fara S/D

asistent

8 ore / zi 7-15 fara S/D

Ambulatoriul integrat asistente 8 ore/zi 7-15 fara S/D

Statistică şi registratură medicală 8 ore/zi 7-15 fara S/D

Comp. Asistenta Sociala

8 ore/zi 7-15 fara S/D

Dietetica

8 ore/zi 7-15 fara S/D

Spălătorie 12 ore/zi 7-19

Călcátorie

8 ore/zi 7-15 fara S/D

Personal T.E.A

Muncitori

8 ore/zi 7-15 fara S/D

• întreţinere clădiri 8 ore/zi 7-15

• comp. DDD 8 ore/zi 7-15 fara S/D

• centrala termică 12 ore/zi 7-19, 19-7

• centrala telefonică 8 ore/zi 7-15, 15-23

• atelier lenjerie 8 ore/zi 7-15 fara S/D

• conducere auto 8 ore/zi 7-15 fara S/D

• bloc alimentar 12 ore/zi 7-19

27

CAP. VIII COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR

Art. 38 (1) Spitalul este obligat să instituie colectarea selectivă a deşeurilor urmarind astfel creşterea

gradului de reciclare şi de valorificare a deşeurilor colectate selectiv, creşterea gradului de informare şi de

conştientizare, precum şi educarea angajaţilor cu privire la colectarea selectivă şi managementul

deşeurilor: deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de metal şi plastic, deşeuri de sticlă.

(2) Spitalul este obligat să elaboreze un plan de măsuri privind colectarea selectivă a propriilor deşeuri,

pe categoriile de mai sus.

(3) Sistemul de colectare selectivă a deşeurilor trebuie să respecte următoarele condiţii:

- containerele şi recipientele folosite pentru colectarea selectivă se inscripţionează cu denumirea

materialului/ materialelor pentru care sunt destinate;

- în fiecare birou/incintă al/a instituţiei publice vor fi amplasate 3 recipiente de colectare selectivă a

deşeurilor. Acestea vor avea următoarele culori, în funcţie de tipul de deşeuri colectate: albastru

pentru deşeuri de hârtie şi carton, galben pentru deşeuri de metal şi plastic şi alb/verde pentru sticla

albă/colorată;

- pe fiecare etaj/nivel al instituţiei publice vor fi amplasate recipiente de colectare selectivă;

(4) Recipientele vor fi amplasate într-un loc uşor accesibil, marcat şi indicat corespunzător;

(5) Spitalul are obligaţia să înfiinţeze la intrarea în instituţie un punct de colectare selectivă a deşeurilor

destinat vizitatorilor şi să asigure informarea acestora în acest scop, prin exemplificarea tipurilor de

deşeuri corespunzătoare fiecărui container;

(6) Recipientele din interiorul clădirii vor fi golite în funcţie de intensitatea activităţii/ritmul de umplere

de către personalul însărcinat cu efectuarea curăţeniei;

(7) Marcarea containerelor în culorile prevăzute la lit. b) se poate face prin vopsire, prin aplicare de folie

adezivă sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafaţa totală vizibilă.

Inscripţionarea şi aplicarea marcajului colorat trebuie să fie durabile şi vizibile, astfel încât să se

asigure identificarea destinaţiei containerelor şi a recipientelor de colectare selectivă.

Art. 39

(1) Spitalul este obligat să pună la dispoziţia operatorului economic autorizat să preia deşeurile colectate

selectiv spaţii de depozitare speciale în incinta instituţiei.

(2) În spaţiile de depozitare vor fi instalate containere de colectare selectivă a deşeurilor de mare

capacitate. Numărul şi capacitatea containerelor se calculează în funcţie de cantitatea de deşeuri

colectate şi de numărul lunar de goliri.

(3) Preluarea deşeurilor colectate selectiv se face la intervale de timp de maximum 30 de zile.

Periodicitatea preluării deşeurilor este stabilită în contractul încheiat între instituţia publică şi

operatorul economic autorizat.

(4) Spitalul este obligat să implementeze un program de informare şi instruire a propriilor angajaţi cu

privire la organizarea colectării selective a deşeurilor

(5) Personalul însărcinat cu efectuarea curăţeniei va fi instruit suplimentar.

(6) Spitalul este obligat să ţină evidenţa cantităţilor de deşeuri colectate selectiv.

28

Art.40

Unitatea sanitară este obligata să aplice planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea

medicală, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind managementul deşeurilor

periculoase.

CAP.IX. RASPUNDEREA DISCIPLINARA

Art.41

(1) Angajatorul dispune de prerogative disciplinare, având dreptul de a aplica, potrivit legii,

sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere

disciplinară.

(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau

inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale,

regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă

aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici. Abaterea disciplinară

atrage răspunderea disciplinară a salariatului.

(3) Dacă faptele sunt săvârşite în astfel de condiţii încât potrivit legii penale constituie infracţiuni,

făptuitorii vor fi sanctionaţi şi potrivit legii penale.

(4) Provocarea de pagube materiale spitalului din vina şi în legătură cu munca salariatului, atrage

răspunderea patrimonială a acestuia, adică obligaţia de a repara paguba produsă.

Art.42

Se consideră abateri disciplinare ale salariaţilor spitalului următoarele fapte :

a. încălcarea oricăreia dintre obligaţiile prevazute la capitolul VI din prezentul regulament;

b. organizarea sau executarea unei operaţii sau lucrări, darea unei dispoziţii pentru executarea acesteia,

care au condus sau puteau conduce la perturbarea activităţii spitalului, la pierderea unor contracte

sau comenzi, la pagube materiale sau la accidente de muncă;

c. încălcarea regulilor şi disciplinei la locul de muncă, precum şi a normelor privind exploatarea,

întreţinerea şi administrarea bunurilor spitalului;

d. sustragerea sub orice formă de bunuri şi valori apaţtinând spitalului;

e. încălcarea regulilor privind activităţile de protecţie şi sănătate a muncii, de prevenire şi de stingere a

incendiilor;

f. introducerea sau consumul de băuturi alcoolice sau de substanţe stupefiante în incinta spitalului;

prezentarea la serviciu în condiţii necorespunzătoare îndeplinirii în bune condiţii a sarcinilor,

precum şi efectuarea serviciului sub influenţa produselor amintite;

g. încălcarea regulilor privind confidenţialitatea unor documente şi informaţii stabilite de conducerea

spitalului;

h. neprezentarea la serviciu la solicitarea conducerii spitalului, pentru înlăturarea efectelor unor

calamităţi naturale;

i. absenţa nemotivată de la serviciu, nerespectarea programului de lucru sau părăsirea serviciului;

j. efectuarea în timpul programului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligaţiile de serviciu;

k. nerespectarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;

l. folosirea abuzivă a autovehicolelor, precum şi a altor bunuri aparţinând spitalului;

29

m. neţinerea, necompletarea sau completarea necorespunzătoare a evidenţelor, precum şi comunicarea

de date sau informaţii inexacte sau incomplete;

n. nerealizarea lucrărilor încredinţate în condiţiile de calitate stabilite;

o. neînştiinţarea şefilor ierarhici asupra unor deficienţe de natură a stânjeni activitatea normală a

spitalului;

p. neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu cuprinse în fişa postului;

r. fumatul în unitatea sanitară

s. încălcarea şi nerespectarea regulilor împotriva infecţiilor nosocomiale

Art.43

Constituie, de asemenea, abateri disciplinare si următoarele fapte săvârşite de conducătorii ierarhici în

măsura în care acestea le reveneau ca obligaţii:

a. neîdeplinirea atribuţiilor de organizare, coordonare şi control;

b. neexecutarea obligaţiilor privind îndrumarea salariaţilor din subordine în legătură cu atribuţiile de

serviciu;

c. abuzul de autoritate faţă de salariaţii din subordine, ştirbirea autorităţii sau afectarea demnităţii

acestora;

d. aplicarea în mod nejustificat a unor sancţiuni;

e. Nerespectarea de către personalul unitatii a confidenţialităţii datelor cu caracter personal în sensul

Legii 677/2001, precum si a celor despre pacient si actul medical, potrivit Legii 46/2003, şi prevăzute

în prezentul Regulament de Organizare şi Funcţionare, şi afişate la loc vizibil în toate secţiile şi

compartimentele, locurile de muncă;

f. Nerespectarea confidentialitatii asupra tuturor datelor medicale ale pacientilor, a datelor personale ale

angajatilor si a informatiilor legate de activitatea din spital, inclusiv a normelor cu privire la evidenta,

pastrarea si furnizarea acestora.

Art.44 Enumerarea faptelor arătate în art.40 şi 41 nu este limitativă, sancţiunile disciplinare putându-se

aplica şi pentru nerespectarea oricăror altor obligaţii de serviciu prevăzute în actele normative în vigoare.

Art.45

(1) Salariaţilor nu li se pot aplica, pentru o faptă care constituie abatere disciplinară, decât o singură

sancţiune, chiar dacă cu acest prilej au fost încălcate mai multe îndatoriri de serviciu.

(2) Este interzisă aplicarea de sancţiuni colective întregului personal al spitalului sau al unui

compartiment de muncă pentru abaterile disciplinare ale unei persoane din colectiv.

Art.46

(1) Abaterile de la regulile de disciplină, precum şi încălcarea obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de

comportare, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii, cu: a. avertisment scris

b. retrogradarea în funcţie, cu acordarea salariului corespunzător functiei în care s-a dispus

retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 zile ;

c. reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d. reducerea salariului de bazá şi/sau, după caz, a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1- 3 luni,

cu 5-10 %;

e. desfacerea disciplinară a contractului de muncă

30

Art.47

(1) Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii

disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele :

a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;

b) gradul de vinovăţie a salariatului;

c) consecinţele abaterii disciplinare;

d) comportarea generală în serviciu a salariatului;

e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Art.48

(1) Desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică celui care săvârşeşte o abatere foarte gravă

prin efectul produs asupra bunului mers al activităţii spitalului ori încalcă în mod repetat

obligaţiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în spital.

(2) Următoarele abateri pot fi sancţionate direct cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă:

a. fapte care au produs sau puteau produce o perturbare gravă a activităţii spitalului, pierderea unor

contracte, producerea unor accidente, evenimente deosebite; b. sustragerea sub orice formă de

bunuri aparţinând spitalului;

c. prezentarea la serviciu sau efectuarea acestuia sub influenta băuturilor alcoolice sau substanţelor

stupefiante, precum şi consumarea lor în timpul serviciului;

d. împiedicarea sau reţinerea celorlalţi angajaţi de la lucru sau săvârşirea unor acte ce ar pune în pericol

siguranţa unităţii, a angajaţilor sau propriei persoane.

(3) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

Art.49

(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1)

lit.a), din Codul muncii, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare

prealabile. Pentru aceasta, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către

angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. Neprezentarea

salariatului la această convocare fără un motiv obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună

sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate

apărările în favoarea sa, şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea, toate probele şi

motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un

reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art.50

(1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen

de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoştintă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar

nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu :

a. descrierea faptei care constituie abatere disciplinară

31

b. precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă

aplicabil, care au fost încălcate de salariat;

c. motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare.

d. temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică

e. temeiul în care sancţiunea poate fi contestată;

f. instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

(3) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi

produce efecte de la data comunicării;

(4) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori în caz de refuz al primirii,

prin scrisoare recomandată, la domiciliul comunicat de aceasta.

(5) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen

de 30 zile calendaristice de la data comunicării .

Art. 51

Sancţiuni disciplinare speciale:

(1) Sancţiunile speciale sunt prevăzute de anumite legi privind exercitarea profesiunilor specifice

sistemului sanitar.

(2) Medicii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului

de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională,

pentru orice fapte săvârşite cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul

profesiei sau al Colegiului Medicilor din România

(3) Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului

deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului

Farmaciştilor din România, pentru nerespectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale

Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia

sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului

Farmaciştilor din România.

(4) Membrilor Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor care încalcă regulamentele specifice

privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar, precum şi Codul

de etică şi deontologie profesională a biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor din sistemul sanitar li se

aplică sancţiuni conform legislaţiei în vigoare.

(5) Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România care încalcă normele de

exercitare a profesiei şi nu respectă Codul de etică şi deontologie al asistentului medical şi al moaşei

din România, răspund disciplinar, în funcţie de gravitatea abaterii şi li se vor aplica sancţiuni

conform legislaţiei în vigoare.

CAP. X. RASPUNDEREA PATRIMONIALA

Art.52

(1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale,

pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

(2) Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în

raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.

32

(3) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea

fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este

cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.

(4) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu

puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

Art.53

(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată, este obligat să o restituie.

(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă

acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor.

Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data

plăţii.

(3) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin

persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.

(4) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte

reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.

(5) În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen

de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa

executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.

CAP. XI PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERILOR SAU RECLAMATIILOR

Art.54

(1) Toate cererile şi reclamaţiile care intră în unitate vor fi înregistrate în registrul de evidenţă al

documentelor de la secretariatul unităţii şi vor fi repartizate de către conducerea unităţii

(manager sau înlocuitorul de drept al acestuia) la serviciile interesate.

(2) Cererile şi reclamaţiile verbale sunt nule.

(3) Reclamaţiile venite din partea salariaţilor pot fi împărţite în:

1-reclamaţii referitoare la încălcarea anumitor drepturi prevazute de lege ;

2-probleme privind condiţiile de muncă sau sarcinile trasate ;

3-conflicte apărute în procesul de muncă

Faptele sesizate privesc infracţiunile de corupţie, de fals, incompetenţă sau neglijenţă în serviciu,

încălcarea legii privind achiziţiile publice, etc.

(4) Managerul spitalului va supune plângerea spre dezbatere în şedinta Comitetului Director la care va

participa şi şeful ierarhic superior celui in cauza. La sedinţele Comitetului Director participă

reprezentanţii organizaţiilor sindicale in calitate de observator. Dacă este necesar, salariatul în

cauză va fi chemat pentru a da explicaţii şi lămuriri.

(5) După dezbaterea cererii, se va lua o decizie, în care se va preciza soluţia dată cererii.

(6) Orice cerere întocmită de către un salariat sau o persoană din afara unităţii, va fi înregistrată la

secretariatul spitalului, prezentată managerului spre a fi repartizată secţiei/ serviciului în vederea

soluţionării acesteia.

33

CAP. XII Criteriile si modul de evaluare a performantelor profesionale individuale anuale ale

Personalului contractual

Art. 1

Evaluarea performanţelor profesionale individuale are ca scop aprecierea obiectivã a activitãţii personalului,

prin compararea gradului de îndeplinire a criteriilor de evaluare stabilite pentru perioada respectivã cu

rezultatele obţinute în mod efectiv. ART. 2

Procedura de evaluare a performanţelor profesionale se aplicã fiecãrui angajat, în raport cu cerinţele

postului.

(2) Activitatea profesionalã se apreciazã anual, prin evaluarea performanţelor profesionale individuale.

ART. 3 (1) Perioada evaluatã este cuprinsã între 1 ianuarie şi 31 decembrie a anului pentru care se face

evaluarea.

(2) Perioada de evaluare este cuprinsã între 1 şi 31 ianuarie a anului urmãtor perioadei evaluate.

ART. 4

Procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale nu se aplicã în urmãtoarele situaţii:

a) persoanelor angajate ca debutanţi, pentru care evaluarea se face dupã expirarea perioadei corespunzãtoare

stagiului de debutant;

b) angajaţilor al cãror contract individual de muncã este suspendat, potrivit legii, pentru care evaluarea se

face la expirarea unui an de la reluarea activitãţii;

c) angajaţilor promovaţi într-o altã funcţie de execuţie sau într-o funcţie de conducere, precum şi celor

angajaţi din afara unitãţii, pentru care momentul de evaluare se stabileşte de conducerea fiecãrei instituţii

publice;

d) angajaţilor aflaţi în concediu plãtit pentru îngrijirea copiilor în vârstã de pânã la 2 ani, pentru care

evaluarea se face la expirarea unui an de la data reluãrii activitãţii;

e) angajaţilor care nu au prestat activitate în ultimele 12 luni, fiind în concediu medical sau în concediu fãrã

platã, acordat potrivit legii, pentru care momentul evaluãrii se stabileşte de conducerea fiecãrei instituţii

publice.

ART. 5

(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizeazã de cãtre evaluator.

(2) Are calitatea de evaluator:

a) persoana care conduce sau coordoneazã compartimentul în cadrul cãruia îşi desfãşoarã activitatea

persoana cu funcţie de execuţie evaluatã;

b) persoana de conducere ierarhic superioarã potrivit structurii organizatorice a unitãţii sanitare publice,

pentru persoanele de conducere.

(3) Calificativul acordat în baza fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale se aprobã de

conducãtorul instituţiei publice.

(4) Pentru conducãtorii instituţiilor publice numiţi prin ordin al ministrului sãnãtãţii, fişa de evaluare a

performanţelor profesionale individuale se aprobã de ministrul sãnãtãţii.

ART. 6

Calificativul final al evaluãrii se stabileşte pe baza notei finale, dupã cum urmeazã:

a) între 1,00 şi 2,00 - nesatisfãcãtor;

b) între 2,01 şi 3,50 - satisfãcãtor;

c) între 3,51 şi 4,50 - bine;

34

d) între 4,51 şi 5,00 - foarte bine. ART. 7

(1) Notarea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale se face cu note de la 1 la 5, nota

exprimând gradul de îndeplinire a respectivului criteriu.

(2) Pentru a obţine nota corespunzãtoare gradului de îndeplinire a criteriilor de evaluare se face media

aritmeticã a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecãrui criteriu de performanţã.

(3) Pentru funcţiile de conducere, nota finalã a evaluãrii este media aritmeticã a notelor obţinute la criteriile

de evaluare prevãzute la pct. I şi II din anexa nr....................................

(4) Semnificaţia notelor este urmãtoarea: nota 1 - nivel minim şi nota 5 - nivel maxim.

ART. 8

(1) Contestaţiile în legãturã cu evaluarea performanţei profesionale individuale se depun în termen de 5 zile

de la comunicarea rezultatului evaluãrii la compartimentul de resurse umane.

(2) Contestaţiile se analizeazã de conducãtorul ierarhic imediat superior, împreunã cu liderul sindicatului

reprezentativ sau, dupã caz, cu reprezentantul salariaţilor, din instituţia publicã.

(3) Rezultatul contestaţiilor se comunicã în termen de 5 zile de la depunerea acestora.

Aprob

Conducatorul institutiei publice

Functia

Manager

FISA DE EVALUARE a performantelor profesionale individuale pentru personalul cu functii de

executie

Numele ………………………….., prenumele ………………………

Functia ………………………………………………………………………

Numele si prenumele evaluatorului ………………………………

Functia ……………………………………………………………………… Perioada

evaluata ……………………………………………………….

Nr.

crt.

Denumirea criteriului de evaluare Nota

0 1 2

1. Cunoştinţe şi experienţă profesională

2. Promptitudine şi operativitate în realizarea atribuţiilor de

serviciu prevăzute în fişa postului

3. Calitatea lucrărilor executate şi a activităţilor desfăşurate

4. Asumarea responsabilităţilor prin receptivitate,

disponibilitate la efort suplimentar, perseverenţă,

obiectivitate, disciplină

35

5. Intensitatea implicării în utilizarea echipamentelor şi a

materialelor cu încadrarea în normative de consum

6. Adaptarea la complexitatea muncii, iniţiativă şi

creativitate

7. Condiţii de muncă

………………………………………………………

I. Nota pentru indeplinirea criteriilor de evaluare

………………………………………………………

Nota finala a evaluarii = nota pentru indeplinirea criteriilor de evaluare de la pct. I Calificativul

acordat:

………………………………………………………

1. Numele si prenumele evaluatorului …….. Functia ……………..

Semnatura evaluatorului ………

Data ……………………

………………………………………………………

2. Am luat cunostinta de aprecierea activitatii profesionale desfasurate

Numele si prenumele persoanei evaluate …….. Functia

……………..

Semnatura persoanei evaluate ………

Data ……………………

………………………………………………………

3. Contestatia persoanei evaluate:

Motivatia ……………..

Semnatura persoanei evaluate ………

Data ……………………

………………………………………………………

4. Modificarea aprecierii (DA, NU):

- Numele si prenumele persoanei care a modificat aprecierea …………………..

- Functia acesteia ………………………………… - Modificarea adusa aprecierii

…………………………… - Semnatura ……………………………….

- Data ……………………………………….. ………………………………………………………

5. Am luat cunostinta de modificarea evaluarii

- Numele si prenumele ………………………

- Functia acesteia ………………………..

- Semnatura ……………………….

- Data ……………

Spitalul

Aprob

Conducatorul institutiei publice

Functia manager

36

FISA DE EVALUARE

a performantelor profesionale individuale pentru personalul cu functii de conducere

Numele ………………………….., prenumele ………………………

Functia ………………………………………………………………………

Numele si prenumele evaluatorului ………………………………

Functia ……………………………………………………………………… Perioada

evaluata ……………………………………………………….

37

II. Nota pentru indeplinirea criteriilor de evaluare suplimentare pentru personalul cu functii de conducere

………………………………………………………

Nota finala a evaluarii = (nota pentru indeplinirea criteriilor de evaluare de la pct. I + nota pentru indeplinirea

criteriilor de evaluare de la pct. II)/2 Calificativul acordat:

………………………………………………………

38

1. Numele si prenumele evaluatorului ………………

Functia ……………..

Semnatura evaluatorului ………

Data ……………………

………………………………………………………

2. Am luat cunostinta de aprecierea activitatii profesionale desfasurate

Numele si prenumele persoanei evaluate ………………….

Functia ……………..

Semnatura persoanei evaluate ………

Data ……………………

………………………………………………………

3. Contestatia persoanei evaluate:

Motivatia ………………………………………

Semnatura persoanei evaluate ………

Data ……………………

………………………………………………………

4. Modificarea aprecierii (DA, NU):

Numele si prenumele persoanei care a modificat aprecierea

Functia acesteia ………………………………………………..

Modificarea adusa aprecierii …………………………….

Semnatura …………………………………

Data …………………………………………

………………………………………………………

5. Am luat cunostinta de modificarea evaluarii

Numele si prenumele ……………………………………..

Functia acesteia …………..

Semnatura …………

Data ……

CAP. XIII DREPTURILE SI OBLIGATIILE PACIENTELOR

Art.55

Drepturile pacienţilor, conform Legii nr. 46/2003 sunt următoarele:

1. Dreptul pacientului la informaţia medicală:

- pacienta are dreptul de a fi informată asupra stării de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a

riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse,

inclusiv

asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la

date despre diagnostic şi prognostic.

- pacienta are dreptul de a fi informată cu privire la serviciile medicale disponibile şi modul de a fi

utilizate, de a fi informată asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de

sănătate, cât şi asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării; -

informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientei intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea

39

terminologiei de specialitate, iar atunci când pacienta nu cunoaşte limba română, va primi

informaţii în limba maternă sau după caz, se va căuta o altă formă de comunicare;

- pacienta are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală;

- de a fi informată asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate, cât şi

asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării;

- pacienta are dreptul de a decide dacă doreşte sau doreşte în continuare să fie informată despre boală;

are dreptul de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său despre evoluţia

investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul semnat pacientei;

- pacientele au dreptul să solicite şi să primească la externare, un rezumat scris al investigaţiilor,

diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării;

- oricare pacientă poate să solicite externarea din spital oricând doreşte, dacă este majoră şi are

discernământ, după ce semnează că a luat la cunoştinţă de riscurile la care se expune prin acest

act.

2. Consimţământul pacientului privind actul medical:

- trebuie obţinut consimţământul pacientei privind intervenţia medicală

- pacienta are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală, asumându-şi, în scris,

răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie

explicate pacientului.

- când pacienta nu-şi poate exprima voinţa (minoră, inconştientă), dar este necesară intervenţia de

urgenţă , personalul medical nu mai are nevoie de consimţământul pacientei sau al

reprezentantului legal;

- cand reprezentantul legal nu consimte la intervenţie, iar medicii consideră ca fiind oportună, se va lua

o decizie de către o comisie de arbitraj (formata din 3 medici pentru pacienţii internaţi şi din 2

medici pentru pacienţii din ambulator)

- consimţământul informat al pacientului este obligatoriu pentru recoltarea şi păstrarea produselor

biologice prelevate din corpul său, şi pentru participarea sa în învăţământul medical clinic şi la

cercetarea ştiinţifică;

3. Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului :

- informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul,

tratamentul, datele personale sunt confidenţiale, chiar şi după decesul acestuia; - pacientul are

acces la datele medicale personale;

- orice amestec în viaţa privată a familiei pacientului este interzis, excepţie fiind cazurile în care

prezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.

4. Drepturile pacientului în domeniul reproducerii:

- dreptul femeii la viaţă prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi imediat

pentru viaţa mamei;

5. Dreptul pacientului la tratament şi îngrijiri medicale :

- în cazul în care furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru

anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în mod limitat, selecţia se face numai pe baza

criteriilor medicale (elaborate de M.S.);

- pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate;

- la solicitarea pacientului, mediul de îngrijire şi tratament poate fi cât mai aproape de cel familial;

- personalul medical sau nemedical al unităţilor sanitare nu are dreptul să supună pacientul unei

40

forme de presiune pentru a-l recompensa altfel decât prevăd reglementările legale din cadrul

unităţilor sanitare;

- pacientul poate oferi angajaţilor unităţilor sanitare unde a fost îngrijit, plăţi suplimentare sau donaţii,

cu respectarea legii.

6. Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate sanitară , fără consimţământul său , excepţie

fiind culpa medicală.

7. Accesul pacientilor, apartinatorilor si vizitatorilor la registul de sugestii, reclamatii si sesizari.

- Pacientii, apartinatorii si vizitatorii care doresc sa ofere sugestii sau sa reclame diferite aspecte ce tin

de activitatea institutiei pot accesa registrul de sugestii, reclamatii si sesizari de la secretariatul

institutiei.

8. Prevederi privind sectoarele si zonele interzise accesului public.

- Zonele cu risc infectios sunt semnalizate prin afise pictograme cu risc biologic si accesul interzis

persoanelor neautorizate. Pacientii, apartinatorii si vizitatorii sunt rugati sa respecte restrictiile acestor

indicatoare.

9. Reglementarea libertatii de deplasare a pacientului in afara sectiei.

- Libertatea de deplasare a pacientului in afara sectiei unde este internat este nerestrictionata, cu exceptia

perioadelor de vizita medicala, carantinelor, necesitatilor imobilizarii la pat si a altor situatii de necesitate

similare.

Art.56

Pacienţii spitalului au obligaţia să respecte regulile interne afişate de fiecare secţie, inclusiv regulile

generale din regulamentul spitalului.

Pacientii au obligatia sa asigure individual paza si protectia bunurilor personele, de valoare pe care le

introduc in spital, asumandu-si intreaga responsabilitate cu privire la acestea.

Art.57

1. Aparţinătorii pacientelor internate au program de vizită în instituţie, conform unui program stabilit si

aprobat de managerul.

2. Accesul în spital se face pe baza legiţimatiilor de intrare existente la poarta institutiei.

3. Programul de vizită în incinta spitalului poate fi modificat de conducerea instituţiei inclusiv la

precizările Direcţiei de Sănătate Publică în funcţie de situaţiile deosebite apărute (carantină, etc.)

CAP. XIV MATERIALE PUBLICITARE

Art.58

(1) Este interzisă publicitatea oricărui medicament pentru care nu există o autorizaţie de punere pe piaţă.

(2) Toate materialele promoţionale ale unui produs destinate profesioniştilor din sectorul sanitar trebuie

să fie în concordanţă cu rezumatul caracteristicilor produsului aprobat de Agenţia Naţională a

Medicamentului şi însoţite de către acesta.

(3) Publicitatea unui medicament trebuie să încurajeze folosirea raţională a produsului, prezentându-l în

mod obiectiv, fără a-i exagera calităţile şi fără să inducă în eroare. Publicitatea trebuie să fie onestă,

adevărată şi corectă. Publicitatea trebuie să evite orice susţinere sau reprezentare în măsură să inducă

în eroare consumatorul, chiar şi prin omisiune, ambiguitate sau exagerare.

41

(4). Publicitatea destinată profesioniştilor din sectorul sanitar poate fi făcută atât pentru medicamentele

fără prescripţie medicală, cât şi cele cu prescripţie medicală.

(5). Spaţiul destinat publicităţii pentru medicamente: hol camera de gardă, urgenţe, hol sala raport de

gardă, hol ambulator integrat spitalului.

(6). Întâlnirile dintre reprezentanţii firmelor de medicamente şi medici se desfăşoară după un program

aprobat de conducerea spitalului.

(7). Conţinutul materialului publicitar trebuie notificat către conducerea spitalului.

(8). Toate anunţurile ce privesc activitatea spitalului se afişează doar în locuri special amenajate (avizier)

şi doar după aprobarea prealabilă de către managerul spitalului şi înregistrarea acestora la secretariatul

unităţii.

CAPITOLUL XV

REGLEMENTARI REFERITOARE LA FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ GENERALĂ

Art. 59. A CIRCUITUL FOII DE OBSERVAŢIE CLINICĂ GENERALĂ

În scopul unei realizări corecte a circuitului Foii de Observaţie Clinică Generală, care să asigure în totalitate

legalitatea raportării situaţiilor statistice şi contabile, se vor respecta prevederile Ordinului nr. 1782 din 28

decembrie 2006, prevederile Ordinului 1081/2007, precum si prevederile Ordinului 1503/ 2013.

- În momentul internării pacientului, se completează datele din Foaia de Observaţie Clinică Generală

(F.O.C.G.) sau Foaia de Spitalizare de zi (FSZ )

- Pentru pacienţii cronici internaţi prin biroul internari cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau

medicul specialist F.O.C.G. se întocmeşte la nivelul Biroului de Internări prin completarea Setului

Minim de

Date ;

- Pentru pacienţii internaţi de urgenţă prin camera de garda, F.O.C.G. se intocmeşte la nivelul camerei

de garda de către medicul de gardă care decide sau avizează internarea ;

- Pacienţii se înregistrează imediat in Registrul de Internări-Externări şi Repertoarul existent la nivelul

Biroului de Internări, dupa ora 15.00 registrul se afla la camera de garda ;

- Dupa completarea datelor menţionate, pacientul se prezintă pe secţia de profil, unde în F.O.C.G. se

specifică diagnosticul la internare - reprezintă afecţiunea de bază pentru care pacientul primeşte

servicii spitaliceşti

- la nivelul secţiei, asistenta şefă înregistrează în registrul de internări al secţiei pacienţii internaţi, îi

nominalizează cu nume si număr de FOCG în “Foaia zilnică de mişcare a bolnavilor internaţi” şi

răspunde de completarea corectă a acestei situaţii;

- investigaţiile şi procedurile efectuate pe perioada spitalizării (explorări funcţionale, investigaţii

radiologice, intervenţii chirurgicale) se vor înregistra codificat, specificându-se şi numărul acestora, la

nivelul serviciilor de profil;

În cazul transferului intraspitalicesc

- transferul unui pacient de la o sectie la alta în cadrul aceluiaşi spital - pe parcursul unui episod de

îngrijire de boală, se întocmeşte o singură F.O.C.G şi se stabileşte un singur diagnostic principal în

momentul externării.

- în cazul transferului unui pacient din secţia de profil în compartimentul A.T.I., F.O.C.G. cu epicriza

de etapă se va transmite acestui compartiment;

42

- la externarea pacientului întreaga documentaţie va fi completată în comun, de către medicul curant

din secţia de profil şi eventual de medicul specialist A.T.I. (epicriză, certificat constatator al morţii,

după caz), iar F.O.C.G. va fi semnată de şeful secţiei în care este angajat medicul curant;

- tabelul “Transferuri” din F.O.C.G. se completează de către asistentele şefe de secţie în momentul

venirii şi plecării pacientului dintr-o secţie în alta - secţia, data;

- FOCG se intocmeste pentru pacientii spitalizati in regim de spitalizare continua.

- FOCG se completeaza intr-un exemplar pentru fiecare episod de spitalizare continua. Episodul de

spitalizare continua reprezinta perioada de spitalizare a unui pacient,in regim de spitalizare continua,

in cadrul aceluiasi spital, fara intrerupere si fara modificarea tipului de ingrijiri.

- “Foaia zilnică de mişcare a pacienţilor internaţi” se completează zilnic până la orele 14.00, după care,

pentru pacienţii care se internează ulterior, “mişcarea” se completează a doua zi;

- pacienţii internaţi de urgenţă între orele 14.00-24.00 se nominalizează în “mişcarea” întocmită în ziua

respectivă; pacienţii internaţi de urgenţă după ora 24.00 se nominalizează în “mişcarea” din ziua

următoare; - pentru ca pacienţii mai sus menţionaţi să beneficieze de mic dejun şi prânz, asistentele de

serviciu ale secţiilor, îi raportează asistentelor dieteticiene la ora 7.00 pe baza unor note de comandă

suplimentare

(meniu suplimentar);

- “mişcarea zilnică a bolnavilor” se întocmeşte de asistentele şefe de secţie care au responsabilitatea

completării corecte a tuturor rubricilor acestui formular;

- ziua internării şi externării constituie o singură zi de spitalizare;

- în cazul unui pacient spitalizat care decedează în aceeaşi zi sau chiar după câteva ore se consideră o zi

de spitalizare;

- în momentul externării pacientului, se specifică :

data externării,

ora externării,

tipul externării,

starea la externare,

diagnosticul principal la externare şi diagnosticele secundare se consemnează şi se codifică de către

medicul curant care parafează şi semnează F.O.C.G. în momentul încheierii acesteia;

- pacienţii externaţi sunt nominalizaţi în “mişcare” cu nume şi numărul F.O.C.G. la rubrica Ieşiri

Nominale, după care F.O.C.G. se predau în aceeaşi zi la Biroul de Internări-Externări;

- F.O.C.G. se arhivează lunar, iar la încheierea anului se depun pe baza procesului verbal la arhiva

B. REGIMUL DE PASTRARE A FOCG PE PARCURSUL SPITALIZARII

- Pe toata perioada spitalizarii, FOCG ale bolnavilor internati pe sectie se pastreaza in dosarele cu foi de

observatie ale sectiei respective, intr-un loc securizat la nivelul sectiei de care sa aiba cunostinta medicul

de garda

- Dosarul va avea un opis zilnic care sa cuprinda

Numele si prenumele pacientului

Numarul foii de observatie

Salonul/ reserva unde de afla internat

O lista centralizata cu pacientii, FOCG corespunzatoare si salonul unde sunt acestia cazati va fi afisata zilnic

la camera asistentelor

43

- FOCG va insoti bolnavul la investigatiile paraclinice si, dupa completarea acesteia de catre medicul

respectiv va fi adusa si returnata de catre personalul insotitor asistentei sefe sau medicului d egarda, dupa caz

C. ACCESUL LA FOCG (SUB FORMA DE COPIE XEROX) DE CĂTRE PACIENT,

APARŢINĂTORI LEGALI SAU DIVERSE INSTITUŢII:

Regulament 1. Prezentul regulament reglementează modalitatea de eliberare a informaţiei din dosarele

medicale ale unitatii, în scopul asigurării accesului pacientului la propriile date cu caracter medical şi

garantarea confidenţialităţii informaţiilor ce ţin de secretul medical.

2. Dosarul medical al pacientului reprezintă documentaţia de evidenţă medicală ce conţine informaţiile despre

starea sănătăţii fizice şi psihice, precum şi rezultatele investigaţiilor, tratamentelor şi îngrijirilor medicale

primite. 3. Informaţia din documentaţia de evidentă medicală se eliberează personal pacientului, iar pentru

persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani, precum şi cele declarate incapabile se eliberează reprezentanţilor

lor legali (tutore, curator, reprezentant personal - cu împuternicire). In cazul cînd pacientul nu doreşte să fie

personal informat, la solicitarea acestuia, informaţia se prezintă persoanei nominalizate de către pacient. 4. In

cazul solicitării informaţiei despre datele cu caracter medical a unui pacient decedat, informaţia se eliberează

rudelor apropiate, cu condiţia ca în consimţământul informat semnat în timpul vieţii de către pacientul decedat

nu este indicată expres dorinţa acestuia referitor la păstrarea confidenţialităţii absolute a datelor despre

sănătatea sa. 5. La solicitarea motivată a organului de urmărire penală, a instanţei judecătoreşti în legătură cu

efectuarea urmăririi penale sau a procesului judiciar, informaţia privind propriile date medicale se eliberează

în conformitate cu legislaţia.

6. Informaţia privind datele medicale se eliberează la cererea în scris a solicitantului (persoana în cauză) şi

confirmarea primirii informaţiei prin semnătura solicitantului şi conducătorului instituţiei.

7. In cazul cînd informaţia solicitată necesită timp pentru pregătirea acesteia (dosarul medical se află în

arhiva spitalului), ea va fi pusă la dispoziţia solicitantului, în baza cererii în scris, nu mai tîrziu de 10 zile

de la înregistrarea cererii.

8. Cererea scrisă va conţine:

a) Datele de identificare a solicitantului;

b) Detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (date despre perioada în care s-a

aflat în evidenţa instituţiei, date despre perioada tratamentului efectuat, date despre perioada de efectuare

a investigaţiilor etc.);

c) Modalitatea de primire a infonnaţiei solicitate.

9. Persoana responsabilă de eliberarea informaţiei din dosarul medical, desemnată de manager, va asigura

eliberarea informaţiei solicitate în termenul mentionat anterior.

Art. 60 ACCESUL LA INFORMAŢII MEDICALE PENTRU ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE ALE

MEDICILOR SI STUDENTILOR

1. Informaţiile privind datele medicale se eliberează la cererea în scris a solicitantului înregistrată la

secretariatul unitătii), înaintată spre aprobare managerului unitătii.

2. în cazul cînd informaţiile medicale solicitate necesită timp pentru pregătirea acestora (dosarele medicale

aflându-se în arhiva spitalului), vor fî puse la dispoziţie solicitantului, în baza cererii în scris, nu mai tîrziu de

44

10 zile de la înregistrarea aecsteia. Dosarele medicale (FOCG) nu părăsesc incinta spitalului, ele putând fi

consultate în spaţiul special destinat cercetării documentelor medicale (din cadrul arhivei).

3. Foaia de observaţie va fi scoasa din arhivă de către personalul acreditat de spital (arhivar) si pusă la

dispoziţie, sub supraveghere în camera special destinată pentru acest scop.

4. Sub niciun motiv nu se autorizează scoaterea documentului medical (medicolegal) din incinta arhivei si

nici efectuarea de xerocopii sau fotocopii.

Persoana responsabilă de eliberarea informaţiei din dosarul medical (statisticianul, arhivarul), desemnată de

manager, va asigura punerea la dispoziţie spre cercetare a informaţiilor solicitate în termenul menţionat

anterior.

Art. 61 Gestiunea dosarelor electronice/scriptice ale pacienţilor

(1)Datele la nivel de pacient sunt înregistrate de catre spital în FOCG, care răspunde de corectitudinea si de

gestionarea lor,

(2)Spitalul este obligat sa colecteze in format electronic o parte din datele cuprinse in FOCG.

(3)Datele clinice la nivel de pacient, care se colecteaza in format electronic din FOCG, formeaza setul minim

de date la nivel de pacient, aferent spitalizării continue (SMDPC).

(4)Spitalul este obligat sa transmita SMDPC la Şcoala Naţionala de Sanatate Publica si Management Sanitar

iar acestea din urma la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informaţional si

Informatic in Domeniul Sanatatii formând baza dedate la nivel naţional,

(5)Inregistrările pe suport informatic vor fi protejate prin, copiere lunara pe CD sau HDD extern, prin grija

administratorului bazelor de date si vor fi depozitate in alta locaţie decât camera serverului.

(6)FOCG se afla in gestiunea secţiei, respectiv a asistentei sefe, pana la predarea acestora arhivei unitatii

astfel:

- Până la externarea pacientului - la asistenta şefă şi la medic pentru completare

- După externarea pacientului - după ce FOCG este completată - la statistician, operator sau asistente pentru

completare date în calculator.

- La fiecare sfârşit de lună se arhivează dosare de carton/plastic, identificate sugestiv prin denumirea

secţiei şi perioada la care se referă FOCG. (6.a) Masuri de urmat:

Evidenţierea foilor pe luni, ani, secţie

Pastrarea in locuri aerisite, lipsite de umezeala

Respectarea timpului de arhivare pana la casare (7)In momentul predării arhivarului, aceasta se face prin proces

verbal cu semnătură, urmând ca in continuare, gestiunea sa fie predata arhivarului.

(8) Serviciul Administrativ răspunde de arhivarea documentelor pe toată durata stabilită conform prevederilor

legale.

Art. 70 Responsabilitǎţi:

1. Medic- are obligatia de a respecta procedura operationala

2. Asistent medical are obligaţia de a respecta procedura operaţională.

3. Statistician are obligaţia de a respecta procedura operaţională.

4. Operator calculator are obligaţia de a respecta procedura operaţională.

5. Arhivar are obligaţia de a respecta procedura operaţională.

6. Administrator baze de date are obligaţia de a respecta procedura operaţională.

7. Managerul spitalului are dreptul sa verifice si sa controleze intreaga activitate.

45

Art. 62 PROCEDURA DE TRANSFER INTERCLINIC AL PACIENTULUI CRITIC

Procedura de transfer interclinic al pacientului critic s-a intocmit in baza prevederilor Ordinului MS

nr.1091/2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic.

1. Scopul principal al transferului este asigurarea asistentei medicale optimepentru pacient. Inainte de

efectuarea transferului, medicii au obligatia sa evalueze pacientul si sa-i asigure tratamentul necesar

stabilizarii in vederea transferului; examinarile si manevrele efectuate vor fi consemnate in fisa

pacientului. O copie a acestei fise insoteste pacientul la unitatea unde acesta este transferat. Medicul are

obligatia sa il informeze pe pacient sau pe apartinatorii acestuia asupra riscurilor si a posibilelor beneficii

ale transferului, consemneaza aceasta informare. Acceptul pacientului sau al apartinatorilor se obtine

inaintea inceperii transferului. In cazul in careacceptul nu poate fi obtinut, acest lucru este documentat si

motivele sunt explicate in fisa pacientului. Acceptul pentru transfer se obtine de la spitalul care primeste

pacientul, inaintea inceperii transferului cu exceptia cazurilor in care pacientul necesita un transfer de

urgenta fiind instabil hemodinamic sau in pericol vital eminent. Documentatia ce cuprinde starea

pacientului, investigatiile efectuate, rezultatele, medicatia administrate etc sunt copiate si transmise

spitalului care primeste pacientul, investigatii imagistice efectuate precum si alte teste vor fi trimise cu

documentatia medicala a pacientului.

2. Persoane responsabile de evaluarea pacientului si organizarea transferului

- medicul de garda spital

3. Responsabilitatile medicului care cere transferul:

a. identifica pacientul cu indicatie pentru transfer

b. initiaza procesul de transfer, prin contact direct cu medicul din unitatea primitoare

c. asigura stabilizarea maxima posibila a pacientului

d. determina modalitatea de transfer, prin consultare cu serviciul care efectueaza transferal

e. evita intarzierile nejustificate din punct de vedere medical asigura pastrarea unui nivel adecvat si constant

de ingrijire pe durata transferului, pana la preluarea pacientului de catre medicul din unitatea primitoare,

prin indicarea la solicitarea transferului a competentelor echipajului si a nivelului de dotare necesara

pentru realizarea in cele mai bune conditii a transferului

g. transfera documentatia si rezultatele investigatorului catre unitatea primitoare

4. Asigurarea ingrijirilor pe durata transferului

- medicul care solicita transferul are obligatia sa se asigure ca:

a. transferul se efectueaza de personal calificat care detine echipamente si medicamente necesare pentru a

face fata eventualelor complicatii

b. exista medicamente suficiente pe timpul transferului. Acestea se asigura de unitatea care solicita

transferul , pentru toata durata acestuia

c. in lipsa personalului calificat pentru efectuarea transferului, spitalul care transfera pacientul asigura

personal de insotire

d. medicul care solicita transferul are obligatia de a mentiona competentele echipajului care sa asigure

transferul şi dotarea necesara în acest scop.

5. Informatii minime ce trebuie sa insoteasca pacientul:

a. numele pacientului, persoane de contact, numere de telefon

b. istoricul afectiunii

c. in caz de trauma, mecanismul leziunii, data si ora accidentului

d. afectiuni / leziuni identificate

e. antecedente medicale

46

f. medicatia administrata si medicatia curenta

g. medicul curant al pacientului si date de contact

h. semne vitale la sosire in spital

i. masuri terapeutice efectuate si rezultate obtinute

j. rezultatele testelor, diagnostice si ale analizelor de laborator

k. solutii intravenoase administrate

l. semnele vitale, inclusiv GCS, masurate si documentate periodic in spitalul care cere transferul

m. fisa medicala din prespital, daca pacientul a ajuns cu ambulanta

n. fisa medicala de transfer interclinic al pacientului critic prevazuta in anexa 3 la prezentul protocol cu

functiile vital masurate si documentate periodic pe durata transferului, inclusiv GCS, medicamente si

solutii administrate pe durat transferului

o. numele si datele de contact ale medicului care a cerut transferul

p. numele si datele de contact ale medicului care a accepta transferul

q. numele si datele de contact ale medicului sau cadrului sanitar care a efectuat transferul

6. Criteriile, indicatiile si contraindicatiile transferului pe calea aerului 6.1. Criterii de transfer al

pacientului netraumatizat Criterii generale:

a. pacientul se afla in stare critica si necesita investigatii, ingrijiri de specialitate intr-o unitate tertiara

b. spitalul in care se afla pacientul nu poate asigura tratamentul optim acestuia (IMA ce necesita angioplastie)

Criterii specifice:

a. pacient cu starea de constienta alterata, necesitand investigatii / TI / IOT / ventilatie mecanica

b. anevrism disecat de aorta

c. hemoragie cerebrala

d. hipotermie

e. interventii cardiace de urgenta

f. disritmii maligne

g. IMA, tromboliza sau angioplastie

h. pacient in soc, necesita IOT / ventilatie mecanica

i. pacient instabil ce necesita investigatii avansate ce nu pot fi efectuate in spital j. intoxicatii severe

6.2. Criterii de transfer al pacientului adult traumatizat

1. Sistem nervos central: a. trauma craniocerebrala -

b. leziuni majore ale coloanei si / sau leziuni medulare

2. Torace:

a. mediastin largit sau alte semen ce sugereaza leziuni ale vaselor mari

b. leziuni grave ale peretelui toracic (volet costal, torace moale etc) c.

contuzie pulmonara

d. leziune cardiaca

e. pacienti care necesita IOT / ventilatie

f. pacienti care necesita ventilatie prelungita si ingrijiri speciale 3. Bazin / abdomen:

a. fracturi instabile ale bazinului

b. fracturi de bazin cu soc si hemoragie continua

c. leziuni / fracturi deschise ale bazinului 4. Extremitati:

a. fracturi deschise grave

b. amputatie traumatica cu potential de reimplantare

c. fracturi articulare complexe

47

d. leziune majora prin strivire

e. ischemia unei extremitati 5. Politrauma:

a. traumatism craniocerebral asociat cu traumatism al fetei toracelui, abdomenului sau

al bazinului

b. orice traumatism simultan a mai mult de doua regiuni corporale care pun in pericol

viata pacientului

c. arsuri majore sau arsuri asociate cu leziuni traumatice grave 6. Factori agravanti:

a. varsta > 55 de ani

b. copii

c. afectiuni cardiace sau pulmonare preexistente

d. diabet insulinodependent, obezitate morbida e. sarcina

f. imunodepresie

7. Agravare secundara (sechele tardive)

a. necesitatea ventilatiei mecanice

b. sepsis

c. insuficienta organica sau pluriorganica (deteriorarea la nivel SNC, cardiac, pulmonar, hepatic,

renal sau a sistemului de coagulare) d. necroza tisulara majora

7. Anexele 1-3 fac parte integranta din prezentul protocol de transfer si vor ficompletate de persoanele

responsabile de evaluarea pacientului si organizareatransferului.

Spitalul are incheiate acorduri de colaborare cu alte unitati sanitare in baza prevederilor Ord. M.S. 1091/2006

privind aprobarea protocolului de transfer interclinic al pacientului clinic.

Reglementǎri privind anunţarea aparţinǎtorilor privind deteriorarea stǎrii de sǎnǎtate a pacientului /

decesul pacientului

(2)In cazul deteriorarii starii de sanatate a pacientului personalul din sectie are obligatia de a anunta

apartinatorii, (folosind datele de contact ale acestora), consemnand data, ora si persoana cu care s-a

vorbit in FOCG.

(3)Decesul este constatat de către medicul curant sau medicul de gardă care consemnează ora decesului în foaia

de observaţie cu semnatură şi parafă; medicul curant (sau în lipsa acestuia medicul de gardă care a constatat

decesul) scrie epicriza de deces menţionând data completării acesteia, semnează şi parafează. În cazul declarării

morţii cerebrale, se respectă protocolul aprobat la Anexa 1 din Legea 104/2003, iar pacientul este declarat

purtător potenţial de organe, imediat iniţiindu-se protocolul corespunzător în acest caz.

(4)După constatarea decesului, cadavrul este păstrat 2 ore în secţia unde a fost internat pacientul, într-o

cameră special amenajată, sau funcţie de spaţiile disponibile, acesta va fi izolat de restul salonului prin

paravane.

Anunţarea aparţinătorilor despre survenirea decesului se face in 2 ore de la constatarea acestuia de către

medicul curant sau de către medicul de gardă care a constatat decesul, după un protocol special redactat

consemnand data, ora si persoana cu care s-a vorbit in FOCG.

(5)După 2 ore de la deces, cadavrul este transferat la morgă de către personalul sectiei unde a decedat

bolnavul

48

(6)Decedatul este adus dezbrăcat, fără obiecte preţioase (inele, cercei, etc,) învelit într-un cearceaf sau introdus

într-un sac de plastic opac de culoare închisă; se va menţiona în scris (pe biletul de însoţire al decedatului)

prezenţa de proteze dentare fixe din aur.

(7)Decedatul trebuie să poarte (de preferinţă pe antebraţ) o brăţară de identificare cu: numele prenumele,

vârsta, secţia unde a fost internat, ora decesului, numărul foii de observaţie.

CAPITOLUL XVI

INFORMAŢIILE CU CARACTER CONFIDENŢIAL - GESTIUNEA DATELOR

Art. 63. (1) Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul,

prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia.

(2). Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îsi da

consimtamântul explicit sau daca legea o cere în mod expres.

În cazul în care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditati, implicati în

tratamentul pacientului, acordarea consimtamântului nu mai este obligatorie.

(3)Pacientul are acces la datele medicale personale.

Medicul va păstra secretul profesional şi va acţiona în acord cu dreptul legal al fiecărei persoane la respectul

vieţii sale private din punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătatea sa.

(4)Obligaţia medicului de a păstra secretul profesional este opozabilă inclusiv faţă de membrii familiei

persoanei respective.

(5)Obligaţia medicului să păstreze secretul profesional persista şi după ce persoana respectivă a încetat să îi fie

pacient sau a decedat. (6)Transmiterea datelor referitoare la sănătatea persoanei

Medicul, la solicitarea persoanei în cauză, o va informa pe aceasta sau pe persoana desemnată de aceasta cu

privire la orice informaţie pe care o deţine referitoare la starea de sănătate a persoanei în cauză.

(7)Derogări de la regula păstrării secretului profesional

Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de vedere al informaţiilor

referitoare la sănătate sunt numai cele prevăzute în mod expres de lege.

(8)In cadrul procesului de cercetare, participarea persoanelor cu tulburari psihice se face atat cu

consimtamantul lor cat si cu consimtamantul familiei (ori, in lipsa familiei, a reprezentantilor lor legali).

(9)Informatiile confidentiale pot fi folosite pentru cercetare si publicate numai in conditiile pastrarii

anonimatului pacientilor participanti la programul de cercetare (cu exceptia cazurilor cand este mentionat in

scris acordul pacientilor si al familiei sau al reprezentantilor sai legali).

(10)Pacientii spitalizati fara consimtamantul lor nu pot fi folositi ca subiecti de cercetare.

CAP. XVII DISPOZITII FINALE

Art.64. (1) În desfăşurarea activităţii, tot personalul trebuie să adopte o conduită civilizată,

politicoasă, neomiţând formulele şi saluturile de politeţe, atât faţă de pacienţi cât şi faţă de însoţitorii

şi vizitatorii acestora.

49

(2) Toţi salariaţii spitalului, precum şi personalul serviciului de pază, vor acţiona într-un climat de linişte

care să asigure confort psihic pacienţilor, evitând pe cât posibil, orice disconfort fonic (prin ton ridicat,

zgomote ale utilajelor şi dispozitivelor cu care îşi desfaşoară activitatea) cu preponderenţă în

perioadele destinate odihnei pacientelor.

(3) Atât medicii cât şi personalul mediu şi auxiliar, se vor comporta cu pacienţii şi aparţinătorii acestora

într-o manieră care să excludă orice posibilitate de interpretare din partea acestora că se doreşte sau se

urmăreşte o remunerare a actului medical şi de îngrijire, alta decât cea prevăzută de actele normative

în vigoare, respectiv salariul obţinut pe statul de plată.

(4) În situaţii deosebite, determinate de necesitatea asigurării bunei funcţionări a spitalului, fiecare angajat,

indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupă, are obligaţia de a participa la executarea oricăror lucrări

şi la luarea tuturor deciziilor cerute de nevoile spitalului

Art.65

Respectarea prevederilor prezentului regulament este obligatorie pentru toţi angajaţii spitalului.

Art. 66

Regulamentul intern poate fi modificat sau completat, ori de câte ori necesităţile legale de organizare,

funcţionare şi disciplina muncii în unitate le cer. Art.67

Prezentul Regulament se completează de drept cu orice altă dispoziţie legală în vigoare aplicabilă. Art.68

(1) Regulamentul intern va fi prelucrat cu toţi angajaţii, pe secţii şi compartimente, încheindu-se proces

verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.

( 2) Regulamentul intern se afisează la sediul angajatorului.

Art. 69

Pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a regulamentului intern, prelucrarea se face de

către şeful secţiei (compartimentului) în care acesta se angajează, confirmarea anexandu-se la

contractul individual de muncă

Art. 70

Ocuparea posturilor în spital se va face exclusiv pe bază de concurs, iar salarizarea personalului conform

reglementăriilor legale în vigoare.

50

44

a