MINISTERUL SĂNĂTĂŢÎÎ AL REPUBIJCH MOLDOVA UNTVERSITATEA DE STAT DE MEDICEHĂ ŞI FARMACIE...

MINISTERUL SĂNĂTĂŢÎÎ AL REPUBIJCH MOLDOVA UNTVERSITATEA DE STAT DE MEDICEHĂ ŞI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU

Cafedra EcoHomie, management şi psihopedagogie

Constantin Eţco, Iuliaea Fornea

PRACTICUM LA PSIHOLOGIA GENERALĂ

ChlşinăuCentru! Editorial-Poligrafic Medicina2003

CZU 159,9(079) E-82

Aprobat de Consiliu! metodic central al USMF Nicolae Testemiţanu cu nr. 6 din 18.04.2002

Lucrarea de faţă prezintă o culegere de teste psihologice, cu ajutorul cărora se poate crea o imagine comple?că despre particularităţile persoariei cercetate - despre personaîitatea, intelectul, caracterul, tem- peramentuî lui, cât şi despre reîaţiile interpersonale în grup, familie, îa serviciu etc. Descrierea fiecărui test sau chestionar psihologic este completată cu aprecierea cantitativă şi calitativă a rezultateîor.

In carte sunt incluse o serie de experimente psihoiogice şi însăr- cinări practice (exerciţii, antrenamente, probîeme de rezolvat etc.), care sunt destinate pentru realizarea lucrărilor practice şi de laborator !a psihologie.

'Recemsenţi: Stamatin Otilia - academician a! Acaderniei de Ştiinţe Pedagogîce, iMoscova, doctor în ştiinţe pedagogice, p'rofesor universitar, UPS “ lon'Creangă”Racu Jana - doctor în psihologie, cercetător ştiinţific superior, înstitutnl de Ştiînţe ale Educâţiei.

Redactor: Lidia CăssaCorectori: Aurelia Stratan, Nicoiae BătrănuMachetare computerizată: luiia BritcaruDescrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Eţco, Constantm

Practicum îa psihologia generaîă / Constantin Eţco, luliana For-nea; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae

Testemiţanu. Catedra Economie, management şi psihopedagogie. - Ch.: Centrul Ed.-Po!igr. aî USMF, 2003. - 391 p.

ISBN'9975-945-77-5 250 ex.

159.9(079} .<D CEP Medicina, 2003

ÎSBN 9975—945-7 7—5 Jj ® Eţco C., Fomea lu., 2003

7 r)CUPRINS

Introdocere. Pentrit ce sunt necesare testele'sau uneleinformaţii utile...................................'................Conipartimeniul L Proceseîe psihice cognitive (sfera cognitivă)

1.1 Senzaţiile. Percepţiile..............................1.2 Memoria. Proceseîe mnemice..................1.3 Gândirea...................................................1.4 Intelectul şi inteligenţa.............................1.5 Vorbirea şi comimicarea...........................1.6 Imaginaţia. Creativitatea.......................1.7 Atenţia......................................................

Compartimenîul II. Sfera afectiv-volitivă2.1 Afectivitatea........................... ................2.2 Voinţa.......................................................

Compartimentu1III Sistemul de personalitate3.1 Personalitatea. Structura şî particuîarităţiîe ei

fundamentale. ................'.......................3.2 Ttpologiile personalităţii..........................3.3 Fenorneneîe sbci’al-psihdlogice de manifestare a

personalftăţii....:.......................................

................................................Incheiere....'.................... ...........’..V........•........,:Âneie...'.......... J:................... i... ............Referinţe hi-hliografice

întroducere

Peîscrw ce ssmt isecesare tesîeSe sau unele informaţii utile

Lucrarea de faţă este o culegere de teste şi metodici psihoiogice, care vor. fi de folos fiecăruia dintre noi, rnai aies ceior interesaţi de psihoiogie.

Testeie psihologice au .fost elaborate de savanţi-psihologi români, nişi, cât şi de cercetători străini. Ei pot fi numiţi ciasicii psihologiei practice, deoarece testeie sunt utilizate în toată lumea. Aeestea sunt foiosite nu numai în cercetările ştiinţifice, ci şi în viaţa cotidiană, în primirea coiaboratorilor ia serviciu. studenţiior- în instituţiiie de învăţământ superior, de aite categorii de oameni, care sunt interesaţi de psihoiogie. lată, din aceste considerente, eie sunt interesante şi vaioroase.

Oricare om, chiar nefiind specialist în psihoiogie* va putea fară dificutăţi să ie evaiueze şi să ie utilizeze în rezolvarea unei sau altei probieme. Cei care au stnucturat acest materiai s-au stră- duit să ofere o descriere completă a fiecăiui test, pentru a uşura sarcina ceior, care au în gând să îe apîice.

Dacă Dv. sunteţi psihoiog practic şi cunoaşteţi bine răspunsui la întrebarea “ Pentru ce sunt necesare testeie?’’, puteţi trece sigur peste informaţia aceasta, cât şi peste descrierea detaiiată a sarci- niior şi instrucţiunilor ce vor urma,

In continuare, noi ne vom adresa ia cei care abia au

intenţia să devină psihologi sau doresc să utilizeze aceste teste pentru rezolvarea probiemelor aplicative.

Aşadar, ce poate fi mai interesant pentru om decât omui însuşi?

încă în antichitate, pe zidurile tempielor greceşti gânditorii scriau: “Cunoaşte-te pe sîne!” Chiar şi despre aiţii n-ar fi rău să cunoaştem câte ceva, de exempiu, orientarea sociaîă, intenţiiie, dorinţeîe, gânduriîe, abilităţile inteiectuaie sau comportamentuî ior într-o situaţie sau aita. Doar nu ests un secret faptul că orice echipă, grup, coiectiv, dacă nu doreşte să piardă, trebuie să fie selectate după principiuî compatibilităţii psihoiogice.

Oacă ne întoarcem iarăşi la antichitate, încă medicii antici accentuau: ceea ce pentra unii este medicament, pentru alţii e otravă. Hipocrat nu recomanda, să zicem, colericului şi melanco* iicului unul şi acelaşi remediu pentru'unele şi aceieaşi simptome de îrnbolnăvire. Şi chiar dacă fiecare dintre noi este unic şi ire- petabil, cu toate acestea, există semne după care oamenii pot fi repartizaţi în grupe cu unele particularităţi generalizate.

Pentru ca să înţelegem ce şi de !a cine urmează să aşteptăm, avem nevoie de teste. Fară ele, probabil, îi este greu avocatuiui sau economistuiui, specialistuiui în marketing, managerului şi conducătqrului organizaţiei, pedagogului şi medicuiui, într-un cu- vânt, ceior care lucrează cu oamenii. Putem spune sigur că această activitate şi astăzi este nu atât ştiinţă, cât artă.

Cu toate acestea, trebuie să vă preîntâmpinăm că în pofida simpiităţii aparente, utiîizarea corectă a testelor şi chestionarelor necesită cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi determinate.

Descrierea.şi aprecierea cantitativă şi caiitativă a

rezultatelor anexate la teste este doar o informaţie comprimată din dateîe teoretice şi practice generale, pe baza cărora au fost' create metodiciîe, expenmenteîe psihologice şi testeîe, care vor urma. Be aceea interpretarea unei sau aîtei informaţii poate să vă mire sau să vă dezamăgească. însă nu este excius că veţi. găsi ceva informaţie despre sine, care va fi aproape de adevăr.

Insă nu trebuie să fiţi convinşi de faptul că, verificându-va pe sine pe baza acestor teste, o să găsiţi un răspuns compiet ia între- barea “Cine sunt eu?” Fiţi de acord că nu este posibil într-un termen atât de scurt, depunând eforturi minime, să găseşti răspuns !a o întrebare atât de tainică.

Şi, totuşi, cartea aceasta este foarte folositoare, dacă în serios sunteţi interesaţi de psihoîogie, doriţi să vă cunoaşteţi pe Dvs. înşivă şi pe cei ce vă înconjoară. Aici nu există răspunsuri de-a gata, dar sunt nişte repere pentru a raţiona.

Aceasîă carte poate..de\'eni un puncî de plecare sau inferme™ diar, în fimcţie de fkptuf la ce efapă vă aflaţi, poate fi reper pe calea autoperfecţîpnării şi autorealizării.

Âveţi încredere în forţeie proprii şi în înţelepciunea perso- nală, dar totuşî, în eaz de necesitate, adresaţi-vă specialistuiui- psiholog, convorbirea cu el poate o să vă ajute să lărauriţi punctele contradictorii apărute, să înlăturaţi dubiile, să evitaţi insuc- cesele.:

Nouă nu ne rămâne decât să vă dorim succese în parcurgerea acestui drum îndelungat şi compiicat, însă care este totuşi foarte captivant şi interesant.

' Constantin Eţco, îulkma Fornea

COMPARTIMENTUL L PROCESELE PSIHXCE COGNITÎVE

1,1. SENZAŢIELE. PERCEPpiLEAdnotarea şs conspectarea

1. Ursula Şchiopu, Dicţionar enciclopedic de psihologie, Edit. Babel, Bucureşti,1997.2. Andrei Cosmovici, Psihologia generaiă, Ed. “Poîirom”, laşi,

1996.3. Radu 1. (coord) Introducere în psihologia contemporană. Edit. “S!ncron-Cî.uj,,, 19914. Hayes Nicky; Orrell Sue. Introducere în psihoiogie, Ed.”Âl. Educaţionai” S.A,. Bucureşti, 1997.5. Liviu Filirnon, Psihologia pereepţiei, Bacău, 1993.6. PyonHmTeHH C.JI. Ochobbi oGmen ncHxojioraHH: B 2~x t-T1.- M., 1989 (OmymeHHfl H BOcnpHaTHe: c. 208-300).7. JlypHH A..P. OuiymeHHH h BocnpnîiTHe - M., 1975 (Oinyuţe- HMsr. c. 4-42. BocnpiMTHe: c. 43-110).8. XpecroMaTHH no omymennK) h BOcnproiTiflO

(OeHOMeHbi boc- npiiHTHH: c. 47-57. Pa3BHroe BOcnpHJiTHK h .aeflTejibHOCTb: - M , 1975 c., î47-205; 3Mflei'HKa: cs 275 -281).9. JIorBHHenKO A./ţ ilcHxojioraH bociiphhthh: yHe6HO“MeTOflH- necKoe noco6He cryzţeHTOB (JiaKyjibTeTOB ncHxojîora» roc. yHHBepcHTeTOB. M., 1987 (Tcodhh BocnpHHTHJi: c.ll- 16).10. JiOrBHHeHKO Â.-Jţ ^îyBCTBCHHBie OCHOBH BOCnpHHTHiî npo- CTpaHCTBa - M„, 1985 (HpeflMeT ncnxojiorHH BocnpHsmî:c. 21-34).1 1. MnpaKHH A.H. KOHCTaHTHOCTb H HOJIH(|)yHKHHOHajIbHOCTib BOcnpmiTH». M., 1992.

Teifieie rda'âteloivşi rapoartelor î, Senzaţiile. Caracterizare generală.2. Percepţia. -Repere fundamentaîe.3- Teoria senzaţiiior (după Ananiev B-.G.)4. Organizărea sensorică a omuîui. '5. Anaîîzatoml; Slrtictufa şi fuhcţiiîe îui.6. Sensibilitateâ şi măsurarea ei. Noţiune de praguri senzcfriale.7. Senzăţiiie prdpriorecepfive şi rolu! lor în activitatea

psihoSogica.8 Psihoîogia fiziologîcă. Delimitarea domeniului.9. Dezvoltarea senzaţiilor şi percepţiilor.TO.Ştiinţa. despre mirosurî'(Rait R.H.).11 Percepţia omuiui de către om.12. Particularităţiie fundamentale ale percepţiei.13 ,Legiie percepţiei.14, Percepţia spaţiului, timpului şi a mişcării.15.11uziiîe percepţiei.

Insărcinări practice

METODICA “SENZAŢIA ŞI PER€EPŢL4,,,

Scopul: A demonstra roluî senzaţiiîor şi percepţiiîor în acti-vitatea. cognitivă.

Material: IJn set (compiet) de obiecte nu prea mari.Mersui lucrării; Subiectul experimental închide ochii, lui ise pune în palmă un oarecare obiect (na prea rnare) şi fară să fie pipa.it subiectul răspunde la întrebarea:” Ce puteţi Dv. spune despre acest.obiect?”

Aşa se determihă senzaţiile separate.Apoi cu ochii închişi subsectul pîpăie (sesizează) acestobiect, îşi formează imaginea integrală a obiectului,

răspunzând ia întrebarea: “Ce puteţi Dv. să spuneţi acum despre acest obiect?”.

Aşa se proiectează percepţia şi recunoaşterea obiecîului.

EXPERIMENTUL “ROLUL EXERCITĂRILOR (ANTRENAMENTELOR) ÎN DEZVOLTAREA SENSIBBLITĂŢIÎ PENTRU APREOEREA DISTANŢEI DIN OCHI”

ScopuS: Determinarea hivelului de dezvoltare a capacităţîi deapreciere a distanţei din ochi şi rolui exercităriior în dezvoltarea sensibilităţii pentni această âbilitate.

Mersul .experimentului: Subiecţii experimentali cu ajutorui riglei'înscriu pe foaie o iinie orizontală cu iungimea de 18 cm şi trebuie s-o împartă, Sa ochi, cât se poate de exact, în jumătate.

Este necesar de a repeta experimentul de 3 ori, de a deter- rnina devieriie posibile, exprimându-le prin miiimetri şi a detej- mina eroarea medie. Apoi trebuie de evidenţiat subiec-ţii ia care capacitatea de apreciere a distanţei din ochi este dezvoitată şlab.

Acestor subiecţi li se propune în timp de 5 zile să se exercite în divizarea liniei în jumătate, în fiecare zi reaiizând câte 10 antrenamente şi să determine devierea medie în exercitări pentru fiecare zi în parte.

Pentru iecţia următoare fiecare dintre studenţi pregăteşte o comunicare mică, despre experimenteie efectuate şi rezultatele obţinute. ;. ş •

Sensibilitatea în aprecierea distanţei din ochi poate fi dezvoî- tată, ameliorată în timpul-activităţii, antrenamentelor.

EXPElilMENTUL “DETERMTOAREA PRAGULUIABS0LUT (DE JOS) AL' SENZAŢIÎLOR AUDITWE”

Scopiii: A demonstra varietatea mărimii praguiuî absolut ai senzaţiilor auditive.

Material: Generator de sunete sau un set de tuburi sonore, care oferă. 12, 16, 24, 36, 38, 64 de vibraţii (oscilaţii) într-o se- cundă(l sec).

înainte de a efectua experimentui, studenţii trebuie să-şi amintească mărimea pragului de jos al senzaţiilor auditive, care ia oamenii cu auz normaî variază în limitele de la 16 până ia 20

10’

de osciîaţii într-o. secundă (Isec). Studenţii primesc intbrmaţiidespre destinaţia aparatelor dispozitiveîor utiîizate în experiment.

Mersiil experlmeîîtului: în timpuî efectuării experimentului subiectul se aşază cu spatele la aparat. Tuburile sonorc se aran- jează lângă ureche la distanţa de 5 cm. Prezentarea se începe cu excitanţii subpragali spre cei pragaîi şi de îa suprapragaîi îa cei subpragăîi.

Reziiltaîele experimehtului. se-înscriu în foaia. de răspuns, unde se fixeaza şi puterea sunetului în decibeîi.

Experimentuî dat poate fi efectuat ca demonstrativ, iar apoi, dacă niai rărnâne timp, studenţiîor li se propune să efectueze experimentul singuri.

După finisarea experimenteîor se analizează rezultateîe obţi- riute, pe bază cărora se grupează subiecţii, reieşind din giradu! de acuitate a auzuîui se scot concluziî despre deosebiriîe existente în ceea ce priveşte pragui absolut aî senzaţiiîor auditive cum variază e? în îimiteîe cunoscute.

EXP ERÎMENTUL “IMPORTANŢA’ CONTURULUI O’RIECTULUI PENTRU PERCEPŢIA VIZUALĂ ŞI TACTILĂ" (după metoda lul Foîkelit)

ScopuS: A d'emonstra roîuî factoriîor obiectivi şi subiectivi în procesuî percepţiei.

Material: Câteva şabîoane (modele) create din carton sau metaî, în care ar fi prezente unghiuri. ascuţite şi obtuze; deseneie acestor tipare sunt înscrise pe foi compacte de hârtie (a se vedea figura ’l.)

FigMKt 1Mersul experimentullui: Experimentul este efectuat

•■su.cce- siv cu 4-5 subiecţi. Reaiizarea experimentului cu fiecare dintre subiecţii experimeritali conţine două etape.

La prima etapă subiectul se aşează la masă şi îşi pune în faţă hârtie şi creion.

Apoi pune mâiniie sub rnasă. Lui i se propune să pipăie şab- lonuî pregătit (el nu are dreptuî să vadă figura). Experimentatorul atent îi ia şabîonul şi î! roagă pe subiect să deseneze figura pe hârtie. După aceasta, desenul se ia de ia subiect.

La etapa a doua subiectuiui i se arată tot ace! şabion desenat pe hârtie. Peste un rninut i se ia desenul şi subiectu! este rugat -să. deseneze figura pe o foaie curată de hârtie. Mersul experimentului se înregistreaza în foaia de răspuns.Foaia de răspuns

Fainiliilesubiectilorexperimentaţi

Particularităţile reflectârii

Tactii-motorie VizualăPaiticulari-tăţiieconturului

Particularită- ţile comporta- mentuiui subiectului

Particulari-tăţiledesenului

Particuiari- tâţiie comportamentului subiectuiu

în baza anaiizei datelor experimentale obţinute se îrag con-cluzii:

« în cadrul percepţiei tactil-motorii şi. vizuale, rclul prin- cjpai îi joacă reflectarea corecîă a conturului obiectelor;

» comportamentul şi acţiumie subiectului experimentai în cadrul percepţiei îactil-motorii şi vizuaîe aie aceîuiaşi obiect de- pind de particuiarităţile obiectului dat;

® în decurgerea percepţiei vizuale şi tactile se manifestă par- ticularităţile individuale ale subiectilor experimentali.METODICA “PERCEPŢIA TIMPULDI”

Scopul: A demonstra depende.nţa percepţiei timpului de factorii personals.

Material: Ceas cu cronometm.Mersol iocrărsi: începutul măsurării timpului va fi

indicată cu bătaia creionului în masă. Nefolosindu-se de ceas şi necalcu- Sând subiecţii fixează cu ridicarea mâinii fmisarea intervalului de timp egal cu un minut. Experimentul se va încheia atunci, când ultimui subiect va ridica mâna. In timpul experimentului datele se înscriu în tabel: .

Familiile subiecţilor experimentali

Timpul real(în sec)

Exactitateâ aprecierii timpuîui(E) în procente se determină pentru fiecare subiect după fOrmuîa:

A x 100

dacă A < 60 şi după formula:

( A-60)xl00 Ei = -------------------------------

60dacă A > 60, unde:

A - intervalu! real de timp (în secunde) pentru fiecare subiect experirnental;

E] - mărimea prelungirii subiective a intervalului de

timp. în baza dateîor obţinute se trag concluzii;© în aprecierea 'îimpului fiecare subîect include

particu- iarităţile sale subiective.• Corectiîudinea aprecierii intervalului de timp

depinde de irnportanîa iui pentru activitatea personalităţii.

TESTUL “ CE FEL DE SPIRIT DE OBSERYAŢIE AVEŢI?”

Scopwl: Determinarea capacităţii de dezvoltare a spirituiui de observaţie.

înstnicţiuitea: Răspundeţi la 15 întrebări, alegând ufia din variantele a,b sau c.

ChestionareB testului1. Dv. intraţi într~o organizaţie şi:a) aîrageţi atenţia la faptul cum sunt aranjate mesele şi scaunele;b) atrageţi atenţia la aranjarea fixă a fiecărui obiect;c) privrti ce este atârnat pe pereţi.2. Intâlnindu-vă cu un om, Dv.:a) îl priviţi numai în faţă.;b) pe neohservate Î1 priviţi (examinaţi) din cap până-n picioare,c) atrageţi aîenţia doar la uneîe părti ale corpului (ochi, nas).3. Ce vi se întipăreşte în memorie din peisajul văzut?a) culorile;b) cerul;c) sentimentul bucuriei sau tristeţei, ce î-aţi trăit atunci.4. Când vă treziţi dimineaţa atunci:a) deodată vă aminţiţi ce aveţi de facut;b) vă aminţiţi, ce aţi visat;c) analizaţi ce s-a întâmplat ieri.5. Când vă urcaţi în transportul comun atunci:a) treceţi înainte îară a privi spre cineva;b) examinaţi pe cei care stau alături;13c) schimbaîi o vorbă-dooă cucei care vă sunt mai aproape.6. Pe sîradă, Dv.:

a) priviţi fasadele căselor;b) priviţi transportul;c) examinaţi îrecătorii.7. Când priviţi la vitrină, apoi:a) vă interesaţi doar de ceea ce vă poate.fi de folos;b) priviţi şi !a ceea ce în momentui dat nu vă trebuie;c) atent priviţi fiecare obiect.8. Dacă acasă vă îrebuie să găsiţi ceva, atunci:a) vă concentraţi la locul unde presupuneţi că 1-aţi putea lăsa;5) 'Căutăţi peste tot;c) rugaţi pe altcineva să vă ajute.9. Privind o fotografie colectivă veche a apropiaţilor, prietenilor,Dv’:a) vă emoţionaţi,b) zâmbiţi,c) vă străduiţi să-i cunoaşteţi pe cei din fotografie.10. închipuiţi-vă că v-au propus să jucaţi într-un joc de hazard, pecare nu îi ştiţi Dv.:a) încercaţi să vă învăţaţi a juca şi să câştigaţi;b) re&zaţi ideea peste un timp oarecare;c) nu jucaţi de îoc. .11. Aşteptaţi pe cineva în parc şi:.a) atent observaţi pe cei din jurul vostra;b) citiţi ziare;c) vă gândiţi (visaţi) la ceva.12. Intr-o noapre cu stele, Dv.:a) vă străduiţi să deosebiţi constelaţiiîe;b) pur şi simplu, priviţi la cer;c) în general, nu vă interesaţi de cer.13. Citind o carte, Dv.:a) îftsemnaţi cu creionul îocul la care aţi ajuns;b) puneţi un semn;c) vă bazaţi pe mernoria proprie.14.Despre vecinii, Dv.:a) ţineţi minte numeîe şi prenumele;b) ţineţi minte exteriorul ior;

c) nu-i ţineţi minte deloc.15.Aflându-vă în faţa unei mese deservite, Dv.:a) sunteţi încântat de deservire;b) controlaţi dacă tot e la loc;c) priviţi dacă scaunele sunt la loc.)?relucrarea rezultatelor:

Var./ Intr„-

-a b c1. 3 10 5n>z,.

5 10 3n.

10 5 34. 10 3 5% 3 5 106. 5 3 10n / . 3 5 108. 10 5 39. 5- 3 10 ■10. 10 5 311. 10 5 312. 10 5 3 '13. 10 5 314. 10 3 515. 3 10 5

Aprecierea calitativă a rezultatelor obţiniîte:150.. ... 100 puncte.Sunteţi o persoană cu.un spirit de

observaţie indispensabiî, Permanent aveţi materiai pentru anaîizâ atât a lumii încon- jurătoare cât şi a propriei persoane. Dar această minuţioasă fib trare îogică vă îndepărtează spirituî de romantism personai.

15

U U ' L - U U U L L L L99.. ...75 puncte.

Aveţi un spirit de observaţie destul de dezvoltat, dax uneori aveţi tendinţa de a aprecia lucruriîe subiectiv,

bazându-vă pe in-tuiţie şj pâreriîe personale.

74.. ..45 puncteNu sunteţi prea interesaţî de ceea ce se ascunde după

s>rte- riorul, manierele, comportamentul aîtor oameni, deşi în relaţii nu

aveţî probleme psihoiogice.Mai puţin de 45 puncte.

Nu. vă interesează deîoc gânduriîe şi visuriie celor apropiaţi. Sunteţi prea ocupat de persoana proprie şi în

fîne nu vă ştiţi nicipe sme.

(Când nu s-au cotat unele răspunsuri).

1.2MEMORÎA ŞIPROCESELE MNEMICE

Âdnotarea şi coisspectarea1. Andrei Cosmovici, Psihologia ge-nerală, Ed. “Polirom”, laşi,1996.2. îoan Cezar, Examenul de psihologie:..gândirea, limbajul, mernoria, imaginaţia, Edit. “Studenţească”, Bucureşti, Î996.3. Radu ! (coord). Introducere în psihologia contemporană. Edît. “Sincron”, Cluj, 1991.4 Ursula Şchiopu, Dicţionar enciclopedic de psihologie, Edit. “Babel”, Bucureşti, 1997.5. C. Rădulescu-Motru. Curs de psihoiogie, Edit. “Vox”, Bucu.-reşti, 1996.6. Py6HHnjTeHH C.Jl. Ochobli o6uţeă ncHxojiorHH; B

2-x. t. - T.1,M., 1989 (IlaMHTb: c. 300-344).7 XpeCTO'MaTHfl no o6m,eîi ncHxojiorHH: ncHxojiorHH naMSTH.MoCKBa, -1979 (c. 125-48; 61-75; 155-167; 244-270).8. Şhhu P. OSyqeHHe H.naMîrrb,'Mhhck, 1984 (KjiaccH(J)HKaqHa'BHflOB naMSTit: c. 199-209).9. JIcoHTbee A.H. M36paHHwe xiCHxojiorHHecKHe npoHSBefleHHa:B 2-x t, MocKBa, 1983, T.l (PasBHTHe bhcidhx c|)opM sanoMHHa...........................................................nm: e. 31 -64).10. MexaHHSMbi nawîiTH. PyKOBOflCTBO no ^hshojiothh, JIchhh- rpa^, 1987 (FlaMsm», ee ■' 4>yHKiţHH h CBasib c pa6oToă Mosra: c. 7-20: 3mohhh h peryjiaqH» naM5rra: c. 325-351. HcHxotf)H- 3H0J!0rHt!ecKne acneKTbi'MOayjranHH naMHTH: c. 374—388),11. Hhkojiob H., HemeB-T. 3ara«Ka TMCswHjieTHH. Mto mh sna- cm o.naM>iTH?, MocKBa, 1988 (MexaHH3MH naM»™: c. 67-83).12. BeKicep XI.M. TlcHXHHecKHe ■ npoueccM, T.3, JleHHHrpaft, 1981 (FlaMHTb KBK yHHBepcaji£>HWH HHTerpaTop HCHXHKK: c: 206-262).

Temele referatelor şi rapoartelor1. Memoria. Repere fundamentale.2. Psihoiogia memoriei.3. Mijloace de conducere şi antrenare a rnemoriei.4. Psihoflziologia memoriei.5. Memoria. afectivă şi mecanismele ei.6. Dezvoitarea funcţiilor mnemice şi mnemotehnice.7;,Principiile organizării memoriei omului.8. : Cultura, învâţarea şi memoria. Coordonâre psihologică.9. Psihogimnastica minţii. Dezvoltarea memoriei, atenţiei,

expresiei ernoţionale şi motivaţiei. '10. Tipuriie inemoriei'şi părticularitSţîle ei.11. Memoria şi motivaţia.12. CaraGteiusticiie calitative ale memoriei individuaîe.13. Teoria asociaţională a memoriei.

14. Gestaiteoria memoriei.13. Teoria psihoanalitică a memoriei.16. Legile memoriei şi fapte ale cercetării ei.:17. Particularităţiie. individuale şi dereglările memoriei.18. Patoiogia memoriei.19. Memoria afectivă şi mecanismele ei.20. Antrenarea şi dezvoltarea memoriei.

Insărciiiări pracfkeMETODICA “M.EMORIA INVOLUNTARÂ”

.Scopul: Cercetarea memoriei involuntare.Mersul lucrării: Penîru studierea memoriei involuntare

poate fi folosit experimentul “Recepţionarea informaţiei”. Cu acest scop, după-efectuarea acestui experiment,; sustrageţi atenţia stu- denţilor discutând o anumită problemă timp de 5-10 minute. pre- ventîv cereţi să fie închise căietele, unde au.fost înscrise rezultatele experimentului dat. Apoi pe neaşteaptate se cere ca studenţii să-şi aducă aminte şi să înscrie în orice ordine acele cuvinte, care au fbst cîasificate de ei. Pentni reamintire se oferă 5-7 minute, iar apoi se numără cantitatea cuvintelor amintite (M), se verifică corectitudinea ior, se determină numărui cuvintelor inventate (N) şi se deduce indicele memoriei involuntare:

MI = (M-N) 32 x100%Ânaiiza rezuitaîeior: MI=70% -'nivel foarte înait al

memoriei invoiuntare;MI=51—69% - nivei înalt, mai sus de mediul de

dezvoitare aMi;

MI= 41-50% norma rnedie bună a MI pentru oamenii maturi;

Ml=31 - 40% norma intermediară pentru oamenii inaturi;

MI= 15-30% - nivei scăzut ai IVfl;MI= 10% şi mai puţin - defecte aie memoriei.Analizîiţi întrebăriie:

» De ce este determinata eficîenţa MI?

* Dacă se cerea numai de ascuîtat anumite cuvinte, dar nu de ciasificat, de înscris, eie se memorizau mai bine sau maidificil?

« Au avut ei scopui de a memoriza aceste cuvinte?• Din ce cauză ele totuşi au fost memorizate?

20

Conciuzii: Eficienţa MI se sporeşte dacă persoana iucrează intensiv asupra informaţiei (amalizează, clasifică, înscrie etc.), chiar dacă nu o studiază, conştientizează, învaţă special, dar in- formaţia se memorizează -de la sine pe bază activismuîuî personai al omului.

EXPERIMENTUL “STUDIEREA MEMORIEI 'INVOLUNTASE A CIMNTELOR NEUTKE ŞI A CELOR CU NUANŢĂ EMOTIVĂ”Scopul: Studierea memorizării involuntare a cuvintelor neutre

şi a celor cu nuanţă emotivă.Materiai: 24 de cuvinte: 1. fereastră; 2. tandreţe; 3. nisip,

4. tristeţe; 5. sticSă; 6. artă; 7. piatră; 8. gelozie; 9. plafon;10. dragoste; 11. inesteacăn; 12. muzică; 13. mare; 14.'Trica;15. parte; 16. fericire; 17. entuziasm; 18. peiiculă; 19. framuseţe20. carte; 21. pasiune; 22. duîap; 23. despărţire; 24. nivel.

Mersul experimentului: Experimentatoral ie citeşte subiec- ţilor experirnentali 24 cuvinte diferite şi le propune să le memorizeze selectiv, aranjându-le în minte în două grnpe: în cuvinte neutre şlîn cuvinte cu nuanţă emotivă, apoi să-le înscrie în fbaia de răspuns.

In timpul experimentului subiecţii nu înscriu nimic, doar ascuită,. aranjează şi memorizează cuvintele propuse.Foaia de răspims

Nr. Cuvinle neutre

Nr. Cuvinte cu nuanţă emotivă

11 13 ----2 . 143 154 . 165 176 18 "7 198 209'.. 2110 2211 2312 24

Preîucrarea rezuItateSor:Se apreciază numărul de cuvinte reproduse corect (pentru fiecare gmp de cuvinte aparte), Fiecărai cuvânt reprodus corect i seatribuie lp, apoi se detennină care .cuvinte se memorizează maibine: cele neutre sau cele cu nuanţă.emotivă.

Cn —. cuvinte neutre.

iIiiIIi’HikV

I

21

Ce- cuvinte cu rruanţă emotivă.METODICA “VOLUMUL MEMORIEI EFEMIEKE (DE scurtă DIIRATĂ)”

Varianta A. Materialul numcricScopul: Studierea voîumului memoriei efemere (în baza ma-

terialului cifric).Material: 7 şiruri de numere compuse din 3,4..,9 cifre (în

creştere). ■ . .'Mersul lucrării: Studenţilor îi se citesc şiruri numerice cu

creşterea permanentă a cantităţii cifrelor. După comanda “înscri- eţi” studenţii trebuie să înscrie numerele în ac'ea ordine, în care au fost prezentate.

Şiruri numerice: 439 3953 42731 619473 5917423 98192647 382951746

In cadrui controîului corectitudinii cifreîor memorizate seoferă următorul punctaj:® pentru fiecare cifră reprodusă corect la îocul corect se

oferă câte 1 punct;*■ pentru omitere sau pentra o cîfră incorectă - pedeapsă

•■ 1 punct (amendă);® pentru schimbarea iocului cifrei corect reproduse --

pedeapsă cu 0,5 puncte. Apoi se determină punctajul pentrn fiecare rând.Se stabileşte coeficientul maxim superior manifestat de stu-

dent în oricare din rândurile reproduse. Volumul memoriei efemere (VME= punctajul maxim).

Varianta B. Materîaîul verbaIScopui: Studierea voîumului memoriei efemere (pe baza ma-

terialuluî verba!)Material: 10 cuvinte alese spontan.Cuvintele: dimineată, argint, copil, râu, nord, sus, lămâie,,

pa--har, liceu, pantof.Mersul lucrărîi: Studenţilor li se citesc 10 cuvinte. După co-

manda “înscrieţi” studenţii trebuie să reproducă cuvintele memorizate în foaia de răspuns, în aceeaşi ordine, în care au fost prezentate.

Frelucrarea rezisltatelor:1 v Se apreciază corectitudinea reproducerii cuvintelor me-

morizate.2. Preîucrarea în puncte are loc ca şi la varianta A.

Varianta C. Şiruriîe numerice.Scopui. Studîerea voîumului memoriei efemere (pe baza şi-

rurilor numerice).Material: 8 şiruri numerice, care conţin perechi de cifre (de la

3 până la 10 perechi).Mersul experimesituSui: Studenţilor îi se citesc şiruri nu-

merice. După comanda “înscrieţi” studenţii trebuie să înscrie nu- mereîe memorizate. După.aceasta îaraşi se citesc şiruriie numerice şi numerele reproduse, incorect după ordine şi dimensiune se taie.

Omiterea numerelor în rând nu se consideră greşeaîă.După prezentarea materialului o singură dată, de regulă, se

reproduce şirul dîn 5 numere.Şirurile mimerice: 37 48 95;

24 73 58 4989 65 17 59 7853 27 87 91 23 4716 51 38 43 87 14 9272 84 11 85 41 68 27 5847 32 61 18 92 34 52 76 8469 15 93 72 38 45 96 26 58 83.

Concluzii: VME= 7±2 (cuvinte, 'cifre, numere, părţi de infor- maţii).

Posibiîităţile memoriei de scurtă durată pot fi marite, dacă ‘fragmentele de informaţie” sunt mult mai bogăte informaţional în baza grupării, unirii cifrelor, cuvintelor într-o “parte - chip”integră şi unică.

METODICA “ASOCîAŢIILE”Scopul: Studierea caracterului şi vitezei formării asociaţiilor

prin metoda prezentării unui şir de cuvinte..Timp-Simită: 5 minute.Mersut lucrării: Pentru îndeplinirea primei părţi a sarcinii

experimentatorul îi citeşte subiectului experimental anumite cuvinte. Acesta, ca răspuns îa fiecare cuvânt prezentat, trebuie să numească un oarecare alt cuvânt (primul care îi vine în minte).

iIiiIIi’HikV

I

23

Experiment.atorul, dispunând de un cronometni şi de şirul cores- punzător de cuvinte, fixează timpul necesar reacţiei de răspuns şi răspunsul propriu-zis. Subiectului experimental i se prezintă 20-25 de cuvinte.

Pentru îndeplinirea ceiei de-a doua părţi a sarcinii i se propune un ait şir de cuvînte, la care eî trebuie să răspundă nu în rnod arbitrar, ci ţinând cont de anumite condiţii. De exempîu, i se poate propune să răspundă !a cuvânt prin antonimuî lui sau

24

printr-un sinonirrt sau print-un cuvânt, care se raportă la ce!prezentat ca. o parte faţă de întreg, ca o cauză a efectului etc.

Material:l. Tristeţe. 2. Barză. 3. Mobilă. 4. Ochi. 5. Peşteră.

6. larnă.7. Melodie. 8. Sticiă. 9. Lacrimi. 10. Zgârcit. 11. Munte. 12. Du- rere. 13. Viaţâ. 14. Frumos. 15. Frig. 16. Foaxne. 17. Invidie. 18 Aer. 19 Parte. 20. Roşu. 21. Âscuns. 22. Problemă. 23. Şarpe. 24 Părnânt. 25. Frică.

Prehicrarea dateSor obţinute: Rezultatele se înscriu în ta-bel.

Cuvântul iritant

Perioada latentă (în sec)

Răspunsulsubiectuluiexperiinen

Caracfemjiasociaţiei

:

Se calculeză timpul mediu necesar pentru formarea asociaţiilor după formula:

. * TT-Ch(sec)TM= ----------

Nr. de asociaţiiîn procesu! prelucrării rezultatelor primei părţi a sarcinii

aso- ciaţiile se clasifică. Putem căpăta următoarele tipuri de asociaţii (legături logice):

!. Gen - specie (mobiiă - masă).2. Cauză - efect.3 Parte - întreg.4. Asociaţii din aceleaşi categorii (masă — scaun).5. Predicabve (viperă - veninoasă, iarnă - aspră).6. Prin conxrast(hegra - alb).7. Prin determinarea funcţiei obiectului.(cuţit - a tăia).8. Prin negare (darnic - zgârcit).9. Aprecierea eîementară a cuvântului — iritant

(melodie fmmoasă).10. Răspunsuri - şablon (zgârie-brâ:nză).11. Prin armonie de sunete.12. Adecvate (peşteră - ascunzătoa're) etc.

METOBICA “STUDIEREA MEMORIEIPLASTICE”Scopul: Studierea volumului memoriei plastice (în baza

J

25

fi- gurilor geometrice).Materiai: 10 pătrate, care conţin figuri geometrice.Tlmp-iimită: '20 secunde.

m 3 V O 1

r 3 O ®

Mersiil lucrării: Experimentatoruî le propune subiecţilor în îimp de 20 sec. să privească atent figurile desenate în 10 pătrate.Apoi li se propune să acopere pătratele desenate şi în foaia de răspuns să încerce să reproducă figurile din acele pătrate în aceeaşi ordine, în care au fost prezentate.

Prelucrarea rezultatelor: Aprecierea rezultatelor experi-mentului va avea loc după formula:

Cantitatea răspunsurilor corecte xlOOVMP=---------------------------------------

Cantitatea pătratelor Procentajuî exprimă volumul memoriei plastice.

METODICA MDEOSEBIREÂ MNTME RECUNOAŞTERE ŞIREPRODUCERE”

Scopul: Studierea proceselor rnnemice de recunoaştere şireproducere a materialului perceput (îri baza rnaterialului figural). Timp-Iimită: l'O secunde.

'Ulllllll'llllMlJ 'j

26

MateriaS: 2 desene compuse din diverse figuri.

Mersul Sucrării: Experimentatorul le deinonstrează studenţi- lor un tabeî cu 9 figuri reprezentate (fig.2) şi le propune să

pri-vească atent tabelul în timp de 10 secunde şi să reţină această imagine în mernorie.După aceasta li se propune subiecîilor să acopere primuldesen. Apoi li se arată al doilea tabei cu un număr mai mare defiguri (fig.3).

Subiectu! trebuie să recunoască în fig. 3 cele 9 figuri dinfig.2.

Prelucrarea rezultatelor:Experimentatorul calculează şi ■ înscrie cantitatea

figuriior corect şi.incorect recunoscute.Nivelul recunoaşterii (E) se apreciază după formuia:

E= M-9 +N N -

X o" 1 l ]

/A! .■■■■■

i

! h 1___

i ; V S |

Fig. 2.

1 v 1 » jm

L6 V

3

=» «

1

T T M ~ c

TR A v i

u

V

3 i VFig. 3.

Foaia de răspuns

27

numănji fîgurilor incorect recunoscute, uncie: M - numârui figuriior corect recunoscute.Cei mai optim nivei de recunoaştere este egaî cu

unu, de aceea cu cât rezultatele subiectuiui sunt mai aproape de uriu, cu atât rnai bine la ei funcţionează proceseie de recunoaştere şi reproducere a materiaîuiui intuitiv.

în mod anaiogic pot fi cercetate' proceseie recunoaşterii aitor tipuri de materiiaî - verbai, numeric, din litere etc.

METODICA “CERCETAREA MEMORIEI DE SCURTĂ BURATĂ (EFEMERE)”

Scopul: Determinarea voiumului memoriei vizuaie de scurtă durată şi aiegerea informaţiei utiîe.

Timp-limită: 20 secunde,

Material: Tabelui cu cifre.Tabelul nr. 1

15 39 87 2394 65 79'' 4683 19 M ' 52

Tabelul nr. 2

Mersul lucrSrii: Experimentatorul le demonstrează subiecţ;lor un tabel cu cifre (tab.l) şi ie propune să încerce să memo-

rizeze cât mai muite numere posibiie din acest tabel. Apoi li se cere (peste 20 sec.) să reproducă cele memorizate în foaia dc răspuns a metodicii (tab. 2).

Prelucrarea rexwItateSor:După cantitatea numerelor reproduse corect se face

aprecierea volumului memoriei vizuale de scurtă durată (VME=) Cantitatea maximă de informaţie, care poate fi păstrată îrs memoria efemeră sunt 10 unităţi de materiai. Niveiul mediu: 6-7 unităţi.

METODICA “MEMORIA OFERATIVĂ”Scopul: Cercetarea memoriei operative (pentru subiecţii

ma-turi).Material: 10 şiruri numerice compuse din 5 cifre.Şiruriie numerice:__________

1. 5, 2, 7, 1 ,4 6. 4, 2, 3 , 1, 52 3, 5, 4, 2, 5 7. 3, I, 5, 2, 6.3. 7, 1, 4, 3,

2.8. 2, 3, 6, 1, 4.

4. 2, 6, 2, V3. 9. 5, 2, 6, 3, 2.5. 4, 3, 6, !, 7. 10. 3, I, 5, 2, 7.

Timp-limită: 15 secunde pentru fiecare şir de cifre.Mersul Sucrării: Experimentatorui ie numeşte subiecţilor

primui şir compus din 5 nurnere. Mai întâi el le propune să încer- ce să memorizeze aceste numere, apoi în minte să adune primui

nurriăr cti aî doilea, iar suma obţinută s-o mscrie în foaia de răs-puns; al doiiea număr să-1 adune cu al treiiea, suma s-o înscrie; altreilea cu al patruiea, suma s-o înscrie, ai patrulea cu al cincilea şi iaraşi să înscrie suma. In aşa fel la ei trebuie să se obţină şi să fie înscrise patru sume. Timpui de lucrn asupra unui şir este ae 15 sec. Apoi experimentatorul citeşîe următorul şir numeric. Sirurile se citesc doar o singură dată.

Prelucrarea rezultateîor:Se calculează tiumărul sumeîor determinate corect.

Numărul lor maxim este'- 40.Norma pentru oamenii rnaturi este de ia 30 în sus.

Cheia testului:1. 7, 9, 8,

5.6. 6, 5, 4,

6..2. 8, 9, 6, 7.

7. 4, 6, 7, 8.3. 8, 5, 7,

5.8. 5, 9, 7,

5.4. 8, 8, 7, 8.

9. 7, 8, 9, 5.5. 7, 9, 7,

8.10. 4, 6, 7,

9.

METODICA “CERCETAREA FUNCŢIEI MNEMICE”

(dsipă jruetodâ Berîişfeiri)Scopul: Cercetarea proceselor mnemice de recunoaştere şi

reproducere.Material: Două tabele cu cifre: tabelui mr. 1 şi tabelul nr.2. _ ____ • Tabelul nr1

42 54 76 1928 21 65 1452 29 23 37

Timp-limită: Primui tabel se prezintă timp de 30 sec. Peste 10 sec. se prezintă a! doilea îabel.Foaia tle răspuns. Tabelu! nr„.2

Tabelul nr.59 34 68 76 65

' 21 19' 3? 87 2930 54 14 96 4258 47 28 37 2629 78 23 16 52

Mersui lucrării: Experimentatoru! ie demonstrează

subiecţi- lor în timp de 30 sec. tabeluî nr. 1, ei trebuie să-i privească atent şi să mernorizeze cât mai multe numere posibile.

Apoi ii se propune. sa acopere tab. 1 şi-în foaia de răspuns (tab nr. 2) să încerce să recunoască numerele -din prirnul tabel -şi să le însemne.

Prelucrarea rezultateSor:Aprecierea rezultatelor are loc în funcţie de cantitatea

cifrelor reproduse corect după formula:C= A/Bx 100 unde A -- numărul de cifre

corect reproduse;B - numărul totai de eifre din tabelul corespunzător . (tab. nr.-l).

METOMCA “CERCETAREA PROCESULUÎ DE MEMORARE”

'Scbpul: Studierea importanţei repetărilor separate pentru me......................................................................................morarea întregului, dependenţei memorării de poziţia. obiectuiui în rând.

Materîal: Două şiruri numerice alcătuite din cifre duble.Rândul I: 41; 83; 62; 84; 29; 79; 35; 56; 18; 97.Rândiil II: 17; 58; 21; 73; 49; 92; 37; 85; 14; 68.Mersui lucrăriî: Experimentatorul citeşte subiectului

experimental numerele din primul rând !a un interval de secundă, după care ei trebuie să înscrie ceea ce a memorizat. Apoi experimerita- toru! citeşte de două ori'numerele din rânduMI, pe care subiectul experimental din nou trebuie să ie reproducă în scris.

La stânga de “0” - datele rândului I, la dreapta - a!e rându-

Preiucrarea datelor obtîraute---- - - --------«,—.— a_1 Volurriui memoriei !a o singură citire

Voîumul memoriei ia două repetărij Nr. de

j cifre înj rândul I

Nr. de cifre în rândul I reţinute în raemorie

Coieficentulinemoriei(C,=bl/

Nr. de cifre în rânduî 2(a2)

Nr. de cifre în rândul 2 reţinute în rnemorie

Coieficentulmemoriei(

11ii ■■ La sfarşit se coristruieşte graficul, care va indică dependenţa rnemorării număruiui de poziţia îui în rând.

iui II.

METODÎCA “PICTOGRÂMA SAU OMULEŢIÎ DANSATORI”

Scopuh Cercetarea particularităţilor memorizării intermedia-re şi productivităţii ei, cât şi caractera! activităţii de gândire, nivelul formării gândirii verbal-noţionale.

Metodica poate fi efectuată atât' în grup, cât şi individual. MaîerialuS: O foaie albă curată, un creion simplu şi câteva coiorate, set de 22 cuvinte şi expresii.

Instrucţiunea: (varianta pentru maturi):“Vi se propune pentru memorare un set de cuvinte şi

expresii. Pentru uşurarea însărcinării, imediiat după prezentarea cuvântului sau expresiei voi puteţi face orice reprezentare, care mai apoi v-ar ajuta să reproduceţi materiaiul prezentat. Calitatea desenuiui nu are importanţă.

Ţineţi minte că desenu! acesta voi îl realizaţi pentru sine în scopul uşurării memorizării.

Fiecare imagine o însemnaţi cu număru! corespunzător ordi- nii prezentării cuvinteîor şi expresiilor”.

După instrucţiime, subiectului experimenta! i se citesc cuvinte cu intervalul-limită de'30 sec.

30

L1 I”9 L"B 2 !" înaintea oricămi cuvânt sau' expresii se.numeşte nu-

mărul de ordine, iar apoi se oferă timp penîru reprezentarea lui.

Fiecare cuvânt sau:expresie trebuie rostită clar pentru a evita repetările. In procesul îndeplinirii nu se permite scrierea literelor saia siiabelor de către subiect. Viteza şi calitatea îndeplinirii nu trebuie să-1 deranjeze pe subiectul experimental.Setul de cnviinte şi expresii:

1. Sărbătoare veseiă 12. Bătrânică surdă2. Muncâ grea 13. Război3. Dezvoltare 14. Invăţătoare severă4. Cină gustoasă 15. Om flămând5. Faptă curajoasă 16. Băiat orb6. Boală 17. Bogăţie

7. Fericire 18. Fetită tremurândă8. Despărţire 19. Putere9. Prietenie 20. Minciună10. Noapte întunecoasă 21, Femeie bolnavă11. Tristete 22. Companie veselă

(gaşcă)

Reproducerea materiaiului verbai se realizează de către su- biecţi peste 40-60 minute sau mai mult După ce a trecut timpul necesar subiectului i se prezintă deseneie lui cu rugămintea de a-şi reaminti cuvinteie corespunzătoare, care se vor înscrie în foaia de răspuns.

Interp'retarea rezuîtateîor: La aprecierea rezultatelor se de terrnină numărul cuvintelor reproduse corect în coreiare cu canM tatea generaiă expusă pentai memorizare.

■ Conţinutu! desenelor reflectă bagajui de cunoştinţe şi repre- zentări ale subiectului experimental, particularităţile experienţei îui îndividuale, precum- şi capacităţiie !ui spre absractizare.

Particularităţiie memorării mijîocite se exprimă prin calitatea desenelor prezentate. .

33

Toaîe imaginiie pot fi dasificate în 5 grupe: abstracte, concrete, indicativ-simbolice, de subiect, metaforice.

Desenele abstracte (A) - în formă de linii, nearanjate în nicio imagine cunoscută.

Desenele indicaîiv-simbolice (1) - în formă de semne sau simboluri (figuri geometrice, săgeţi, etc,).

Desenele concrete (K) - bbiecte concrete.Desenele de subiect (S) - obiecte, personaje unite într-o

careva situaţie sau activitate.Desenele rnetaforice (M) -- desene metaforice, de

imagine ar- tistică.De exempht: bucuria se ilustrează printr-un om cu

mâinile-aripi.

La prelucrarea rezuitateior în dreptul fiecărui desen se scrie litera, ce determină grupa ia care se atribuie. Poraind de la pre- dominariţa unei sau altei grupe de imagini, se.face o concluzie despre caracterul procesului de gândire. Dacă subiectul experimental se foioseşte de tipurile de desen abstracte şi indicativ-simbolice, atunci el se atribuie tipului “gânditor”. Aceşti oameni în activitatea de gândire tind spre generalizarea, sinteza inforrnaţiei, au un nivel înalt de gândire absîract-logică.

Subiecţii, la care predomină imaginile de subiect şi metaforice formează grupa de oameni care au gâudiire intuiîiv-plastică, care conştientizează în sine prezenţa capacităţiîor artistice sau care sunt interesaţi (atraşi) de creaţia artistică.

In cazul preferinţei unui grup concret de imagini, putem presupune predominanţa gândirii concret-acţionaîe !a subiecţi, care subînţelege operarea cu obiectele şl raporturile nemijiocit per- cepute, sau aşa-numita gândire practică, orientată.-spre rezolvarea problemelor particulare concrete în activitatea practică.

Primul tip.de gândire este caracteristic mai muît copiiîor (pâ- nă la 10--11 ani), al îl-lea - lucrătorilor din conducere, peda- gogiior etc.

Despre niveîul formării şi dezvolîării gândirii verbai-noţio- nale ne mărîuriseşîe faptul cât de îiber subiectul stabileşte relaţii între noţiunile abstracte' şi imagini în

procesul reprezentări* şi reproducerii cuvintelor după desene.Metodica prezentată are valoare proiecîivă pentru diagnos

........................................................................................ticul unor particularităţi ale personalităţii. Dacă în caîitate de sti- muîi mijlociîori, frecvent sunt foîosiţi omuleţii şi aceştia sunt reproduşi verbal fară dificultăţi, aceasta se poate aprecia ca manifestare a sociabilităţii, dar dacă reprezentarea acestor imagini lipseşte, aceasta va fi apreciat ca un sernn al infantiîităţii îr societate.

După calitatea desenelor se poate determina nivelul exte- nuării subiectului experimental.

1.3. GÂNDÎREAAdnotarea ş’i coraspectarea.

1 Ursuîa Şchiopu. Dicţionar encicîopedic de psihologie, Edit “Babel”, Bucureşti, 1997.

2. Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Edit. “Poîirom”, Iaşi, 1996.

3. loan Radu (coord.). Introducere în psihologia contemporană, Edit. “Sincron”, Cluj, 1991,

4. C. Rădulescu-Motru. Curs de psihoîogie, Edit. “Vox”, Bucu- reşti, 1996.

5. loan Cezar. Examenul de psihoîogie: gândirea, iimbajul,. me~ moria, imaginaţia, “Edit. Studentească”, Bucureşti, 1996.

6. Dinu Mihaî. Comunicarea:reperefundameniaîe, “Edit.ştiinţifică”, Bucureşîi, 1997.

7. Sîanîon, Nicki. Comunicarea, Ed. Socieîatea “Ştiinţa şi Tehni- ca”, Bucureşti, 1995.

8. îleTyxoB B.B. TIcHxojionM MbiuiJieHHH, Hsa-bo MTV, Mock- Ba, 1987 (c.5-88)

9. BHAHHees H.B. rîpnpoAa HHTejureiciyajTbHbix 0C06eHH0CTeH HejioBCKa. MocKBa, 1992.

10.HeTpoB fO.A,; Kyjibrypa MbimjieHna, Hs^-bo MTy, MocKBa, 1990

11.OoHOMapeB il.A. .IIcMxojior™ TBop'HiecKoro MbinuieHHH. MocicBa, 1988.

12. OPJIOB ÎO.M. CaHoreHHoe MtimjieHHe, MocKsa 1993.13. CKOTT^. Cwjia yMa, CaHKT-îleTepc6ypr, 1993.14.Ţhxomhpob O.K. IIcHxojTorHH' MbimjieHHM, MocKsa,

Î984 (c.7-10, 34-106).15.BpymjiHHCKHH A.B., IIojiHKapnoB B.A.

MbiniJieHHe h o6me- HHe, Mhhck, 1990.16.PySHHiHTeHH C.JI. Ochobm o6nţeM nCHxojiorHH B:

2-x. t., T. 1 -MocKBa, 1989 (c.360-400).

35

17. BacH.nbeB H.A., IIonjiy>KHbiHTHXOMHPOBO.K.3MO-UHH H MbimjieHHe, MoCKBa, 1980 (c.20-70).

Temele referaîeSor şi rapoartelor.i. Gândirea - proces superior al cunoaşterii.2.. Operaţii fundamentale ale gândirii.'3. Forme logice fundamentale aîe gândirii.4. Tipuriie fundamentale aîe gândirii. Criterii de clasificare.5. Psihologia gândirii creatoare.6. Gându! ca unitate distinctă a gândirii.7. Etapele procesului de gândire.8. Formarea noţiunilor.9. Mijloace de activizare a gândirii.'10. Gândirea şi. vorbirea. Corelaţiî şi tangenţe.11. Limba ca sistem de semne.12. Limbajul şi comunicarea.13. Eîjristica - ştiinţa despre gândirea creatoafe..14. Psihologia rezolvarii problemelor.15. Psihogimnastica minţii. Ridicarea eficacităţii activităţii men-

OM

Insărcinăfi praciice

METODICA “CONFRUNTAREA .NOŢIUNILOR DUJPĂ VOLUM”

Scopul: De a compara (confrunta) noţiunile după vokim şi a reprezenfă grafic coreiaţia noţiunilor.

Timp-Iimită: 4 minute.Mat'erial: 2 grape de noţiuni.

Noţiunile:1. Marnă - femeie - fiică2. jBărbat — femeie — om

Mersul hicrării: Experimentorul le propune subiecţilor experimentali să compare (confrunte) 2 grupe de noţiuni după volum şi să reprezinte grafic corelaţia lor.

Ulterior studenţii vor corela răspunsurile cu “cheia” experimentului.

Prelucrarea rezuStatetor:Corelarea corectă a noţiuniior este următoarea: femeia, fiica- noţiuni comparabile, identice după volum(orice femeie este fiică), noţiunea “marna” după voium este puţin mai îngustă, subordonată, dependentă de anumite împrejurări (nu fiecarefemeie este mamă).

METODICA “DEFINIREA NOŢIUNILOR”Scopitl: Elueidarea dificultăţilor, ce apar în procesul

definirii notiuniîorTimp-limită: 20 min.

Femeie Bărbat FemeieFiică ! ........X 1 J¥MAMA1.

37

v iHHi Wmm 1 BHB BHH

; r r, r r r r r

38

Material: Uri şir de noţiuni - îermometru, manual, universi- tate pedagogică, bibliotecă, inovator, student, egoist, memorie,artă, bucurie, romb, substantiv, gândire, psihoiogie, morală, colegiu pedagogic etc.

Merstsf lucrării: Experimentatorul le propune subiecţilor ex~ perimentali să defmească oricare 6 noţiuni din ceîe propuse mai sus. Apoi ei anaSizează noţiunile definite, 'sub conducerea experi-mentatoruhii.

Prelucrarea rezultatelor obţinute: Definirea noţiunilor, realizată de subiect, se anaîizeză conform urnaătomlui tabel:

Prelucrarea datelor obţiuuîe:Se consideră şi se fixează de câte ori a fost indicată

culoarea ca semn caracteristic de bază a celor trei obiecte din grupele

13-17.Subiecţii experimentaii (în ftmcţie de numărui de

indicaţii ale culorii ca semn caracteristic general) se împart în patru grupe: Grupa I F (Flexibile) — au numit culoarea ca semn carac-teristic îri toate cele 5 probleme;

Grupa II HF (Hipoflexibiîe) — n-au numit-o singură dată; Grupa III HP^ (Hiporigizi) - n-au numit-o de două ori;Grupa IV R (Rigizi) - n-au numit-o de 3 sau de mai muite

r - - . .....- . _____ . . î aoetm nr. jDefinirea greşită a nofiumlor (tipul greşeliior)

Nr.crt.

Omiterea celei mai apropiate noţiuni degen

Ignorarea

deosebi- rilor

de mod (de tip)

Trecerea' peste cea mai apropia

tă

Inlocuirea definirii noţiunii prin descrierea

“Bate apa ÎÎI piuă”

I. -2.3.4.5..6. --- -------METODICA “INFLEXIBILITATEA GÂNDÎRII”

ori.Rezultatele pot fi incluse în tabel:

Numele de familie, a subiectului experimental

Grapa de obiecte 13,14,15,16,17.

De câte ori n-a indicat culoarea

Din -care 1 grupă fece parte

‘ 1

METODICA “GENERALIZAREA W(PE BA2A MATERIALULUIVERBAL)”

39

Scopuă temei: Evidenţierea particuiarităţiîor gândirii la clasificarea obiectelor (îndepiinită în condiţiile schimbării semnuluicaracteristic, ce stă la baza ciasificării).

Materiai: Un cronometru şi 20 de fişe, pe fiecare din care eredat un grup din 3 obîecte (vezi anexa).

Mersu! isscrărli: Subiectului experimental i se arată pe rând toate fişele într-un interval de timp numai de 15 sec. Ei trebuie să spună (ori să scrie) după ce criteriu sunt grupate obiecteie.

Scopiih Studierea gândirii verbal-logice, a capacităţii de a generaliza, compara, clastfica, anaîiza noţiunile după sens.

Material: 15 rândurî a câte 5 cuvinte.I. 1. vlăguit; 2. îmbătrânit; 3. învechit; 4. mic; 5. uzat. îî. 1. puternic; 2. curajos; 3. viteaz; 4. rău; 5. hotărât.III.1. slănină; 2.frişcă; 3. brânză; 4. îapte; 5. smântână.IV.1. iute; 2. repede; 3. în pripă; 4. treptat; 5. în grabă.V. 1. profund; 2. înaît; 3. deschis; 4. mic; 5. mărunt.

38

VI. 1. frunză; 2. mugure, 3. scoarţă; 4. copac; 5. cioî.VII. 1. casă; 2. cafenea; 3. izbă; 4. bordei; 5. şopron.VIII. I. mesteacăn; 2. pin; 3. eopac; 4,-stejar; 5. brad.IX. 1. a urî; 2. a dispreţui; 3.a se revoîta; 4. a se indigna;

5.a pedepsi.X. 1. întunecat; 2. deschis; 3.- albastm; 4. îuminos; 5. pai.XI. 1. cuib; 2. vizuină; 3. furnicar, 4. poiată; 5. bârlog.XIII. insucces; 2. faîiment; 3. eşec; 4. înfrâingere; 5. emoţie.XIII.1. ciocan; 2. ţintă; 3. cleştar; 4. topor; 5. daltă:XIV. 1. minut; 2. secundă; 3. oră; 4.seară; 5. sutcăXV. 1. succes; 2. biruinţă, 3. reuşită; 4. îinişte; 5. victorie.

Foaia de nîspuns:j Nr. variantei i de

1 2 3 4 5 6 7 O6

9 10

11

12

13

14

15

Total

I.2.3,4.5.

Prelucrarea datelor:1. Analiza cantitativă: Fiecare răspuns corect se

apreciază cu “2” puncte, iar incorect cu “0” puncte. Suma tuturor puncteîor caracterizează niveluî generaîizării.

2. Analiza caîitativă: Se apreciază niveluriîe dezvoîtării gân- dirii verbaî-îogice conform tabelului (pentru maturi cu studii medii).

NiveluriSe dezvoltării gâBdirii verbal-IogiceTabelul nr. 4

crt.

Punctele Nivduriie

Intrebări

39

I 28-30 p foarte înalt

Se comite o greşeaiă2. 22-26p înaît Se comit 2-4 greşeii3.' 16-20 p suficient Se comit 5-7 greşeli.4. 16 şi mai

puţinscăzut Se comit mai mult de 7

greşeli

TESTUL “LOGICA RAŢIONAMENTELOR”

Scopul: Determinarea şi aprecierea formulării logice a jude- căţiîor, raţionamentelor, fînisarea lor prin conciuzie.

Timp-IImită: Pentru fiecare însărcinare se atribuie 12 sec.

Mersui lucrării: Subiecţilor experimentali li se prezintă la auz însărcinăriie. în fiecare sarcină se propun două judecăţi categoriale unite între ele şi conciuzia - raţionamentuî. Unele ra- ţionamente sunt corecte, altele intenţionat incorecte. Este necesar de a determina care conciuzii sunt corecte şi care incorecte.

Material:1. Toate metaleie sunt conducătoare de electricitate.

Mercurui- metal. în consecinţă rnercurui este conducător de eiectricitate.

2. Toţi arabii sunt bruneţi Ahmed este brunet. Aşadar, Ahmed este arab.

3. Uneîe ţări capitaliste - membre ale Aîianţei Nord-Atlantice (NATO) Japonia - ţară capitalistă. Deci Japonia este membru NATO.

4. Persoaneie care se ocupă cu fraude (escrocherii) sunt atraşi la răspundere penaiă. Roman nu se ocupă cu escrocherii. Prin urmare, Roman nu a fost atras la răspundere penală.

5. Toţi studenţii şcoiii superioare studiază iogica. Lupan studiază îogica. In consectnţă, Lupan este student ai şcoiii superioare.

6. Unii lucrători ai direcţiei'a Il-a sunt jurişti. Rotaru este jurist. Aşadar, Rotaru este coîaborator ai direcţiei a Il-a.

7. Toţi cetăţenii Repubîicii Moldova au dreptuî îa muncă. Meinic este cetaţean al Republicii Moîdova. Prin urmare, Meinic are dreptul la muncă.

8. Toate metalele se călesc. Aurui e metai. Prin urmare

41

auruî se căleşte.9. Când plouă acoperişurile caselor sunt ude.

Acoperişuriie caselor sunt ude. Inseamnă că plouă.10.Toţi locuitorii de baştină din Congo sunt hegri.

Muhamed 'e negru. Decî, Muhamed este locuitor al Congouîui.

11.Toţi studenţii anului IH' au îndepliniî norma de gradu! II la pregătirea milit.ară. Sergiu a îndeplinit norma de gradu! II la pregâtirea miiitară. Aşadar, Sergiu este student în anuî III.

12.Unele ţări capitaliste intră în componenţa Pieţei generale. Austna este ţară capitalistă. Austria iniră în componenţa Pieţei. generale.

Prehicrarea rezuStatelor :Judecăţile cu nr. 1,7,8 sunt corecte. Toate celelalte

raţio- namente sunt greşite, incorecte. Dacă îa subiect raţionamenteîe sunt apreciate altfeî, atunci eîe se atribuie îa cele greşite. Aprecierea datelor are ioc pe-bazâ tabeîuîui.

Tabelul nr. 5

Toţi avem atitudini, dar adesea nu ni ie cunoaştem. Acest test vă va ajuta sa descoperiţi care este modul dumneavoastră de a rezoiva problemeîe şi cum sa vă amelioraţi această strategie.

1. Automobiluî Dv. îşi pierde directia. Cum reacţionaţi?

a) sunteţi paralizat de frică;b) tipaţi, dar între timp iricercaţi sa opriţi maşina;

c) - rărnâneţi calrn, acţionând cu sânge rece.2. Când sunteţi în dificultate:a) sunteţi deprimat;b) sunteţi furios;c) vă găsiţi de iucru.3. Cum depăşiţi contuzia creată de ceva neprevăzut?a) nu ştiţi ce să faceţi;b) va concentraţi;c) încercaţi să va distraţi.4. Robinetul de îa baie nu mai funcţionează. Ce faceţi?a) telefonaţi părinţilor;b) chernaţi un instalator; ' •c) încercaţi sa-i demontaţi.

Nr. de greşeli Punctaj • Nivelul caracterului logic0 5 Nivel superior de îogică ai

raţionamen- teîor, rapid “prinde” greşelile în jude- catiîe străine1 4 Nivel bun de judecată îogică

2-3 3 Nivei mediu, uneori se perniit greşeii în judecăţiîe personaîe, nu se “simt” gre- şeîile logice în judecăţiîe străine, compuse

4-7 2 Nivei scăzut de iogică, greşeli logice întâinite des

TESTUL “CE STIL BE REZOLVARE A PROBLEMELGR AVEŢI?”

43

5. Un coieg de serviciu vă reproşează ceva subtil, fară să ridice vocea. Cum reacţionaţi?.a) nu vă daţi seama decât.după un timp;b) va simtiţi lezat, dar nu spuneţi nimic;c) răspundeţi cu o ironie acidă.6. Fiui Dv. cade şi se taie la mână. Ce faceţi?a) începeţi să vă văicăraţi impreună cu el;b) sunteţi înspăimântat, dar îi ascundeţi asta,c) îl linrştiţi şi verificaţi dacă are nevoie de un medic.7. IJn casier de ia bancâ este puţin nepoliticos. Cum pfocedaţi în această situaţie?a) data viitoare veţi schimba foaîa;b) îl puneţi la punct;c) mergeţi imediat să-1 reciamaţi la director.8. Aţi decis să cereţi o creştere a salariului. Cum vă simţiţi imediat după accea?a) un pic stingherit;b) rememoraţi cele spuse;c) beţi un păhărei.9. Vi s-a furat portmonelul în timp ce eraţi în autobus. Ce faceţi?a) nu ştiţi cum să spuneţi acasă;b) faceţî o pîângere la poliţie;c) de acum mainîe veţi fi mai atent.10.Există ceva ce aţi dori foarte mult, dar nu îndrăzniţi niciodaîăsă o faceţi?a) foarte multe lucruri;b) tot ceea ce este cu adevărat nepermis;c) se întâmpiă uneori, dar este numai o chestiune de timp.

PreSucrarea rezuStateSor Pentru fiecare răspuns de tip a. atribuiţi-vă câte un punct, câte două puncte pentru

fiecare răspuns de tip fo. şi câte cincipuncte pentru răspunsurile de tip 'c, calculaţi totalul obţinut.

Interpretarea rezuiîatelor:Dacă aţi obţinut:între 10 şi 16 puncte. Sunteţi confuz: vă consideraţi

un tip siab, fară aptitudini, dar în reaîitate vă este doar teamă de a aîege şi preferaţi să o facă alţii pentra Dv.? Aveţi prea puţină încredere în forţa şi curajul de care sunteţi în stare. Dacă trebuie să vă apă- raţi ideile, va bîocaţi. Amintiţi-vă atunci când vi se pare că nu reuşiţi ceva, că altora nu ie face întotdeauitia pîăcere să decidă în iocul Dv, şi că vă vor sîima mai mult dacă aţi şti să mai spuneţi şi “nu”.

Intre 17 şi 25 puncte. Stilul inconstant: nu aveţi încredere în Dv., în sine pentru că nu reacţionaţi mereu în aceiaşi mod. Vă te- meţi de situaţiiie în care vă simtiţi fragil, dar ştiţi să alegeţi când vă doriţi mult ceva. Aceasta ar trebui să vă sugereze că sunîeţi puţin apatic şi probabil cereţi prea mult de la Dv. Incercaţi să vă analizaţi, fiţi âutocritic faţă de lipsuri şi bucuros atunci când vă comportaţi cum trebuie.

Sotre 26 şi 34 puricte. Stilulfilosofic: sunteţi piin de fantezie şi ştiţi să pianificaţi. Dar uneori faceţi gafe, sunteţi imprecis şi vă lăsaţi sarcinile începute la jumătatea drumuiui, constrângându-i pe ceiialţi să îe ducă la bun sfârşit. Faceti efortuî da a vă îndreptă. îricepeţi cu o listă de cheltuieli pe care să o respectaţi cu stricteţe şlrăbdarea este caîitatea pe care, într-adevăr, trebuie să v-o cu'l- tivaţi.

Intre 35 şi 43 puncte. Stihri pragmatic: sunteţi o persoană cu bun Simţ şi care ştie aproape întotdeauna să înfrunte dificultă- ţile pentru ca vă cunoaşteţi bine limitele. Dar sunteţi mai puţin antrenaţi să rîscaţi. Tindeţi

45

să vă subevaiuaţi, chiar atunci când ştiţi că'aţi putea face faţă. Aşadar, mai muît curaj! Incepeţi să vă impiicaţi, demoilstrândil-vă imaginaţia şi fa.când uneori şi câte ceva nebunesc.

fntre 44 şl 50 punete. Stilulflexibil: nu sunteţi perfect şi nu cunoaşteţi asta, dar ştiţi să profitaţi cel mai bine de capacităţile Dv. Bravo! Nimic nu vă poate opri, aţi înţeles că orice problemă are o soluţie ad-hoc. Chiar şi Dv. aveţi însă momente de teamă şi de îndoială. Sunt semnale care vă indică zonele de real pericol, care trebuie evitate cu atenţie.

TESTUL “SUNTEŢIO PERSOANĂ METODICĂ? “Sunteţi o persoana metodică? Aleatoriu, metodic sau

într-o manieră combinată, cu câte ceva din fiecare stil enunţat? Aveţi şi aptitudini creative?

Parcurgeţi testui următor şi veţi afla încă ceva, sperăm intere sant şi util despre moduî'prdpriu de a' fî, de a vă comporta. Cu atât mai mult cu cât o bună parte din activităţile profesionale se re zoivă prin aigoriîmi, prin proceduri prestabilite. In esenţă/ metoda constituie un factor de facilitare a conduitei şi de creştere a eficienţeî sale.

Răspundeţi cu “Da” sau “Nu” la fiecare din întrebările de mai jos.1. Vă deranjează foarte mult schimbarea pianurilor tacute an~

terior? • ■.. ;2. Preferaţi procedeeie bîne verifîcate în practică altora

maî. atractive, dar însufucient vaiidate?3.. Folosirea repetată a unor metode de iucru, evident

eficiente, vă plictiseşte?

4. Găsiţi repede-prin celelalte iucruri de acasă, de la birou etc.ceea ce vă este necesar pentra rezolvarea sarcinilor (un

dosar,ocarteetc.)?

5. Va faceţi o listă cu ceea ce aveţi de cumpărat înainte de a plecade acasă?

6. Aveţi tendinţa de a abandona lucrările începute atunci când acestea nu sunt impuse?

7. Studiaţi adesea schemele unor aparate electrice, instalaţii etc.

8. Preferaţi raţionamentele logice unor ctrgurnente afective?

9. De obicei, sunteţi punctual la întâlniri?10. Preferaţi o lucrare cu termen de fmalizare nedefinit

uneia cu termen bine precizat?11. Utilizaţi o agendă pentru programarea de principiu a

activită-ţiîor?

12. Consideraţi că metodeie şi procedeele de lucru învăţate până acum va vor ajuta să rezolvaţi toate problemele pe care le veţi întâini în actîvitatea profesională?

13. Abordarea metodica a unei probleme vă împiedică să găsiţi soiuţii inedite?

14. Aţi citit vre-o lucrare despre creativitate?15. V-aţi testat vreodată potenţialul creativ?

Cotarea râspunsurilorAcordaţi câte un punct fiecarei întrebări la care aţi

răspuns confbrm grilei:1. NU; 2. DA; 3. DA; 4. DA; 5..DA; 6.MJ; 7.BA; 8.DA,

9.NU;

47

10. DA; Il.DA; 12.NU; 13.NU; 14.DA; 15.DA.Interpretarea rezultatelor Bacă aţi obţinut: ■0-5 puncte. Sunteţi total lipsit de metodă, fară că

aceasta să însemne ca aveţi un stil euristic-creativ de rezoîvare a problemelor. Cu alte cuvinte, sunteti dezorganâzat sau, dacă preferaţi, cam boem. Explicaţiile pot fi mai multe: fie că nu v-aţi putut forma până acum un stiî riguros de activitate, fie că acest lucru nu vă44

!'».!.” . ..;u;ir '::,i

pîace sau şi una şi cealaltă. Dacă la baza acestei iipse de stil sîă o atitudine profundă, puternică, atunci va trebui să reflectaţi serios. Orice profesie presupune un instrumentar bogat de metode şi proceduri acţiomaie, în lipsa cămia eşecuriie sunt uşor previzibiie.

6-10 puricîe. Sunteţi destul de organizat în activiţate. Ana- lizaţi întrebărila la care nu aţi obţinut puncte: fîe că stiluî Dv. rnetodic de activitate nu este generalizat (îl aplicaţi numai în anumite situaţii), fie abordarea neconvenţidnâla a probîemelor vi se pare o pierdere de vreine. După cum, evident,. puteţi găsi şi o aita expli- caţie a punctajului obţinut. Cert este că aveţi serioase rezerve de dezvoltare în raport cu probiematica pe care o analizăm.

11-15 puncte. Felicitări! Aveţi un stil de rezoivare a proble- meior riguros, metodic, dar şi flexibi! în acelaşi timp. Sunţeţi unul dintre cei care demonstrează falsitatea contradicţiei dintre metoda algoritmică şi spontaneitatea creativă. Aveţi aptitudini pentru a crea Dv. înşivă noi

metode, noi procedee. La egalitate cu alţi factori, aveţi premise serioase pentm succese profesionale.TESTUL LIPPMAN (LEGITĂŢILE LOGICE)

Scopul: De a stabili legităţile îogice ale unui şir, de a determina niveîul dezvoîtărîi gândirîi logice.

Merswl lucrării: Subiecţilor li se propune în scris 10 rânduri cu numere. Ei trebuie să anaîizeze fiecare rând şi să determine legitatea constituirii lui. Studenţiî trebuie să determine (găsească) ’două numere, care ar continua şimî."

Timpul rfezolvării însărcinăriîor se fixează.Foaia de răspuns

ŞirurîSe numerice:■ 1) 2, 3, 4, 5, 6, 78,9 .■2) 6, % 12, 15,. 18, 21. 24,27: 3) 1, 2,4, 8, 16,324)4, 5, 8, 9, ll 13 •. 5) 19, 16, 14, 11, 9, 66) 29, 28, 26, 23, 19,14 :

, ....7) 16,8,4,2,1,0,5_____8) 1, 4, 9, 16, 25, 36 ________________9) 21, 18, 16, 15, 12, 10__________________________10) 3, 6, 8, 16, 18, 36_______________________________

Controiaţi corectitudinea rezuitatelor şi nivelul dezvoltării gândirii iogice după “Cheîa testului”.

Interpretarea rezultatelor:Nr.crt.

Răspunsurile corecte

1 8, 9

49

2 24, 273 64, 1284 16, 17 :5 4, 16 8, 17 0,25; 0,1258 49, 649 9, 610 38,76 .

METOMCA “AJPRECIEREA GÂNDIRIÎ LOGICE”Scopul: Cerceîarea gândirii logice.înstrucţiunea: Subiecţilor experimentali li se prezintă

18 probieme de logică.

Aprecierea rezultatelor are loc cu ajutorul tab. nr. 6Timpui îndeplinirii sarcînii

Cantitatea

Niveluî île dezvoltare a gândirii logice

Pun-

2 min. şi mai puţin 0 Foarte înalt (soperior)

52inin. 10 sec. - 4 min. 30 sec.

0 ■ Nivel bun, mai superior de- . cât la majoritatea

4

4 min. 35 sec. - 9 min. 50 sec.

0 Norrna bună a majorităţii ' oamenilor

3+

4 min. 35 sec. - 9 inin. 50 sec.

1 Nive! mediu 34 min. 35 sec. “ 9 min. 50 sec.

2-3 Nivel scăzut 3-2 min. 10 sec. - 15 min.

4-5 Nivel mai jos de mediu

210 min. -15 min. . 0-3 Viteza scăzută a

gândirii, “rigiditaîe”2+

Mai mnlt de 16 min. | mai mult

Defect al gândirii logice sau grad înalt de supraoboseală

l

46

Fiecare probiemă constă din două afirmaţii logice. Literile din ele se află în anumite relaţii numerale între ele. Pomind de la aceste considerente, trebuie de hotărăt în ce corelaţie se află literele între ele ce stau după linie. Această corelaţie se va nota cu âjutorul semne-lor matematice “>“ , “<“ sau

Timpu! îîidepliniriî se fixează. Aprecierea rezultatelor se face după cantitatea răspunsurilor corecte.

Tabehd nr, 7

1. A e mai mare ca B de nouă ori.B e mai mic ca C de 4 ori

10. A e mai mic ca B de 2 oriB e mai mare ca C de 8 oriC A A C

2. A e mai mic ca B de 10 ori

11. A e mai mic ca B de 5 ori B e mai mare

A C C A3. A e mai mare ca B de 3 oriB e mai mic ca C de 6 ori

12. A e mai mare ca B de 2 ori B e mai mic ca

C de 5 onC A A C-4, A e mai mare ca B de 4 onB e mai mic ca C de 3 ori


C A B C5. A e mai mic ca B de 3 ori B e mai mare ca C de 7


A C A C

Punctele oS

8 7 6 5 4 3 '7 1Număruîrăspunsurilorcorecte

18

17

16

14-15 12-13 10-11 8-9

6-7

5

Materialul de stimul:

51

Scopul: Metodica se utiiizează pentm stabilitatea niveluiui de tnţelegere a raporturîîor logice compuse şi

exprimarea îegă-turilor abstracte de către subiect.

Descrierea: Metodica este compusă din 20 de perechi de cu-

vinte-însărcinări logice, care li se propune subiectuîui să Se re-

1. C < A 10.

A > C2,. A < C 11

.C < A

3. C > A 12.

A < C4. c < A 13

.C < A

5- A > C 14.

A < c6. C > A 15

.C < A

7. A < C 16.

A c8. C < A 17

.'C > A

9. C > A 18. ‘

A > ' CMETQDICA “GÂNDIBEA VERBAL-LOGICĂ. FORMAREA ANALOGIILOR COMPUSE”

16. Â e mai mare ca B de 9 ori B e mai mic ca

C de 12 ori

115. Â e mai mare ca B de 4 ori. B e mai mic ca

C de 3 oriC A ■ C A7. A e mai mare ca B de 6 ori B e mai mare

16. A e mai mic ca B de 3 ori B e mai rriare ca C

A C A C8^ A e mai rnic ca B de 3 oriB e mai mare ca C de 5 ori

17. A e mai mare ca B de 4 ori. ■ B e mai mic

C A C A9. A e mai mic ca B de 10 ori B e mai mare ca

C de 3 ori

18. Ae mai mare ca B de 3 ori. B- e mai mic

ca C de:5 oriC A A CCheîa:

zolve._ Sarcina iui constă-în a determina.care din cele 6 tipuri de re- iaţii logice este prezentă în fiecare pereche de cuvinte. în aceasta !ui o să-i ajute “Cifruî” - tabelul, în care sunt prezentate modeleletipuriior de relaţii folosite şi însemnarea lor prin litere: A,B,C,D,E,F.

Subiectul trebuie să determine relaţia dintre cuvinteîe din pereche, apoi să găsească “analogia”, deci să aleagă din tabe'i “Cifiul” - perechea de cuvinte cu aceeaşi reiaţie logică, iar după aceasta să însemne în rândul cu litere (A,B,C,D,E,F) pe cea care corespunde anaiogiei găsite din tabelul “Cifrul”.

Instrucţinnea: “ în foia de răspuns aveţi 20 de perechi for- rnate din cuvinte, care se găsesc într-o anumită relaţie logică între ele. In dreptul fiecărei perechi sunt înscrise 6 litere, care semni- fică 6 tipuri de relaţii logice. Toate tipurile de relaţii logice şi literele corespunzătoare lor sunt prezentate în tabeiul “Cifrui”:

Voi trebuie mai întâi să determinaţi relaţia dintre şuvintele din fiecare pereche. Apoi să alegeţi perechea de cuvinte cea rnai apropiată de relaţie după analogie (asociaţie), din tabelul “CifruT , ulterior în rândul de litere să însemnaţi acea literă, care corespunde analogului găsit în tabelul "Cifrul”.

Ţimpiil-Hmită: 3 minute.CifrulA. Pasăre - stoî.B. Zmeură - boabă.C. Mare. - ocean.D. Lutoină — întuneric.E. Otrăvire - moarte. ■F. Duşman - adversar.

53

Material:1.

Frică -- fugă

A B C D E F2

.Psihologia ~ ştiinţă A B C D E

FA Corect - adevărat A B C D EF4 Strat - grădină A B C D EF5

.Pereehe -

doiA B C D E F6

.Cuvânt - frază A B C D E

F7.

Vioiciune - indolenţă (moliciune)

A B C D E F8

.Libertate - independenţă A B C D E

F9. Ţară - oraş ABCDEF10. Laudă -- mustrare AB C D E F11 . Răzbunare - incendiere A B C D E F12. Zece - număr A B C D E

F13. Chibzuinţă - zgârcenie A B C D E F14. Capitol - roman A B C D E F15. Repaus — mişcare A B C D E F16. Vitejie — eroism ■ A B C D E F

17 . Răcoare - ger A B C D E F18 . Mineiiină - neîncredere A B C D E

F19. Cântare - artă A B C D E F20. Bucurie - jale A B C D E F

Cheîft raetodicii:] 'l 3 4 5 6 7 8 9 0 il 1

213

14

15

16

17

18

19

20E B F A F A D F C D E B B A D F C E B C

Aprecierea rezultatelor:Noîa, puncteîe 9 8 7 6 5 4 3 2 1Număralrăspunsurilorcorecîe

19

18

17

15.

12-14'

10-11 8-9

7 6

Analiza rezuîtatelor: ' . .Dacă subiectul experimentai a rezolvat corect, fară

mari eforturi toate însărcinările şi a lămurit iogic toate confruntările, ne permitem să facem concluzia că lui îi este accesibilă înţelegerea abstracţiilor şi iegăturiior logice complicate.

Dacă subiectul înţeiege cu greu instrucţiunea şi făce greşeii în confmntare (numai după anaiiza detaliată a eroriior şi ju.de- căţilor), se poate de emis o conciuzie despre “depiasarea” raţio- namenteior, extinderea gândirii, despre voiuntaritate, judecăţile nelogice, difuzare (distribuire), caracter confuz al gândurilor pe fondui înţelegerii îegăturilor logice, despre înţelegerea falsă a anaiogiilor iegăturiior îogice.

Cea lîiai informativă semnificaţie o au judecăţile subiectuiui experimental. Mai des ei întâmpină greutăţi la corelarea dintre noţiunile “răcoare - ger”.METODICA“VITEZA DECURGERIT PROCESELOR lîE GÂNDIRE”

ScopuS temei: Studierea vitezei decurgerii proceseior de gândire (prin metoda completării cuvinteior cu litere omise).

Material: Un cronometru şi 5 rânduri de cuvinte a câte 10 îr fiecare.

Foaia c!e răspims:I II III

p - ng n - t - ră c - r - on 'k - nt c _ p _ 1 b - ! - on

v - ră d - r - re s - f - etm - re V- s - re c - 1 - urăc - să c - î - lă p - e - etcP - nă 1 - m -- tă h - P “ orăs — ră b - n - că t - i - ic

55

p - ră V'

p r I ■

- m - ajs - ns f - g - re r - f - exn ■- rv V- f - r b - r - j

^.......IV V '.s — a — ă r - s - oa - as - i - iă p _ a - e - ăs - . a - e b - e - t - ms - n - t b - î - d - ţes — a ■

—e s - 1 - a - e

C’ _ 1 ._ ă c - ă — i - es - n - t c - b - i. - es — r. — i p - ă - a - ăs - c - ri c - r - b - es - 0 - t m - r - s - e

56

lodepMîiirea temei: subiectului experimental i se propune să completeze cuvintele cu literele omise. Experimentatorul fixează timpul necesar pentnu completarea fiecămi cuvânt în parte şi pentru tot rândul în întregime.

Prelucrarea datelor obţine: 'Rezuitatele experimentului se fixează în tabei.

METQMCA “GÂNDIREA CRI'ATOARE”ScopisS temeî: Sîudierea procesului de gândire creatoare

prin rnetoda elucidării influenţei sarcinilor orientative.IndepSiuirea îemei: Subiecţii experimentali se împart în

două grupe: una - de control şi alta - experimentală.Grupei experimentale i se dă sarcina să formeze 4

triunghiuri identice din 6 chibrituri. Membrilor grupei de controi li se propune să distribuie pe o suprafaţă limitată nişte cutii de ţigarete (sau chibrituri). Suprafaţa dată trebuie să fie puţin mai mică decât ar fî necesară distribuirii exacte a cutiilor. Imediat după rezolvarea acestei probleme subiecţii experîmentali din grupa de control primesc însărcinarea grupei experimentale.

Când subiecţii experimentali din grupa de control se vor stră- dui mult să rezolve problema cu chibriturile, punând !a îndoială corectitudînea metodei alese pentru soluţionare (dar nu vor pierde interesu! de îucru) li se va propune să rezoive cealaltă problemă - să aranjeze pe suprafaţa limitată cutiile. Fiecărui subiect din grupa experimentală, care va rezoîva această problemă, i se va propune din nou să îndeplinească

Nr.crt.

Timpul necesar pen-tracompSefarea coviiîteîor di« rândurile date

CuvinteSe dificile pentru siibieetu! experimental1

IIIIIIV.V.Pentru fiecare rând se construieşte un grafic al timpului necesar pentru găsirea iiterilor omise din cuvinte.

prima însărcinare.Prelucrarea dateîor obţinute: în procesul verbai se fixează

timpui rezoivării unei sau altei probleme de către fiecare subiect experimentai. Se fixează exact timpul folosit de către memb'rii grupei experimentale în rezolvarea fără succes a primei probleme, până la soluţionarea celei de-a doua, precurn şi timpul rezolvării aceleaşi probleme, după soîuţionarea celei de a doua însărcinărs

Scopu! temei: Observaţii asupra formării noţiuniior artif’cia- !e prin metoda stimulării dubie.

Materia! necesar: IJn complet de fişe, pe care sunt reprezentate diferite figuri geometrice. Pe partea opusă a fişeior sunt scrise îmbinări de litere fără sens (vezi anexa).

Realizarea temei: Experimentatorul îi propune subiectuiui experimental să evidentieze din seria de fişe o combinaţie con- eepută de figuri, împărţindu-le în câteva gpupe, folosindu-se uneori de cuvintele fară sens înregestrate pe partea opusă a fişei: figuriie care aparţin aceleiaşi grupe sunt marcate prin aceeaşi inscripţie. Este foarte important a-i cere să apeîeze cât mai rar la partea adversă a fişei.

Âstfeî în faţa fişei subiectului experimentai stă sarcina de a formuia noţiuni artificiaie, foiosindu-se de două şiruri de stimu-

lenţi, din care unul îndeplineşte funcţia obiectului, asupra căruia eîndeplinită activitatea lui, iar ceiălalt - flincţia semnelor ce orga- nizează această activitate.

'Prelucrarea- datelor obţinute: In procesui lucruîui experimentatorul înregistrează:

■I) fiecare evidenţiere (greşită sau corectă) a grupelor de

Grupele Nr. subiec- ţilor expe-rimentali

Au rezolvat prima problemă

Au rezolvata H-a

proble

Raportul dintre nr. subiecţilor cc au rezolvat 1 prob. şi nr. celor, care au rezoivat a Iî-a problemă

în totai

în %

în totai

!n %

ExperiraentalăDe controiMETODICA “DEZVOLTAREA GANDÎRII”

58

figuri;2) de câte ori, verificându-se, subiectu! experimental s-a uitat pe.partea adversară a fişei;3) pe baza căror semne a separat el grupeie de figuri.Datele obţinute se înscriu în tabel:

Seriile fişelor

Nr. de ordine a! alegerii grapeior de figuri

Numărul de autoverificări

Semnele pe baza cărora. s-au ales grapele de fîguri

La sfarşit se alcătuieşte graficul, ce reflectă procesui formării noţiunilor arţificiaie de către subiect. (Semnul “0” reprezintă evidenţierea corectă a grupelor de figuri, evidenţierea greşită).

Procesul formării noţhmilor artificîale de către subiectNumărui de autoverificări

59

1.4. ÎNTELECTUL Şî INTELIGENŢA

Adnotarea şi eonspectarea1. Ursula Şchiopu. Dicţionar enciclopedic de psihologie, Edit. “Babel”, Bucureşti, 1997.2. C. Rădulescu-Motru. Curs de psihologie, Ed. “Esotera”, Ed. “Vox”, Bucureşti, 1996.3. Radu Ioan. Introducere în psihologia contemporană, Bucu- reşti, 1990.4. Sillamy Norbert, Dicţionar de psihologie, La Rousse, Ed “Univers enciclopedic”, Bucureşti, 1996.5. Chicoş Eugen. Verificaţi-vă inteligenţa, Ed. “Niculaescu", Bucureşti, 1997.6. IIjiajKe >K. HcHxonorniî HHxejuieKTa. B kh.: H36pa.HHbie ncn xojiorHHecKHe xpyjiH. MocKBa, 1969.7. CKOTT J\. Cnjia yMa. CaHKT-HexepGypr, 1993.8. THXOMHPOB O.K, ricHXOJiorHH MbimneHHH, MOCKB3,; 1984 (c.98).9. Mejixopn F., MejixopH X.f. FCHPWMH He poacAaiOTca 06- mecTBp h cn0C06H0CTii MejioBeKa: KiiHra ^jih yHHTejia. MocKBa, 1989. (Mto TaKoe HHTejineKT: c. 13-21; 33-37; 50-82; 110-135).10. OSyxoBa JI.<Î>. KoHuenuHa }KaHa Ilnaxce: 3a H npoTHB, MocKBa, 1981 (IiHTejuieicr h • .qpyrne ncHXHHecKHe■ nponeccw c. 109-134).11. OflapeHHbie jţeTH, MoKBa, 1991 (CTpyicrypbi HHTejuieicra. Mo^ejib FHJic})opaa: c.216-220).12. PySHHiiiTeHH C.JI. OcnoBbi o6men ncHxonorHH (Cepnji «Macrepa ncHxojiorHH»), H3zi-bo «IlHTep». CaHrr-ITeTepc6ypr', 2001 (HHTejuieKT: c. 102-124).

Temele referatelor şi rapoartelor1. Ce este intelectul?2. Intelectul şi raţsunea.3. Conceptul de “inîelect”. Structura intelectului. Modelul lu: Ghilford Dj.

• liKAlS'""! ţ&et::v J ţ

60

4. Puterea minţii (Tihomirov O.K.).5. Intelect şi inteligenţă.6. Personalitate şî inteligenţă.7. Personalitate, inteligenţă şi creativitate.8 Inteiectuî şi procesele psihice ale cunoaşterii.9. Copii supradotaţi.10.înteligenţa - aptitudinea generală a cunoaşterii.11.Testele la inteîect şi coeflcientul întelectului.12.Coreiarea dintre coefîcientul inteîectului şi succeseîe vieţii(reuşita) .13.Factorii, condiţiile şi faptele dezvoltării inteîectuîui.14.intelectuî şi dezvoltarea aptitudinilor.15.Psiholingvistica. Aspectul genetic aî limbii şi gândirii (JanPiaje).isisărciBăr! practice TESTiJL “LOGIC SAU SUPRANATIJRAL”

Percepţia este influenţată de trei mari categorii de factori: obiectivi, dependenţi de caracteristicile obiectului sau fenome- nuîui perceput, subiectivi (psihologici) şi conjuncturaîi (situaţio-naîi). ■In categoria factorilor subiectîvi (psihologîci) intră o muîti-tudine de variabile aîe celui care percepe: interese, motivaţii, atitudini, nivel de cuîtură, particuîarităţi aîe sistemului cognitiv (ri- gid, dogmatic, flexibil, complex, sirnplist etc.). Atunci când obiec-tuî (feriomenul) perceput sau despre care suntem informaţi este eî însuşi insuficient eîucidat teoretic sau când este prezentat, după caz, într-o manieră obscură, senzaţionaîă, atunci posibiîitatea interpretării saîe corecte devine şi mai dificiîă şi foarte sensibiîă.

Dv. ce tip de sistem cognitiv aveţi?Cum priviţi şi interpretaţi fenorneneie ciudate, bizare, inex-

pîicabiîe sau ceî puţin prezentate ca atare?Parcurgeţ? testul următor şi veţi obţine o serie de răspunsuri

interesante - şi, sperăm, utile - la întrebările sus-menţionate.

i. frilijî.u'iS ” ^

61

]. Vă place să discutaţi despre întâmplări stranii, ciudate, inex- plicabile?a) Da.b) Nu.c) îmi place, dar sunt destul de sceptic în ceea ce priveşte auten- ticitatea ior.2. Când povestiţi despre lucruri neplăcute, întâmplate altor persoane, obişnuiţi să bateţi în lemn?a) Da.b) Uneori da, uneori nu.c) Nu.3. Vă este teamă de număruî 13?a) Nu.b) Da.c) Nu îrni este teamă, dar încerc să evit acest nurnăr (camera de la hotel, un tichet sau un bon cu acest număr etc ).4:’ Aveţi număru! Dv. norocos?a) Da.b) Nu.5. Vă citiţi cu ?-eguiaritate horoscopul?a) Nu.b) Da,6. Aţi consultat prezicători, ghicitori în palmă sau în cărţi?a) Destul de des.b) Rareori şi numai din pură curiozitate.c) Niciodată'.'7. : Aţi arancat vreodată o rnonedâ într-o fântână a dorinţelor, de exemplu în Fonîana di Trevi dir; Roma?a) Da.b) Nu" am avut ocăzia, dar aş face acest iucru.c) Nu, deşi am avut (chiar dacă aş avea) ocazia.

8. Aţi încercat ca înaintea unei decizii importante să “sondaţf’destinui dând în cărţi?a) Nu.b) Uneori, dar numai în giumă.c) Destul de des şi am ţinut seama de ceea ce mi-a “ieşit”.9. Aveţi o zi ghinionistă?a) Nu.b) Da. .10. V-aţi schimbat planurile din cauza unui vis?a) Da, de câteva ori.b) Nu, niciodată.c) O dată sau de două ori.11. Aveţi un taîisman, un obiect purtător de noroc?a) Da.b) Nu.12. Aveţi şi. a!te inodaiităţi asemănătoare de a interpreta sau dirijaevenirnenteie care vă privesc?a) Da.b) Câtevac) Nu.Cotarea răspunsurilor

Jntrebarea

I 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11 12a .2 2 0 2 0 2 2 0 0 2 2 2b 0 î 2. 0 2 1 1 1 2 0 0 1c 1 0 i - - 0 0 2 - 1 - 0

înterpretarea rezultatelor Dacă aţi obţinut:Intre 0 şi 4 puncte. Sunteţi o persoană raţională,

logică la modul absoîut. Nu aveţi nici un fel de superstiţii, căutaţi întot- deauna explicaţia riguroasă a tot ceea ce vă înconjoară sau vi se întâmplă.

Sunteţi Ynsă sigur că aţi răspuns cinstit ia toate întrebările testului?

58

Oacă răspunsul este Da, vă mai adresăm o întrebare: în ce re- laţie vă aflaţi cu fenomeneîe acceptate de comunitatea ştiinţifîcă, de exempîu'cele parapsihoîogice, care sunt încă incomplet expli- cate?

îmtre 5 şi 10 puncte Sunteţi o persoană practică şi eficier.tă într-o profesie în care faptele şi cifrele sunt mai importante decât orice altceva. Acordaţi însă drept de existenţă şi unor fenomene senzaţionaîe., neobişnuite, dar dintr-o poziţie de circumspecţie metodoîogică - eîe există, dar încă nu ne. putem. pronunţa asupra îor. Oricum, puteţi face disfuncţia între neobişnuituî şiiinţific superstiţie sau,şarîatania publicistică. Sunteţi un virtuaî adept parapsihologiei.

Intre 11 şi 16 puncte Sunteţi un amestec interesant de se.-,- ticism şi flexibiîitate în interpretarea fenomeneîor neobişnuite., . superstiţiiîor etc. şi în incîuderea îor în experienţa personală. Scepticismul Dv. provine nu din respingerea fenomenelor rt:: pective, ci din dificuitatea corelârii îor, din discrepanţa care vi se pare că rezuîtă, din confruntarea acestora cu experienţe ante- rioare, Cu aîte cuvinte, sunteţi un adept, un susţinător a tot ceea ce este neobişnuit,bizar, inexplicabil, numai că încercaţi să puneţ; d oarecare ordine personaîă în această categorie de fenomene.

Până aici nimic deosebit, pentru că există muîte persoane ct: atitudini şi concepţii simiîare cu ale dumneavoastră. Atenţie însă'1 Aveţi tendinţa ca în pîanificarea şi execuţia unor activităţi perso ■ nale să ţineţi seama mai mult de semnifîcaţii ascunse, de super:- ■■ ţii decât de criterii îogice şi clare. Pe termen lung, o astfeî de sîn! tegie este cert faîimentară.

înitre 17 24 puncte. Sunteţi un adept. 'total, un pasionatchiar, aî straniului, aî neobişnuituîui şi aî superstiţiilor de orice fei. Vă îăsaţi dorninat de acestea din urmă, vă ghidaţi activitatea aproape excîusiv în funcţie de semnificaţia lor. Pentru Dv. Para- psihoîogia, astroîogia, chiromanţia, magia

etc. sunt aspecte, faţete aîe aceîeaşi reaiităţi din “zona crepusculară”. Lucruriîe însă nu stau deioc aşa, dar pentru a ajunge şi personaî îa această con-

59

f f 1 f ' f f

65

ciuzie este necesar un mare efort de voinţă, de înformare rigu.~ roasă şi de analiză critică a refeririior la fenomenele menţionate.în caz contrar, s~ar putea să deveniţi o persoană din ce în ce maiîneficientă şi dezaprobată.

TESTUL “INTUITIV SAU RAŢIONAL?”

Intuiţia este, înainte de toate, o experienţă personală, o ilu- minare bruscă, o informaţie apărntă spontan nu se ştie de unde şi cum, o certitudine inîerioară difici! de comunicat.

îri dicţionare intuiţia este defînită astfel:- o percepţie rapidă şi spontană a unei informaţii, fără

atenţie conştientă sau raţională;- o forrnă de cunoaştere imediată, clară şi directă sau o

capacitate de a cunoaşte, care nu recurge nici la deducţie, nici la raţionament;.

- o cunoaştere înăscută sau instinctivă aşa-numitul fler sau al şaselea simţ, care permite simţirea şi ghicirea lucrurilor;

■ un fel de simpatie cu obiectui cunoaşterii (H.B. Bergson);

- faptui de a găsi o soluţie sau de a obţine un rezultat folosind minimom de informaţii care, în mod' obişnuit, nu sunt necesare (definiţie operaţîonaîă);

- o fttncţie de explorare a neCunoscutului, care presupune posibilităţi şi implicaţii aparent dificil de surprîns (C. Jung),

După Jung, inconştientul colectiv şi arhetipurile sunt concepte utile pentru înţeîegereâ intuîţiei. Inconştientul colectiv este “ansamblul informaţiilor reaîe sau imaginare transmise din generaţie în generaţie de grupuri de oameni din timpuri străvechi. Este o parte a psihicului care se

66

distinge de inconştientul personal prin faptui că nu este o achiziţie personală”.

Arhetipurile sunt “imagini şi oscilaţii de informaţii provenite de la inconştientu! coieciiv, care se exprimă prin mituri sau legende şi influenţează reprezentarea simbolică şi funcţionarea gândirii”.

Pentni Jung, “intuitivii” au “capacitatea de a percepe în eî înşişi arhetipurile şi de a extrage de aici anumite date pentru înţelegerea a ceea ce se petrece în lume”.

Vă propunern un minichestionar pentru evaiuarea capacităţî» Dv. intuitive, elaborat de Michel GifFard (Deveioppez votre intuition et celle de votre equipe, ESF editeur, Paris, 1992).

lată câteva întrebări care solicită răspunsuri binare. Pentrn fiecare întrebare aiegeţi răspunsul “Da” sau “Nu”; rezultatui globa! va conduce ia o măsurare cantitativă a întuiţiei Dv.

1. In generai aveţi o bună vedere de ansambiu şi acordaţi puţină atenţie detaiiilor?

2. Vă plac fapteie precise şi cifreie?3. Vă piace să jongiaţi cu idei sau teorii?4. Se spune adesea despre Dv.: “nu este

un om grăbit, presat de timp”?5. Inovaţiile şi ideile bizare vă pasionează adesea?6. Aveţi nevoie de muit timp pentru a

răspunde la întrebările care vi se adresează?7. Maii curând sunteţi idialist?8\ Vă place să vă lămuriţi' incertitudinile

şi vă înlăturaţi ambiguităţile?9. Adoptaţi cu uşurinţă puncteie de vedere aie

ceiorlaîţi?10. A.veţi puţină încredere în forţele proprii?11. Nu vă pîace să fiţi deranjat în proiectele Dv.?12. Chiar dacă aveţi îndoieii, căutaţi să

vă apăraţi punctul Dv. de vedere?

13. Sunteţi sensibil ia ceea ce se întâmplă în juruS Dv. şi la zvonuri?

14. Sunteţi rnai curând lacom decât pofticioş?15. Ştiţi ce este acela un kvan?16. Sunteţi nonconformist?17. Rareori vă amintiţi visele?18. Sunteţi ambiţios, uneori chiar arivist?

19. Când aveţi un moment liber, profiîaţi de el ca să văpuneţi la curent cu noutăţiie din ziare şi reviste?

20. Cunoaşteţi câţiva oameni intuitivi?21. Vă entuziasmaţi uşor de ceva nou?22. înţelegeţi utilitatea acestui chestionar?

Cotarea şi interpretarea- răsponsurilorSocotiţi câte un punct dacă; aţi răspuns cu “DA” la

întrebările: 1,3,4,5,7,9,13,15,16,21,22 şi cu “NTJ” la întrebările: 2,6,8,10,11,12,14,17,18,19,20.

Dacă aţi obţinut mai mult de 15' puncte, folosiţi mai mult intuiţia în activitatea Dv. de altfel, ştiţi acest lucru şi avem impresia că nu v-a piăcui acest test.

Dacă obţineţi între 11 şi 15 puncte, utilizaţi ambele moduri de gândire, intuitiv şi raţional, cu preferinţă pentru cel intuitiv.

Dacă obţineţi între 6 şi 11 puncte, de asemenea, utilizaţi ambele moduri de gândire, ituitiv şi raţional, dar cu preferinţă pentru gândirea raţionaîă.

Dacă obţineţi mai puţin de 6 .puncte, de obicei, nu aveţi încredere în intuiţia Dv. :Şi aveţi dreptate, deoarece nu este

61

68

prea bine construită, dar ar fi momentul să vă propuneţi şi dezvoltarea acestui nivel de gândire, cel intuitiv. "

TESTUL “CARE ESTE FORMA D:V. DE INTELIGENŢĂ?”

Scopui: De a determina forma de inteligenţă, gradul de per- fomanţă a gândirii verbal-Iogice.

Materiaî: 40 deîntrebări, 5 exemple.Timp-f imită: 30 minute.

Foaia de răspims

1. Adăueati cifra care lipseşte:2; 5:

8: II ...2. Subl

iniaţi cuvântul care nuse

înscrie logîc în seria: casă; coiibă; cabană; birou; castel3. Găsi

ţi cifrele care lipsesc:7;

10; 9; 12; 11; ...;4. Din

aces

te grupuri numerotate care intră în pătrat? Scrieţi cifra în pătrat.

6. Adăugaţi cele două cifre care lipsesc:6; 9; 18, 21; 42; 45;...;

.

70

7. Subliniaţî. termenul irripro- priu:Jupiter; Apolîo; Marte;Neptun; Mercur

8. Care din cele

şase figuri nu ■ merotate trebuie să fie pla sate în pătratui g.o|? Puneţ»1

numărui în pătrat.

OG ooo Ooo1 2 3

oooo oo Ooo o4 5 6

OQ1

OO'ooo o00ooooooo

o o o

)0)0

oo

5. Subliniaţi termenui impro- priu:

leu; vuîpe; girafă; hering;

cctme

2 . 3\

V

: r r r r r n n r r n r

9. Care din cele şase figuri numerotate trebuie să fie pla- ; sată în pătratui gol? Puneţinumăml în pătrat.

12. Adăugaţi cifrele care lip-sesc:

16 15 17 -. . .. 1432 33 31 34

IXI 0

©4

10. Adăugaţi cifra care lipseşte:

14. Găsiţi terminaţia comună a tuturor cuvintelor care încap cu iiterele înscrîse aici pe vendcală:M TSc + (.. .)z p

15. Subiiniaţi termenul impro- priu din secvenţa următoare:hering; balenă; rechin; 1.

Subliniaţi figura improprie baracuda; monmdin secventă:

13. Adăugaţi secvenţei litera următoate:E; H; L; O; S...

. J

0,0

A®.o

16. Adăugaţi cifra care lipseşte: 18. Scrieţi cifra care lipseşte:2 5 74 7 5

4 6 9 l'

7 10 15 1i.

19. Scrieţi cifra care lipseşte:

13

17. Care din cele şase figuri numerotate mai jos trebuie să fie plasaîă în pătratul gol?

Puneţi număruî în pătrat.

20. Adăugaţi cifra iipsă: 716 9

5 21 169 ... 4

f . n \ «oA 4

(fH «e>

66

LJ! L_I L_! L_î L_f L_^ L-i !—^

21. Din figurile numerotaîe,care este cea ce poaîe intra înpătrat? Scrieţi-i numărul în pătrat:

23. Adăugaţi secventei litera

următoare:A; D; H; M; S ...

24.Subliniaţi figura improprie în secvenţa:

25.Adăugaţi numărul care lipseşte:

22. Găsiţi terminaţia comună a

tuturor cuvintelor care încep cu iiterele înscrise mai jospe verticală:

SMCeGrP

c84

81

i..881

412 1

18

9 11

26. Adăugaţi secvenţei litera care lipseşte:

K; N, H P; T; L _ I; N; ...

27. înscrieţi cifra care tipseşte:

8;17; 512;...16

10;11;9

4 5

28. Care din cele cinci fiRiiri numerotate îrebuie să fie piasa- tă în stpaţiui liber? Puneţi nu- mărui în spaţiul corespunzător.

30. Adăugaţ’ secvenţei îitera următoare:N; Q; L; S; i; U ...

31. Adăugaţi cifra care iipseştc:

7 9 5 114 1512 713 8 11...

32. Subliniaţi oraşul care nu are ce căuta în secvenţă: Waschington; Londra; Paris; New York; Bonn; Ottawa33. Care din ceie 5 figuri numerotate trebuie să fie plasaia în spaţiui iiber?

Puneţi ttumâ/;.. ': în pătrat.

29.- Care din ceie cinci figuri numerotate trebuie să fie pla-sată în spaţiul liber? Puneţi nu- mărui în spaţiui corespunzător.

3 4 5

4 5

. Adăugaţi cifra care lipseşîe:

A F J I

D c G L

9 A

35. Adăugaţi fiterele care lip- 38. Adăugaţi secvenţei litera sesc: următoare:

A; D;' A; E; A; G; A; I; A; M; A

39. Care din ceie 5 tiguri nu- . merotate corespunde căsuţei■ goale? Inscrieţi numărui în că-

56. Adăugaţi cifra care lipseşte:' suţă. 8; 10; 14; 18; ...;

34;50: 66

\i37. Care din cele 6 figuri numerotate trebuie să fie piasată în spaţiui iiber? Puneţi numărui p-^j ^Tj

40. Adăugaţi cifra care iipseşte: 2; 7; 24; 77; ...

Â

RăspunsuriNu putem să fumizăm cititoruiui o estimare a

coeficientului intelectuai după numărui răspunsuriior corecte. Tabloui notării

68

69

rezultatelor pe care îl oferim este, deci, o adaptare, în funcţie de rezultatele puse îa dispoziţie de propriu! nostru grup de subiecţii, fiind subînţeies faptul că folosim aici cuvântul” inteligenţă”sub aspectul său de spirit rnetodic.

Lista răspunsurilor bune care urmează permite să notaţi cu un A răspunsuriie adevărate şi cu un F - răspunsurile false. Posibil unele din răspunsurile Dv. vă par justificate, chiar dacă nu con- cordă cu soluţiile oferite aici. Acceptaţi ideea că acest chestionar a fost întocmit pornind de la modul de a gândi a! majorităţii oamenilor.

1 .14 (cifrele cresc din 3 în 3)AF ■'2. Birou (nu locuieşti într-un birou)AF3. 14 şi 13 (există două serii alternate care cresc din

doi în doi)A • P13.3 (grupările de cercuri sunt descrescătoare, ca

număr de eiemente, în ambele directii)AF5. Hering (este singurul peşte într-o serie de

mamifere)AF6. 90 şi 93 (pentru a forma seria în'mod altemativ se

adaugă 3 şi se înmulţeşte cu 2). Astfel:45x2=90 şi 90+3=93AF '7. Apollo (e un nume de zeu grec printre nume de zei

romani)AF8. 5 (figurile se micşorează de la stânga la dreapta).A

70

F •9. 3 (fiecare linie conţine un cerc, un pătrat şi un

romb; dia- metrele sunt alternativ verticale şi înclinaîe. Figura care iipseşte trebuie să fie, deci, un pătrat cu linii exterioare verticale).

AF10. 32 (înmulţind prima cifră cu a doua, se obţine a

treia: 1x2=2; apoi înmulţind-o pe a doua cu a treia, se obţine a patra etc.: 4x8=32;

32 este, deci, numărul care lipseşte; sau:8 (înmulţind cifreîe din dreapta cu 4, se obţin cifrele

diame- tral opuse).. A Fî 1 5 (linia groasă se roteşte în sensul invers acelor de

ceasornic, iar cele 2 linii paralele precedă cercul, cu excepţia figurii 5 unde ele sunt postpuse cercului)

AF12. 18 (cifrele de sus urmează secvenţa: -I,+2,-3,+4,

30 cele de jos urmează secvenţa: +1,-2,+3,-4)A

F13. V (în secvenţa alfabetică săriţi alternativ două şi

treiJitere)

AF14. ARE (exemple: mare, tare, sare, care, zare, pare')

AF15 Baîetiă (este un mamifer, ceilalţi sunt peştl)AB16 6. (fiecare număr al liniei de jos este jumătatea

sumei nurnerelor celorlalte linii).AF

71

17. 3 (în fiecare îinie şi în fiecare coloană există trei genuiri de figuri: rotunde, pătrate, triunghiulare; nasurile sunt negre , albe sau punctate; ochii sunt aîbi, negri sau unul alb şi unul negrr; fiecare figură are 1, 2"sau 3 fire de păr, Figura care îipseşte trebuie., deci, să fie pătrată, cu un nas negm, un ochi alb şi UR?.S;! negru şi trei fire de păr)

AF18. 39 (începând de ia trei, fiecare număr este dublul

ceiu: precedent minus 1, 2, 3 etc.; avem astfel:22x2=44; 44-5=39)

A ■ *F

19. 22 (la fiecare coloană, numărul de jos este obţinut du- biând numărul de sus şi scăzând 1, 2, 3, 4; avem astfel:

13x2=26; 26-4=22)AF20. 13 (se adună primul şi ultimul număr a! fiecărei

linii pentru a obţine pe cel din centru)AF21. 5 (figurile ultimei linii sunt identice cu ceie din

prima linie, dar cu aîbui şi negrul inversate)AF

1

72

tvw,va

22. APĂ (exempie: sapă, mapă, crapă, grapă, papă, capă, tra-pă,)

A F23. Z (D este a treia literă după A, H a patra literă

dupâ D, M a cincea dupâ H, S a şasea după M, iar Z a şaptea după S)

A F24. 5 (la fieeare.rotaţie, micul cerc şi micul pătrat îşi

schimbă locul, cu excepţia ultimei figuri, care este, deci, improprie sec- venţei. în schimb, săgeata şi semnul de întrebare rămân în acelaşiloc)

A F25. 16 (luaţi numărul de sus, împărţiţt-1 la cel din

dreapta şi dublaţi rezuitatul)ÂF26. D (există tot atâtea iitere aie alfabetului

separând-o pe prima de a doua (avansând), câte între prima şi a treia, recuîând. Astfei, avansând de ia I la N. se numără 4 litere de separare, reculând de la I ia D situaţia este aceeaşi )

A

73

F27. 2 (totalul fiecărei iinii şi aî fiecărei coloane este 30;

12+16=28; deci trebuie să se adauge 2)f

A 'IF I28. 2 (pâtratul unui cerc devine un cerc conţinând un

pătrat declarat; triunghiul conţinând un pătrat trebuie, deci, să devină unpătrat, ce conţine un triunghi decalat. Liniile oblice trec de !a cercul interior ia cercui exterior. Cele trei dreptunghiuri, care depăşesc figura principală, sunt orientate în jos după ce au fost

orientate în sus, iar cele care erau acoperite cu linii oblice devin negre şi invers)

AF29. 2 (figura suferă o rotaţie de 90°; ariile punctate şi

ceie a!be sunt interschimbate)AF30. H (între literele acestei serii se numără în cadruî

aîfabetului 2,4,6,8,10 şi 12 îitere coborând de îa A îa Z şi urcând de la Z la A, altemativ)

AF31. 10 (uîtimuî număr al primei îinii este suma primeîor

două numere minus ceî de-al treiîea; 13+8-11=10)AF32. New York (nu este capitală)AF*33. 3. (toate figurile de sus au fie 3 linii, care

formează un unghi drept, fie 6 linii, care nu formează un unghi drept)

AF34. 18 (cifra din triunghi este rezuîtatuî înmuîţirii ceîor

trei cifre din interiorul triunghiului împărţit la 10)AF35. E (două succesiuni de îitere, începând cu A şi

respectiv H D şi sărind de fiecare dată o îiteră a alfabetuîui se

încrucişează cu un bloc de două pătrate astfeî: A sus este urmat de C jos etc.)

36. 26 (există două serii altemative, plecând de la două prime numere, formate fiecare prin dublarea numărului precedent, din rezultat scăzându-se 2. Obţinem astfel:

2x14=28; 28-2=26)AF37. 1 (în fîecare linie şi coloană există o figură cu corp

alungit, rotund şi pătrat, cu picioare alungite, rotunde şi pătrate cu capul triunghiular, rotund şi patrat, cu braţe ridicate, coborâte şi respectiv, despărţite într-un pian median. Figura care lipseşte trebuie să aibă, deci, corp aîungit, picioare rotunde, cap pătrat şi braţe coborâte.)

’ A F38. O (între A şi fiecare iiteră, care îi urmează, în serie

dis- tanţa corespunde unui număr prim:.2, 3,5, 7, 11, 13. Astfel, întreA şi O se inserează 13 îitere)

AF .39.2 (această figură nu are unghi drept)A’F40. 238 (seria este formată piecând de la riumăru! 3

care seridică succesiv la puterile 1, 2, 3, 4 şi 5; avem: 31—1 =2; 32

—2=2;33-3=24; 34-4=77; ' '35-5=238)AF

Prelucrarea rezultatelor:Cuvântul “inteiigenţă” aici se foloseşte sub aspectul său

de spirit metodic.După verificare, calculaţi numărul de răspunsuri

adevărate (A) şi de răspunsuri false (F) ca şi numărul total de răspunsuri

76

date şi notaţi-le în căsuţele următoare:__________________________________(

Numărul de răspunsuri adevărate: INumărul de răspunsuri false:___'

_jNumărul tota! de răspunsuri:___|_

jVă rămâne să vă înscrieţi rezultatu! în tabloul de mai

jos însemnaţi cu o cruce pe abscisă (linia orizontală de îa baza tabloului) numărul total de răspunsuri pe care îe-aţi dat. Apoi în- semnaţi cu o cnice pe ordonată (prima linie verticaiă din stânga tabloului) numărul Dv. de răspunsuri adevărate. Căutaţi apoi punctul de intersecţie a celor două linii drepte duse din punctele marcate cu o cruce ca în exempîu! următor.

Indicaţi clar acest punct de intersecţie. E1 este.cei care arata, de exemplu, cota Dv. îri ce priveşte spiritul metodic: cu cât se ur- că într-o zonă mai albă a tabloului, cu atât indică faptui că pose- daţi acesl: spirit; dar dacă rămâne într-o zonă puternic întunecată a tabloului, înseamnă că sunteţi mai mult fantezist decât un spirit metodic.

înscrieţi rezultatele în tabelu! de mai jos.

..... ,j ■ -"1. ţ.-: I■■••H • 'ţf' .4"«• ...13#te-. .....'HÎ %.• I rf te...fc,-. -j»V . .djk-

0 10 '20 30 40Numărui total de răspunsuri

date

40

77

Dacă punctual se situează îo zonele inîermeciiare, mediu întunecate, totul e în regulă, tendinţa Dv. persoanală e în echi- iibru între ceie două extreme.

Dacă punctui se situează în zona superioară, foarte clară, fiţi atemt să nu vă lăsaţi dominat de înclinaţia Dv. excesivă către sistematizare, care ar putea să dea raporturiior cu cei apropiaţi un aspect cam sec, cam tranşant uneori. Atenţie, mai ales dacă punctul este ceî mai acut. Dar dacă acestea se prezintă ca inconveni- ente pentru caracter în general, un spirit metodic foarte dezvoitat oferă o bună eficacitate în problemele inteîectuale. Daţi-i curs liber când e vorba să faceţi un efort în acest sens, îngrij iţi-î, dezvolta-ţi-l în particuiar pentru tot ceea ce priveşte sarcinile Dv. profesionale.

Dacă punctul se situează fn zona iiiferioară întuneeată: atenţie îa spirituî Dv. fantezist, care are şanse să fie amuzant, dis- tractiv şi poate să făcă din dv. o fiinţă fermecătoare, dar care ris-că, totodată, să vă joace renghiuri când vă apucaţi de o treabă aşa- zis seiioasă: studii, muncă, responsabiîităţi familia.le. Străduiţi-vă să învăţaţi să puneţi staviîă fanteziei Dv., să nu vă încredeţi numai în noroc pentru a duce la bun sfarşit ceea ce întreprindeţi. Pu-neţi, 'de asemenea, un pic de ordine şi de seriozitate în viaţa Dv.

ik-r-i ’id-*V* -yjrf Wj . . •>•) k,v. J

78

Teste de inteligenţă generale Testul 1

Care dintre desenele de mâî jos continuă succesiunea de maijos?

2.Care dintre următoareîe figuri nu se potriveşte?

Care dintre cele cinci păfrate din dreapta se potriveşte ce! rnai muit cu cel din stânga?

o9 %A#

Qn O

AOi

4.

aşa cum y f\ es1^epcntru

Caie dintre triunghiurile de mai jos continuă succesiunea de mai sus?

| * | -S |1 | t! | -4 r t! | t! I -V [ -J

▲AT

<78

C D

Î4^Ali A o

6.Care dintre următoarele pătrate nu se potriveşte?

H H

7.

8.Care dintre cinei pătrate din dreapta

seamănă cei mai mult cu cei din stânga?

aşa cum

este | pentru \

este^pentra

6.

C&P A/\ aa||

| A® #A°® °A0*| 1

Care este simbolul lipsă de pe scurtul din colţul din dreapîa

Q Q C J O O QA B e .. ; o E F

10.

Care dintre următoarele cercuri nu se potriveşte?Uitaţi-vă de-a lunguî fiecărei linii şi în josui fiecărei

coloane şi setectaţi figura care lipseşte.

aşa cum ! este pentra

Care dintre următoarele figuri nu se potriveste?

Care dintre cuburile de raai jos se obţine, când împătureşte deserml de sus?

Care dinîre opţiuniie de mai jos continuă succesiunea de maisus?

Care dintre opţiuniie prezentaîe mai jos compleiează setul demai sus?

II /o\ IIO

c16;

V

€

fn\\

(o. O

r. . . i

O

IJitaţi-vâ de-a lungul fiecăreii linii şi în josul fiecărei

coloane pentru a seiecta pătratu! lipsă dintre opţiunile

prezentate mai jos.

Care dintre cuburiie de mai jos se obţine când se împătureşîe desenul de mai sus?

Testul 1

Răspunsuri1. E 11. H2. C 12. D3. A 13. C4. D 14. D5. B 15. A6. B 16. Er~f 1 . B 17. C8. D 18. E9. B 19. D10 D 20. B

.

8-1.0 niveS medlu 11—16 bun 14—16 foarte bun 17-20 excepţional

13

'H.sli inii'i

Testis! 2 1.Selectaţi cercul lipsă dinîre cele şase âlternative.

2

JCare cerc continuă succesiunea în mod iogic?

Fiecare iinie şi simbol, care apar în ceie patru cercuri exterioare de mai sus, se transferă în cercul din centru conform urrnă- toareior reguli:

Dacă o linie sau un simbol apare în cercurile exterioare:

o dată - se transferăde 2 ori - este posibii să se transfere

* i u ili li ii:iai3

93

de 3 ori -- se transferă de 4 ori - nu se transferăCare dintre cercurile A, B, C, D sau E, prezentate

mai jos, ar trebui să apară în centrul schemei de mai sus?

Reaiizaţi, conexiunile dintre figurile de mai jos pentru con- struirea piramidei de mai sus. Segmentele de iegătură nu trebuie rotite.

Observaţi că nu vor fi acoperite toate liniile de conexiune.

A’

* i u ili li ii:iai3

94

o—x *-© V " o

°j\ H \O O G—O X

8.

Fiecare din ceie nouă pătrate din griia marcată de ia 1A la 3C trebuie să încorporeze toate liniile şi simbolurile care sunt prezentate în pătratele cu aceeaşi iiîeră şi număr de mai jos şi din stânga. De exemplu, 2B trebuie să încorporeze toate liniile şi simbolurile din 2 şi B.

Unui dintre pătrate este incorect. Care anume?

o« 6 I'V

<s>

1A . A(E)

1B A

V2 2J\

$2B ■4»

(§> 3® 3C

9.împărţiţi pătratui în 4 forme similare, în aşa fei îricât

fiecaresă conţină unul dintre ceie 5 simboiuri.+ A O □ •

10 □

jj[. A □ <s

>A

i ■ + +! +

-+ ©

1 0 O O AH

8.

1□ |A □

Care pătrat se potriveşte în locul lipsă?

8.

SS

mmtmamm

mmmmmwmmBsmmsmmmmmmsauât

B

12.Care dintre următoarele figuri nu se potriveşte?

A

1

3.

1 4

Care dintre urmâtoarele figuri se potriveşte în spaţiui lipsă?1 ' 2 3

A B C'-

Care dintre următoarele opţiuni continuă succesiunea?

1

3.împărţiţi pătratu! în forme similare, în aşa fei încât să conţină unul dintre cele 5 simboîuri.

I J I V f r‘1

16.

n-.îÎ'"1' -!‘l hj i

Fiecare din cele nouă pătrate din grila marcată de la 1A la 3C

trebuie să încorporeze toate liniiîe şi sirnbolurile, care sunt prezentate în pătratele cu aceeaşi literă şi nurnăr de mai jos şi din stânga. De exemplu: 2 B trebuie să încorporeze toate liniile şi simboluriîe din 2 şi B.

Unui dintre pătrate este incorect. Care anume?

A B C 1 |

p------------

1A 1B-

o1C

hî

( >

:!°A

3

o

,3A

3S :

O

3C 1

Reafizaţi conexiuniîe dintre figuriîe de mai jos pentru con- struirea piramidei de mai sus. Segmentele de legătură nu trebuie rotite. Observaţi că nu vor fi acoperite toate liniile de conexiune.

'A1/ *A'A

- V ' A

19.

Fiecare linie şi simbol, care apar în cele patru cercuri exterioare de mai sus, se transferă în cercul din centru conform ur- mătoafelor reguii:

Dacă o linie sau un simbol apare în cercurile exterioare:

o dată - se transferăde 2 ori -este posîbil să setransferede 3 ori - se transferăde 4 ori nu se transferă :Care dintrecercurile A, B,C, D

sau E, prezentate mai jos, artrebui să apară în centrul schemei de mai sus?

( S ) (o) (q)

103

19.

Care cerc se potriveşte în mod logic în cercul de sus?

Răspunsul nr. 7

Care pătrat se potriveşte în îocul gol?A B C

m )

° ©

° ■

A B C D«9

B

■

®

<§>

E . F ■ . ' G Hl_ . * KXy ©

Răspunsul nr. 7

Tesîul 2

Răspunsuri

8-10 nivei mediu 14-16 foarte bun11-13 bun 17-20excepţiona!

o o...

A o A+ ++ + ®

o o OAr 1

1.

B 11. C2.

E 12. G3.

D 13. D4.

A 14. E5.

D 15. Vezi schema6 B 16. 2B

7.

V.ezi schema 17. Vezi schema8.

1C 18. E9.

Vezi schema 19. D10. D 20. G

□ A □ 1 1

R&ispunsiil nr. 15

1. Descrierea testuluiTestul care urmează măsoară

inteligenţa iimbajului Dv. Acesta se compune din factori diferiţi: recunoaşterea sensului unor cuvinte, analogii, redarea corectă a unor proverbe, testarea memoriei, iscusinţa folosirii unor cuvinte. Pe acest din urmă factor a fost conceput şi testuî de faţă.

Pentru rezolvarea subiectelor propuse, pe iângă un anumit simţ al cunoaşterii limbii, este necesară şi o anume

Răspunsul nr. 7

capacitate analitică. Un ajutor în plus îi constituie puterea de concentrare-şio memorie bună.

Pentru a vă explica diferitele tipuri de 'subiecte vom începe cu prezentarea celor mai importante.

AnaîogiiExempie:Vi se prezintă următoarele substantive:"(a) câine; (b) iepure; (c) pisică; (d) tigru.

Marcaţi cu un semn animalul care nu se potriveşte în această serie.

In acest caz (d) esîe soiuţia corectă, deoarece tigrul nu este un animal domestic. Analogia ceiorlalte trei animale constă în faptui că toate sunt animale domestice. (Aţi putea merge şi pe construcţia unei alte analogii posibiie, alegând câineie, pisica, tigatl, pornind de la ideea că eîe sunt carnivore, pe când iepurele, inclus în această grupă, este un mamifer rozător. Şi aceasta ar fi o soiuţie posibilă).

Exempiu:(a) câine; (b) capră; ( c) pisică; (d) cocoş.In acest caz va îrebui să marcaţi

soluţia (c), întrucât substan- tivul pisicâ

nu începe cu litera “c” şi conţine mai mult de 5 litere.

Aţi putea, de asemeni, să optaţi pentru soluţia (d), motivând că toate ceielalte animale sunt patrupede, în vreme ce cocoşuî are

două picioare şi două aripi. Şi pentru această soluţie (d) se acordă punctaj în test, conserându-se ca o a doua soluţie bună.

Proverbe*Veţi întâlni proverbe cunoscute, în

general, care sunt in- complete sau formulate eronat. Misiunea Dv. este de a corecta proverbele sau a le completâ corect până la capăt.

'Exemplu:Marcaţi cu un semn frnalul proverbuiui:

107

Răspunsul nr. 7

Banu! e o mică roată...(â) care se rostogoleşte.(b) care pune în mişcare iumea.(c) ce învârteşte lumea toată.(d) care hotărăşte norocul.Răspunsul corect îi oferă soluţia (c )

Celelalte subiecte ale acestui tesţ parţial sunt, mai mult sau mai puţin, variaţii ale modelelor de bază prezentate mai sus.

*Proverbele foiosite în această versiune se regăsesc în iucrarea:

“Dicţionar de proverbe român-german” de Mihai Anuţei, “Ediîura ştiinţifică şi enciclopedică”, Bucureşti, 1982.

Puteţi începe acum testul aferent inteligenţei limbajului, pentru care aveţi la dispoziţie 15 minute.

2, Chestionarul testuluil Marcaţi cu un semn cuvântul, care nu

se potreveşte cu ceielalte:(a) automobi! (c) autobuz(b) camion (d) eiicopter2. In fiecare dintre combinaţiiîe de litere, care urmează se

ascunde numele unui animaî. Marcaţi cu un semn animaiul, care 'nu se potriveşte cu ceieialte:(a) irdoh (c) ocrp

(b) eueirp (d) aspici3 Cum se termină acest proverb? însemnaţi soîuţia corectă:Cine sapă groapă altuia:(a) ştie unde se afîă (c) cade singur în ea(b) nu cade în ea (d) trece primejdia rea4. Marcaţi cuvântul care nu se potriveşte cu celelalte:(a) atmosferă (c) kerosen(b) aripi (d) excavator5. Cum se termină proverbui? Marcaţi cu un semn soluţia cores- punzătoare: Cine aieargă după doi iepuri...(a) oboseşte repede (c) rătăceşte cărarea(b) nu prinde nîci unul' (d) adesea se poticneşte6. Dacă recompuneţi literele NELBIR ce obţineţi?(a) o ţară (c) un oraş(b) un animal (d) un rău7. Care cuvânt rezultat din combinarea literelor de mai jos nu desemnează o profesie?(a) ratbur (c) todcro

Răspunsul nr. 7

(b) nipa (d) irfrea8. Mafcaţi cu un semn oraşul rezultat din combinarea literelor şi care nu se află în România:(a) ARIBAL (c) ALBARD(b) GATRTUTST (d) NALTISA9. Căutaţi un cuvânt care să aibă acelaşi înţeles ca primeie două cuvinte. plantă/martie/...(a) hamei (c) gazon(b) mărtişor (d) izlaz10'. Care cuvânt nu se potriveşte cu celelalte cuvinte?(a) pensetă (c) ciocan(b) secure (d) pumnai11 Care terminaţie adăugată fiecărei rădăcini conferă cuvintelor rezultate un sens depiin?SINO- PSIHO - ASTRO-(a) PAT (c) ANALIZĂ

(b) NIM (d) LOG12. Aiegeţi particulele, care lipsesc din paranteză:BEMBERG (GREBLA) CODALBPĂRERE {. .) SPĂLĂCIT(a) ALBERG (c) RASPEL(b) ERETIC (d) ERECIT13. Care cuvânt are o- semnificaţie asemănătoare cu următoarele două cuvinte şofer ... automobiîist?-.(a) conductor (c) pilot(b) vatman (d) conducător14. Care structură se potriveşte în paranteză, ea reprezintă ter- minaţia primului cuvânt şi începutul ceîui de-a! doilea?IN (...') URA ; ■(a) CULT (c)CERT(b) CLIJB (d) TACT15. Care cuvânt îipseşte? ■.vacă ... găină ... porc ...ou ... şorici ...?(a) şnitel (c) pană(b) lapte (d) blană16. Alegeţi particula potrivită cu care.se termină primui cuvânt şi începe cel de-al doilea:F(...) TARE(a) LANC ■ (c)IERE(b) RAGA (d)OALE17. Căutaţi cuvântui, care nu se potriveşte cu celaîaîte:(a) punct (c) comunal(b) sensibil (d) hormon18. La un curs de perfecţionare participanţii dezbat următoareie teme: America, Columb, emancipare, generozitate.Ce subiect va dezbate cel de~a! cincilea participant?(a) sexualitate (c) navigaţie(b) virilitate (d) insecte-19. Care nume nu se potriveşte cu celelalte?(a) Magheru (c) 'Rommel

(b) Grigorescu (d) Coandă110 .

20. Cum se termină corect proverbuî?Ce ţie nu-ţi piace...(a) spune în gura mare (c) nu intereseazăpe nimeni(b) altuia nu-i face (d) amână pe mâine21. Cum se termioă corect proverbuf?Nu tot ce zboară...(a) avion se cheamă (c) are elic.e(b) este pasare căntătoare (d) se mănâncă22. Care cuvânt nu se potriveşte cu celelalte?(a) balena (c) hering(b) calcan (d) rechin23. Care cuvânt se potriveşte cu ceîeialte trei cuvinte enumerate în rândul de sus?învăţământ, tablă, hartă...(a) ciocan (c) calorifer(b) cretă (d) bombardier24 Găsiţi cuvântuî, care să aibă aceîaşi înţeîes cu cele două cuvinte din afara parantezeîor: zămisîire (...) facere(a) răbdare (c) mâncare(b) dar (d) naştere2.5. Introduceţi în paranteză îitereîe care îipsesc:OCAZIONAL (ZAIF) DEFINITIVHAOTIC (...) MECANIC(a) ÎTNA (c) TOAC(b) CICI (d) TINA26. Combinând literele TTTTAGRSU ce cuvânt obţineţi?(a) numele unei tări? (c) unui oraş?(b) unui rău? (d) unui animaî?27. Introduceţi în paranteză structura lipsă care formează ter- minaţia primuiui cuvânt şi începutul ceîui de-aî doiîea.CONTRA (...) AVERAJ.

(a) PUNCT (c) ATAC(b) BANDĂ(d) AMIRAL 28 Cum începe corect proverbul?... nu merge nicăieri.(a) Cine se scoală de dimineaţă....(b) Cine se grăbeşte...(c) Cine umbiă pe toate drumuriie...(d) Cine aleargă după doi iepuri...29. Care cuvânt lipseşte din listă? sacou, camaşă, pantalon, cravată, pantofi.(a) ciorapi . (c) curea(b) ceas (d) bani30. Care din propoziţiiie următoare exprimă o părere?(a) Viaţa are un început şi un sfârşit.(b) Huila conţine mai mult de 95% carbon.(c) Masele plastice influenţează, pe termen iung, calitatea vieţii noastre.(d) Oceanele acoperă două treimi din suprafaţa pământului.

3. RezultateleChestionarIn chestionarui de. mai jos sunt indicate şi soluţiiie

corecte pentru fiecare subiect.Notaţi rezultatul Dv. şi acordaţi-vă pentru fiecare

răspuns corect câte un punct, adunaţi toate punctele obţinute şi Îscrieţi-Ieîn tabelul de mai jos. ,

Nr.subiecf.

Soîuţia corectă

Soluţia mea Puncte

1 (d) a b c d2 (a) a b c d3 (c) a b c d4 (d) a b c d5 (b) a b c d6 (c) a b c d

-7 (b) a b c d8 (b) a b : c d

(b) a b c d10 (a) sau (c) a b c d11 (d) a b c . d12 Cb

)a b c d

13 (d) sau (0 a b c d14 (a) a b c d15 (b) a b c d16 (0 a b c d17 (a) a b c d18 (d) a b c d19 (c) a b c d20 (b) a b c d 9

21 (d) a b c d22 (a) a b c d23 (b) a b c d24 (d) a b . c d25 (c) a b c d26 (c) a b c d27 (a) a b c d28 (c) a b c d29 (a) a b c d30 (c) a b c dNumărui total al ponctelor

Suma tuturor punctelor realizate de E>v. reprezintă evaluarea pentni inteligenţa limbajului,

In baza tabelului de echivalare, ce urmează, puteţi constata cât de burt este rezultatul Dv. La această evaluare vă rugăm să ţineţi cont şi de grupa de vârstă din care faceţi parte.

4. Tabei valoric ■Din tabelul cu echivalente, care urmează veţi afla

coeficien- tui de inteîigenţă aferent rezultatului Dv. la acest subtest (IL). Căutaţi, mai întâi, pe orizontală grupa de vârştâ, din care faceţi parte, şi mergeţi pe coloana respectivă în jos până întâlniţl punctajul totaî realizat de Dv. In ultima rubrică din dreapta a aceluiaşi

113rând se află coeficientul de inteligenţă IQ aferent inteligenţei iim-bajuîui.

Vă rugăm să luaţi în considerare şi faptul că inteligenţa lirn- bajului reprezintă doar o componenţă a inteligenţei, în ansamblui său. Dacă rezultatul, la care aţi ajuns, vă va decepţiona, nu este cazul să vă descurajaţi, s-ar putea ca, în compensaţie, să existe un alt punct forte, în care să excelaţi.

Exersaţi în continuare metodic şi îmbunătăţiţi-vâ inteligenţa limbajului, citind cât mai mult.

i Evaluarea testuluiIntre 14-16 ani

Intre 17—22 ani

Intre 23-30 ani

31 de ani şi peste

Punctajul

Coeficientul

Puncte Puncte Puncte Puiicte Rugăm marcati

24-30 26-30 28-30 25-30 foartebun

peste 130

17-23 23-25 22-27 18-24 bun cca 12012-16 20-22 19-21 15-17 peste

mediecca 110

10-11 ■ 17-19- 17-18 13-14 submedie

cca 90

08-09 13-16 15-16 11-12 scăzut cca 8007 şi ^mai pnţin

12 şi mai puţin

14 şi mai puţin

10 şi mai puţin

foartescăzut

sub 70

5. îndrumări de rezolvare1. (d) Vehicuiele indicate sunţ terestre: numai elicopterul

este o aeronavă. De aceea (d) nu se potriveşte în şirul respectiv.

2. (a) Animalul căutat se'numeşte dihor, care nu este un animal domestic, precum celelalte- (iepure, porc, pisică).

3. (c) Proverbul sună astfel: Cine sapă groapă altuia, cade singur4. (c) Excavatorul este cuvântul, care nu se potriveşte; toate

celeialte cuvinte au, mai mult sau mai puţin,. câte ceva coraun cu zboai! sau aeronaveie.

5. (b) Proverbul sună astfe!: Cine aleargă după doi iepuri, ,nu prinde nici unul.

6. (c) Numele oraşului este Berlin.7. (b) Cuvântul plan nu desemnează o profesie.8. (b) Ştuttgart nu se află în România .9. (b) Cuvântul mârtişor este o plantă erbacee perenă din

familîa rozaceelor, dar şi numele popular al lunii martie.10. (a) Cuvântulpensetă nu se potriveşte: toate celelaite uneîte au mâner/coadă, ceea ce nu este cazul pensetei. Cel de-a! doilea răs- puns corecî este ciocan, pentru care se acordă 0,5 puncte.1 l.(d) Terminaţia cuvintelor este -LOG, care conferă acestora un sens deplin (sinologie - ştiinţa, care are ca obiect studiul îimbii, ai istoriei şi al culturii poporului chinez) (n. tr.).12. (b) Din cuvântu! bemberg au fost inversate şi introduse în pa- ranteză: din Cuvântului codalb au fost inversate şi apoi introduse în paranteză, rezultând cuvântul grebşă. Dacă se procedează iden- ticrcu celelalxe două cuvinte, obţinem cuvântul eretic.13. (d) Gondncător anto sau conducător este cuvântu! pentra şofer sau automobilist. A doua soluţie, bună pentru care se acorda0, 5 puncte, estepilot.14. (a) Cuvântul cult conferă primelor două cuvinte

un sens de~ pîin.15. (b) Fiecărui animal indicat îi corespunde produsul

sâu. Pentru vacă revine lapte.16. (c) Rezultă două cuvinte://ere şi iertare.17. (a) Cuvântu! punct are o singură silabă, în vreme ce cuvintele celelalte au ce! puţin două silabe.18. (d) între literele A (Ainerica) şi C (Coîumb) se află Iitera B lăsată deoparte. Aşadar, temele se succed în ordine alfabetică, cuo pauză de o îiteră. Tema următoare va începe cu 1.

4. INERŢIE

5. VESEL6. A APĂRA7. FORTE '8. ĂVÂNT

118

Aiegetî din1. cort, colibă, casă, palat, adăpost, clădire2. creştere, hăţuri, depozit, hamuri, regulă, frâie3. a striga, a riposta, a vorbi, a da răspunsuri

spirituale, a se gândi, a tremura4. slăbiciune, formă, grijă, aversiune, manie, fobie5. scurgere , trinitate, zdrângănea, triptic, triumf, cornun6. ciclu, feobinâ, fază, muncă, curbă, aură7. compoziţie, creţie, eiement, con&z, extensie, amalgam '8. conducător, premier, consilier, director, principiu, debut9. pereche, grămadă, gaşcă, roi, minor, miner10. a construi, a edifica, a acţiona, a educâ, a vrăji, a dicta.

Partea a IH-aANTONIME (A)

Antonimele sunt cuvinte care exprimă înţelesuri opuse sau aproximativ opuse. Trebuie să găsiţi un cuvânt dintre cele cinci date, care să aibă un înţeies opus cuvântului-cheie şi să-1 subli- niaţi .

Exentplu: Cuvânt-cheie. F.ALS . .Âlegeţi din: comun, pe scurt, autentic, necinstit, păzit Răspum: autenticAveţi şase minute să răspundeţi la ceîe zece întrebări.

Cuvânt-cheie . Alegeţîdin1. SIMULAT prefacut, organizat, respectat, real, ferrn2. VIU veclii, încordat, palid, puţin, vulgar3. DEMONSTRATIV tăcut, încântător, slâb,

încet, impasibiiabilitate, vigoare, uniformitate, toropeală, proprie- tatedecedat, spiritual, însufleţitor, posomorât, agasat a examina, a deranja, a împărţi, a asaita, a combate deschis,

înapoiat, diir, vulnerabil, decăzut răceaiă, ’ stridenţă, sunet culminant, capitulare, apatie

9. A TRUNCHIAa descifra, a perverti, a copia, a schimba,. a se îm-

păuna10. ÎNNĂSCUT esenţial, deschis, nenaturai, cogenital, nefamiliar

Partea a lY-aANTONIME (B)Antonimeis sunt cuvinte care exprimă înţelesuri

opuse sau aproximativ opuse. Dintre cele şase cuvinte date, trebuie să aie- geţi două cuvinte cu înţelesuri opuse şi să le subliniaţi.

Exemplu:Alegeţi din: prim, a întrezări, a promova, a

retrograda, a imagina, a căuta:Răspuna: a promova, a retrograda.Aveţi opî minute să răspundeţi la cele zece întrebări.

Alegeţi. din-1. a dispreţui, a curăţa, a admira, a căuta, aîngrămădi, a vidanja2. pământesc, global, deschis, formal, lumesc, local3. mic, înalt, darnic, eiogistic, cărpănos, spumos4. nonnaî, opus, ciudat, constant, fais, capabil5. serios, nelegiuit, abundent, cast, nefolositor, capturat6. a educa, a ghici, a direcţiona,, a dovedi, a rezerva, a ecrana7. a iovi, a contracara, a schimba, a ajuta, a ţinti, a duce.8. încântător, jignit, acru, odios, ciudat, revoltat9. cursă, naştere, deces, ţară, matern, neregulat10. ceremonie, infatuare, linişte, ostentaţie,

pandemonium, amnistie.

Partea a V-a ■COMPARA ŢIIComparaţiiie sunt clasificări în care un obiect sau o

idee este comparat cu alt obiect sau idee. Trebuie să

120

găsiţi aceeaşi legătură cu alt cuvânt sau idee. Aveţi îa dispoziţie cinci răspunsuri. Subli- niaţi cuvântul ales.

Exemp/u DULAP este pentru DORMÎTOR, PUPITRU aşacum este pentm baie, scări, birou, bucătărie, seră

Răspum: birou.Aveţi opt minute să răspundeţi.,1a cele zece întrebări.1. REGELE ANIMALELOR este pentru LEU, aşa

cum ESENŢA VTEŢII este pentru: sceptru, pâine, iobag, vin, cal.

2. ALINTAT este pentru AFECTAT, aşa cum CHICOTITeste pentru: a râde zgomotos, a râde pe înfimdate, a pufni, a râde, a zâmbi. :

3. POFTICIOS este pentru DESFRÂNAT, aşa cum OBSCEN este pentru: destrăbălat, necuviîncios, pământesc, murdar, riscant.

4. TRI este pentru TRIUNGHI, aşa cum ROMBOID este pentru: pentagon, cerc, Hexagon, heptagon, cvadrilateral.

5 DISPUTĂ este pentru REPUDIERE, aşa cum PROVO- CAHE este pentru: contrabalansare, alinare, negare, ignorare, rezolvare.

6. MINIM este pentru JUMĂTATE, aşa cum OCTO este pentru: întreg, sfert, treime, optime, şaisprezecime.

7. EUFORIE este pentru BINECUVÂNTARE, aşa cum MELĂNCOLIE este pentru: grijă, disperare, lăcomie, invidie,entuziasm.

8. BECEPŢIONAT este pentru ABĂTUT, aşa cum ÎN SUS este pentru: pe spate, canin, doctrină, sangvin, sprijin.

9. PSALTIRE este pentru PSALM, aşa cum MISĂ este pentru: rugăciune, imn, scriptură, instrucţie, pasăre.

10. BABORD este pentru VAS, aşa cum VERSO este pentru: mână, hârtie, latură, stânga, carte.Partea a Vl-a

SUCCESIUNIDE NUMERE 'Este dată o succesiune de numere. Trebuie să găsiţi

număruî. care continuă succesiunea.Exemplu: 2,4,6,8,10?Răspims: 12Aveţi douăsprezece minute în care să răspundeţi la

ceie zece întrebări.

Partea a Yll-aCLASIFICĂRIClasificarea constă dintr-un grup de obiecte sau idei

care include un cuvânt care nu aparţine acelui grup. Trebuie să selec- taţi acel cuvânt din fiecare grup.

Exemplu: lapidar, crupier, imunitate, hoţ, arhivar . Răspuns: imunitate Aveţi şase minute în care să selectaţi ceie zece cuvinte.

1. culme, zenit, punct, apogeu, vârf2. ameninţare, duritate, hazard, pericoi, primejdie3. a ţopăi, a sări, a sălta, a ricoşa, a ţâşni4. minor, triî, cheie, croşet, semibreve5. timid, relras, rezervat, pudic, obraznic6. carte, volum, tom, omilie, tratat7. cub, pătrat, sferă, ciiindru, octoedru

1 12, 13, 15,

18,22?oZ

0, 1, -1, o,

-2?3 1, lx 5,

Ix75, 2x 25?

4 33, 30, 24,

12, -12?5 13, 44,

88,176, 847?

6 100, 99, 97, 93, 85?n/

10, 11, 13,

17, 25, 32?8 1, 10, 3,

8,5, 6, 7, 4, 9?9 1, 1, 9,

36,100?

10. 0x25, 0x5, 1x5, 6?

122

8. femeie minionă, minuscul, pitic, liliputan, mititel9. sabie, sabie scoţiană, a zăngăni din sabie, sabie

turcească, satâr10. centi-, hect,- hecto-, kilo-, cent-.P h ^ h r r r p r r

1 L I L I k I L I L - I L________________I L J L i L - imiUV.J• ,s I -’ • - \ I 'jBMfc!.:n 81- ( 1L, . 4 ■ ■ > k

Răspunsuri: Partea I Sinonime (A)

1) uriaş .6) laconic2) nemişcat 7) cinic3) picătură 8) sărut4) a recunoaşte 9) visător5) panoplie 10)posac

4—5 nivel mediu

8-9 foarite bun6—7 bun 10 excepţional

Partea a H-a 1) colibă, adăpost2) hăţuri, hamuri3) a riposta, a da răspunsuri spirituale4) aversiune, fobie5) trinitate, triptic6) ciclu, fază7) compoziţie,

amalgam8) premier, director9) grămadă, roi10)

i a edifica, a educa.4—5 nivel

mediu8—9 foarte bun

6—7 bun 10 exceptional

Partea a III-aAnîonîme (A)1) real 6) asalt

2) palid 7) decăzut3) impasibil 8) apatie4) vigoare 9) a descifra5. posomorât 10)

nenatural■ 4-5 nivel mediu 8-9 foarte bnn6—7 bun 10 excepţional

1) a dispreţui, a admira2) globaî, locaî3) darnic, cărpănos4) normai, ciudat5) nelegiuit, cast

4-5 nivel medin 6—7 bun

1) pâine2) a râde pe înfundate3) destrăbăîat4) cvadrilateral5) alinare

4-5 nivel mediu 6—7 bun

Partea a

IV-a Antonime (B)

6) a ghici, a dovedi7) a contracara, a ajuta8) încântător, odios9) naştere, deces10) linişte, pandemonium 8—9 foarte bun10 excepţional

Partea a V-a Comparaţii

6) optime7) disperare8) pe spate9) mgăciune10) carte8-9 foarte bun10 excepţionai

Partea a Vl-a Succesiuni de numere1. 272. -13. 2x54. — 605. 1595 (înversaţi număml iniţial şi adăugaţi de exemplu 13+31

I! :lt llii'Jl:!

125

=44, 44+44=88,88+88=176,- 176+671=847)

6. 697. 37 (se adună de exemplu 32+5=37)8. 29. 225 {adăugaţi de fiecare dată numereie

succesive la cub), de ex: 1-8-27-64-12510.30

1) punct2) duritate3) a ricoşa4) cheie5) obraznic

4-5 nivel mediu 8-9 foarte bun6-7 bun 10 excepţional

Partea a Vll-aClasifîcări

6) omilie7) pătrat8) femeie minionă

9) satâr10) kilo-

4- 5 nivel mediu 8-9 foarte bun6-7 bun 10 excepţiona!

SCORUL TOTAL pentru TESTELE VERBALE

28-35 nivel mediu 50-60 foarte bun 36-49 bim 61-70 excepţional

1.5. VORBIREA ŞI COMIINICAREA Adnotarea şi corsspectareaUrsula Şchiopu. Dicţionar enciclopedic de psihologie, Edit.“Babei”, Bucureşti, 1997.C. Rădulescu-Motru. Curs de psihologie, Ed.

I! :lt llii'Jl:!

127

“Esotera”, Ed. “Vox”, Bucureşti, 1996.Radu loan. Introducere în psihologia contemporană. Bucu-reşti, 1990.BpymjiHHCKHH A.B. MbimjieHne h o6meHHe, MocKBa, 1987. BbiroTCKHH JI.C. MbimneHHe h penb. Co6p. coh., Tom 2, MocKBa, 1982.JletpOBCKaa JI.A. UpoSjieMbi oSineHHM b

ncnxojiorMu,MocKBa, 1981.

128

7. MccjieflOBaHHe peneBoro MbimjieHna b ncHxojiHnrBHCTHKe, MocKBa, 1985. (CooTHomeHHe Bep6ajibHoro h HeBepSajib- Horo b o6iyeHHH: c. 116—150)

8. rieTpoBCKâfl JI.A. KoMneTeHTHOCTb B oGmeHHH: coijHajibHo- ncHxonorHHecKHH TpeHHHr, MocKBa, 1989 (c. 9-17; 45-194).

9. IlonoBa JI.B., ^ZJbHKOHOB F.B. HfleHTHtjjHKam'iii KaK Mexa-HH3M oSuieHHH H pa3BHTH5I JIHHHOCTH: MeTOJIHHeCKHe peKO- MeHAauHH. MocKBa, 1988 (HjţeHTH(j)HKauH5i ksk 4>eHOMeH o6meHHH: c. 19-26).

10. MejinGpyfla E.Jî. JI-Tbi—Mbi. IlcHXOJiorHHecKHe bo3mojkhoc- th yjiyHuieHHîi o6meHHH, MocKBa, 1986.

11. CTOJlHpeHKO JT.^3,. OCHOBbl nCHXOJIOrHH, H3fl-BO «OeHHKC»,PocTOB-Ha-/l,OHy, 1997 (c.31-648; 679-693).

12. VuiaKOB T.H. h /ip. Peib nejiOBeKa b o6meHHH, MocKBa, 1989 (Penb KaK o6beKT ncHxojiornHecKoro HccjieziOBaHHH: c. 10-60)

Temele referatelor şi rapoartelor1. Determinarea conceptului “comunicarea“,

conţinutuiui, sco- puriler şi mijloacelor ei.2. Tipurile comunicării umane.3. Comunicarea şi activitatea.4. Rolui comunicării în dezvoltarea psihică a omului.5. Comunicarea şi dezvoltarea omului ca personalitate.6. Tehnicile şi procedeeîe comunicării.7. Noţiunea şi mecanismele acţiunii legăturii inverse în

comunicare.8. Tipurile de ascuitare în comunicare.9. Analiza tranzacţionaiă a comunicării.10. Comunica.re şi acţiune.

însărcinări practice

Experimentul 1. Comunicarea pe roluri.(Exerciţiu! “Interviul”)

Instrucţiueea: Participanţii se împart în două grape, prima grupă - jumaliştii care iau interviuri, în a doua grupă fiecare alege ce-rol îşi va lua (sportiv, bisnessman, învăţător etc.).

Pornind de la rolul ales, trebuie să răspundă la întrebările jurnaliştilor timp de 3—5 min. In final se analizează: “E uşor de comunicat reieşind dintr-un anumit rol? Ce trăiri, gânduri au apărut în timpul îndeplinirii exerciţiului? Ce v-au ajutat ele să înţelegeţi?” .

TESTUL “NIVELUL DE CONTROL ÎN COMUNICARE”

Scopui: De a studia nivelul de control în comunicare şi con- versaţie, de a aprecia reacţiile subiectului la unele situaţii.

Inştrucţiunea: Apreciaţi fiecare afirmaţie care descrie reac- ţia Dv. ia unele situaţii: adevărat (A) sau fals (F), dacă vă caracte-rizează sau nu.

MateriaL" 10 afirmaţii care descriu reacţiiie şi atitudinea subiectului faţă de realitate.

Chestionara! testului:1. Mi se pare dificilă arta de a imita maniera de comportament a altor oameni.2. Eu, posibil, aş putea s-o faC pe netotuî (cretinul) ca să atrag

atenţia sau să distrez pe cei care mă înconjoară.

130

3. Eu aş putea deveni un bun actor.4. Altor oameni uneori !i se pare că eu trăiesc

sentimente cu mult mai profunde decât cum simt ca atare.

5. jn companie rar mă găsesc în centrul atenţiei., 6. în diverse situaţii şi în comunicare cu diferiţi oameni eu des mă port absolut deosebit.

7. Eu pot să menţin numai acea opinie de care sunt sigur.8. Ca să prosper în afaceri şi în relaţiile cu oamenii, eu

mă strădui să fiu aşa, cum doresc alţii să mă vadă.9. Eu pot fi binevoitor (prietenos) cu oamenii pe care nu-i suport.10. Eu nu întotdeauna sunt aşa, cum par a fi.

Prelsîcrarea rezîiîtatelor:Vi se acordă câte un punct dacă aţi apreciat cu fals

(F) afirmaţiile nr. 1,5,7 şi cu adevărat (A) toate celelalte.Cheia testuîui:

1. §-3 p. - nivel scăzut al controlului încomunicare;

2. 4—6 p. - nivel mediu;3. 7-10 p. - nivel superior al controlului în comlmicare.

Metodica “Aprecierea comunicabilităţii”Pentru a vă aprecia comunicabilitatea personală, ar

fi bine să vă puneţi următoarele întrebări: (^oSpoBHH A.A «OSnţCHHe: nay-Ka H HCKyCCTBO»),1. Puteţi ca să vă salutaţi sau să întrebaţi ceva, astfel

ca altei

persoane să-i fie plăcut să vă răspundă?2. Sunteţi în stare să provocaţi interesul. şi sentimentui

de în- credere?3. Dacă cu Dv. se poartă brutaî, răspundeţi cu aceeaşi

monedă ori găsiţi o altă modalitate de răspuns?4. Puteţi Dv. la timp să acceptaţi, să descărcaţi o

atmosferă încor- dată?5. Puteţi să iutrerjpeţi discuţia astfel ca interlocutorul să nu să se

ofenseze?6. Puteţi refuza unei rugăminţi, neprovocând însă duşmanie?7. Puteţi Dv. să vă luaţi rămas bun astfel ca să fiţi dorit

la o revedere pe viitor?Urmează să ancilizaţi:

A. In ce situaţii de regulă vă simţiţi stingherit la o cuvântare în public, în societatea unor oameni puţin cunoscuţi, în discuţii cu şefii, când faceţi cunoştinţă cu cineva de sex opus etc.

127

B Ce vă sfieşte cel mai mult în acesfe situaţii: iipsa unei te-

me comune în comunicare, vorbirea stâlcită, pauzele îndelungate,teama de a se înroşi sau a părea banal etc.

TESTUL “APRECIEREA CAPACITĂŢII DE A AŞCULTA'’Semnaţi situaţiile ce vă provoaca nesatisfacţie, iritare la odiscuţie cu orice persoană.1. Interlocutorul nu vă permite să vă expuneţi,

întrerupându-văpermanent.

2. Interlocutorul niciodată nu vă priveşte direct în ochi.3. Interlocutorul permanent mvârte creionul şi hârtia îl

preocupă mai mult decât vorbele Dv.4. Interlocutorul niciodată nu zâmbeşte.5. Interlocutorul permanent vă sustrage cu întrebări şi

comentarii.6. Interlocutorul se străduie permanent să vă contrazică.7. Interiocutorul interpretează în felul său cele spuse de

Dv.8. La întrebarea Dv. interîocutorui răspunde cu altă

întrebare.9. Uneori interlocutorul vă cere să repetaţi cele spuse,

prefa- cându-se că nu a auzit.lO.Interlocutorul vă întrerupe numai pentru a spune că-i

de acord cu Dv.i l.Interlocutoru! în timpul discuţiei e preocupat de alte

lucruri: se joacă cu stiîoui, desenează, şterge ochelarii şi Dv. sunteţi în- crezut pe deplin că el nu este atent.

I2.InterIocutoruI trage concluzii pentru Dv.13.Interîocutorul se străduie să incîudă şi cuvântul său în

133

expu- nerea Dv.H. Interlocutorul vă priveşte atertt, fară a clipi.15.Interlocutoru! vă priveşte cu apreciere. Aceasta vă aîarmează.16.Când Dv. propuneţi ceva nou, interlocutoral spune că

el s-a gândit la fel.17 Jnterlocutoruî joacă teatru arătând că-î interesează

discuţia.IS.Când Dv. vorbiţi despre lucrari seriioase, iar

interlocutoruî intervine cu istorii de haz, bancuri, gluime.

12.8î9.Interiocutorul priveşte des la orăîntimpul discuţîei. 20.1nterlocutorul cere ca toţi să fie de acord cu el.

Interpretarea rezultatelor:Dacă nurriărul situaţiilor ce vă provoacă iritare

alcătuieşte:141—20 piincte. Sunteţi un interlocutor “rău” şi vă

este nece- sară o muncă minuţioasă asupra sa pentru a deveni un bun ascuî- tător.

8-Î4 puncte. Vă sunt specifice unele neajunsuri.Apreciaţi critic expunerile auzite, dar totuşi vă lipsesc uneie calităţi ale unui bun interîocutor, nu vă accentuaţi asupra manieri vorbirii, nu mo- nopolizaţi discuţia şi căutaţi sensuî ascuns aî cuvinteîor'.'

2-8 puncte. Sunteţi un bun interlocutor, Dar uneori refiizaţi partenerului în atenţia elementară. Ar fi bine să-i daţi parteneruîui timp să răspundă, să nu-î întrerupeţi şi puteţi fi sigur că cu Dv, va fi pîăcut de conversat.

0-2 puncte. Sunteţi un interlocutor excelent. Aveţi capacitatea de a ascuîta pe cineva. Stiîuî Dv conversativ poate fi un exemplu pentru ceiîaîţi.

TESTUL “SOCIABILITATE”

134

Scopul: Studierea gradului de sociabiîitate în comunicare.

Material: Chestionar compus din 16 întrebări, gradele de sociabilitate.

Mersu.S lucrării:' Subiecţiîor experimentali li se propune să răspundă la un chestionar, compus din 16 întrebări, care descriu diverse situaţii de comunicare

Instrucţiunea: “Vă rugăm să răspundeţi ia întrebăriîe propuse mai jos cu da, nu sau imeori. Poftim, începeţi.

Chestionarul:1. Aveţi programată o întâlnire de afaceri. Aşteptarea ei

vă scoate din rosturile voastre.2. Amânaţi vizita îa medic până atunci până când vă este peste . puteri?

3. Vă provoacă insatisfacţie şi chiar panică (agitaţie) sarcina de a lua cuvânt raportat la o careva adunare, şedinţă?4. Vi se propune să ptecaţi în deplasare, într-un oraş, unde nu aţi fost niciodată. O să depuneţi maximum eforturi pentru a evita această deplasare?5. Vă place să vă împărtăşiţi trăirile emoţionale cu cine n-ar fi?6. Vă deranjează faptul, dacă un om necunoscut pe stradă vă opreşte şi se adresează Ia Dv. cu o rugăminte?7. Credeţi voi oare că există problema “părinţi şi copii” şi că oamenilor de diverse generaţii le este greu să se înţeleagă?8. O să vă intimideze (jeneze) să-i amintiţi. unui cunoscut că a uitat să vă înapoieze o mie de lei, pe care le-a împrumutat de la voi câteva luni în urmă?9. în restaurant sau în cafenea în cazul când v-au servit un feS de mâncare într-adevăr necalitativă, o să păstraţi tăcerea, doar înlăturând nemulţumit farfuria?10. Dacă aţi rămas singur, în compania unui om necunoscut, voi nu-o să intraţi în discuţie şi o să vă

135

incomodaţi, dacă primul o să vorbească el. Aşa este?1 l .Vă înspăimântă orice rând lung la magazin, cinematograf. Pre- feraţi să renunţaţi la intenţia sa decât să vă aranjaţi la coadă şi să vă chinuiţi în aşteptare?12. Vă este fircă să participaţi la o comisie pe anumite situaţii conflictuale?13. Voi aveţi criterii personale, absolut individuale, de apreciere a lucrărilor de literatură, artă, cultură şi nici o părere străină înprivinţa aceasta nu acceptaţi? Aşa este?14. Auzind în “culoare” o expunere evident eronată la o întrebare binecunoscută vouă, preferaţi să păstraţi tăcerea şi să nu intraţiîn discuţie?15. Va provoacă necaz rugămintea de a ajuta pe cineva să se descurce într-o problemă de serviciu, temă de studiu?16. Dv. o să expuneţi cu plăcere punctui său de vedere în forma scrisă decât în cea orală?

*Z totală —■Z - suma răspunsurilor la o categorie.Pirelucrarea rezuStatelor: Sociabilitatea se apreciază

dupâ următoarele mveluri.30-32 pwncte. Sunteţi nesociabil şi aceasta este o

nenorocire, de la care suferiţi ce! mai mult.25-29 pţjiîcte. Sunteţi închişi, izolat, tacitura, rezervat,

de aceea preferaţi singurătatea, aveţi puţini prieteni.19- 24 puncte. Sunteţi îndeajuns de comunicabil în

situaţii necunoscute, vă sirritiţi fbarte sigur.în expunerile voastre poate fi deseori mult sarcasm, chiar fară nici un motiv. Bar aceste neajunsuri sunt corijabiie.

14- 18 puncte. Sociabilitatea Dv. e !a nivel normal. Fără trăiri emoţionaie neplăcute începeţi o activitate nouă, piecaţi la întâl-nire cu oameni noi. însă, posibil, nu vă plac companiile

136

gălăgioa- se, vă irită discuţiile fară sens.6—15 puncte. Dv. peste tot vă simtiţi în apele sale, cu

plăcere vă expuneţi ia orice întrebare, chiar dacă o cunoaşteţi superficial. Vă apucaţi de orice lucru, însă nu întotdeauna puteţi să-1 duceţi până la capăt. Meditaţi asupra acestor fapte.

5 puncte şi imai puţin. Destul de sociabil, sunteţi vorbăreţ, guraliv (flecar), vă includeţi în activităţi care nu au nici o atitu- dinc faţă de Dv. Sunteţi irascibil, adeseori neobiectiv. Oamenilor le este greu cu Dv.

METODICA "ARTA CONVERSAŢIEI”Eficienţa unei convorbiri, a unei întâlniri de lucru

depinde, în condiţiile în care există un anumit grad de interes al interlocui- torilor pentru problema pusă în discuţie, de foarte mulţi factori: utilitatea informaţiilor schimbate, modul de structurare a mesa- jelor; concordanţa dintre comportamentele nonverabile şi aîe partenerului şi adecvarea la situaţie etc.

Dv. ştiţi să discutaţi? Vă oferim posibilitatea de a verifica acest lucru prin testul pe care vi-1 propunem, anume prin reacţiile şi comportamentele interlocutorilor Dv. în timpul comunicării.

De regitlă, mterîocutorid meu:.1. Nu-mi dă şansa de a mă pronunţa; eu am ce spune,

dar nu am posibilitatea să-mi expun informaţiile şi/sau opiniile.

2. Mă priveşte în faţă în tirnpul discuţiei şi astfel pot să-rni dau seama că mă ascultă.

3. Mă întrerupe foarte des în cursuî discuţiei.4. Imi creează sentimentul u.nei discuţii utile şi/sau

intere-sante. .

5. Se agită în permanenţă, creionul, hârtia, alte obiecte re- prezintă pentru el mai mult decâî cuvintele

137

mele.6. Surâde încurajator, facându-mă să mă simt în largui

meu.7. Imi distrage mereu atenţia cu întrebări şi

comentarii.8. Incearcă să mă combată întotdeauna.9. Denaturează sensul cuvintelor mele şi !e dă sensul

care îi convine.lO.Imi spune de-a dreptul să tac atunci când încerc să

ridic vreo obiecţie.11 imi spune părerea iui numai după ce îmi termin

ideea.12. Se ocupă de altceva în timpuî discuţiei - urmăreşte

pe furiş televizoruî, radioul, răsfoieşte presa, priveşte adesea la ceas etc., fiind evident neatent la ceea ce-i spun.

13. Este foarte interesat de concluziile extrase.14. Reuşeşte întotdeauna să paseze unul sau mai muite

cuvinte în naraţiunea sau argumentarea mea.15. Mă priveşte ca şi cum m-ar aprecia.16. Spur.e că s-a gândit şi el la acelaşi îucru, ori de

câte ori vin cu o propunere nouă.1'7. Dă aprobator din cap, stimulându-mă astfel în

cursul dis- cuţiei.18. Plasează glume, anecdote când încerc să vorbesc

despre ceva serios.19. Impune ca toţi să fie de acord cu el, orice enunţ se

ter- mină cu o în.rebare. De exemplu: “Nu sunteţi de acord?”, “Aveţi cumva aită opinie”? etc.

20.Se poartă ca şi cum 1-aş împiedica să facă ceva bun.

Cotarea răspunsurilorAcordaţi câte un punct pentm fiecare răspuns dat de

Dv. care

138

coincide cu grila următoare: î. Da; 2. Nu; 3. Da; 4,Nu; 5.Da;6. Nu; 7.Da; 8. Da; 9. Da; 10. Da; 11. Nu; 12. Da; 13. Nu; 14. Da;15.Nu; 16. Da; 17. Nu; 18. Da. 19. Da. 20. Da.

Interpretarea rezultatelor.Dacă aţi obţinut:Intre 14 şi 20 de puncte.Aveţi dificultaţi majore în comunicare: nu ştiţi să vă

struc- turaţi mesajele, să cuceriţi şi să menţineţi atenţia interîocutorilor,

139

să trageţi coacluzii, să vă adecvaţi comportamentul la studiul partenerilor. în aceiaşi timp, nici nu ştiţi să ascultaţi - orice întrerupere sau intervenţie a interlocutorului. este negativ distor- sionată de susceptibilitatea Dv. exagerată..

în consecinţă, vă recomandăm să cautaţi parteneri de discuţie cu interese şi preocupări cât mai aproape de aie Dv. Moîivaţia co- mună îi va face să accepte mai uşor deficienţele majore de comunicare pe care le aveţi. Apoi va trebui să învăţaţi să comunicaţi, mai ales dacă această capacitate face parte din instmmentanil Dv. profesional. Problema nu este foarte uşoară, dar nici foarte difi- ciiă - studiul unor lucrări de specialitate, mult exerciţiu şi succesele vor veni cu certitudine.

lîître 8 şi 13 puncte.Aveţi unele deficienţe în comunicare semnalate de

întrebă- rile la care aţi obţinut puncte.Acordaţi mai multă atenţie partenerului şi modului

propriu de comportare în cursul interacţiunii, evitaţi concluziile pripite - cu privire la tema discuţiei, la stilul şi persoana celui cu care staţi de vorbă - şi totul va fi foarte bine.

Intre 3 şi 7 puncîe.Fară discuţie, sunteţi un bun interlocutor. Aveţi însă

şi Dv. tendinţa de a neglija uneori interlocutorul, fapt pentru care vă reamintim că dialog înseamnă partener prezent.

Intre 0 şi 2 puncte.Felicitări! Ştiţi ce şi cum să comunicaţi, ştiţi să

ascultaţi.Puteţi fî un exemplu pentru cellalţi.

TESTUL “ PRICEPEREA DE A ASCXJLTA”

Cum Dv. de reguîă (mai des) ascultaţi interlocutorul?

Vâ njgăm să răspundeţi prin “Da” sau prin “Nu” la întrebările testului.

I . De obicei eu repede înţeleg ce doreşte să-mi spună şi mai - departe nu-mi este interesant să aşcult.

2. Eu aştept cu răbdare până interlocutorul îşi va termina

povestirea.3. Atenţia mea complet este concentrată asupra povestirii.4. Eu mă strădui să înţeleg ce doreşte să ascundă de

mine interlocutorul şi din ce cauză.5. Eu întrerup interlocutorul pentru a concretiza

detaiiiîe; fapte care mă interesează.6. Dacă tema nu-mi este interesantă, eu mă strădui

să schimb direcţia discuţiei.7. Eu involuntar apreciez greşelile în limbajul şi comporta-

mentulvorbitorului. „8. Nu fiecare om merită atenţia mea.9. Eu mă sîrădui din fiecare convorbire să extrag

maximum informaţii.10. Eu pot să ascult liniştit până la sfarşit opinia, cu

care nu sunt de acord categoric.11. Când am înţeles sensul povestirii, eu încep să

gândesc asupra faptuiui, ce am să răspund eu la rândul meu.

12. Mie mi-i greu să ascult până la sfarşit povestirile lungi şi lămunrile detaliate.

13. Eu mă strădui să memorizez informaţia importantă şi

detaliile necesare. ' ■14. Cel mai des eu ascult din politeţe15. Eu îmi impun locul vorbitorului ca să înţeleg

sentimentele şi intenţiile lui.

141

16. Ascultâîid opinia opusă, eu neapărat expun şi poziţia

mea.17. In convorbîre eu mai des spun interlocutorului

“da” (exprimând înţelegere) decât “nu”.18. De reguiă eu răspund direct la întrebări,

străduindu-mă să nu mă îndepărtez de răspuns.19. Oamenii cu plăcere discută cu mine.20. Ascuîtând interlocutorul, eu neapărat o să-mi

exprim părerea mea.21. Eu evit să îticep discuţiacu. oamenii necunoscuţi, chiardacă ei tind spre aceasta.

22. Cea mai mare parte din timp eu privesc în ochiinterlocutorui.

23. Eu totdeauna ţin minte că îa mine-şi interlocutorul meu pot fi diverse puncte de vedere la unele şi aceleaşi probleme.

24. Cea mai mare parte din timp eu arăt că ascult, iar singur mă gândesc la problemeie şi grijile mele.

25. De obicei rezolvarea probîemei îmi vine în minte cu muît înainte de sfarşituî vorbirii interlocutorului.

26. Eu întotdeauna ţin minte că eu şi interlocutorul meu putem diferit înţelege sensul unor şi aceloraşi cuvinte.

27. Eu corectez greşeîiSe în vorbirea interîocutoruîui (accen- tuî, termenii, cuvinteîe vuîgare etc.).

28. Eu n-am să ascult persoana pe care.nu o respect sau o consider netotă, necompetentă, foarte tânără.

29. De reguîă, eu primesc pîăcere de la comunicarea cu oamenii, chiar cu cei mai puţin cunoscuţi.

30. De regulă eu ascult mai muît pe alţii decât vorbesc singur.

PreSocrarea rezisStatelor:Voi primiţi câte 1 punct pentra răspunsul “da” la

întrebăriîe:2, 3, 4, 9, 10, 13, 15, 17, 18, 19, 22, 23, 26, 29, 30.

De asemenea veţi primi câte 1 punct pentru răspunsurile “nu” la întrebările:

1, 5, 6, 7, 8, 11, 12, 14, 16, 20, 21, 24,25, 27, 28.Faceţi totaîul generaî al punctelor realizate.Aprecierea cantitativă şi calitativă25-30 puncte: Dv. sunteţi un .ascultător ideal, pentru

aceasta cei din jur vă respectă şi vă admiră binemeritat. Dv. amănunţit aţi cunoscut această artă complicată şi aveţi ce le oferi altor oameni '(cu ce a vă împărtăşi) din experienţa proprie. Sperăm că aţi apreciat cinstit şi.obiectiv priceperea Dv. ,de a asculta.

20- 24 pmmcte: Dv. sunteţi un bun ascultător, însă comiteţi unele greşeli (comparaţi-vă răspunsurile- cu cheia testului). Vă dorim succese în asimilarea şi însuşirea acestei arte.

15- 19 puncte: Probabil, vă credeţi un bun ascultător, dar Dv. puteţi fi atribuit ia cei intermediari. Dv. comiteţi destui de mulîe greşeli care îi irită pe aiţi oameni şi vă încurcă să dobindiţi cu- noştinţe în domeniul comunicării şi să însuşiţi arta de a asculta.

10-14 psiîicte: Dv. puteţi fi atribuit la oamenii care pot asculta rău. Câte ceva realizaţi corect şi aceasta vă permite să nu rămâneţi în piină singurătate. Dar cu muît mai muîte lucruri ie îndepiiniţi incorect şi aceasta respinge interlocutorii Dv.

Mai puţtn de 9 puncte: Dv. nu puteţi asculta aîţi oameni. Vă recomăndăm atent să vă anaiizaţi greşelile,

143

coordonând răspun- suriie voastre cu cheia testului. încapacitatea de a ascuita vă îm- piedică să faceţi carieră şi poate conduce !a singurătate. Nu ar fi mai birte să vă schimbaţi?

1.6. EVÎAGINAŢIA. CREATIVITATEA

Adnotarea şi eouspectarea1. Ursula Şchiopu. Dicţionar enciclopedic de

psihologie, Edit.”Babel”, Bucureşti, 1997.2. Andrei Cosmovici. Psihoîogia generaiă, Edit.

“Polirom”, laşi, 1996 (Imaginaţia şi creativitatea: c. 154-170).

3. Ioan Cezar. Examenul de psihoiogie: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia. “Ed. studenţească”, Bucureşti, 1996.

4. loan Radu (coord). Introducere în psihologia contempo- rană. Edit. “Sincron”, Cluj-Napoca, 1991.

5. Nicky Hayes, Suc Orrell. Introducere în psihologie, Edit. “All Educaţional S.A.”, Bucureşti, 1997.

6. Valeriu Dulgheru, Lorin Cantemir, Maria Careea. Manuaf de creativitate, Edit “Tehnica-Info”, Chişinău, 2000.

L I L I l

139

13'8

4- I J «î ' .('■ i 1: l,,l , • , ' , 'UWj «W': iJ î '~2

7. Bobancu Ş, Cozma R. Lixăndreanu O., Foişoreanu V. Thenici de creativitate, Braşov, Ed. “Luxlibris”, 1998.

8. Vervalin, H. Ce este creativitatea? Trad. din Danis, G. Scott J.A. Antrenarea gândirii creative. New York, “Holt, Reinahart”, Winston, 1971.

9. Ana Stoica Constantin, Mariana Caluţchii. Ghid practic. de evaluare a creativităţii. Partea I şi II, laşi, 1989.

10. Moraru, I. Ştiinţa şi filosofia creaţiei, “EDP”, Bucureşti, 1995.

11. FpOHCMaH A.JI. nCHXOJIOrHH, JîHHHOCTb, TBOpMCCTBO, peryjTHUHa COCTOKHHH, MocKBa, 1993.

12. TeopHH H npaKTHKa o6yneHH5i HaynHO-TexHHHecKOMy TBOpMecTBy, MocKBa, 1992.

13. PySHHuiTeHH C.JI. Ochobm o6mew ncHxonorHH (CepHH «Macrepa ncnxojiorHH»), CaHKT-IleTepSypr, H3«-bo “nHTep”, 2001. (Boo6pa>KeHHe h TBOpnecTBo: c.301-308).

14. FajlHH A.JI. JlHHHOCTb H TBOpHeCTBO. ncHxojiorHHecKHe 3TfOAfci, Hoboch6hpck, 1989. (HcHxojiorHHecKoe onncaHHe TBopnecTBa: c. 64-102).

15. HnKH(})opoBa O.H. Hccjie/jOBaHHe no ncnxojiorHHH xyjto^KecTBeHHoro TBOpnecTBa, MocKBa, 1972. (06pa3noe Mbiui- jieHHe. Boo6pa>KeHHe: c. 4-50).

16. P.C. HeMOB. ncHxojiorHs: B 3-x KHHrax. Kh. 1, 4-e H3a. H3J3-BO “Bnajioc”, MocKBa, 2000 (Boo6pa^KeHHe: c. 266-273).

Temde referatelor şi rapoartelor1. Imaginaţia. Repere fundamentale.2. Imaginaţia ca proces predilect al creativităţii.3. Imaginaţia şi creativitatea.4. Clasificarea imaginaţiei. Criterii de clasificare5. Funcţiile de bază ale imaginaţiei.6. Visurile, haiucinaţiile şi visarea.7. Reveriiîe şi fanteziile.8. Imaginaţia şi procesele cognitive.9. Imaginaţia şi metodele de acţiune

psihoterapeutică.10. Imaginaţia creatoare şi personalitatea.11. Ritmurile psihologice, somnul şi visele.12. Personalitatea şi creativitatea.13. Inîeligenţă şi creativitate. Corelaţii şi tangenţe.14. Conceptul “Creativitatea”. Repere fundamentaie.15. Parametrii creativităţii.16. Originalitatea - însuşirea principală a

creativităţii.17. Rclul şi factorii creativităţii18 “Planurile” creativităţii descrise de C.W. Taylor.19. Stimularea creativităţii. Metode de stimulare a

creati-vităţii.

20. Importanţa creativităţii pentru dezvoltarea ştiinţei, tehnicii, artei.

21. Blocajele creativităţii.22. Conformismul - blocaj cultural al creativităţii.23. Brainstormingul - metodă de stimuiare a

creativităţii.24. Tehnicii de creativitate (Torrance E., Ghilford

Dj).

Insărcinări practice

METODICA “PARTICULA.RITĂŢÎLE

140

IMAGINAŢIEÎ CREATOARE”

A.Scopul: De a determina câteva particularităţi ale

imaginaţiei creatoare în formă verbală.Material: povestiri nefmisate.“Se înnopta Cădea o ploaie încet şi plictisitor. La

oprire sub o umbrelă stăteau două fete. Ele discutau ceva foarte încet. Şi deodată...”.

NotiS: Este necesar de a născoci continuarea şi sfarşitu! povestirii.

Timpul-Iimită: 10 minute.In calitate de criterii de apreciere se vor folosi

câţiva parametri:

® fmisarea povestirii;® expresivitatea şi originalitatea imaginilor;® schimbarea neobişnuită a subiectului;* final neprevăzut.

METODICA “PARTICULARITĂŢILE IMAGINAŢIEI CREATOARE”

B.Scopul: De a studia particularităţile imaginaţiei

crearoare.Material: Un şir de cuvinte: cheie, pălărie,

barcă, paznic, cabinet, drum, ploaie.Aprecierea rezultatelor:Povestirile vor fi apreciate, folosind aceleaşi

criterii ca în metodica “A”.

METODICA “DETERMINAREA PROCEDEELOR DE CREARE A IMAGINILOR DE CARICATURĂ”

Scopul: De a determina mijioaceîe de creare a imaginilor decaricatură.

Material: Câteva caricaturi îndeplinite în stil diferit.

Mersul iucrării: Li se propune subiecţilor să îndeplinească câte o caricatură după imaginaţia lor. Apoi, analizând fiecare desen, subiecţii determină cu ajutorul căror procedee imaginative au fost create imaginile.

Tehniciie de creativitate

142

Creactivitatea este o capacitaîe foarte compiexă. Ea face po- sibilă crearea de produse reale ori pur mintale, constituind un progres în planul social. Componenţa principală a creativităîii o constituie imaginaţia,. dar creaţia de valoare reaîă mai presupune şi o rnotivaţie - dorinţă de a realiza ceva nou, ceva deosebit, voinţa, perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.

Creactivitatea, produsele ei evaluează în principiu după câţi- va parametri: '

1. Fiwiditateît - posibiiitatea de a ne imagina în scurt timp un mare număr de imagini, idei, situaţii etc.

2. Plîîstidtate» - uşurinţa de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme, când un procedeu se dove- deşte inoperant, sunt persoane “rigide” care greu renunţă la o me- todă, deşi se pare a fi meficientă,

3. Originalitatea - este expresia noutăţii, a inovaţiei, ea se poate constata câna vrem să testăm posibilităţile cuiva, prin realitatea statistică a unui răspuns, a unei idei.

Fîecare din aceste trei însuşiri are insemnătatea ei; caracteristica prîncipală rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare.

Setul de tehnici creative a fost elaborat, adaptat şi aprobat de psihoiogul român G. Neacşu.

Tehnica nr. 1In acest set sunt incluse următoarele probe:Proba I. CategoriiSe de lucruriIn această orobă se enumeră numeie tuturor

lucrurilor, obiec- teior sau fenomenelor care sunt de un tip sau despre care putem spurfe că sunt de tipuî acela.

Instrucţiune: Mai jos sunt date câteva caracteristici pe care îe pot avea diferite îucruri. Pentru fiecare încercaţi să găsiţi cat mai muite răspunsuri. înscrieţi

răspunsuriîe pe rânduriîe îibere de sub fiecare caracteristică - unuî după aîtuî, aşa cum vă vin în minte. Nu uitaţi că aveţi mai muîte caracteristici. Aveţi timp-li- mită - 15 riiinute pentru toate răspunsuriîe.

1. Lucruri. care fac rău.2. Toate lucrurile rotunde sau care pot fi rotunde.3. Toate îucruriie care se micşorează în mod naturaî.

Proba II. ImbunătăţiriNurneroase îucrari pot fi îmbunătăţite pentra. a servi

mai bine unor scopuri. Li se poate adăuga sau scoate ceva, ori se poate modifica ceva ia ele astfeî, încât să devină mai foîositoare.

144

Iinstrucfiune: Mai jos aveţi.emimerate câteva lucruri. Gân- diţi-vă ce îmbunătăţiri li s-ar putea aduce. Scrieţi cât mai multe îmbunătăţiri în spaţiul lăsat liber. Pentru lucru aveţi 15 minute ladispoziţie. Căutaţi să scrieţi măcar câteva îmbunătăţiri la fiecare aşa cum vă vin ele în minte, oricât de ciudate, oricât de complicate sau oricât de greu de reaiizat s-ar părea.

1. O bancă de instruire.2. Un stilou.3. O agendă.4. Un birou (oficiu).

Praba III. UtilizăriUn obiect poate fi folosit în diferite feluri. De

exemplu: un fir textil poate fi folosit pentru scală, pentru şiret, pentru iegat, croşetat etc. Unele utilizări sunt foarte obişnuite, dar există încă muite aîteie care pot fi mai puţin obişnuite, mai rare, mai inge- nioase, originale.

instrucţiune: Mai jos se dau numele câtorva lucruri, să vedem câte utiiizări puteţi găsi pentru fiecare. Scrieţi răspuns pe rândurile libere, înscriindu-le aşa cum vă vin în minte. începeţi cu oricare număr doriţi. Dacă în timpul lucrului vă vin în minte utiiizări noi, vă puteţi întoarce, pentm a completa răspunsurile. Aveţi 15 minute pentru toate răspunsurile.

1. Un ziar.2. Un dop (de gărafa).3. O cutie de conserve goală.4. Un scaun.

145

Proba IV. CercsiriMaterial: 30 de cercuri aranjate într-o ordine

anumită, ia un interval egai între ele.Instrucţiune: Să vedem cât de multe obiecte puteţi

desena din cercuri în 10 minute. Orice aţi desena, partea principală trebuie să rămână cercui. Cu creionul adăugaţi linii pentru a vă com- pieta desenul. Liniile pot fi puse înăuntrul cercului, în afara lui, şi înâuntrui şi în afara lui.

încercaţi să vă gândiţi la lucruri la care nimeni altcineva din colegii voştri nu s-ar gândi. Faceţi cât de multe lucruri puteţi, puneţi în fiecare cât mai multe idei. Nu ne interesează caiitatea desenului, ci ideile, soluţiile voastre, pe care ie găsiţi. La sfarşit scrieţi sub fiecare desen numeie pe care i 1-aţi dat ce reprezintă desenul.

146

Remarcă: Puteţi adăuga cercuri.Piroba V. Linii paraleleMaterial: 30 de linii paralele aranjate într-o ordine

succe-sivă.

1. 5.

Imstracţsume: Pe paginile următoare sunt o mulţime de linii paralele. Să vedem acum câte desene puteţi face, pîecând de la două linii paralele. Puteţi adăuga orice detalii, pe care le doriţi (deasupra, înăuntru sau în afară lui), dar cele două linii trebuie să rămână partea principală a desenului vostru. Faceţi desenele cele mai bogate şi mai diferite posibile.

Aveţi grijă ca desenele să nu fie asemănătoare unu! cu altul. Găsiţi idei originaie. La sfarşit scrieţi sub fiecare desen numeie, pe care i i-aţi dat.

Remarcă: Puteţi adăuga iinii paralele.

3.7. I 10. 11. 12 .

13. | | 14. 15. 16. 17. 18.

19. 20. 21. 22. 23. 24.

25. 26. 27. 28. 29. 30.

Proba VI, Flulditate verbala

înstrucţiune: Priviţi cuvintele de pe lista prezentată mai jos. Fiecare cuvânt începe cu litera “d” (doctor, datorie, durere, director). Mai departe veţi scrie singuri cât mai multe cuvinte, care încep cu o liieră propusă în test.

Timp de un minut veţi scrie cât mai multe cuvinte cu prîma literă, scrisă în test. V-aţi oprit. Vi se va da o altă literă. Imediat ce vi se spune, începeţi. Va trebui să scrieţi cât mai muite cuvinte, care încep cu altă îiteră (cu următoarea). In aşa mod veţi conîinua tot şiruî.

Toate cuvinteîe sunt primite, cu condiţia să înceapă cu îitera respectivă. Dacă vă gândiţi îa un cuvânt, de-a cărui ortografie nu sunteţi sigur, scrieţi-î cât puteţi de bine. Scrieţi cuvintele cât se poate de repede.

Aveţi 5 minute-îimită pentm această probă. Incepeţi. Literea este acum...T...___________________________________(1 min)S...-____.___________________________________________________(Imin)O... ;_________________________(1 min)R..._________________________________;_____, (1 min)L...__________■ _______________•_____(Imin)

Prekscrarea daîelor:Se apreciază diversitatea de categorii întâînită în

subîest, care determină flexibilitatea creativităţii.Flexibilitatea este mai mare, dacă se foîosesc mai

multe categorii.

Prelucrarea cantitativăNr. Caîegoriile Nr.

cuvintelorL

i

Cuvinte cu litera T1.2.3.4.

n. Cuvinte cu litera S î.

2.3.4.

III. Cuvinte cu litera 0 1.

2.3.4.

IV. Cuvinte cu litera R1.2.3.4.

V. Cuvinte cu litera L 1.

2.

4.

Tehnica nr. IL Testul Torrance de gândire creativă

Materiale: 2 subteste: testul verbal şi testul figural.Testul verbaî poate fi aplicat în grup la subiecţi de

diferite vârste. Timpu! de lucru pentru testul verbal ţine 40 minute. Dacă survine oboseaîa, se poate face o pauză între două activităţi. Testul verbal se administrează într-o şedinţă separată de testuî figural.

Âdministrare:Instrwcţiuiie: Cred că o să vă amuzaţi mult cu ceea

ce vă propunem să faceţi, vrem să vă oferim şansă de a vedea cât de buni sunteţi în a gândi noi idei şi a rezoîva probleme. Acestea so- licită de îa voi imaginaţie şi capacitate de gândire. Deci sperăm că veţi folosi cel mai bine gândirea şi vă veţi amuza. Ca mărime grupu! poate fi format din 15 şi 30 de subiecţi într-o sală.

Instructajul specific se precizează în funcţie de activitate. După ce subiecţiior li se înmânează formularele, ei sunt rugati să completeze rubricile de pe copertă, unde se indică:Nufnele, prenumele________________________Vârsta__________________________________Ocupaţia sau profesia__. _____________.Data examinării________________;______;____

Apoi se citesc instrucţiuniîe specifice.Acîiyiîatea 1. Formulare de întrebăriînstrucţiune: Pe această pagină scrieţi toate

întrebările despre imaginea de pe pagina alăturată. Puneţi toate întrebăriîe care vă trebuie pentru a afla sigur ce se întâmplă. Nu puneţi întrebâri la care se poate răspunde doar privind desenul. Puteţi continua să priviţi

tabîou!, atât timp cât doriţi. începeţi. Timp-îimită: 5 minu-

Activitatea 2. Ghicirea cauzelorInstriîcţiune: în spaţiile prezentate rnai jos enumeraţi,

mai multe cauze posibile indicate în imaginea dată în test. Puteţi folosi lucruri ce s-au petrecut puţin mai înainte sau în urmă cu mult timp. Faceţi cât mai muîte ghiciri. Timp-limită: 5 minute.

Activitatea 3. Gliicirea consecinţeîorinstrucţiune: In spaţiile prezentate mai jos scrieţi cât

mai muite urmări posibile, la ceea ce se petrece în imaginea dată în test. Gândiţi-vă la lucruri ce pot avea loc imediat sau mult mai târziu în viitor. Faceţi mai multe ghiciri. Nu vă temeţi să ghiciţi. Timp-limită: 5 minute.

Activitatea 4. Perfecţionarea unui produsExaminatorul indică subiecţilor un oarecare obiect

sau le propune să-şi imagineze o cameră de un oarecare tip.

Instrucţiune: în spaţiul prezentat mai jos scrieţi cele mai interesante şi inţeligente moduri de schimbare a obiectului propus în această activitate, pentru a-1 perfecţiona şi a-1 schimba în aşa mod, ca el Să devină cât mai plăcut şi mai util.

Timp-limită: 10 minute.1. O cameră de duş3. Un dormitorActivitatea 5. Utilizări neobişnuite (cutiile de carton)Instrucţiune: Cei mai mulţi oameni aruncă cutiile de


carton goale, dar ele au mii de utilizări interesante şi neobişnuite. în spaţiile prezentate mai jos şi pe pagina următoare scrieţi cât maimulte utilizări interesante şi neuzuale. Nu vă îimitaţi la vreo mărime a cutiei. Puteţi folosi câte cutii doriţi. Nu vă limitaţi la folosiri pe care le-aţi văzut sau de care ie-aţi auzit. Gândiţi-vă la cât mai multe utilizări posibile.

Timp-limită: 10 minute.Acîivitatea 6. Simple presupuneriAceastă activitate este folosită după necesitate.Instrucţiune: Vă imaginaţi o situaţie improbabilă,

una care, posibil, nu se va întâmpla niciodată. Trebuie să presupuneţi ce se va întâmpla. Aceasta vă va da posibilitate să vă folosiţi imagina- ţia în a gândi toate lucrurile curioase ce se vor întâmpla, dacă această situaţie va deveni o realitate. In imaginaţia voastră pre- supuneţi, pur şi simpiu, că situaţia descrisă va avea ioc. Apoi gân- diţi tot felul de lucruri ce s-ar putea produce din această cauză, cu alte cuvinte, care ar fi consecinţeie. Faceţi cât mai muite ghiciri.

Situaţii iinprobabiîe:1. Presupuneţi pur şi simplu că din nori atârnă frânghii care ajung pânâ la pământ. Ce s-ar putea întârnpla?2. Presupuneţi că e o ceaţă groasă, ea s-ar lăsa peste pământ, astfei nu s-ar putea vedea decât picioarele oameniior. Ce s-ar putea întâmpla?

Formaţi ideile şi presupunerile voastre pe pagina următoare. începeţi!

Ţimp-Iimită: lOminute.

TESTUL “CARE ESTE VÂRSTA CREATIVITĂŢII DV.?”

In fiecare din noi trăieşte un creator aflat mereu în căutarea nouiui, preocupat mereu de a sesiza, în lumea ce-1 înconjoară, ce nu este cum trebuie, ce nu merge, ce poate fi transformat, modificat, îmbunătăţit, inovat sau ce se mai poate inventa pentru a îmbogaţi viaţa iui şi a celorlalţi, pentru a o face mai uşoară, mai frumoasă.

Creatologii şi inventologii au dorit să răspundă ia întrebarea: Care este iegătura dintre vârsta cronologică.a omului şi manifestarea creativităţii lui? Unii au afirmat că este un raport invers pro- porţional: la vârstele tinere se creează mai mult şi cu cât se îna- intează în vârstă scade manifestarea creatoare, argumentându-secu exemple din domeniul muzicii, poeziei, picturii etc. Alţii auîncercat să consolideze ideea că posibilităţile creatoare ale omului sunt direct proporţionale cu vârsta: cresc şi se manifestă cu trece-rea anilor şi acumularea experienţei, susţinând aceasta cu exemple din domeniul ştiinţei. Dar şi într-un caz şi în celălalt sunt preamulte excepţii, ceea cc-i face pe acad. Al. Roşca (1981) să afir- me: “Creativitatea se extinde pe parcursul unui număr foarte mare de. ani, mai mult de şapte decenii, de la vârsta de aproximativ 15 ani până la 90 de ani şi peste, limitele nefiind foarte fixe”. Se pare că vârsta şi posibiiităţile creatoare ale omuiui se află într-o rela- tivă independenţă, legăturile dintre ele fiind mult mai complicate.

Doi. creatori ruşi E.S. Jurikov şi A.B. Zolotov (1990), pu- nându-şi întrebarea dacă nu există deosebiri


sau chiar contradicţii între ceea ce noi numim vârsta şi ceea ce constituie conţinutul vârstei, au concluzionat, pe baza anaiizei unor cazuri, că între vârsta calendaristică şi vârsta creativităţii există deosebiri. Vârsta creativităţii este considerată o .stare psihică ce face posibile descoperirea şi crearea noului în orice perioadă a vieţii omului. Vârsta creativităţii poate coincide cu vârsta calendaristică sau poate să difere esenţial pe ea. Autorii citaţi descriu patru vârste pe care ie poate avea creatorul din noi: copilăria, tinereţea creaţiei, perioada critică şi toamna creaţiei. Răspunzând la următorul chestionar puteţi determina vârsta creativităţii Dv.

Instrucţiune: Citiţi cu atenţie întrebările şi încercuiţi una din cele cinci variante de răspuns. Poftim, începeţi!1. Sunteţi la o oarecare distanţă de staţia de autobus. Sunteţi foarte grăbit. Soseşte autobusul. Ce veţi întreprinde?a) veţi fugi pentru a reuşi să luaţi autobuzul;b) veţi merge cât puteţi de repede;c) veţi merge la fei de repede ca de obicei;d) veţi merge cu aceiaşi paşi ca şi până atunci;e) priviţi dacă nu vine următorul autobuz şi apoi hotărâţi ce este de făcut.

T I “1 :'n i-ailiyiiijy ;:;'lI -"“t;-Jăd t-:. I siR 'i fel .;« b i t J ®: ^ •

2. Vi se propun pentru instruire cinci grupe de oameni necunos- cuţi de vârste diferite. Pe care dintre

acestea o veţi prefera?a) grupa celor foarte tineri;b) grupa formată din oameni tineri;c) grupa oameniior în vârstă;d) gmpa ceior bătrâni;e) orice grupă.3. Care este legăturăDv. cu moda?a) recunoaşteţi moda şi încercaţi să vă conformaţi ei;b) preluaţi numai ceea ce vă vine bine;c) nu sunteţi de acord cu modelele extravagante ale modei con- teniporane:d) nu sunteţi de acord cu moda contemporană în general;e) uneori sunteţi de acord, aiteori nu, în funcţie de dispoziţie.4. Cu ce aţi dori să vă ocupaţi în timpul liber?a) v-aţi petrece tot timpul cu prietenii;b) aţi deziega şarade, cuvinte încrucişate;c) aţi citi beletristică;d) v-aţi uita la televizor;e) v-aţi ocupa de orice.5. Aţi ajuns într-o situaţie deiicată din cauza unei greşeii. Cei din jur vă privesc ironic. Cum veţi proceda?a) vă veţi privi ia fel cum vă privesc cei din jur;b) vă veţi face că “nu vedeţi” priviriie ironice (vă veţi sugestiona că nu s-a întâmpiat nimic grav);c) veţi încerca să explicaţi cum s-a întâmpiat;d) aţi riposîa celor ironici. sau aţi încerca să dispăreţi din câmpul vizual al martorilor greşeiii Dv.;e) totul depinde de situaţie.


6. Dacă aţi putea aiege, ce aţi prefera?a) o plimbare pe stradă în compania cuiva;b) să mergeţi la teatru, cinema, circ;c) ia “marş în mijlocul.naturii”;d) odihna în parc pe o bancă;

e) totu! depinde de situaţie şi de dispoziţie.7. în faţa Dv. are loc o nedreptate evidentă. Care este reacţia Dv.?a) aţi încerca să îndreptăţiţi imediat această nedreptate cu toatemijloacele posibile;b) aţi fi de partea victimei şi aţi încerca să o ajutaţi;c) aţi încerca să restabiliţi dreptatea în limita permisă de lege şiprescripţii;d) v-aţi gândit că aţi face ia rândui Dv. o nedreptate şi v-aţi vedea de treburiîe Dv.;e) v-aţi amesteca în dezbatere, fară să vă spuneţi părerea.8. Vi se propune să treceţi la o activitate mai interesantă, dar plătită mai puţin bine. Ce veţi întreprinde?a) aţi accepta fară ezitare;b) v-aţi sfătui cu oamenii pentru a obţine un sprijin în hotărâreade a vă transfera;c) nu- veţi şi de acord dacă eiucidarea perspectivelor şi avan- tajelor noii activităţi nu vă aranjează;d) nu veţi fi de acord;e) veţi proceda după împrejurări.9. Cum veţi proceda când demnitatea vă este umilită?a) veţi răspunde cu aceeaşi monedă, fără a sta pe gânduri ceiui ce v-a jignit;b) veţi încerca să “nu vă pierdeţi cumpătul”, răspunzând cu demnitate jignirii (celui ce v-a jignit);c) comportarea Dv. depinde de cel ce a facut asta (ce fel de om este, ce vârstă are, ce poziţie specială are);d) “rămâneţi în umbră” pentru a nu fi traumatizat şi mai tare;e) procedaţi după împrejurări.10.Cum vă comportaţi când vi se propune o nouă metodă (pro-cedeu) de lucru?a) o acceptaţi fară a sta pe gânduri, deoarece orice nou e mai bun decât ceva vechi;

_ b) o acceptaţi când vi se explică ce avantaje prezintă;

153

c) nu recunoaşteţi metodele noi, dacă nu vi se prezintă toate dovezile utilităţii lor;d) sunteţi adeptul- metodelor de lucru care au trecut proba timpului şi sunt de nădejde;e) veţi acţiona în conformitate cu regula: “Vom trăi şi vom vedea”.11.Ce atitudine aveţi făţă de muzică contemporană?a) sunteţi entuziasmat;b) e o încercare mulţumitoare;c) credeţi că tineretul este boinav;d) nu recunoaşteţi aceste zgomote şi bubuituri drept muzică;e) consideraţi că aceşti domni nu au gust şi simţul culorilor12.Cum apreciaţi creaţia lui Mircea Eliade?a) sunteţi enîuziasmat,b) o primiţi cu plăcere;c) numai foarte puţine din opereîe sale produc în Dv. sentimente pozitiive;d) cred că moda Eliade nu va dura mult;e) nu vă entuziasmaţi, dar nici nu o respingeţi.13.Ce este important pentni Dv. când sunteţi în. compania altor' oameni?a) să vă manifestaţi (să vă demonstraţi propriile capacităţi şi posibilităţi);b) să faceţi tn aşa fel încât oamenii să nu uite cu cine au de-a face;c) să fiţi decent;d) să nu ieşiţi în evidenţă;e) depinde de împrejurări.14.Ce activitate vă place?a) care conţine elemente surprinzătoare, riscante, nedeterminate;b) variantă (să nu fie monotonă);c) care să permită foiosirea la maximum a propriilor cunoştinţe şi a experienţei acumulate;d) după puterile proprii (să nu fie grea);

% | r

I I l I l 1 l I l I I 1

151

'• „ • i. . i iisii',i, .; t.' c„! ,i •:*J •SttKi'vi ’ . "'"1i. "t • '• ■ ^ t ' V < K i k. 3 k

e) depinde de dispoziţie.15. Cât. sunteţi de prevăzător?a) sunteţi tentat să începeţi o activitate fară a vă evalua cunoş-tinţele;b) de !a început preferaţi să acţionaţi, dar apoi meditaţi asupra ace aveţi de facut ;c) preferaţi să nu participaţi la acţiune atâta timp cât nu vă sunt clare consecinţele, chiar şi cele fundamentale;d) preferaţi să participaţi numai în condiţiile în care este eliminatriscul insuccesului;e) reacţia Dv. în raport cu o activitate este diferită şi depinde de dispoziţia pe care o aveţi.16. Care este poziţia Dv. faţă de prevederile regulamentelor?a) nu vedeţi un pacat prea mare în a încălcă acele reguîi care mai mult încurcă;b) credeţi că nu toate regulile ce acţionează în societate sunt ra-ţionale (utile);c) vă străduiţi să nu încălcaţi regulile de bază (serioase);d) anumite reguli sunt pentru Dv. lege, de aceea vă străduiţi să lerespectaţi întru totul;e) depinde de reguli.17. Care este culoarea Dv. preferată?a) roşie,b) gaîbenă;c) albastră;d) cafenie;e) verde.18. Care este dispoziţia Dv.?a) preponderent optimistă;b) parţial optimistă;

152

c) parţial pesimistă;d) şi pesimistă şi optimistă;e) depinde de împrejurări.

>■ 'i.'tl II

I I l I l 1 l I l I I 1

153

—-1Ulittlihft* '■J tt I 4

19. Credeţi în oament? ,a) arn încredere în oameni;b) arn încredere în muîtă iume;c) nu am încredere în prea mulţi;d) nu cred în nici un om;e) doar “pe jumătate.”20. Cum vă afectează disconfortul acasă şi la serviciu?a) nu îi acord atenţie;b) nu îi acord prea mare atenţie atât timp cât nu mă împiedică să lucrez;c) nu suport disconfortul, dar fac prea puţin pentru a-I înlătura;d) apreciez confortul şi fac tot ce e posibil pentru a-1 asigura;e) apreciez confortul, dar dacă el lipseşte nu sufar prea-tnult şi nu m-aş zbate în mod deosebit pentru a-1 asigura.

Pretucraresî rezultatelorDupă ce v-aţi autoapîicat chestionarul, totalizaţi câte

răspun- suri a,b,c,d,e aţi încercuit. Inmulţiţi totalurile obţinute astfel: a x0; b x 1; c x 3, d x 4; e x 2. Faceţi apoi totaluî generaî aî punctelor. realizate ia chestionar. Intre .1—20 puncte sunteţi în copilăria creativităfii; între 21-40 puncte sunteţi în tinereţea creaîivităţii; între 41-60 puncte sunteţi în perioada critică, iar între 60-80 sunteţi în toamna creativităţii.

Numărul de puncte rezultat nu. trebuîe idenficat cu anii de viaţă. După ce v-aţi stabilit vârsta creativităţii şi aţi citit carac- terizarea ei, dacă sunteţi interesat să cunoaşteţi ce trebuie de facut pentm antrenarea şi manifestarea creativităţii Dv. apelaţi la un psiholog.

154

, Copilăria creativităţiiUn rezultat al autoaprecierii situat între 1 şi 20 de

puncte fixează vârsta creatorului din noi în perioada copilăriei creati- vităţii, se caracterizează prin tendinţa dominantă de a păstra tine- reţea cu asemenea mijloace ca educaţia fizică, igiena alimenta-

ţiei, preocupări pentru cosmetică imiîarea comportamentiilui celor foarte tineri. Dorinţa de a părea tânar se reflectă în toate ac- ţiunile, conducând la un comportaraent forţat, artificial. Aceşti oameni sunt gata să accepte orice punct de vedere exprimat de tineri, chiar cele mai neverosimile, orice manifestare a nesăbuinţei tinereţii. Pot să-i imite pe tineri chiar şi în fapte cu care ei înşişi nu sunt întotdeauna de acord. Această vârstă a creativităţii poate constitui un punct de plecare pentru o activitate creatoare, con- structivă după procesul de orientare. spre un comportament demonstrativ şi nu prea avansat. Dacă omul are voinţă suficientă pentru a se controla pe sine, trecerea spre o grupă optimă pentm creaţie este posibilă.

T'mereţea creativităţii Un rezultat al autoevaluării cuprins între 21 şi 40 de pimcte prezintă un certificat pentru tinereţea şi energia creaţiei. Fersoa- nele aflate la această vârstă sunt încântate de tot ce e nou, sunt în ton cu moda (deşi nu sunt robii ei). Se implică în toâte transfor- mările ce au ioc. participă ia ele-ca nişte creatori activi şi cu iniţiativă. Sunt atrase de creativităţi caracterizate prin varietate şi noutate, creaţia fiind pentru astfel de persoane o necesitate, precum şi de mistereîe lumii şi, dacă. îi se oferă priîejul, pleacă în căutarea lor. Reprezentanţii acestei vârste a creaţiei părăsesc fără regret un loc de muncă obişnuit de dragui unei activităţi mai interesante, sunt entuziasmaţi de munca şi arta contemporană sau le cultivă cu plăcere. Sunt înclinaţi spre autoapreciere pozitivă, au o poziţie critică faţă de reguîiîe şi regulamentele care limitează ten- dinţa lor spre independenţă. Uneori sunt naivi şi lipsiţi de simţul măsurii. Chiar dacă după anii de viaţă nu mai. sunt la o vârstă tâ- nară, comportamentu! lor, modul de abordare a probîemeîor îi atrag spre cei tineri. Sub raport intelectual, reprezentaţii acestei vârste a creativităţii sunt aproape

întotdeuna foarte productivi, deoarece îmbină în ei'înţelepciunea oameniîor maturi cu entuzias- mui şi energia caracteristice tinerei generaţii.

Perioada criticăUn rezultat aî autoprecierii situat între 41 şi 60 de

puncte de- monstrează că pentru creatorul din Dv. a sosit un moment critic.S-a micşorat elasticitatea în procesul de rezolvare a problemelor. Stereotipurile ocupă în psihicuî şi în conştiinţa omului afîat la această vârstă a creativităţii un loc cu atât mai important cu cât valoarea autoaprecierii este mai aproape de 60 de puncte. Face faţă uşor în situaţiile standard şi monotone, bazându-se pe cunoş-- tinţele acumuîate, însă deseori greşeşte în rezoîvarea problemelor noi, originaîe, netradiţionale. Nu rnai are iniţiativă, nu este între- prinzător. Inerţia în gândire îşi spune tot mai muît cuvântuî nu numai în activitatea profesionaîă, ci şi în viaţa de toate zilele, în relaţiile personale. Creşte teama faţă de poziţia sa şi, legat de aceasta, scade capacitatea de a evaiua obiectiv activiîatea coîe- gilor, îri mod deosebit a celor tineri. Anumite aspecte secund?tre îegate de pozifia sociaîă, mai înainte considerate fărâ prea mare înseninătate (premii, recunoaşterea pubîică, evidenţierea meri- teîor ş.a) devin tot mai importanîe. Omul este înclinat să nu-şi spună părerea în situaţii care pot da naştere ia interpretări. La. toate-acestea se adaugă şi o adâncire a dificultăţiior în ce priveşte stabiîirea reîaţiiîor cu tinerii. La această vârstă a creativităţii însă se mai păstrează posibiîitatea de a imprima anumiteîor procese o dezvoltare în direcţiiîe dorite, orientarea ior în pîanul realizării potenţiaîuîui creaîiv. Dar pericoîuî “înţepenirii” gândirii este atât de mare încât, dacă nu se iau la timp măsuri prâctice pentru sprijinirea, antrenarea şi manifestarea potenţiaîului creativ în activitate, se ajunge îa situaţia când deja este prea târziu.

Toamna creativităţiiCei ce au adunat între 61 şi 80 de pnncte sunt foarte

deparfe de îinereţea creaţiei. Ei sunt la vârsta îoamnei creativităţii. Aceşti oarneni preferă, în special, îoî ceea ce este verificat de timp şi accepîă cu greu şi fară tragere de inimă ceea ce e nou. Etichetează pe îineri ca avârid un “comportamenî incredibil”. Reacţionează

^ ,.i "'l i"'1 .n.ŞLŞH ^

!

= ■

bolnăvicios ia ideiie care le contr

azic pe cele proprii şi le pun imed

iat ia îndoială veridicitatea, fără să le

studieze şi să le eva-lueze obiectiv. Ap

reciază în mod deosebit confortul şi înce

arcă să-şi crească gradul de confort. Pre

feră să rnuncească după cât îi ţin puteri

ie acolo unde pot să-şi pună la valoare c

unoştinţele şi experienţa. Gânduriie li s

e îndreaptă adesea spre viitor, dar !i se

pare că aceasta nu are perspective bune.

Tinerii percep toate acestea ca o atit

udine conservatoare, ceea ce complică ade

sea comunicarea între generaţii. La cei

aflaţi la această vârstă a creativităţii

se observă o creştere a activităţilor de

autoconservare şi căutare a compensaţiil

or, o înclinare spre totalitarism. In caz

urile extreme toate acestea se exprimă pr

int-o cedare în faţa inevitabilului, în f

aţa degradării proceselor fizice şi psihi

ce.

TESTUL “CÂT DE CREATFV! SUNTEŢI?”Tiîluri pentru <o

imagine Acest test masoară cei mai importanti f

actori intelectuali ai creativitatii: fluenţa id

eilor, flexibilitatea gândirii şi originalitatea

, oferind şi o notă generală pentru creativitate

. Etalonul de raporta- re (transforrnarea scorul

ui brut în note, respectiv clase sau tari- ficat

ive) este valabii pentru persoanele care au depa

şit 16 ani. Modul de aplicare poate fi colectiv

(grupele să nu fie prea mari, iar subiecţii dist

antaţi pentru a nu comunica între ei) şi individ

ual (sau prin autotestare). Pregătiţi un ceas cu

secundar central, o foaie de hârtie şi un creio

n. Din momentul în care începeti, cro- nometratî

5 minute, dupa care vă opriţi. Daca depăşiţi du

rată, nu mai este valabi! etalonul şi nu mai put

eţi estima nivelul creati- vitaţii. Testul cere

să priviti imaginea de mai jos şi sa-i daţi cât

mai multe titluri, cât mai originale, scriindu-I

e unul sub altul Notă: Imaginea o prezintă psiho

îogul individual.

Acordarea punctajului se f

ace direct pe foaia de test: pentru a obţ

ine scorul la flmditaîe, număraţi pur şi

simplu răspunsuriiedate. FlexibilUatea constă

în numărul schimbărilor de direcţie în gândire.

Astfel, să presupunem ca aţi găsit următoarele ti

tluri.1.Muncă grea.2.David şi Goliat.3.Desen trucat

(fotografie trucată).4.Săracu! de el!5.Ghinion.6.O z

i grea.7.Desen. suprarealist.8.De necrezut: Un auto

turism să tragă un camion?9.E imposibil ca un auto

turism să tragă un camion aşa de marefNumărul tit

îurilor reprezintă fluenţa care în acest caz est6

9. Cât priveşte flexibilitatea, observăm că sunt

vafiaţiuni pe âceeaşi temă: raspunsurile 1, 2 şi

6 (vor primi un singur punct); 3 şi 7 (de asemen

ea un punct); 4 şi 5 (alt punct); 8 şi 9 (un punc

t). Prin urmare, vom acorda la flexibiiitate 4 pu

ncte. Originalitaîea se co- tează în felul următo

r: citiţi mai intâi cu atenţie lista cu raspunsur

i posibile. Căutaţi apoi fiecare răspuns pe care

1-aţi dat Dv. în lista respectivă. Cercetaţi list

a şi nu va lăsaţi derutaţi de faptui că răs- puns

urile Dv, nu vor fl absolut identice cu cele la c

are le asimi- laţi. Pot fi mici deosebiri de form

ă. De exemplu: "Hpsa de carbu- rant" înseamnă "cr

iză". Răspunsuî din test: "Mai bine o maşina mică

, dar bună decât una mare, “defectă”, intră itemu

l din lista "Mîc (şi puternic) - mare (şi slab)”.

în acelaşi item intră şi răs- punsurile: "Nu tot

ce-i mare este şi puternic" sau "Maşină mare, de

fecţiuni mai multe". Notaţi în dreptul răspunsunl

or Dv. punctajul corespunzător. Atenţie! Raspun

surile pe care nu le puteţi inciude în nici un it

em din listă primesc 6 puncte. lată câteva ase- m

enea exemple: "Arşiţa greşelii"; "Cine râde la ur

mă este tras... de sfoară"; "Clipa adevăruîui"; "

Autoturismul şi-a găsit un bărbat bine"; "Două fi

are"; "Fii mândru de povara ta!"; "Inimă clinic d

ecedatâ", "Istoria veche şi nouă în viziunea'mode

rnă"; "Lanţul slăbiciunilor"; "Micul răpitor de c

oloşi"; "Plânsul motorului"; "S-o

las, mi-e frică

/Că vine altul şi mi-o rid

ică"; "Un şlep pe uscat".

Răspunsuri ScorAsigurări 4Accident de maşină 0Ajutor reciproc ("Prietenul la nevoie se cunoaşte";"La nevoie ceri ajutonil vecinului"; "Ajuta-ţi întotdeauna sememi1', Fratemitate;

0

Aib şi negru 5Aşchia nu sare departe de trunchi . 5Boiizii 2Bunătate sufleteasă 2Caii-putere 3Carul mic trage carai mare, buturuga mică... 0Cine merge incet, departe ajunge. Incet, dar sigur 5Când nu mai poti, spune-mi!. 4Crosul (Concurs) 4Cuminte (Dimineţile unui şofer cuminte) 5Dans sincronizat 5

159

Defectiune tehnică 0De la moară pân-la gară . 5Dialog 5Distanţă (Păstraţi distanţa legală dintre vehicule) 3Doi (In doi. Mariaj) 2Du-mă acasă (puştiule etc.)! 4Economie (de energie, de combustibiî) 0Face din tântar armăsar 5"Făra cuvinte" 4Fericirea e atât de aproape! 5Fiecare dupa cât poate 5Ghici, ce titlu are? 5Ghinion. Ghinionistul 0Hei, nip! 4Inevitabilul s-a produs 0Inversare (Logică inversată. Normalul anapoda) 0Inteligentui conduce 3Incercare (de a învinge absurdui. încercarea moarte n-are)

5

16!

Idilă 5Increzutuie! 5Intâmplare (Şi totuşi se întâmplă. Se întâmplă şi la case mai mari).

3

La aşa cap, aşa căciulă 4Mama îşi îndmmă copilul 4Mic (şi puternic) - mare (şi slab). Ex: Nu contează mărimea ci valoarea. Decât mare şi

0

Nu întotdeauna ce este mare e şi putemic 0Modestie 5Natura moartă (statică) 5Nu faceti ca ei 3Nimtă cu dar '5Nu se ştie de unde sare iepurele 5Oameni şi fapte 4Qcazie (A luat o "ocazie") 4Omul din greşeli învaţă 4Omul-maşină 5Optimism (Qrice necaz se rezolvă. Speranţă. Va reuşi. E bine şi aşa)

4

Optiune (Nu avea de ales) 4Orgoliu retezat 5Pană (de îndemânare, de motor, de benzină, de cauciuc etc.)

. 3 ,Pantă (E posibi! doar pe o pantă. Coborând) 4Pasivitate 4Peisaj (Imagine: Flash) 4Plimbare (de plăcere). Paradă. Vacanţă 0Poliţia (Cu poliţia nu-i de gîumit; A scăpat de amendă; Echipajul 'radar Sa datorie)

5

Poveste. Fantezie 5Puricele,remorchează elefantul 5Puterea şi adevămi 4Prioritate. Cel mic are uneori prioritate 2Puţini (Cei puţini domină pe cei mulţi) 5Răzbunarea volanului 5

162

>• f- r r. rJ

tv.'.. . -:l U'1 Recompensă .(Dacă mă duci până la capăt, îţi dau/fac etc..)

3| Remorcare (Remorcare prin împingere) 0Roti 4Scopul contează 5Sensul (Care e sensuî?) 5Service ad-hoc 4Sfirşitul Terrei 5Simbioză. A trai pe spinarea aîtuia 2Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de pe drum

5Somn în maşină 5Speranţă (vezi "Optimism") 4Spor la îucru! 5Tracţiune inversă/înapoi 0Tren, autotren 4Unde-s doi, puterea creşte 4Urmărirea ■ 0Uzură (Bătrâneţe: Anii trec, totul se uzează) 5Viteză ametitoare/redusă 5Vânt din fată 5

La sfarşit faceţi îotalui pentru originaîitate. Pentru scorurile brute obţinute la fluenţă, fîexibiîitate şi originaîitate se caută, în etaîon, cîasa (nota corespunzătoare căreia îi corespunde) şi uncalifîcativ (uîtima coSoană). De exempîu: îa flluenţă pentru scoruî9 veţi avea clasa 7 (calificativuî "bun"), îa fîexibiîitate scoruîui 4 îi corespunde clasa 5 (caîificativuî "norma!"), îa originaîitate, pentru scorui 13, de exempîu, obtineţi cîasa 6 ("caîificativul nor- maî bun"). Nota gîobaîă îa creativitate se apreciază adunând no- tele ceîor trei factori. în exempluî nostru 7+5+6=18. Identificând suma în coloana "total", vom afla că nota la creativitate este 6 (calificativul "normai bun").—I S'.ltMtaâ’* 1""I a:I.ÎLiliiilî""ţ........I .""IW. -J • 1 k-, i t. :<t I ..i ' . J j . .i • J

163

Citind cu atenţie enunţurile care urmează, afirmaţiile cuprin- se în testul de mai jos şi răspunzând sincer, veţi obţine o imagine a potenţialului Dv. creativ şi a stimulilor care influenţează activa rea şi manifestarea lui.

Pentru fiecare enunţ se va acorda un punctaj după cum ur- mează:

4 puncte, dacă enunţul reprezintă o însuşire (stare) care se manifestă constant la Dv. (acord total)

3 - însuşire (stare) care se manifestă adesea;2 - însuşire (stare) care se manifestă uneori.1 - însuşire (stare) care se manifestă rar;0 - însuşire (stare) care nu se manifestă la Dv. (dezacord

total).Precizare: îucraţi repede, dar căutaţi în permanenţă să.

înţelegeţi exact ideea cuprinsă în formularea respectîvă şi să de-

Etalon penfru testul "Titluri peotru o imagine”Fluenţă Flexibili-

tateOriginali-tate

Creativitate

Scor

Clasă

Scor

Clasă

Scor ‘ Cla-

Total

Cla-

Calificativ■

0-2 1 0 ). 0 1 3-5 1 Extrem de slab3 2 î 2 1-2 .

2.6-7 2 Foarte slab

4 3 2 3 3-5 3 8-9 3 Slab5 4 3 4 6-8 4 10-

124 Normal slab

6 5 4 5 9-11 5 13-14

5 Normal7-8 6 C.

J6 12-14 6 15-

186 Normal buri

9-10

7 6 7 15-20 7 1.9-21

7 Bun11-13

8 7-9

8 21-32 8 22-24

8 Foarte bun14-n

9 10 9 33-n 9 25-27

9 Deosebit de bunAUTOTESTAREA PENTRU CUNOAŞTEREA

POTENŢIALULUI CREATIV ŞI A NIVELULUIASPIRAŢIILOR MOTIVATIEI CARE ÎL

SUSŢINE ÎN MANIFESTARE(tradusă şi adaptată după E.S. Jarikov şi A.B. Zolotov,

1990)

îerminafi corect frecvenţa sau graduî în care se manifestă la Dv.însuşirea sau starea exprimată. Mu vă jenaţi să răspundeţi cât mai sincer, deoarece este autoapreciere, iar conţinutul răspunsurilor şi preiucrarea rezultatelor pot rămâne secretul Dv. pentru totdeauna.1. Se întâmplă să văd probleme acolo unde pentru alţii totul esteclăr.2. Pentru mine asigurarea necesităţilor materiale constituie unstimulent în muncă.3. Aş prefera să îucrez sub conducerea unui om care nu se amestecă în feîul cum îmi rezolv sarcinile profesionale.4. Lucrez din dorinţa de a-mi ridica niveîul confortului material.5. Nu îmi este teamă să îmi exprim părerea asupra lucrurilor pe care le cunosc mai puţin.6. Tind spre celebritate (doresc să ajung celebru).7. In general, “obiectul” gândurilor mi-1 reprezint sub forma unor imagini variate.8. Activitatea este pentru mine un aît mijloc de autorealizare (o dovadă că eu nu numai că nu sunt mai rău, dar pot fi şi mai bundecât alţii.9. Reuşesc să trag concluzii corecte din informaţii necompleteasupra obiectelor sau fenomenelor. ..10 Interesul celorialţi în activitatea mea constituie pentru mineun îndemn în muncă.11. După părerea mea, rezolv mintai problemeîe mai repede decâtmulţi dintre colegi.12. Dorinţa de a ocupa o anumită funcţie influenţează intensitateaactivităţii mele.13. Pentru aceleaşi probleme reuşesc să obţin rezolvări mai simple decât ceilalţi.14. Lucrez pentru că mă pasionează.15. La rezolvarea unei probleme folosesc şi informaţii din afara domeniului meu (a sferei de activitate, a rainurii ştiinţifice)16. Lucrez din dorinţa de a nu-mi înşela speranţele pe careoamenii şi le-au pus în mine,17. Nti am fost de acord cu unele aspecte ale teoriilor predate de profesori.18. Lucrez pentru piăcerea de a fî elogiat (lăudat deosebit).19. Reuşesc să disting noul de cele deja cunoscute.20. Muncesc intens din dorinţa de a fi recunoscut.21: Discut cu uşurinţă despre greşeliie proprii.22. Pentra mine dorinţa de a deveni un specialist renumit este un

indemn în muncă.23. Dintr-un număr mare de variante reuşesc repede să le aleg pe ceie optime.24. Sunt deosebit de satisfăcut când reuşesc să înţeleg sensul unei întrebări complicate.25. Propun multe idei (câteodată glumeţe, amuzante).26. Multe lucruri le fac de dragul succesului în viaţă.27. Incă de la primele pagini ale unei lecturi de specialitate am tendinţa de a aborda tema într-o direcţie pe care autoru! nu a avut-o în vedere.28. Nu aş avea nimic împotrivă să-mi rămână numele în eter- nitate.29. Dacă întreaga activitate ar trebui realizată după plan, atunci viaţa ar fi tristă.30. Muncesc pentru a-mi creşte prestigiul a'supra celorlalţi.31. Trec fară dificultate de la o problemă la alta.32. Doresc să muncesc asemenea celor al căror exempîu este demn de urmat.33. Am încredere în intuiţia mea.34. Necesitatea de a câştiga stima colegilor constituie pentru mine un stimulent în muncă.35. Tot ceea ce este neobişnuit, original, mă atrage.36. Lucrez cu scopul de a dobândi o largă recunoaştere.37. Mă atrag situaţiiSe paradoxale (probleme, propuneri, idei).38. Dorinţa de a obţine recunoaşterea celor apropiaţi constituie pentru rnine un stimulent.39. îmi place să citesc despre ceea ce eu nu reuşesc să realizez şi în acelaşi îimp încep să-mi derulez propriile idei referitoare la tema propusă de autor.40. Lucrez în acest domeniu pentru că este de prestigiu.41. în activitatea corelată cu rezolvarea problemelor introduc elemente proprii, personale, care nu âu fost prevăzute de aiţii.42. Sentimentul că sunt capabil să obţin succese în domeniul meu de activitate constituie pentru mine un stimulent.43. Dacă mi se dă un text pentru copiere (transcriere), am ten- dinţa de a-1 modifica, chiar în pofida standardelor în vigoare.44. In activitatea mea am tendinţa “de a ajunge primul la fîniş” (sau în situaţii extreme, de a nu fi ultimul).45. Prefer sa găsesc soluţiile de rezoivare singur şi nu urmând indicaţiile altora.

46. Dorinţa de a-i uimi pe oameni cu realizările mele constituie pentru mine un stimuîenî.47. Mă atrag acele activităţi unde succesul nu este garantat.48. Dortnţa de autodepăşire este pentru mine un stimulenî înactivitate.49. Prefer să lucrez în coiective unde nu esîe interzis să pui la îndoială recunoaşterea socială.50. Dorinţa de a intra în cercuî celor înconjuraţi de aura senzaţionalului constituie pentru mine un stimulent în muncă.

Calcuslul şs autoevaluareaAdunaţi punctele realizate 3a întrebările cu număr impar şi

obţineţi în feluî acesta totalui pentru nivelul potenţiaiului creativ. Adunaţi apoi puncteie acordate întrebărilor cu număr par şi veţi obţine totalul pentru nivelul stimuliior interni (motivatori pentru acţiunea potenţiaiuiui creativ). Apoi cercetaţi tabelul pentru a vedea unde vă situaţi cu niveiul potenţiaiului creativ (coloaneie A,B,C,D) şi cu nivelu! stimuiilor (îiniile 1,2,3,4). Citiţi în continuare sfaturile şi recomandările pentru fiecare situaţie.

167

'ţ Ii W . J

Potential creativStimuiiicreativităţii

.

Punctajrealizat

10-40A

41-60B

6Î-90C

Peste 90 D

10-40(1)

A1 B1 C1 D1

41-60(2)

A2 B2 C2 D2

61-90.(3)

A3 B3 C3 D3.

Peste 90(4)

A4 B4 C4 D4

A1-A2Cei care se încadrează în aceste situaţii au puţine şanse să se

manifeste creativ, deoarece pe lângă potenţialul creativ sîab, interesul şi motivaţia pentru activităţile inventiv-creative sunt de nivel scăzut sau mediu. Vă sugerăm să vă înscrieţi într-un gmp creativ şi să urmati un antrenament intensiv compus din gimnas- tică intelectuală de.bază şi specială, exerciţii de creativitate, mi- crocurs de tehnologie a creaţtei. Stabiliţi-vă printr-un test de interese domeniul de activitate preferat şi aplicaţi tehnicile de creativitate însuşite. In acest fe! vă veţi dezvoîta potenţialul creativ/inventiv şi vă veţi lărgi sfera intereselor, iar succesele vă vor motiva pentm creaţîe.

A3-A4Persoaneîe care se încadrează în categoriile A3-A4 sunt arn~

biţioase, doresc să câştige faimă, avere şi prestigiu, dar poten- ţialul îor creativ, nefiind dezvoîtat, nu susţine aceste asptraţii, nu poate conduce îa succese şi performanţe. Niveiuî înaît şi foarte înaît aî aspiraţiiîor şi dorinţeîor (supramotivarea) poate devenî un obstacol dacă nu este susţinut de efort şi perseverenţă în dezinhibarea, sttmularea şi dezvoîtarea potenţialuîui creativ. Sunt valabile recomandările facute în cazul A1-A2. Numai un antrenament creativ riguros vă va permite dezvoîtarea şi dezinhibarea potenţialului creativ. Treceţi la acţiune.!B1-B2

168

în aceste situaţii potenţialui creativ de nivel mediu nu este susţinut de interese şi motive pentru activităţi creatoare. Este necesar să fie depăşite obstacolele inteme de ordin motivaţional, cognitiv şi voliţional Prin autotestare sau coiaborare cu un psiholog trebuie să indentificaţi biocajele propriei creativităţi. Se re- comandă apoi antrenament creativ pentru reducerea bariereîor interne ce stau în calea manifestării potenţiaîul creativ/inventiv. Cu mai puţin efbrt decât în cazul AÎ-A2 aveţi şanse de a vă dezvolta forţele creatoare şi de a obţine succese.

B3—B4 ’In ceie două situaţii se constată că principala piedică în caiea

realizării de sine prin creaţie o constituie nivelul mediu ai poten- ţialului creativ. Probabil, acest potenţial este blocat în a se manifesta de bariere interne de natură cognitivă (necunoaşterea tehno- logiei creaţiei, a metodelor iogice şi psihologice de a inventa, iipsa unui fond informaţionai interdisciplinar bogat, conformist intelectual etc.). Deoarece stimuiii creativităţii apar la nivel înalt şi foarte înait, ambiţia şi trebuinţeie de reaiizare în viaţă, în cazul acestor persoane, trebuie corelate cu nivelul potenţialului creativ, în sensul stimuîării dezvoîtării şi manifestărîi acestui potenţiaî. Se recomandă lectura unor iucrări de speciaîitate. De asemenea este indicat antrenarnentuî creativ individuai şi de grup. Aveţi şanse mari de reuşită dacă perseverati.

C1-C2In cazuî dumneavostră capacităţiîe creative pe care le aveţi

lâncezesc datorită dezinteresuiui sau lipsei voinţei de a trece la acţiune, a dorinţei de a exceîa. Semănaţi cu avarul care nu-şi pune în valoare comoara. Sunteţi fie îipsit de voinţă, fie aveţi slăbiciuni de caracter ca, de exemplu, lene, inconsecvenţă etc. Treceţi la ac- ţiune! în caz contrar, vă pândeşte ratarea. Potenţialul creativ de nivel superior pe care îi aveţi vă oferă toate şanseie de a vă afirma. Participarea îa un grup creativ v-ar stimula şi motiva. Cău- taţi-î sau organizaţi-1. Noi vă putem ajuta

169

C3-C4Cei care se încadrează în aceste situaţii sunt oameni fericiţi,

dăruiţi de natură, dar hamici în afirmarea creatoare în îume. Ei au tot ce le este necesar pentru a obţine rezultate deosebite, pentru a crea şi inventa. S-ar putea numi creatori în curs de afirmare. Bacă nu le-au obţinut încă, au probieme de voinţă. Perseverând, pot obţine rezultate deosebite.

BÎ-D2Cei ce se încadrează în aceste categorii au probabii deja re-

zultate deosebite, perfomante măcar într-un domeniu de activitate. Dacă nu, principalii vinovaţi sunt obstacolele de natură moti- vaţională (motivarea, iipsa de interes pentru cunoaşterea de sîne, cerinţa de siguranţă), afectivă (axietăţi şi temerea de a.nu fi ri- dicol, de a nu greşi, timiditatea, neîncrederea în forţele proprii) sau voliţionale (lenea, 'ipsa perseverenţei, a curajului şi gemeri- tăţii în depăşirea obstacolelor, suficienţa şi automulţumirea, per- fecţionismui).

Spiritui inventiv/creativ este caracteristic pentru ei, dar aspi- raţiile pentru realizarea de sine prin creaţie fiind de nive! siab sau mediu devin blocaje ale manifestării forţelor creatoare. Se reco- mandă pentru cei ce au obţinut rezultate pe linia potenţialuiui creativ, integrarea într-un grup creator sau antrenarea individuală în tehnici de rezolvare creatoare a problemelor şi psihoterapie pentru reducerea blocajelor interne.

D3-D4Cei ce fac parte din aceste două categorii s-ar putea numi

performatori. li caracterizează spiritul inventiv întreprinzător. Ar trebui să se numere printre inventatorii şi creatorii recunoscuţi într-un anumit domeniu. Vă sugerăm să continuaţi realizarea de sine prin creaţie. Ne-ar face plăcere să vă cunoaşteţi istoria vieţii, actualizării şi realizării de sine prin creaţie. Sunteţi singurii la care. supramotivarea nu acţîonează ca un blocaj, ci ca un stimul.

1.7. ATENŢIA Âdiiotares -şi conspectarea

1. Ursula Şchiopu. “Dicţionar enciclopedic de psihologie”, edit. “Babel”, Bucureşti, 1997.2. Andrei Cosmovici. Psihologia generală, edit. “Polirom”, laşi,1996.3. loan Cezar. Examenui de psihologie: “Activitatea, motivaţia,

afectivitatea, voinţa, deprinderile, atenţia”, “Edit. Studenţească”,Bucureşti, 1996.4. loan Radu (coord.). Introducere în psihologia contemporană, edit. “Sincron”, Cluj, 1991.5. C. Rădulescu-Motru. Curs de psihologie, edit. “Esotera”, edit.“Vox”, Bucureşti, 1996.6. FnnneHpeHTep IO.B. ^eaxejibHOCTt. h BHHMSHne, MocKBa, 1983.7. /ţ>KeMC XnjibHM. IlcHxojiorHa, MocKea, 1981.8. P0MaH0Ba B.iI. XpecTOMaTRH no BHHMaHHK). MocKBa, HS^-BO MTY, 1986.9. Henpo(|3H3HOJiorHHecKHe MexaHH3MM BHHMaHHH Hoa pea. E./ţ. Xomckoh, MocKea, 1986 (BHHMaHHe, co3HaHHe, coh, 6o^p-CTBOBâHHe: c. 15-50).10. Jlyp™ A.P. BHHMaHHe H naMHTb, MOCKBE, 1975 (BHHMaHKe,c.4-41).11. EIo3HaBaTejibHwe npoueccbi h cnocoSHCCTH b oSyneHHH,MocKBa, 1990 (BnHMaHHe, c. 5-3-0).12. BeKKep JI.M. IIcHXHHecKHe npoueccbi: B 3-XT.-T.3, JICHHH- rpaa, 1981 (BnHMaHne H ncHxojiorHHecKoe BpeMH: c.271-285).13. BEJIHHKOBCKHH B.M. CoBpeMeHHan KorHHTHBHaa iîchxo-jio'rnw, MocKBa, 1982 (BHHMaHHe H cosnaTejibHbiH KOHrpojib c.151-183).14. ^ÎHCTHKOBa M.H. îlcHxorHMHacTHKa, MocKBa, 1990 (Mero-AHHecKHe peKOMeHjţauHH nm pasBHTwa naMSTH, BHHMaHra,3MOHHH, C.45-51). ' -Temele referatelor şi rapoarteior1. Definirea fenomenuiui “atenţia”. Proprietăţi esenţiaie.2. Esenţa şi conţinutui atenţiei.3. Tipurile şi ccndiţiile funcţionării atenţiei.4. Funcţiiie şi proprietăţile atenţiei.5. Clasificarea atenţiei. Criterii de clasificare.6. Mecanismele fiziologice aie atenţiei.7. Atenţia şi proceseie psihice cognitive.

ut\‘Ă ;1

171

8. Activităţi şi procese regiatorii.9. Atenţia şi voinţa.10. Teoria emoţional-motorie a atenţiei (Th. Ribo).11. Atenţia şi montajul (concepria lui D.H. Uznadze).12. Atenţia ca parte a activităţii orientative de cercetare (P.I. Gai- perin).13. Teoriiie psihoiogice ale atenţiei.14. Dezvoltarea atenţiei.15. Psihopatologia atenţiei.

însărcinări practiceTESTUL “CÂT DE ATENT SUNTEŢI?”Există oameni care sunt întotdeauna atenţi (cu ochii în patru)- aproape nimic nu-i poate mira, uimi, induce în eroâre.

Antipodui complet - oamenii distraţi şi neatenţi, care se. pierd în cele mai simpie situaţii.

Testui pe care vi-i propunem nu va fi un motiv pentm concluzii serioase, însă, posibil, o să vă impună să meditaţi asupra unor iucruri, care vă vor prinde bine pe viitor.

Instrucţiunea: răspundeţi cu “Da” sau “Nu” ia următoarele întrebări:

1. Dv. pierdeţi des din cauza neatenţiei?2. Vă păcăiesc pe Dv. prietenii şi cunoscuţii?

172

3. jPuteţi Dv. să vă ocupaţi cu un lucru anumit şi în acelaşi timp să ascultaţi ceea ce se vorbeşte în jurul Dv.?4. Aţi găsit Dv. cândva pe stradă bani sau chei?5. Priviţi atent prin nărfi. când treceţi strada?6. Sunteţi capabili să vă amintiţi în detalii filmui pe care 1-aţi vizionat două zile în urmă?7. Vă irită când cineva vă întrerupe de la citirea unei cărţi, ziar, vizionarea televizorului sau de îa oricare altă acrdvitate?8 Dv. controlaţi restul în magazin, imediat lângă casa de bani?9. Dv. găsiţi repede în casă obiectul necesar?10. Dv. tresariţi când cineva vă cheamă brusc în stradă?11. Vi se întâmplă uneori că Dv. pe unii oameni îi confiindaţi cu alţii?12. Puteţi să treceţi peste staţia necesară (unde trebuia să coborâţi), dacă aţi fost captivat de o discuţie?13. Puteţi fără să numiţi reţineri dateîe naşterii apropiaţilor Dv.?14. Vă treziţi uşor din somn?15 Puteţi găsi într-un oraş mare locul (muzeul, cinematograful, magazinul, instituţia), unde aţi fost o singură dată anul trecut, fărăajutorul cuiva? ; • ......

Prelucrarea reziiSîateSor: O să apreciaţi cu I punct răspun- surile “da” la întrebările: 2,3,4,5,6,8,9,13,14,15 şi răspunsurile “nu” la întrebările: 1,7,10,11,12.

Calculaţi suma totaîă a punctajului şi citiţi aprecierea. înterpretarea rezuStateior: -De la 11 pisocte şi mai rnult: Dv. sunteţi uimitor de

atent şi prevăzător. Pentru aşa memorie şi aşa atenţie rămâne doar să fiţi individiat - e un fapt întâînit mai rar.

De îa 5 la 10 puncte: Dv. sunteţi destuî de atenţi, nu uitaţi nimic important. însă, cum se spune, toţi oamenii

173

greşesc. Câte ceva puteţi să uitaţi, uneori daţi dovadă de neatenţie, distragere, ce se preschimbă în neînţeîegeri nepîăcute, regretabile. Cu toate acestea, Dv. sunteţi în stare în momente responsabiîe să vă concentraţi şi să nu comiteţi vreo greşeală.

4 puncte şi mai puţin: Sunteţi foarte distrat (neatent) şi aceasta este cauza multor neplăceri în viaţa Dv. Când cineva vă. reproşează aceasta, Dv.. răspundeţi cu un zâmbet, spunând, pur şi simplu, că sunteţi visători şi nu acordaţi atenţie diverselor “nimicuri”.

Dar oare sunt acestea “nimicuri”? Doar din neatenţia voastră. şi cei ce vă înconjoară suferă neplăceri - ce înseamnă, de exem- p!u, să uitaţi apa deschisă sau să pierdeţi o carte rară împrumutată de la cineva? Se întâmplă că oamenii bravează cu distragerea sa, însă, dacă să medităm, aceasta e o caiitate negativă. Desigur, deseori - zicem pentru oamenii în vârstă - el (sau ea) nu poate fi controlat (ă) de noi.

Dar în anii medii ai maturităţii şi, mai ales, în tinereţe fiecare este în stare să învingă neatenţia sa, să-şi educe concentrarea, atenţia, stăpânirea de sine şi să-şi antreneze memoria în per- manenţă.

TESTUL “LABILITATEA INTELECTUALĂ SAU PRICEPEREA DE A SE COMUTA”

Scopul: Cercetarea labilităţii intelectuale, deci a abilităţii de a comuta atenţia, priceperea de a trece rapid de la rezolvareâ unor probleme la executarea altor, fară a comite greşeli.

Descrierea: Testul se recomandă să fie utilizat pentru su- biecţii maturi, în scopul prognozării succeselor în instruirea pro- fesională, asimilării tipurilor noi de activitate şi aprecierii calitaţii practicii de muncă.

174

Testu! cere de la subiectul experimentai concentrarea maxi- mă a atenţiei şi rapiditate în acţiuni. Testul este format din câteva sarcini, care sunt citite de experimentator. Subiecţii trebuie într- un timp iimitat (fiecărei sarcini i se rezervă de la 3 până ia 5 secunde) să îndepiinească 40 de însărcinări, care vor fi apreciate de experimentator.

Cercetarea se recomandă să fie efectuată atât individuai, cât şi în grup, e posibiîă folosirea casetofonuiui.

Instrucţiunea: “Vi se propune să îndepliniţi 40 de sarcini, răspunsurile le veţi fixa pe formulare speciale. Timpul de muncă pentru fiecare sarcină este limitat de câteva secunde. Fiţi atenţi. Lucraţi repede. Insărcinarea expusă nu se repetă. A.tenţie. în-cepem”.

Materiaiul testeSui: Fiecărui subiect i se oferă foaie specială de răspuns.

Foaia de răspuns: Vezi anexa nr 16.Chestionaru! testului:1. (Pătratul 1) Scrieţi prima literă a

numelui Sergiu şi ultima literă a primei luni a anului (3 sec.).

2. (Pătratul 4) Scrieţi cuvântuî. “PAR”,

175

astfel ca oricare din aceste iitere să fie scrisă în triunghi (3 sec).

3. (Pătratul 5) împărţiţi dreptunghiul cu două linii verticale şi două orizontaie (4 sec).

4. (Pătratui 6) Trasaţi o iinie de ia primul cerc spre ai patrulea, astfel ca el sa treacă pe sub cercul nr.2 şi peste nr.3 (3sec).

5. (Pătratul 7) Puneţi plus în triunghi, iar cifra 1 în acel loc, unde triunghiui şi dreptunghiu! au spaţii comune (3 sec.).

6. (Pătratui 8) împărţiţi cercui ai doiiea în trei, iar a! patruîea- în 2 părţi (4sec.).

7. (Pătratul 10) Dacă astăzi nu-i miercuri, apoi scrieţi penultima literă a numelui vostru (3 sec.).

8. (Pătratul 12) Puneţi în primuî dreptunghi, (+) pe aî treilea tăiaţi-1, în al şaselea puneţi “0”' (4 sec.).

9. (Pătratul 13) Uniţi punctele într-o îinie dreaptă şi puneţi plus în triunghiul cel mai mic (4 sec.).

10.(Pătratui 15) Puneţi în cerculeţ o literă - consoană şi tăiaţile pe cele vocale (4 sec.).

11.(Pătratui 17) Preîungiţi părţile îateraîe a!e trapezului până la intersecţia lor şi semnaţi punctul intersecţiei cu uîtima literă a denufnirii oraşului vostru (4 sec.).

î;Htem-.li!».'"-'!fc i _olh . I

12. (Pătratui 18) Dacă în cuvântul “sinonim” a

176

şasea literă este vocală, puneţi în dreptunghi cifra 1 (3 sec.).

13. (Pătratuî 19) încercuiţi cercul mare şi puneţi “+” în cel mic (3 sec).

14. (Pătratul 20) IJniţi între ele punctele 2,4,5, fară 1 şi 3 (3 sec.).

15. (Pătratul 21) Dacă două numere mari-sunt diferite, puneţi' un semn pe linia dintre ele (2 sec.)

16. (Pătratui 22) Impărţiţi prima linie în trei părţi, a doua în două, iar ambeîe capete aîe liniei a treia uniţile cu piunctul “A” (4 sec.)

17. (Pătratuî. 2.3) Uniţi capătul de jos al primei îinii cu capătuî de sus al iiniei a doua, iar capătul de sus al linlei a doua - cu capătul de jos al îiniei a patra (3 sec.)

18. (Pătratuî 24) Tăiaţi cifrele impare şi subliniaţi-le pe cele pare (5 sec.)

19. (Pătratui 25) îmbinaţi două figuri în cerc şi despărtiţi-Ie cu o îinie verticaiă (4 sec.)

20. (Pătratul 26) Sub îitera “A” puneţi săgeată îndreptată în jos, sub Htera “B” - săgeată îndreptată în sus, sub îitera “C” o însemnare (3 sec.).

21. (Pătratu! 27) Dacă cuvinteîe “casă”, “copac” încep cu aceeaşi literă, puneţi între romburi semnuî minus (3 sec.).

22. (Pătratuî 28) Puneţi în ultimuî dreptunghi din stânga “O”,în uîtimuî dreptunghi din dreapta în mijîoctrageţi odiagonală (3 sec.).

23. (Pătratu! 29) Subliniaţi însemnăriîe, i'ar în prima însem- nare scrieţi litera “A” (3 sec.).

24. (Pătratuî 30) Dacă în cuvântul “CADOU” a treia îiteră nu e “L”, scrieţi suma numereîor “3+5” (3 sec.).

25. (Pătratui 31) în cuvântuî “Saîut” îuaţi în

177

cercuîeţ consoanele, iar în cuvântuî “Ploaie” subîiniaţi vocaîele (4 sec.).

26. (Pătratul 32) Dacă număruî 54 se împarte îa 9, desenaţi un cerc în juruî dreptunghiului (3 sec.).

27. (Pătratul. 33) Trasaţi o linie de la cifra “1” spre cifra “7”

aşa ca ea să treacă sub cifrele pare şi deasupra cifrelor impare(4 sec).

28. (Pătratul 34) Tăiaţi cercuieţeîe fară cifre, iar cerculeţe cu cifre subliniaţi-le (3 sec).

29. (Pătratuî 35) Sub consoane puneţi o săgeată îndreptată în ios, îar sub vocâle — o săgeată îndreptată în stânga (5 sec).

30. (Pătratuî 36) Scrieţi cuvântul “NOU” astfe! ca prima literă să fie scrisă în cerc, iar a doua în dreptunghi (3 sec).

31. (Pătratul 37) îndicaţi cu săgeţi direcţiile liniiîor orientate în dreapta, iar a celor verticale - în sus (5 sec).

32. (PătratuS 39) împărţiţi îinia a doua în jumătate şi uniţi âmbeîe capete ale îiniei întâi cu mijîocui ceîei de a doua (3 sec).

33. (Pătratuî 40) Despărţiţi cu îinii verticaîe cifreîe impare de ceîe pare (5sec).

34. (Pătratuî 41) Deasupra iiniei puneţi săgeată îndreptată în sus, iar sub îinie - săgeată îndreptată în stânga (2 sec).

35. (Pătratu! 42) Puneţi !itera “M” în pătrat, “K” în cerc, iar “O” în triunghi (4 sec).

36. (Pătratul 43) Suma numerelor “5+2” scrieţi-o în pătrat, iar diferenţa acestor numere în romb (4 sec).

37. (Pătratul 44) Tăiaţi cifrele, ce se împart la 3 şi subiima- ţi-Ie pe ceîeiaîte (5 sec).

38. (Pătratui 45) Puneţi o însemnare numai în cerc, iar cifra “3" numai în dreptunghi (3 sec).

39. (Pătratul 46) Subîiniaţi îitereîe şi încercuiţi cifreîe pare (5 sec).

40. (Pătratuî 47) Puneţi cifrele impare în paranteze pătrate, iar ceie pare - în rotunde (5 sec).

Aprecierea rezultateSor: Are loc după cantitatea de greşeli,

se consideră greşeală şi sarcina omisă.Norma îmdepiinirii: 0-4 greşeh - labilitatea înaltă

(grad înalt de labilitate), capacitate bună de învăţare;5- 9 greşeh - labilitate medie;10- 14 greşeli - labilitate scăzută, dificultăţi în

reînvăţare;15 greşeli (şi mai multe) - puţin eficient în orice

activitate.

TESTUL “PROBA DE BARAJ TOULOUSE-PIERON”Proba de baraj Toulouse-Pieron conţine imagini

geometrice, care urmează să fie bifate de subiecţi.Toulouse-Pieron a modificat testul, introducând

(faţă de proba Bourdon) figuri în loc de litere.Scopuh Cercetarea niveiului concentrării şi

comutării atenţiei, rapidităţii şi preciziei reacţiilor subiectului.

Material: 200 de imagini geometrice şi 2 figuri - desene aşezate deasupra câmpului vizual perceptiv.

Timp-limită: 10 minute.Mersul lucrării: Experimentatorul propune

subiecţilor experimentali să bifere (în foaia de răspuns a testului) cu o iinie, cu creionul numai cele 2 desene aşezate deasupra câmpului vizual perceptiv efectiv de lucrat.

In această formulă, proba investighează rapiaitatea şi precizia reacţiilor subiectului. Posibila fatigabilitate (inevitabilitate) se re-. flectă în scăderea ritmului de realizare a sarcinii şi sporirea gre- şeiilor

Foaia de răspuns; (Vezi anexa nr. 12)Aprecierea rezultatelor:.

1. Numărul total de bifări (selecţii).2. Nr. de însemnări corespunzătoare figurii I.3. Nr. de însemnări corespunzătoare figurii II.4. Numărui totai de bifări corecte.5. Număml total de bifari false.Concluzii: Se realizează de către experimenţator.

PROBA DE BARAJ BOURDON SAU PUTEŢI DV. SĂ VĂ CONCENTRAŢI?

ScopuS: Cercetarea nivelului concentrării şi stabilităţii aten-ţiei.

Materiaî: Cercetarea are loc cu ajutorul foilor de răspuns speciale cu ■ rânduri compuse din litere distribuite neuniform, cifre, figuri, p'oate fi folosit orice text din ziar în loc de formuiar.

Subiectui examinează testul sau foaia de răspuns rând după rând şi subliniază anumite litere, cifre sau semne indicate în instrucţiune.

Tabele de corectură nr. 1 şi nr.2Timp-ilmită: 10 minute, opriri cu intervale de 60

secunde pentru fiecare formular aparte.Foaia de răspuns (Vezi anexele nr. 13, 14).Instrucţiunea: “Pe foaia de răspuns (formular) tăiaţi

(supri- maţi), urmând rând după rând, toate literele “E”. Peste 60 sec., la comanda mea înscrieţi o îinie verticală în locul până unde aţi reuşit să urmăriţi textul”.

Sunt posibile şi alte variante de experimentare a acestei metodici: sublinierea silabelor (de ex.:. RO; CE etc.) sau excluderea unei litere şi sublinierea altei. Rezultatele probei se apreciază du- pă cantitatea semnelor omise, care-n-au fost tăiate, după timpul îndeplinirii sau

după cantitatea semnelor cercetate.Cei mai importanţi indici sunt caracteristicile calităţii

şi ritmului de îndeplinire (se exprimă prin număm! rândurilor îndepli- nite şi greşeliîor pentru fiecare interval de lucru de 60 secunde).

Aprecierea rezultateîor : Concentrarea atenţiei se apreciazădupă formula :

C= RxR/O sau C= R2/0,unde C - concenîrarea atenţiei;

R - numărul de rânduri din tabel cercetate de subiect;

O - numărul de greşeli (omiteriîor sau tăierea greşită a unor semne în plus).

182

Greşeală se consideră omiterea acelor litere, care trebuiau tăiate, cât şi tăierea (evidenţierea) incorectă.

Stabilitatea atenţiei se apreciază pe baza schimbării vitezei examinării pe parcursul îndeplinirii compîete a probei.

Rezultateîe se calculează pentnj fiecare 60 de secunde conform formuîei:

A=S/i,unde: A - tempuS îndeplinirii;

S - cantitatea literelor, în partea examinată a fişei decorectură;

t ■- timpul îndepiinirii In baza. rezultatelor efectuării metodicii pentru fi,ecare interval poate fi alcătuită “curba extenuării”, care reflectă stabilitatea, caracterul constant al atenţiei şi capacitatea de muncă în dinamică.

Indicele comutării se determină după formula:C= Sg/S x 100,unde Sg - cantitatea rânduriîor examinate greşit;

S- număruî total de rânduri în partea fişei cercetată de

subfect.La aprecierea comutării atenţiei subiectu! primeşte

instrucţiu- nea de a seîecta diferite îitere în şiruriîe pare şi impare ale fişei de corectură:

Scopul: Studierea distribuirii, osciîaţiei atenţiei şi determinarea niveiuiui dezvoîtării spiritului de

Nr. formei

Cantitatea rândurilor examinate

Cantitateaomiteriîor

Numărul de greşeli

I.II.TESTUL “PRAGA”

183

observaţieTiinp-limită: 16 min. - pentru o etapă, după fiecare

etapă - î min. pauză.Material: Un pătrat format din Î00 de pătrăţele.în fiecare pătrăţel mic este scris un număr cu

caractere mari de la I la 100. Fiecare număr mare este însoţit de un număr mic în partea de jos.

Fişa de răspuns a subiectului constă din foaia de hârtie pe care sunt schiţate 4 coloane, fiecare coloană este împărţită pe verticală în 2, pe partea stângă a coloanei sunt scrise haotic 25 de numere, partea dreaptă este lăsată liberă, pentm a fi completată de subiectul experimental.

Mersn! luerărîi:Subiectul experimental trebuie să examineze

fiecare număr din partea stângă a coloanei, să-1 găsească scris cu caractere mari într-unul din pătrăţele, să vadă numărul mic din partea de jos a pătratului şi să-1 scrie în partea dreaptă a coloanei. Durează testarea 16 min. pentru o etapă; după fiecare etapă - 1 min. de odih- nă pentru subiect.

Instrucţiunea: In mâna. stângă Dv. aveţi o foaie ce repre- zintă un pătrat mare împărţit în pătrăţele mici. Fiecare are două numere, unu! mai mare şi altul mai mic. In mâna dreaptă Dv. aveţi o foaie ce reprezintă 4 coloane cu numere. Primul număr din I coloană este 75, căutaţi-1 numărul mic înscris acolo (69). Scrieţi-Î în partea liberă din coloana din dreapta. L-aţi găsit. Acum va trebui să lucraţi mai departe fară a sări peste numere.

Prelucrarea rezultatelor: .1. Se calculează punctajul pentru fiecare

etapă în parte, evidenţiind scăderea sau mărirea posibilităţii distribuirii atenţiei.

2. Se calculează punctajul total. Se determină

184

nivelul derezolvare a spiritului de observaţie:

Material:73 18 7 4 97 33 31 69 49 35

96 39 13 ■

66 68 62 22 48 52 9223 8 79 96 92 40 78 22 65. 1

38 55 43 30 73 19 28 4 88 84.19 24 72 51 62 81 9 91 17 6187 18 12 75 25 35 97 31 89 5030 41 98 80 66 59 55 95 58 617 8 46 95 2 20 80 67 li 8354 21 46 84 99 75 56 10 67 3832 40 9 81 49 69 63 41 29 763 93 2 20 44 77 82 36 32 8864 14 93 71 56 5 1 6 .47 ' 2742 94 50 76 90 71 53 5 27 133 65 60 61 51 70 33 86 72 5957 63 48 68 39 29 16 52 60 8979 45 51 91 85 74 99 82. 26 3647 64 28 83 87 86 11 85 34 2634 58 42 10 57 37 10

021 23 44

37 45 100

15 43 1.2

74 14 70 2578 94 24 77 93 16 7 90 53 15

Foaia de răspuns

— nivel .mediu, - 25-75 p.;— nivel mai jos de mediu sub — 25 p.;— nivel mai sus de mediu - 75'p. în sus.

Etape Punctaj 13-14 . 15-16 Adult1.II.

180

[?: rrr : : rr . r r

185

75 34 46 10020 78 56 45

79 3 7 1496 18 4 3626 81 17 81! 62 22 n74 71 61 8221 45 9 3157 13 38 4919 63 28 4883 1 89 776 73 94 84

Scopui lucrării: Cercetarea comutării atenţiei în condiţiile alegerii (selectării active a informaţiei uti!e după tabelele Şulite).

De cercetat viteza comutării atenţiei, capacitatea de muncă şi exersarea în condiţiile alegerii active a informaţiei

39 76 95 5452 5 29 8727 99 37 6047 15 85 . 3525 90 55 4364 67 61 6596 10 22 9858 66 33 4142 70 63 8068 69 23 86

h 88 92 32 9359 87 40 ■ 2430 19 97 10

TESTUL “TABELELEŞULITE”

186

necesare îafîecare student dln grupa experimentală:

a) de determinat timpul (în sec.) de alegere (selecţie) a cifrelor în ordinea de la 1 până ia 25 în 5 pătrate de către subiecţii experimentali.

b) de stabilit timpul mediu de căutare a cifrelor în pătrat.

c) de desenat grafîcul la care pe axa abscisă se vor indica numerele pătratelor (1,2,3,4,5), iar pe axa ordinată - timpuî căutării tuturor cifrelor în pătratui corespunzător.

Material: Tabeîele Şulite.înstrucţiunea: Demonstraţi în ordinea crescândă

numerelede îa 1 până ia 25, numindu-îe cu voce tare (cu viteză maximă).

Mersul Sucrării: Cercetătoruî îi oferă instrucţiunile necesare subiectuîui experimentaî rnaxim de rapid şi atent, Apoi experimentatoru! cronometrează timpui, iar subiectul demonstrează numerele de 1 până îa 25, expunându~le cu voce tare. Exami-

182

aSbţi'.liKil ■' i ") }

natorul determină timpul cheltuit de subiect pentru căutarea celor 25 de numere în ordinea, mai întâi în 1-ul, al 2-lea, ai 3-lea, ai 4-lea şi al 5-iea pătrat. Cercetătorul înscrie în caiet timpul folosit pentm fiecare pătrat. Apoi se calculează timpul mediu pentm un pătrat (de căutare a cifreior într-un singur pătrat) şi îl exprimă grafic .Apoi se ajunge la concluzia privind comutarea atenţiei, ca-

pacitatea de muncă şi antrenarea ia diferiţi subiecţi experimentali.

Material:Tabelul nr. 1

14 9 2 21 1322 7 16 5 104 25 11 18 320 6 23 8 1915 ..._ 24 1 17 12

Tabelul nr. 22 13 1 8 2017 6 25 7 1122 18 3 15 1910 5 12 24 1614 23 : 4 9 21

Tabelul nr. 321 11 1 19 242 20 18 5 104 13 25 16 717 6 14 9 1222 3 8 15 23

Tabelul nr. 4

4

Scopul îemei: Cercetarea particuiarităţilor comutării şi stabilităţii atenţiei în activitatea intelectuaîă conforrn metodei sumării prin comutarea cifrelor.

Timp-Iimită: 10 minute. .Exemple:I procedeu: 1 4 6 1 8 0 9 0 0 1

2 1 4 6 1 8 0 9 0 0 etc.II procedeu: 1 2 2 3 4 6 9 4 2 5

2 2 3 4 6 9 4 2 5 6 etc.Foaia de răspuns;I procedeu 2_____________]

3 4II procedeu

21

1 21 23 4 2511 2 7 13 2024 17 19 6 ■ 189 5 1.2 8 141-6 . 10 3 15 22Tabelul nr. 5

3 17 21 8 410 6 15 25 1324 20 .1 9 2219 12 7 14 162 18 23 11 5METOBICA “CQMUTAREA ŞISTABÎLITATEA ATENŢIEI”

îndeplinirea temei. Experimentatoml îi propune subiectuîui experimental să adune cât mai repede şi mai precis timp de 10 minute 2 numere identice scrise unui sub aîtul. Adunarea se efectueazâ prin 2 procedee diferite, ce se schimbă peste fiecare minută. Aplicând primul procedeu, subiectul experimentai trebuie să găsească suma a 2 ciffe, să adauge îa ea unitatea şi rezuîtatul să-î înscrie aîături de cifra de sus, în dreapta, iar precedenta cifră de sus s-o înscrie jos.

Perechea de numere obţinute se adună din nou în mod analogetc.

Dacă suma e exprimată printr-un număr aîcătuit din 2 <?ifre, se înscrie doar cifra ce indică unităţiîe, iar cifra ce simbolizează zecimiîe se ornite.

De exemplu:14 6 18 0 9 0 0 12 1 4 6 1 8 0 9 0 0 etc.Prin ceî de-aî 2-îea procedeu cifreîe îa fel se adună, dar

de îa sumă se scade o unitate şi rezuîtatuî se înscrie aîături de cifra de jos a primei perechi, iar cifra de jos a aceîeaşi perechi se trece în şiriri de sus.

De exempiu;12 2 3 4 6 9 4 2 52 2 3 4 6 9 4 2 5 6 etc.in partea pregătitoare exprimentatorul' propune

studentuîui să efectueze adunarea prin 1-uî procedeu timp de 5 min., apoi în următoarele 5 min. - prin cel de-al 2-lea procedeu. După aceasta se determină numărul mediu aî operaţiiîor de caîcuî îndepîinite de participant timp de 1 min.

In partea de bază a îndeplinirii temei subiectul experimentaî, ia semnaîuî experimentatoruîui, începe adunarea perechiîor de cifre prin metoda întâia. Când

expiră o min., experimentatorul sem- naîează: “ E ti.mpul”, iar participantuî trăgând o linie verticaîa în- cepe adunarea acelei perechi de cifre, la care S-a surprins semna- lul prin cea de a 2-a metodă. în feluî acesta subiectul experi-

4 6

TATA'TVXAIATV

Numănii de operaţii

mental lucrează timp de lO.minuîe, trecând peste fiecare minut de ia o metodă de adunare la alta. în acest interval de timp va efectua 9 comutări. Se calculează apoi număruî mediu de operaţii decalcul efectuate timp de 1 min. în condiţiile comutării dese.

Astfel putem studia atât stabiiitatea atenţiei, cât şi capacitatea de muncă a participanţilor la experiment.

Prelucrarea datelor obţinsite.Experimentatorul stabileşte raportuî dintre numănil

de ope- raţîi de calcui efectuate într-o singură minută în condiţiile comu- tării dese faţă de numărul operaţiilor de caîcui efectuate într-o minută fară comutări. Acest indice convenţional e denumit gradde comutare.

Cu cât gradul de comutare e mâi redus cu atât e mai rău şi rezuitatul activităţii intelectuale în condiţiiie comutărilor dese ale atenţiei. Experimentatorul fixează timpul necesar subiectuîui ex- perimentâî pentru a trece de ia o metodă la alta. Acest timp e denumit perioadă latentă sau timpu! comutării atenţiei.

Sunt înregistrate greşeliîe de comutare şi de stabilitate a aten- ţiei. în timpul îndepiinirii însărcinăriîor greşelile pot fi de 2 tipuri:

a) continuarea preîungită şi voluntară a îucrului conform metodei precedente ori aîternarea repetată a metodelor, denotândo comutare insuficientă a atenţiei;

b) greşeli întâmplătoare la adunarea şi înscrierea

numerelor ca urmare a instabilităţii atenţiei subiectuîui experimentaî.

Se stabileşte volumul mediu de operaţii (prima comutare) timp de 1 min. - 18 şi mai multe operaţii atestă o desfaşurare comparativ rapidă a proceselor psihice, iar 8 şi mai puţine ope- raţii confirmă o decurgere înceată a acestor procese, atestând o capacitate de muncă relativ scăzută a participantului !a experiment. ..

Pe parcursul experimentului se urmăreşte dinamica produc- tivităţii pe minut şi se alcătuieşte graficui:

141210 8 i~ 6 42

0_4.1.012 14-1—I—I—h

Pentru a evita repetările prea dese se recomandă a îricepe cu următoarele perechi de cifre: 1 1 2

2 4 3Rezultatele obţinute se înscriu în tabel:

Numănii de operaţiiNuinele de fainilie, prenumele subiectului experimentai

Gradul de comutare

Perioada latentă

Greşelile

---- -------

* w.nFamit pucue şt ereciuat un experiment identic în activitatea psihomotorie. Instructaju! şi ■ prelucrarea datelor obţinute se fac ia fe! ca înainte.

Ca metodă poate fi utilizată comutarea scrierii literelor în mod obişnuit şi cu ajutorul oglinzii.Exemple: MAMAI. - procedeuÎATVPMYII- procedeu MVIAIAMETODICA GORBOV (TABELUL “ROŞU - NEGRU”)

ScopuS: Aprecierea comutării şi distribuirii atenţiei. Poate fi folbsită pentru cercetarea diverselor vârste (copii şi rnaturi)

Descrierea: Cercetarea are loc cu ajutorul formularelor spe- ciaîe, unde sunt distribuite 25 numere roşii şi 24 negre. Subiectul

188

îrebuie mai întâi să găsească numerele de culoare neagră în ordine crescândă, apoi cele de culoare roşie - în ordine descres-

cândă.Sarcina a treia constă în faptul că subiecţii trebuie să

caute paralel comutându-se, numerele negre în creştere, iar cele roşii în descreştere.

Indiceie de bază - timpul îndeplinirii.Primele două sarcini se îndepiinesc utilizându-se un

singur formular (anexa nr. 17 a), sarcina a treia pe alt formular (anexa nr. 17 b).

■Foaia de răspuns: 1-25 (vezi Anexa 17-a)24-1 (vezi Anexa 17-b)

Alternativ seriile: II I..II I..

Instrucţiunea A: Pe formularui Dv. sunt 25 de numere roşii şi 24 - negre: Voi trebuie să găsiţi numerele negre în ordine de creştere(de la 1 până la 24), iar numerele roşii - în descreştere) de la 25 până la 1). De fiecare dată depistând numărul necesar, înscrieţi litera “corespunzătoare acestui număr”.

Timpul îndeplinirii însărcinării se fixează.Instrucţiunea B: Luaţi formularul II. Acum voi

trebuie să găsiţi numerele de culoare roşie în ordine descrescândă şi numerele de culoare neagră în ordine crescândă în aceîaşi timp, alternativ, periodic.

De exemplu: numărul roşu - 25, cel negru - 1, numărul roşu

- 24, cel negru - 2 etc.

Litereie corespunzătoare numerelor roşii se înscriu într-un rând (deasupra), iar corespunzătoare celor negre în altul (sub el), astfel se obţin două rânduri de litere.

Prelucrarea datelor: în baza însemnărilor din procesul ■verbal se completează în tabel timpul îndeplinirii sarcinii în cele trei serii, precuin şi greşelile comise.

Tipiiriîe de greşels: omiterea numerelor, repetarea unui nu- măr de două ori etc.

Nr.

Indicii Ser.l Ser.2

Ser. 1 + Ser.2 Ser.31.2.

TimpulGreşelile

Astfel, putem studia atât stabilitatea atenţiei, cât şi capacitatea de muncă a participanţilor la experiment.

Timpul îndeplinirii sarcinii a treia nu este egai cu suma timpului cheltuit pentru îndeplinirea I-ei şi a Il-a sarcini, aşa cumo parte din timp se pierde la comutarea atenţiei şi reţinerea ope- rativă a numerelor numai ce auzite. Diferenţa dintre dbi indici de timp va reprezenta timpul comutării atenţiei subiectului.de la un tip de activitate !a a!tul. Cu cât este mai mică această diferenţă, cu atât este mai dezvoltată comutarea atenţiei.

TESTUL “DISTRIBUIREA NUMERELOR”

Testui este destinat pentru aprecierea atenţiei voluntare. Se recomandă de a utiliza în seîecţia profesională la speciaîităţile care necesită dezvoltarea maximă a atenţiei.

Scopul: Studierea şi aprecierea atenţiei volunţare prin distribuirea numereîor.

190

Tîmpul-ljmită: 2 minute.Material: Tabelulnr. 1;Foaia de răspuns: Tabelul nr. 2.Instrucţiunea: Timp de .2 minute voi trebuie să

distribuiţi în spaţiile îibere a!e tabelului nr. 2 în ordine crescândă cifreie, care sunt distribuite în mod întâmplător, în cele 25 celule ale prirnului pătrat (tabele).

Numereie se înscriu în rând, nici un fel de semne în primul pătrat nu se admit.Pentru a aprecia corect posibilităţile saie, după examinarea primuiui pătrat timp de 2 min., Dv. trebuie să-1

183

acoperiţi cu o foaie albă, după aceea începeţi a completa pătratul nr. 2. Nu uitaţi să fixaţi timpul, fiindcă numerele înscrise după cele 2 minute de completare nu sunt valabile.

Tabelu! nr. 1 Tabelulnr.216 37 98 29 5480 92 46 59 3543 21 8 40 265 84 99 7 77

13 67 60 34 18'

-*• i:bwisiJ'"n 1 ' "1 1 • 1 • , I'l»;• .,.y I- . .I V i •- • 3T * >* 1

într-o aită variantă (varianta II cu cifre între 11-99) utilizată în diverse profesii, care merită atenţia este alcătuită dintr-un set de cifre între 11 şi 99, de asemenea, dispuse în “dezordine” şi de dimensiuni diferite.

Subiectuiui experimental i se cere să indice într-un timp standard, care cifre iipsesc şi să le verbalizeze doar pe acestea.

Preiucrarea datelor: Experimentatorul va face aprecierea generală privind capacitatea de concentrare generală a atenţiei, mobilitatea şi fiexibilitatea.

Posibila jaîigabilitate se reflectă în scăderea ritmuîui de realizare a sarcinilor şi sporirea greşelilor în identifîcare.

184

Testul este binevenit pentru cercetarea în grup. Cercetarea în grup se recomandă de a fi efectuată în prezenţa experimen-tatorului.

Preliscrarea daîeSor: Aprecierea se face pe baza cantităţii numereior înscrise corect.Norma - 22 numere şi mai muît.Se calculează: - numărui total ^ numere înscrise corect:

- numărui de greşeli.

TESTUL “PROBA HERWÎG”Scopuî: Cercetarea concentrării, mobilităţii şi flexibilităţii atenţiei.Material: 3 seturi de cifre.Timp îimită: 4 minute pentru fîecare variantă.Foaia de răspuns: Vezi anexa nr. 15.Mersul lucrărîi: Acest tip de probă este de identificars. Hewrig a realizat proba alcătuind-o din 2 tabeie de dimensiuni

standard, în care a dispus toate cifrele de la 11 ia 50, dar de dimensiuni diferite şi într-o “dezordine” proprie.Experimenîatorui cere subiecîuiui experimental ca în timp (baremul este de 4 minute pentru fiecare din cele 2 îabele) să

găsească şi să indice cifrele în ordine crescândă.

COMPAETIMENTULII. SFERA AFECTIV-VOLITÎVĂ

2.1. AFECTIVITATEA

Adnotarea şi conspecîarea1. Ursula Şchiopu, Dicţionar enciclopedic de

psihologie, edit. “Babel”, Bucureşti, 1997.2. AndreiCosmovici. Psihologia generală, edit. “Polirom”,

laşi, 1996.3. ioan Cezar. Examenul de psihologie: activitatea, motiva-

ţia, afectivitatea, voinţa, deprinderiie, atenţia, “Edit. Studenţeas- că”, Bucureşti, 1996.

4. loan Cezar. Psihologie pentru nota 10: sinteze, teste, conspecte, Vol. I, III, “Edit. Studenţească”, Bucureşti, 1997.

5. Radu I (coord.). Introducere în psihologia contemporană, Bucureşti, 1990.

6. Sillamy Norbert. Dicţionar de psihologie (Larousse), edit. “Univers enciclopedic”, Bucureşti, 1996.

7. /Io^ohob B.H. 3mouhh KaK uettHOcrb, MocKBa, 1978.8. Hsap/i: K.E. Dmouhh HenoBeKa, MocKBa, MTV,

1980 (c. 13-25; 52-71; 117-209).9. IIcnxojiorHH smouhh: TecTbi. IIoa pe^. B.K.

BnjnoHaca, ÎO.B. FnnnepeHTepa, MocKBa, 1984 (c. 9-14; 108-173).

10. PeHKOBCKHH K. DKcnepHMeHTajibHaa ncHXOiiorHH 3mo- Uhh, MocKBa, 1980 (c.39-132; 179-300).

11. /ţoflOHOB E.H. B MHpe 3MOUHH, KneB, 1987 (c. 7-48, 75- 116).

12. Cejibe F. Crpecc 6es ziHCTpecca, MOCKBE, 1982.13. CHMOHOB n.B. DMOUHOHajIbHblH M03r. €>H3HOJIOrHH.

HenpoaHaTOMHfl. HcHxojiorHH 3MOUHHH, MocKBa, 1981 (c.10-

39).14. HncTHKOBa M.H. HchxothmHacTHKa, MocKBa 1990

(c. 12-20).

15. BapraH.'-’H F.A., IleTpoB E.C. 3moljhh noBeaeHHH, Jle- HHHrpaA, 1989 (TeopeTHHecKHe noaxo^M k onpeaejieHHio 3mo- Hhh: c.7-19).

Î6. BHjiioHac B.K. ncHXOJTOrHHecKHe MexaHH3mm MOTHBa- HHH MejiOBeKâ, MocKBa, 1990 (MoTHBauHfl h smohhh: c.82-216).

17. JlajiaHOE H,J\. ynpasjieHHe CTpeccoM. MocKBa, 1989 (o cymHOCTH cnrpecca: c.5-27).

18. PySKHiiiTeHH C.JI. Ochobbi oSuieH ncHxoJiorHH, (Cepaa «Macrepa ncHxojiorHH»), CaHicr-IIeTepSypr, H3zi-bo «IlHTep», 2001 (3mouhh: c 551-586).

Temek referatelor şî rapoartelor:1. Afectivitatea, noţiunea şi caracteristica generală.2. Emoţii şi sentimente. Deosebiri şi tangenţe.3. Tipurile şi rolul emoţiilor în viaţa omului.4. Sentiinentele. Ciasificarea şi delimitarea lor.5. Funcţiile de bază ale afectivităţii.6. Âfectivitatea şi personalitatea.7. Parametrii, pe baza cărora se apreciază proceseie şi stările emoţionale.8. Teoriiîe psihologice ale emoţiilor.9. Stăriîe afective: dispoziţia, afectul, pasiunea, stresul, frustrarea.10. Mecanismeie fiziologice ale emoţiilor şi sentimentelor.1 l.Rolul sentimentelor în viaţa omului.12. Necesităţi, motive şi emoţii. Coreiaţii şi tangenţe (după Leon- tiev A.N.).13. Aspectelefundamentale de măsurare ale proceselor şi stăriior ernoţionale (după Wundt W).14. Psihoîogia trăirilor emoţionaîe (după Criugher F.).15 ,Dragostea ca sentiment moral superior.16, Afectivitatea şi relaţiile interumane.

193

Insărcinărî practice

METODICA “SCALELE DIFERENŢIALE ALE EMOŢIILOR”(dsipă C. Izard)

Sugestibilitatea şi aptitudinile empatice sunt legate nu numai de caracteml actîvismului omului, dar şi de starea psihică a lui, care e de dorit să o expunem anume în termeni de emoţii şi sen-timente.

Pentru aceasta este compiet utilizată metodica iui C. Izard. Conţinutui ei iarăşi presupune poziţia activă a subiecţilor, ce este condiţia indispensabilă pentru autoapreciere şi autocunoaştere.

Instrucţiunea: Vă irugăm să apreciaţi după scala 4 puncte în ce măsură Fiecare noţiune descrie starea Dv. în momentul daî, notând în foaia de răspuns, pe

dreapta, cifra care vă convine. Sensul punctelor de apreciere este următorul:

“1” - absoiut nu se potriveşte;

“2” - posibil adevărat;

“3” - adevărat;“4” - absolut

adevărat;Scalele emotiiîor în no iuni Emotia Sam

aConcentrat

Stăpânire de sine

l.Interes

Cu plăcere Fericit Bucuros 2.BucurieUimit Surprins 3. MirareTrist Invins 4. Jale

(tristeţe)Mânios Bezmetic(smintit)

5. Mânie

simte ură. duşmănie

Care simte repulsie

Care simte dezgust,

6.Repulsie

Dispreţuito Neglijent Orgolios(îngâmfat)

7. Dispreţ

Straşnic Ameninţător

8. FricăTimid Ruşinos 9. Ruşine

Compătiiîii Vinovat Care regretă

10. Vină

Prelucrarea rezultatelor

Se calculează suma punctelor pentru fiecare rând şi aceste semnifîcaţii se înscriu în

rubrica “suma”.în aşa fei se

descoperă emoţiile dominante, care permit să descrie calitativ starea psihică a omului cercetat în atitudinea iui faţă de tipui de caracter determinat.

în legătură cu aceasta este important să comparăm supii- mentar rezultatele adunării sumelor diferitelor emoţii, dar mai ales (în cazul K20-80 = 60(40+20):(suma emoţiilor pozitive - C1+C2+C3+C9+C10)K (starea psihică ) = ---------------------(suma emoţiilor negative

- C^+Cj+Cg+Cy+Cg)

Dacă raportui primei paranteze către a doua Ks este mai mare decât o unitate, .înseamnă că starea psihică emoţională, în generat, mai mult este pozitivă, iar în cazui când Ks este mai mică decât o unitate, este mai muit negativă.

Altfei spus, starea psihică emoţională este mai repede tip accentuat de caracter hipertim (cu dispoziţie ridicată), sau distimie (cu dispoziţie scăzută).

In cazui stării psihice emoţionale nesatisfăcătoare (Ks < 1) autoaprecierea omului în generaî scade, mai aies atunci când apare starea apropiată de depresie. Starea depresivă se carac- terizează prin dispoziţie tristă (melancolie), apatie, scădere bruscăa.capacităţii de muncă. Siăbiciunea, neajutorarea apărută în starea aceasta, iipsa activismuiui voiitiv conduc uneori ia depresie patoiogică sau suicid.

n. ̂ KKFjrrrrrt1 , L - ‘ - w - 1 i ■«.. .1 !:,. .“*! mr h ', . Q v..

losărcinărî practice

METODICA “SCALELE DIFERENŢIALE ALE EMOŢULOR”(după C. Izard)

Sugestibilitatea şi aptitudinile empatice sunt legate nu numai de caracterul activismului omului, dar şi de starea psihică a lui, care e de dorit să o expunem anume în termeni de emoţii şi sentimente. :

Pentru aceasta este complet utilizată metodica lui C. Izard. Conţinutul ei iarăşi presupune poziţia activă a subiecţilor, ce este condiţia indispensabilă pentru autoapreciere şi autocunoaştere.

Instrucţiunea: Vă rugăm să apreciaţi după scala 4 puncte în ce măsură fiecare noţiune descrie starea Dv. în momentul dat, notând în foaia de răspuns, pe dreapta, cifra care vă convine.

Sensul punctelor de apreciere este următorul:“1” - absolut nu se poţriveşte;“2” - posibil adevărat;“3” - adevărat;“4” - absolut adevărat; |i;Scalele emotiilor în no iuni Emotia Su

maj Atent Concentrat

Stăpânire de sine

l.Interes

Cu plăcere

Fericit Bucuros 2.BucurieMirat Uimit Surprins 3. MirareAbătut Trist Ipvins 4. Jale

(tristeţe)Infuriat Mânios Bezmetic(smintit)

5. Mânie

Care simte ură. duşmănie

Care simte repulsie

Care simte dezgust,

6.Repulsie

Dispreţuitor

Neglijent OrgoJios(îngâmfat)

7. Dispreţ

Sperietor Straşnic Ameninţător

8. Frică-Sfios Timid Ruşinos 9. RuşineCompătimitor

Vinovat Care regretă

10. Vină194

PireSucrarea rezultatelorSe calculează suma punctelor pentm fiecare rând şi aceste

semnificaţii se înscriu în mbrica “suma”,în aşa fel se descoperă emoţiile dominante, care permit să

descrie caJitativ starea psihică a omului cercetat în atitudinea lui faţă de tipul de caracter determinat.

în Segătură cu aceasta este important să comparăm supli- mentar rezultatele adunării sumelor diferitelor emoţii, dar mai ales (în cazul Kîo-go = 60(40+20):(suma emoţiilor pozitive - Ci +C2+C3+C9+C10)K (starea psihică ) -----------------------—------------—■

(suma emoţiilor negative - C^+Cj+CeirCy+Cg)

Dacă raportul primei paranteze către a doua Ks este mai mare decât o unitate, înseamnă că starea psihică emoţionaSă, în generat, mai mult este pozitivâ, iar în cazul când Ks este mai mică decât o unitate, este mai mult negativă.

Aitfei spus, starea psihică emoţională este mai repede tip accentuat de caracter hipertim (cu dispoziţie ridicată), sau distimie (cu dispoziţie scăzută).

In cazul stării psihice emoţionale nesatisfăcătoare (Ks < 1) autoaprecierea omului în general scade, mai aîes atunci cârid apare starea apropiată de depresie. Starea depresivă se carac- terizează prin dispoziţie tristă (melancolie), apatie, scădere bmscă a capacităţii de muncă. Slăbiciunea, neajutorarea apămtă în starea aceasta, lipsa activismuiui volitiv conduc uneori la depresie patoîogică sau suicid.

METODICA “AUTOAPRECîEREA STĂRUPSîHICE: STAREA EMOŢIONALĂ, ACTIVISMUL GENERAL, DÎSPOZIŢIA (SAN)”

Scopui: Aprecierea operativă a stării psihice după 3 parametri: starea emoţională, activismul şi dispoziţia.

Deşcrierea metodicii: Chestionaruî constă din 30 perechi de caracteristici opuse, pe baza cărora subiectul este rugat să-şi apre- cieze starea sa psihică. Fiecare pereche prezintă în sine o scală, pe baza căreia subiectul înseamnă gradul actualizării unei sau aitei caracteristici a stării sale psihice.

Instrucţiuuea: Exprimaţi prin cantitatea de puncte de la 1 până la 4 starea psihică personală, având în vedere că punctele “1” şi “2” corespund aprecierii coloanei din stânga, iar punctele “3” şi “4” - ceiei din dreapta

Este necesar de răspuns la fiecare întrebare, ţinând cont de faptul că punctele “l”şi “4” sunt mai aproape de aprecierile propuse, iar punctele “2” şi “3” înseamnă acordul micşorat cu aprecierile date.

Foaia de răspuns: Harta-modei a metodicii SAN (v. anexa 18).

Prelucrarea rezuîtatelor are îoc după “cheia” testuiui în'fe- iul următor: acolo, unde este seinnul “X’, se îndepiineşte calcu- larea inversă a punctelor; în locul 1,2,3,4 se calculează cores-punzător-4,3,2,1.

Cantitatea minimă a punctelor pentru fiecare din cei 3 parametri ai stării psihice — 10, maximă — 40, aşa cum pentm fiecare parametru (stare emoţională, activism şi dispoziţie) există câte 10 aprecieri.

Pentm compararea rezuitatelor autoaprecierii se introduce eoeficientul. în aşa fel pot fi obţinute 4 gradaţii obişnuite a stă- riior, după intervaiele: 20-34, 35-49, 50-64, 65-80.

Condiţionai ele pot fi raportate la manifestările situative aie melancoiiei, tlegmaţiei, sangviniei şi coieriei corespunzător.Nr.

jparametrii Nr. aprecierilor1 Starea emoţională 1,2, 7,8,13,14,19,20,25,262 Activismuî genera! 3,4,9,10,15,16,21,22,27,283 Dispoziţia 5,6,11,12,17,18,23,24,29,30

Această metodică poate fi utilizată regulat, îndată ce apare necesitatea lămuririi (clarificării) stării sale emoţionale, actvis- mului şi dispoziţiei.

TESTUL “VĂ PĂSTRAŢÎ CALMUL ÎN ORICE SITUAŢÎE?”

Ritmul trepidant în care trăim, probîemele cotidiene, nivelul competiţional pe care ni-1 impunem cu noi înşine saa cu ceilalţi sunt tot atâtea cauze ce contribuie la instalarea unei stări de accentuată excitabilitate, de inoportună nervozitate pe care adesea o resimţim ca pe un curent electric.

Dacă există şi un fond temperamental predispozant, situaţia se agravează, starea de nervozitate devine permanentă, organis- mul resimte acuţ orice formă de constrângere sau atingere cu lumea exterioară şi reacţionează prin tulburări ale funcţiilor sale: ulcere, colite spastice, insomnii sau vise populate de cumplite coşmaruri, dificultăţi de concentrare în munca inteîectuaîă, frecvente dureri de cap, sensibilitate crescută la schimbarea timpului, dificultăţi respiratorii, eczeme, căderea pămlui.

In termenii medicali, prin nervozitate se înţeiege “predis- poziţia de a acţiona prea agitat, manifestată prin semne mintale şi fizice (agitaţie, creşterea sau diminuarea secreţiilor, spasme...). O absenţă a

autocontroluîui, exteriorizare dezordonată a impuisu- rilor, iritabilitate”.

In mod curent, când suntem cuprinşi de o stare accentuată de nervozitate afirmăm că suntem “în tensiune”, “un pachet de nervi”, “o oaiă sub presiune”, “cu nervii la pământ”.

Evident, sunt grade diferite de nervozitate: stări de mânie explozivă, iritabilitate chiar şi la stimuîi inofensivi, incomode senzaţii anxioase. Răspunzând la întrebările care urmează, veţi

afla gradu! dumneavoastră de nervozitate, măsura în care puteţi să vă stăpâniţi nervii, să acţionaţi cu calm sau, dimpotrivă, dacă vă ieşiţi prea lesne din fire, dând frâu liber, în orice împrejurare, primului impuls.

Penîru fiecare întrebare aveţi trei alternative: deseori, uneori, niciodată, înscrise în tabelul de evaluare a rezultatelor. Treceţi un “x” în căsuţa liberă din dreptul variantei de răspuns aleasă de dumneavoastră şi care reflectă cel mai bine comportamentuî dumneavoastră cotidian. Fiţi cât mai spontan şi sincer! După ce aţi răspuns la toate întrebările, faceţi 'Surna punctelor obţinute şi citiţi interpretarea

rezultatelor.

1. Tresăriţi atunci când în apropierea Dv. auziţi un zgomot brusc şi.violent?

2. Aveţi un somn profimd şi odihnitor?3. Dacă în preajma Dv. apare un

păianjen, un şarpe sau un şoarece, vă speriaţi şi ţipaţi?

4. Vă indignaţi cu uşurinţă când cineva adoptă o atitudine de opoziţie faţă de ceea ce susţineţi sau faceţi Dv.?

5. Inţunericul sau zgomotul auzite în timpul nopţii vă creeazăo stare de nelinişte?

6. Puteţi să disimulaţi uşor o stare de indispoziţie, oboseală sau iritare?

7. Când unui din membrii familiei Dv. întârzie mai muît, vă gândiţi că i s-a întâmplat o nenorocire?

8. Aţi avut impuisul de a sparge un obiect sau de a lovi pecineva?

9. Gesticuiaţs mult, sunteţi precipitat în mişcări?

10. Vă păstraţi calmul la vederea sângeîui?î 1. Scârtâitul unui cuţit sau al unei fiirculiţe pe

o farfurie văirită?

12.Tonu! şi ritmui vorbirii Dv. sunt moderate, lipsite destridenîe?

N'r.

Deseori Unsori Niciodată1. 2 1 02. 0 1 23. 2 ■ i 04. * 2 l 05. 2 1 06. 0 1 27. 2 i 08. 2 I 09. 2 1 010.

0 - '! ■ 2

196 .

13. Daţi dovadă de răbdare când vă angajaţi într-o activitate mai dificilă şi de mai !ungă durată?

14. Tresăriţi, aveţi palpitaţii sau senzaţia de goî în stomac când urmăriţi scenele dure ale unui film poliţist sau de groază?

15. Pe vreme de furtună rămâneţi liniştit, caim?16. Când o persoană sau o situaţie va agasează, începeţi

să vă roadeţi unghiile, să bateţi tactul cu degetele pe masă, să răsuciţi mici obiecte, să vă mişcaţi buzele, mustaţa?

17. Când urcaţi, chiar la mică înălţime, aveţi ameţeli?-18. Vi s-a spus vre-odatăxă nu aveţi răbdare să staţi

iocului?19. Reuşiţi să travers^ţi cu linişte şi luciditate o

schimbare de situaţie?20. Când lucraţi ceva (de exemplu, scrieţi o scrisoare),

aveţi nevoie de linişte totală?__ _ _____Cotarea răspunstsrilor ______

Nr.

Deseori

Uneori

Niciodată11

.2 1 0

12.

0 1 213.

0 1 214.

2 1 015.

0 1 216.

2 1 017.

2 1 018.

2 l 0-19.

0 1 220:

2 • 1 0

Interpretarea rezultatelor:Un rezuitat raai mare de 30 de puncte constituie un serios

semnal de alarmă. Sunteţi o persoană irascibilă, gata să explodaţi în orice momeni. Nen/ii Dv. sunt corzi întinse îa maximum, vibrează putemic la cea mai mică atingere. Starea de permanentă nervozitate vă creează, desigur, suficiente probleme de sănătate şi multe neajunsurî în reîaţiile cu ceilaîţi pentai că, pe de o parte, vă epuizează resursele energetice, iar pe de altă parte, oboseşte şi tensionează anturajuî.

197

invăţaţi să vă conîrolaţi reacţiile şi să vă relaxaţi Evitaţisuprasolicitarea, situaţiile confiictuaîe, persoanele prea agitate şi nervoase. Proiectaţi-vă mintal propria figură furioasă. V-ar putea mobiliza încercarea de a obţine un plus.de calm şi de aut.ocontrol asupra impuisuriîor Dv.

Un total de 19-30 de pisncte reflectă o capacitate moderată de stăpânire a stărilor de enervare. Echilibrul între calm şi su- rescitare (excitare) este cam fragil. Simţiţi nu adesea o stare acută de disconfort când vi se arată împotrîvire sau când trebuie să depuneţi un efort de mai lungă durată. In astfel de momente deveniţi neliniştit, iritabil, ursuz, în contrast cu amabilitatea, răb- darea şi bunăvoinţa manifestate până atunci. Confhmtându-vă, însă, rezultateîe obţinute în stăriîe de nervozitate cu performanţe- le atmse în situaţiile în care aţi acţionat cu caîm şi luciditate, pu- teţi ajunge îa un controî mai bun aî stărilor- de tensiune şi enervare.

Dacă aţi totalizat 6-18 puncte aveţi mari resurse în păs- trarea calmului şi stăpânirea impulsurilor. Liniştea Dv. este mai preţioasă, aşa încât nici situaţiile neprevăzute, nici persoaneie dezagreabile sau activităţiîe tracasante nu o tulbură prea îesne.

Cei ce au obţinut mai puţin de 6 puncte sunt înzestraţi cu un calm excepţional. Dacă aţi răspuns cu sinceritate, sunteţi demn de invidiat, Aveţi toate şansele să depăşiţi obstacoîeîe vieţii fară paîpitaţii şi migrene, sunteţi punctul de echiîibai şi linişte într-o lume prea agitată şi chiar modeî de comportare pentru nervoşii din anturajul Dv.

METODICA “SÎMPTOMELE PSIHOLOGICE ALE STRESIJLUÎ”

ScopuS: Determinarea randamentuîui de manifestare a indi-cilor stresuîui.

Instrucţiunea: însemnaţi, vă rog, punctul respectiv, în cazuîcând simptomul apare deseori, cu regularitaîe sau în permanenţă. In privinţa primeîor 7 simptome, ar trebui să consuîtaţi. un bun

prieten sau prief.enă, deoarece e foarte uşor să vă înşelaţi în rriod inconşîient asupra ior dacă nu l.e-aţi identificat conştient până acum. Poftim începeţi!

1. îritare frecventă.2. Animozitate.3. Comportament excesiv de autoritar sau impuis dominator.4. Permanenlă schimbare a centrelor de interes, a

hobby- urilor sau a câmpului de activitate/locului de muncă.

5. Atitudini fluctuante în materie de religie sau de credinţă.6. Pierderea în determinarea capacităţii de decizionare.7. Pierderea controlului sau a autodisciplinei.8. Acte de violenţă absurdă îndreptate asupra unor

pprsoane, animaie sau obiecte.9. Depresiune sau stări putemic depresive fară

motive exterioare.10. Indiferenţă faţă de muncă, de hobby-uri sau chiar

faţă de membrii familiei, care n-ar trebuî să ne fie indiferenţi.

11. Apatie (incapacitatea de a resimţi sentimentele).12. Fructuaţii bruşte ale dispoziţiei, de ia euforie la

îristeţe în decursnl câtorva ceasuri.13. Sentimentul însingurării, acela de a fi părăsit(ă)

chiar în sânu! cercului familial, ai prieîenilor sau colegilor.

14. Impulsul de a se ascunde.15. Sentimentul unui gol interior (“La ce folos?”).16. Anxietate, nesiguranţă, inhibiţii sau nervozitate.17. Senzaţia de “piutire”, de a “pierde pământul de

sub picioare”.18. Irnpuls de retractitate în pian social, intelectual

sau afectiv.19. Sentimentul de a fî ameninţat, opresat (oprimat)

sau culpab'ilizat.20. Dezorientare (lipsă de motivaţie).21. Sentimentul de a fi asaltat din toate părţile, încolţit.

22. Sentimentui de “a nu fi la înălţimea situaţiei”, de a nu putea face faţă anumitor persoane.

23. Sentîmentul că situaţiile care în trecut erau depăşite uşor,devin acum constrângătoare.

24. Incapacitatea de a memora lucruri importante.25. Dificultate de asimilare intelectuală.26. Dificultate de concentrare.27. Tresărire putemică la soneria telefonului sau

când cinevase adresează pe neaşteptate.

28. Lipsă de motivaţie faţă de .anumite lucrari pe care am dori, totuşi, să ie facem.

Interpretarea rezuîtatelor:Maî puţin de trei simptome însemnate: Nu

sunteţi încă afectat de stres. Aţi putea evita eventualele deteriorări.

Singura primejdie ar fi de a îgnora importanţa “fenomenului stres” şi în consecinţă a nu lua în considerare, deoarece vă simţiţi (încă) bine.

3-6 simptome Atenţie! Nu mai e vorba de măsuri preventi- ve, ci de un program anti-stres propriu-zis. Ar fi bine să consulîaţi un medic pentru un check-up complet.

7 sau mai multe sîmptome însemnate: Atenţie mărită! In primul rând, ar trebui să faceţi un control general al stării dum- neavoastră de sănătate, iar în a! doilea rând, cartea de faţă v-ar putea ajuta să ocoliţi consecinţele nedorite ale stresuîui.

CHESTIONARUL “SUNTEŢI STRESAT”Răspunzând cu “da” la una sau mai multe din

Înîrebările propuse mai jos înseamnă că viaţa Dv. e marcată de stres şi de aceea acordaţi-vă cât mai multă atenţie.

1. Vă irită faptul că trebuie să aşteptaţi îa rând obţinerea unui bilet la teatru (cinematograf)?

2. Vă simţiţi deprimat de viaţa Dv, personaiă?3. Vă simţiţi în nesiguranţă la locul Dv. de lucru?

4. Mâncaţi, consumaţi alcool sau fiimaţi pentru. a vă potoîi starea de anxietate?

5. Obiectivele pe care le urmăriţi sunt imaginare?6. Vă simţiţi prins într-o capcanâ, atacat din toate părţile?7. Vă zboară adesea gândurile aiurea?8. Consideraţi că sunteţi predispus la accidşnte?Cărui tîp comportamental îi apartineţi?TipulA.1. Intotdeauna angajat în competiţii, dornic să fie primul.2. Intotdeauna în acţiune, grăbit.3. Neinfluenţabiî.4. Exigent, perfecţionist.5. Ambiţios, doraic de promovare rapidă.6. Munceşte şi când se relaxează.7. întotdeauna este primul care se scoală de la masă.8. Vorbeşte tare, nu-i lasă pe alţii să termine vorba.9. îşi planifică fiecare minut din zi. Notează totul în agendă.10.Devine nervos când n-are cu ce să se ocupe.11.Când se 'pregăteşte de călătorie, îşi face lista bagajeîor. Tipu!"B.1. Nu se compîică, evită competiţia, se lasă dus de vai.2. Relaxat, controlat, lent.3. Influenţabil.4. Inţelegător, nu ţine doar la propriiîe idei.5. Bun confident. Mulţumit de ceea ce face.6. Respectă orele de odihnă. Preferă destinderea.7. Mănâncă în tihnă, fară grabă, relaxat.

8. Ascuîtă cu răbdare, nu se implică în conversaţie.9. Nu are o programare ziînică a activităţilor.10.Poate sta liniştit câteva ore neîntrerupt.11. Evită să-şi facă lista de sarcini, considerând că

poate ţine minte totul.

Tipul Â - se caracterizează printr-o puternică dorinţă deafirmare, în permanenţă competivitate, criză de timp, mani- pularea cu gesturi în vorbirea directă, trebuinţe, abilitate excesivă. Intotdeauna se angajează în activităţi muîtiple, obstacole şi hărţuială. Se zbate să obţină un număr nelimitat: de lucruri într-o perioadă scurtă de timp.

Tipul B este contrar invers tipului A, fiind mai relaxat, iar lucrurile, problemele mai aranjate. E1 luptă cu stresul într-o ma- meră mai puţin frenetică (pasionată) şi posedă un nivel de activitate şi competitivitate mai redus. Rar încearcă să facă două sau mai multe activităţi în acelaşi timp. Tipurile A şi B reprezintă două stiluri de viaţă opuse, însă cei Care s-au încadrat în tipul A prezintă un mai mare risc în manifestarea conflictogenă.

TESTUL “EXAMINAREA EXPRESIVĂ A EMPATIEI”Empatia reprezintă o caiitate importantă sub aspect profesional pentru specialiştii de profil psihologo-pedagogic şi me-dical, dar şi pentru cei care activează în mass-media, prestări, servicii, pentru oamenii de litere şi arte.Pentru diagnosticarea expresă a empatiei se utilizează un chestionar original. Aceasta cuprinde 6 scări de diagnostic alempatiei.

Material: Chestionarul, aicătuit din 36.de afirmaţii, cu 6 va-riante de răspunsuri: “nu ştiu”, “niciodată sau nu”, “uneori”, “deseori”, “aproape întotdeauna”, “întotdeauna sau da”.

Fiecărei variante de răspuns îi corespunde valoarea nume- rică: 0,1,2,3,4,5.

MersuS lucrării: Examinatorul (de regulă, psihologui) remi- te subiectului procesul-verbal al

examenului psihologic (vezi For- ma i) în care el completează imediat parîea-anchetă. Dupâ aceeai se pun la dispoziţie chestionarul şi o instrucţiune.- Iiistrucţiune: “Vă propunem să apreciaţi câteva afirmaţii. Răspunsurile Dv. nu vor fi calificate drept bune sau reîe, de aceea vă rugăm să manifestaţi sinceritate. Nu trebuie să reflectaţi mult204asupra afirmaţiiior. Sunt veridice acele răspunsuri care v-au venit în minte cele dmtâi. Citind în chestionar afirmaţia, notaţi în fişa pentru răspunsuri - în dreptul numărului corespunzător - părerea Dv. sub una din ceie 6 gradaţh. Nu omiteţi nici una din afirmaţii”.

Notă: Dacă în procesui examinării subiectuî are de clarificat ceva, examinatorul îi va face explicaţiile de rigoare, fară însă a-i orienta spre un răspuns sau aîtuî.

Chestîonar:1. Prefer cărţile despre călătoriile oamenilor iîuştri.2. Grija aduîţiîor e supărătoare pentru copiii mari.3. îmi place să reflectez asupra cauzeîor succeselor şi

insucee- seîor altor oameni.4. In muzică prefer doar ritmurile moderne.5. Trebuie să rabzi irascibilitatea şi reproşurile

neîntemeiate ale ceîui boînav, chiar dacă acestea durează de ani de ziîe.

6. Pe un om bolnav îî poţi ajuta chiar şi cu un cuvânt.7. Nu'se cuvine să intervii în conflictui dintre două

persoane străine.8. Oamenii în etate sunt, de reguîă, susceptibiîi fară motiv.9. Câhd, în copiiărie, ascultam o istorie tristă, ochii mi

se um- pleau invoîuntar de lacrimi.10.Starea de irascibilitate a părinţiîor mă deprimă.11.Sunt indiferent la critica pronunţată în adresa mea.12. Imi place, am o mai mare satisfacţie să admir portrete

decât tablouri cu peisaje.13. Intotdeauna îe-am iertat părinţilor totul, chiar dacă nu

au avut dreptate.14.Dacă caîul trage rău, trebuie să-î biciuieşti.15.Când citesc despre evenimente dramatice din viaţa

oamenilor, simt ca şi cum asta s-ar întâmpîa cu mine.16.Părinţii au o atitudine echitabilă faţă de copii.17.Când văd nişte copii sau aduîţi certându-se, intervin.18.Nu dau atenţie indispoziţiei părinţiîor.

19. Urmăresc îndelung comportarea păsăriîor şi animalelor, lă- sând ia o parte alte treburi.

20. Filmeie şi cărţiie pot provoca lacrimi numai oamenilor ne-

serioşi.21. îmi place să urmăresc expresia feţei şi

comportamentul unor oameni necunoscuţi.22. în copilărie aduceam acasă câini şi pisici vagabonde.23. Toţi oamenii sunt înrăiţi fară temei.24. Privind îa un om străin, aş vrea să ghicesc cum i se va

aranja viaţa.25. Văzând un animai schilodit, încerc să-l ajuî.26. In copilărie cei de vârstă mai mică decât mine alergau din

urma mea.27. Omului i se face mai uşor dacă îi asculţi durerea.28. Văzând un incident în stradă, caut să nu nimeresc în rândul

martorilor.29. Ceior mai mici le place când le propun o idee, o

treabă sau o distracţie.30. Oamenii exagerează capacitatea animaleior de a simţi

dis-poziţia stăpânului lor.

31. Omul trebuie să depăşească de sine stătător situaţiile de con- flict dificile.

32. Dacă un copil piânge, înseamnă că are motive pentru asta.33. Tineretul trebuie să satisfacâ întotdeauna orice rugăminţi şi

ciudăţenii aîe bătrâniior.34. Aş vrea să snţeleg de ce uniî dintre coiegii mei de

ciasă sunt uneori duşi pe gânduri.35. Animalele domestice vagabonde trebuie nimicite.3.6. Dacă prietenii rnei prind a discuta problemele lor

personaie, schimb vorba pe altă temă.

Forma 1Procesul-verbal aS examenuîui psihoiogic

Numele, prenumele________;______Vârsta________________Componenţa familiei în care am fost educat

------- ------ -----— ■ ■— ---; ~ Sunt la număr al__copil în familie. In copilărie am frecventat(n-am frecventat) grădiniţa de copii.Numărul de prieteni începând cu vârsta şcolară_______Interesele şi pasiunile principale în momentul de faţă _

Profesia tatăiui _ Profesia mamei Data examinării Concluzii

Foaia de răspunsNr.afirmaţiei

Răs punsurileNu şîiu Niciodat

ă sau nuUneori

Deseori

Aproapeînîotdeau

Intotdeauna sau da

0 1 2 3 4 51.23.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.

Forma 114.15.16.17.18.19.20.21.22.23.2425.26.27.28.29.30.31.■ 32.33.34.35.36.

Prelucrarea datelor: Aprecierea rezultatelor cercetării ur- mează să înceapă cu stabilirea fidelităţii datelor. In acest sens e necesar să calculăm câte răspunsuri de tipul respectiv au fost date la numerele corespunzătoare afirmaţiei din chestionar: “nu ştiu”:2, 4, 16, 18, 33, “ întotdeauna sau da”: 2, 7, 11, 13, 16, 18, 23. în afară de aceasta, vom afla de câte ori răspunsu! de genul “întot- deauna sau da” însoţeşte ambele afirmaţii în următoarele perecht:7 şi 17, 10 şi 18, 17 şi 31, 22 şi 35, 34 şi 36; de câte ori răspunsut de tipul “întotdeauna sau da” rezultă pentru -una din afirmaţii, tar de tipul “niciodată sau nu” pentru cealaltă în următoarele perechi:3 şi 36, 1 şi 3; 17 şi 28. După aceea se însumează rezultatele operaţiilor de calcul în parte. Dacă totalul este

Forma 15 sau mai xnult, rezuîtatul probei este inftdel; la un total egaî cu 4 - rezultatul este îndoielnic; dacă însă suma nu depăşeşte cifra 3 - rezultatul probei poate fi calificat drept fidel.

In cazul unor rezultate infidele sau îndoielnice ar fi rezonabii să clarificăm, pe cât posibil, motivele atitudinii negative a subiectului faţă de exainen. Vom avea în vedere că rezultatele in- fideîe pot fi condiţionate, în afară de nedorinţa de a se expune examinării sau năzuinţa de a da premeditat răspunsuri contradictorii, nesincere, de exemplu de tulburarea unor funcţii psihice, a dezvoltării lor, precum şi de infantilism social.

în cazul fidelităţii testului prelucrarea de mai departe a datelor va fi orientată spre extragerea indicatorilor cantitativi ai empatiei şi niveluiui ei.

Scara metrică unipolară a intervalelor ne permite, servindu- ne de cheia de descifrare (vezi tabelul nr. 11), să obţinem caracteristica generală a empatiei pe baza datelor care reprezintă toate scările de diagnostic şi caracterizează unele' componente aparte ale empatiei. Cu ajutorul tabelului 1 diagnosticăm, pe baza punctajului obţinut, nivelul empatiei pentiru fiecare din componente şi în ansamblu.

Pentm interpretarea datelor obţinute în urma identiftcării empatiei e necesar să posedăm cel puţin un minimum de in- formaţie despre particuîarităţi 1 e căii de viaţă a subiectului, despre comportamentul şi caracteruî său, despre condiţiile de edu- caţie şi instruire, despre mediul său social. Aceasta ne permite sătragem o concluzie psihologică argumentată şi să dăm recoman- dăriie adecvate.

Tabelul nr. 1Nivelerile empatieiNivelul 'empatsei

Numărul de punctePe gradaţii In ansamblu

Forma 1Foarte înait 15 82-90Inalt 13-14 63-81Mediu 5-12 37-62Redus 2-4 12-36Foarte mic 0-1 5-11

Apoi pe baza “cheii de descifrare “ (tab. nr. 11) se stabileşte tipul empatiei.

Tabelul nr. 2Cheîa de descifrare ■Scara Numărul

aflrmatieiNr. DenumireaI. Empatie cu părinţi 10,13,16,II. Empatie cu animale 19,22,25,III. Empatie cu bătrâni 2,5,8rv. Empatie cu copii 26,29,35V. Empatie cu personajele

operelor artistice9,12,15

VI. Empatie cu necunoscuţi, oameni puţim cunoscuţi

21,24,27.

211

METODICA “DiAGNOSTICA NIVELULUI DE FRUSTRARE SOCIALĂ DUPĂ L.L VASERMAN”

Instrucţiune: Mai jos e prezentat un chestionar, care fixează nivelu! de insatisfacţie în realizările sociale, în aspectele de bază aie activităţii vitale. Citiţi fiecare întrebare şi alegeţi cel mai potrivit răspuns, însemnându-1 cu un punct. •■Nr.

Dv. suiiteţi satisfăcut(ă) de:

Completsatisfă-cut(ă)

Satisfă-cut(ă)

Mi-î greu sărăspund

Mai mult nesatisfă- cut(ă)

CompMnesatisfă-cut(ă)1 2 3 4 5 6

1. Studiile primite2. Interrelaţiile cu

3. Relaţiileinterpersonale cu administraţia la serviciu4. Relaţiileinterpersonale cu subiecţii activităţii profesionale (pacienţi,

5 Conţinut.ul serviciului în generai

6. Condiţiileactivităţiiprofesionale(învăţământu!)7. Poziţia personală în

8. Situaţia materială9. Condiţiile de trai10

.Relaţiile cu prietenul (a), soţul (soţia)

11.

Relaţiile cu copilui (copiii)

12.

Sfera serviciilor casnice13

.Situaţia în ţară, societate.

14.

Relaţiile cu prietenii, cunos- cuţii apropiaţi15

.Sfera serviciilor sociale16

.Sfera serviciilor

17.

Organizarea şi petrecerea tiinpului liber.

18.

Posibilitatea de a petrece timpul de odihnă 19

.Posibilitatea de alegere a locului de xnuncă20

.Modelul de viaţă în general.

Prelucrarea dateior.După fiecare punct se determină indicele frustraţiei

sociale.E1 poate varia de la 0-4 puncte. Fiecarei variante de

răspuns i se atribuie punctele: complet satisfăcut(ă) - 0; satisfacut(ă) - 1; mi-i greu să răspund - 2; mai mult :nesatisfăcut(ă) - 3; completnesatisfăcut(ă) - 4. '• .

Pentru determinarea indicelui mediu de frustrare socială trebuie adunate punctele de răspuns şi împărţite la numărul de enun-ţuri (20).

Cu cât e mai mare indicele, cu.atât mai mare este nivelulfrustrării sociale.

3.5 — 4 puncte - nivel foarte înalt de frustrare socială;3, — 3,4 puncte — nivel înalt de frystrare;

2.5 — 2,9 puncte — nivel mediu de frustrare;

2,0- 2,4 puncte - niveî nedeterminat de frustrare;1,5 — 1,9 puncte - niveî scăzut de frustrare;0, 5 - 1,4 puncte - nivel foarte scăzut de firustrare;0 - 0,5 puncte - aproape lipsa frustrării.

TESTIfL “SUNTEŢÎ NERVOS?” Autor-psihologuJ englez V. Coulman

Instrucţiune: Răspundeţi la întrebările indicate mai jos cu “da” sau “nu” şi o să aflaţi dacă sunteţi timid, fricos (temător), nervos, orientat spre neîineşte sau, invers, sunteţi un om îiniştit, echiîibrat, capabii de a se isprăvi în orice situaţie.

Chestionarul:1. Deveniţi nervos sau începeţi să vă neîiniştiţi dacă vă aflaţi în întuneric compîet şi adăugător îa aceasta - în singurătate?2. Credeţi că aveţi foarte muîte obîigaţiuni?3. Vă neîiniştiţi din cauza faptuîui, ce gândesc despre Dv. cei ce vă înconioară?4.Deseori Dv. tresăriţi, când sună teîefonuî?5.Vă neîiniştiţi din cauzamărunţişuriîor?6.Vă neîiniştiţi din cauza sănătăţii Dv.?7.Vă neîiniştiţi din cauză baniîor?8. Dv. aveţi trăiri negative puternice, dacă treceţi peste staţia, îa care trebuia să coborâţi.9. A^ă chinuie insomnia, din cauză că ceva vă deranjează în ceasuriîe când trebuie să dormiţi.10. Aveţi nevoie câte o dată de somnifere?11. Aţi avut nevoie vre-odată să primiţi medicamente de îiniştire?12. Dv. vâ credeţi bîocat?13. Vă tremură gîasuî, atunci când trăiţi emoţii.puternice?14. Dv. uşor vă aişinaţi?15. Dv. uşor vă extenuaţi?16. Dv. sunteţi orientat accentuat de mult spre neîinişte în com- paraţie cu majoritatea oamenilor cunoscuţi?

17. Aţi recunoaşte Dv. că aproape întotdeauna vă nelinişteşteceva?18. Dv. uşor vă indispuneţi?19. Suferiţi câteodată de “accese de panică”?20. Aţi avut vreodată dorinţa de a lăsa totul şi a evada?21. Suferiţi Dv. de unele boli, de exemplu, de indigestie, erupţii pe pieîe ş.a., care se accentuează din cauza tensionării sau stresuîui?22. Des vă deranjează (irită) zgomotuî, gălăgia?23. Vă deranjează cerinţeie administrative neînsemnate?24. Când nu vă merge, vă indispuneţi?25. Vă deranjează, dacă cineva face glume pe seama Dv.?26. Controlaţi Dv. de câteva ori, dacă este închisă uşa de la intra- re noaptea înainte de culcare?27. Vă agitaţi înainte de a pîeca ia serate, în ospeţie etc.?28. Dacă aşteptaţi în ospeţie prietenii Dv., muît timp cheltuiţi pentru a pregăti totul?29. Dv. uşor vă înroşiţi?30. Dv. nu vă place să faceţi cunoştinţă cu oameni

necunoscuţi? Prelucrarea rezoltatelor:Peritru toate întrebările, cu excepţia nr. 15, pentru

răspunsu! “da” veţi avea “1” punct, pentru răspunsul “nu” -“0” puncte.

La întrebarea nr.15, pentru răspunsuî “da” - “0” puncte, pentru răspunsul “nu” - “1” punct.

La final calcuîaţi suma totală.Aprecierea calitativă:De la 25 până !a 30 puncte: sunteţi foarte neechilibrat,

exci-tat.

De la 10 pârtă ia 20 puncte: nervozitate medie.De Sa 5 până la 10 puncte: sunteţi îiniştit, echilibrat.Mai puţin de 5 puncte: sunteţi foarte calm, limitat

emo-ţionaî.TESTUL “TIPURÎ DE PERSONALITATE ÎN SITUAŢII DE STRES”

Despre stres, semnifîcaţii stresante acordate stimuliior, rezis- tenţă şi vulnerabilitate etc. s-a publicat destul de mult în ultimii ani. De aceea în cele ce urmează ne vom referi la o problemă mai puţin cunoscută, şi anume la stmcturile de personalitate asertive şi nonasertive şi reacţia acestora ia stres.

Personalitatea asertivă se caracterizează prin încredere mare în forţele proprii, capacitate ridicată de exprimare energică, dar şi adecvată a sentimentelor, apărarea argumentată a convingerilor, abilităţi dezvoltale de negociere. Asertivul îşi face cunoscute mult mai iiber dorinţele şi nevoile, exprimă mai multe opinii şi pune mai puţine întrebări.

Personalitatea nonasertivă are caracteristicile respective-ia un nivel foarte scăzut de intensitate, de dezvoîtare.

Intre personalităţile asertive şi nonasertive există diferenţe în manifestările comportamentale descrise, în ftmcţie de mai multe variabile, printre care este şi dimesiunea extroversiune-introversiune. -

Rezultă, deci, patru tipuri de personalitate: asertiv-extrovertit (AE), asertiv-introvertit (AI), nonasertiv-extrovertit (NE) şi nonasertiv- introvertit (NI), fiecare cu o conduită specifică în situaţii stresante, conflictuale, de risc înalt.

Parcurgeţi iniţial testul nr. 1 sau orice test de extroversiune- introversiune şi stabiliţi-vă, dacă deja nu cunoaşteţi acest lucru, nota dominantă a. personaiităţii Dv. din acest punct de vedere (E sau I).

Parcurgeţi apoi testul nr.2 (A-N) şi, prin corelarea răspun- suriior la cele două probe, stabiliţi cărni tip de complex al perso- nalităţii îi aparţineţi.

Citiţi în finai descrierea probabilă. a comportamentului Dv. în situaţii de stres şi procedurile recomandate pentm.preîntâmpina- rea/combaterea efectelor lor

negative.Tesîul nr. 1: EXTROVERSIUNE - INTROVERSIUNE

1. în general, vă place să discutaţi, să staţi de vorbă cuceilalţi?

danu2. Vă plictisiţi adesea la petreceri? danu3. Aveţi mulţi prieteni? danu4. Sunteţi mai degrabă o persoană liniştită?danu5. Vă.plac situaţiile şi activităţile alerte, ritmuriie rapide de

iucru?danu6. Preferaţi o ambianţă calmă, liniştită uneia dinamice sau

chiar zgomotoase? da nu'7, Consideraţi că sunteţi o persoană spirituală şi amuzantă?danu8. Preferaţi activităţile care cer multă concentrare şi

minuţiozitate?danu9. De regulă, vă petreceţi timpu! îiber într-un mod activ şi

dinamic.(sport, excursii)?.. dav10. Sunteţi o persoană timidă? danu

Testiil nr. 2: ÂSERTIV-NONASERTIV1. în conversaţii, discuţii, de obicei:a) pun întrebări;b) fac afirmaţii, exprim opinii.2. Când nu sunt de acord cu opiniile altor persoane:a) încerc să schimb subiectul;b) le spun destul de repede acest lucru.3. In discuţii, întâlniri de lucru etc. cred că o

persoănă ar trebui să încerce:a) să înţeleagă ideile ceîorlalţi;b) să se convingă că ceilalţi i-au înţeles ideile.4. Când explic sau argumentez ceva:a) dau o muîţime de detaliib) încerc să fiu scurt şi îa obiect.5. De obicei sunt:a) precaut şi premediat;b) rapid, spontan.6. In scrisui meu literele sunt, în generaî:a) orientate către stânga;b) orientate către dreapta.7. In mod obişnuit subliniez cele ce spuri prîn:a) expresii facîale;b) tonuî vocii,8. Prefer ca ceiiaiţi să-mi dea:a) mai muite detaiii;b) o descriere sintetică.9. Intr-o discuţie îmi ţin mâniiie:a) libere pe lângă corp;b) în şoîduri.10.Prefer:

217

! LJ LJ LU I- I H ' [a) să fac o îreabă bună cu orice preţ;

b) să-mi respect planificarea.

Preîucrarea datelor:'Testul ar. 1

Pentru fiecare “Da” la întrebările fară soţ acordaţi-vă I punct.

Pentru fiecare “Nu” la întrebările fară soţ acordaţi-vă 0 punc-

te.Pentru fiecare “Da” la întrebările cu soţ acordaţi-vă 0

puncte.Pentru fiecare “Nu” la întrebările cu soţ acordaţi-vă I

punct.

. Testul nr. 2Pentru fiecare “a”: minus un punct (-1)Pentru fiecare “b”: plus un punct (+1)

Semnificaţia punctajului:Testuî nr. I8 pncte şi mai mult - sunteţi extrovertit clar (dinamic,

sociabil, energic etc.)Intre 4 şi 7 puncte - ambivert (în mod egal tenainţă

către intro şi 'extroversiune).3 puncte şi mai puţin - introvertit clar (liniştit,

rezervat, pasiv etc.).In interpretare vom utiiiza însă numai două tipuri:

extrovertit (6-10 puncte) şi introvertit (0-5 puncte), făcând specificăriie necesare pentru cei de la extremeie intervalului de apreciere.

Testul nr. 2Un scor mare negativ indică faptul că trebuie să vă

dezvoltaţi într-o mai rnare măsură comportamentele asertive (sunteţi prea timid, inhibat etc.)

Un scor pozitiv foarte ridicat (puternic asertiv) semnifică faptul că aţi putea avea mai rrmlte avantaje interpersonale, o mai mare eficienţă dacă aţi reuşi să-i ascultaţi mai mult pe ceilalţi şi aţi fi mai caîm, mai echi'iibrat, sunteţi deci prea ofensiv.

în fina! utilizăm tot numai două tipuri: asertiv (scoruri pozitive) şi nonasertiv (scoruri negative), cu recomandări specifice pentru cei cu valori absolute mari.

Interpretarea rezultateîorAsertiv -extrovertit (AE)Tipul AE îşi exprimă opiniile cu tărie, este energic,

domic.de amuzament şi profbnd implicat în relaţiile umane. Reacţionează rapid la situaţiile nou-create, priveşte cu nerăbdare şi uneori cu o uşoară îngrijorare viitorul, este puţin interesat de organizarea acti- vităţiii curente.

In situaţii stresante poate deveni nervos şi destul de critic la adresa modului de acţiune ai altora. Acceptă însă soluţiile ■■ ior atunci când ideiie proprii nu au condus îa un rezultat rapid. Dacă nu poate avea iniţiativa, devine prost dispus şi retras, toate aceste manifestări fiind mai frecvente şi mai intense la asertivii şi extrovertiţîi extremi.

In relaţiiie cu tipul AE evitaţi să faceţi comentarii sarcastice, iritante şi încercaţi să-i sugeraţi idei pentru atingerea scopului urmărit de el. Daţi-i un timp de “descărcare” înainte de a discuta soluţiile propuse.

Asertiv-introvertit (AI)Tipul AI este hotărât, practic şi eficient. Tinde să pună

preţ. mai mare pe deţinerea controiului. acţiunii decât pe protejarea unor relaţii personale pe care ie cultivă doar în mică măsură. Nu dezvăluie atât de mult despre persoana sa pe cât o fac ceilaiţi. Preferă să lucreze singur sau să fie şef. .

In perioadele de criză, dacă este şef, !e spune destu! de rapid celorlaiţi ce au de facut, chiar atunci când nu a analizat serios situaţia. Dacă activitatea nu se desfaşoară corespunzător, încearcă să se infbrmeze rnai bine. Recurge la atacuri la persoană numai dacă nu reuşeşîe să preia iniţiativa (conducerea); atacurile sunt foarte dure la asertivii cu scor ridicat.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢÎÎ AL REPUBIJCH MOLDOVA UNTVERSITATEA DE STAT DE MEDICEHĂ ŞI FARMACIE...

Documents

Transcript of MINISTERUL SĂNĂTĂŢÎÎ AL REPUBIJCH MOLDOVA UNTVERSITATEA DE STAT DE MEDICEHĂ ŞI FARMACIE...