Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia...

Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI PRAHOVA Str. Gh.Gr. Cantacuzino, nr. 306, Ploieşti, Jud. Prahova, cod 100466

Tel : 0244 544134; Fax: 0244 515811 e-mail: [email protected], http://apmph.anpm.ro

1

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE Nr. 4348 din 30.04.2014

Ca urmare a solicitarii de emitere a acordului de mediu adresate de S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A., cu sediul in Constanta, DJ Drumul Judetean, nr. 226 km.23, judetul

Constanta, inregistrata la APM Prahova cu nr.4348/17.04.2014, completata cu

nr.4487/25.04.2014 si nr.4553/28.04.2014, in baza Hotararii Guvernului nr.445/2009

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile

ulterioare, APM Prahova decide, ca urmare a consultarilor desfasurate in cadrul sedintei

Comisiei de Analiza Tehnica din data de 29.04.2014, ca proiectul : „ Reabilitarea si amenajarea zonei de teren pe care sunt amplasate batalurile continand gudroane si reziduuri petroliere – fundatie instalatie de stabilizare si solidificare a deseurilor, organizare de santier, lucrari de amenajare a terenului, inclusiv constructii provizorii ”, propus a fi amplasat in Ploiesti, str. Valeni, nr.146, judetul Prahova, se supune evaluarii impactului asupra mediului si nu se supune evaluarii adecvate .

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza luarii deciziei etapei de incadrare in procedura de evaluare a

impactului asupra mediului sunt urmatoarele :

- proiectul se incadreaza in prevederile H.G. nr.445/2009 , anexa 2 pct. 11 (b) :

Instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decât cele prevazute în anexa nr. 1;

- din analizarea documentatiei tehnice, verificarea amplasamentului si completarea

Listei de control aferenta etapei de incadrare s-a concluzionat ca este posibil ca efectul

lucrarilor propuse prin proiect sa fie semnificativ;

- proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din O.U.G. nr.57/2007, privind regimul

ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile

si completarile ulterioare;






2

- conform criteriilor de selectie pentru stabilirea evaluarii impactului asupra mediului

din Anexa 3 H.G. nr.445/2009, proiectul se supune evaluarii impactului asupra mediului.

1. Caracteristicile proiectului : - marimea proiectului :

Proiectul presupune urmatoarele lucrari:

Faza de Constructie Faza de constructie include urmatoarele activitati:

organizarea de santier;

finalizarea drumurilor si portilor de acces;

constructia facilitatilor de stocare pentru aditivi si sol;

constructia facilitatilor adiacente;

stabilizarea si extinderea digurilor la diverse bataluri;

instalare gard pentru imprejmuirea amplasamentului de constructii;

instalare gard pentru protectia impotriva vantului si zgomotului si delimitarea

amplasamentului batalurilor;

instalare gard pentru asigurarea sanatatii si protectiei la locul de munca

Lucrarile de constructie vor include:

instalarea spatiilor administrative si sociale (birou, vestiar, dulap, camera de prim

ajutor, zone de odihna, bai, dusuri);

construirea de drumuri de acces;

construirea de fundatii si platforme betonate pentru instalarea facilitatilor de stocare;

construirea platformelor pentru depozitarea temporara si sortarea resturilor,

deseurilor si materialelor excavate;

construirea de platforme pentru statia de epurare a apei de suprafata si apei

subterane;

instalarea unei statii mobile de pre-epurare pentru apa de suprafata si apa subterana;

instalarea unor puturi de observare a apei subterane si a unor puturi de pompare a

apei subterane;

construirea fundatiilor si structurilor pentru montarea echipamentelor cum ar fi

pompe dozatoare si silozuri, sisteme de cantarire, etc;

instalarea echipamentului pentru amestecul aditivilor/conditionarea amestecurilor






3

pentru tratarea gudroanelor acide si solului;

stabilizarea digurilor la batalurile 16 - 20;

construirea unei facilitati pentru spalarea rotilor vehiculelor care parasesc

amplasamentul;

realizarea bransamentelor la utilitati( apa si energie electrica).

Alte lucrari de constructii si amenajarea amplasamentului vor fi realizate pe parcursul

lucrarilor de remediere asa cum sunt descrise in cele ce urmeaza la capitolul „Faza de

Operare“. Faza de Operare

Faza de operare include activitatile descrise mai jos. O nivelare preliminara de suprafata a

zonei poate fi de asemenea necesara in timpul fazei de operare.

Pregatirea imbunatatirii accesului si terasamente pentru accesul operational la mai multe

bataluri;

Transfer prin pompare a gudroanelor acide de la batalurile cu volume excedentare la

batalurile cu un volum mai mic; amestecare (tratament) in situ a gudroanelor acide si a

solului cu aditivi prin Solidificare/Stabilizare (S/S prin sfredelire verticala in situ cu

ajutorul borsapelor, utilajelor prevazute cu dispozitive de malaxat cu cap orizontal) si a

tehnologiei auxiliare de captarea si tratarea gazelor; transfer intre bataluri a materialelor

excedentare amestecate/ stabilizate in scopul nivelarii;

Tratarea apei contaminate de suprafata acumulate pe suprafata batalurilor intr-o

instalatie de tratare mobila;

Pomparea si tratarea apelor subterane in timpul etapei de operare pentru a proteja apele

subterane din zona de panta joasa;

Tratarea emisiilor de gaze generate de la activitatile S/S in situ;

Transportul materialelor excavate (deseuri, resturi) la instalatii de eliminare off-site. Dezafectarea si Reabilitarea terenului Dezafectarea si reabilitarea terenului va include urmatoarele activitati:

operatiuni de demontare instalatii si conservare;

demonatrea de structuri si fundatii;

dezafectarea organizarii de santier;

refacerea perimetrelor de teren afectate;

nivelarea finala a suprafetei reabilitate (functie de folosinta finala a terenului);

instalarea unui strat superior cu drenaj, strat de protectie si sol (functie de folosinta






4

finala a terenului).

In apropierea batalurilor se afla urmatoarele vecinatati:

Nord - terenuri agricole si asezari apartinand de Tintareni si Ploiesti; sate zona

rezidentiala apartinand Tintareni si Ploiesti;

Vest - Sos. Ploiesti-Valeni de Munte, terenuri agricole, orasul Ploiesti;

Sud - site-ul rafinariei Vega

Est - Zona rezidentiala apartinand Tintareni si Ploiesti

Batalurile de gudroane acide (14) sunt situate in partea de nord a amplasamentului

rafinariei si ocupa o suprafata de 83 800 mp. In batalurile de gudroane acide (batalurile 7-

20), sunt depozitate produse si sub-produse din rezervoare de hidrocarburi petroliere

precum si namol de la separatorul final de deseuri petroliere.

Batalurile de la 7 la 12 au ajuns la capacitatea lor maxima de stocare. Apa de ploaie

colectata de pe suprafata acestora este pompata in sistemul de canalizare al rafinariei.

Batalurile 13-15 sunt conectate si separate numai de frontiera digurilor, varfurile acestora

sunt sub nivelul depozitelor. Gropile au ajuns la capacitatea lor maxima de stocare. Apa de

ploaie curge de la batalul 13 pana la batalul 15 unde este evacuata in sistemul de canalizare

al rafinariei.

Batalurile 16 si 19 sunt conectate si separate doar de diguri perimetrale care, in unele

cazuri, sunt sub nivelul depozitelor. In batalul 18, au fost realizate operatiuni de excavare si

eliminare gudroane acide pana la 31.12.2009. In prezent batalul este umplut pana la 2/3

din capacitate cu apa din precipitatii. Batalurile16 si 19 sunt dispuse si conectate intr-o

maniera similara cu o cutie dreptunghiulara. Apa de ploaie colectata de pe batalurile 16-19

este evacuata in cascada de la un batal la altul fiind colectata in batalul 19. Din batalul 19,

apa curge in separatorul de ulei principal la batalul 20 si evacuata in canalizarea rafinariei.

Batalul 20 este situat in sud aproape de batalurile 16-19 si ocupa o suprafata de aproximativ

0,63 ha. In batalul 20 sunt stocate deasemenea gudroane acide.

Potrivit investigatiilor geofizice efectuate in Februarie-Martie 2010 de Geo Remediation SR,

cantitatea de gudroane acide depozitata in bataluri este estimata la circa 270.000 m³, L

Acest volum a fost confirmat prin verificari punctuale in timpul investigatiilor pe

amplasament realizate de CDM Smith in Ianuarie 2014.

Adancimea medie a batalurilor a fost estimata la aproximativ 4 m. Cantitatea de apa

existenta pe suprafata batalurilor in perioada in care au fost efectuate studii de Geo

Remediation SRL, in anul 2010, a fost estimata la aproximativ 25.000 m³.






5

In baza masuratorilor efectuate in aprilie 2010 de Geo Remediation SRL, nivelul apelor

freatice se gaseste la o adancime variabila intre 8.0-15.0 m sub nivelul solului (sns). In

conformitate cu harta hidrogeologica a Ploiestiului (Harta 36 C Ploiesti L-35 la 113), corpul

apelor subterane se gaseste la o adancime de 150 si 155 m dnm si are o directie de curgere

spre sud-est.

Nivelul solului variaza de la 167 m in est si pana la 171 m la nord si vest de amplasament. In

viitor si dupa finalizarea remedierii, terenul aferent batalurilor va avea o folosinta industriala.

Contaminantii majori de pe acest amplasament sunt prezenti in gudroanele acide care au

fost depuse de-a lungul anilor in batalurile din interiorul rafinariei. Gudroanele acide sunt

eterogene in natura, cu posibilitate de a avea o compozitie variabila in aceeasi groapa.

Gudroanele acide de la Rafinaria Vega au fost generate in timpul proceselor de rafinare a

petrolului. Termenul "gudroane acide" este derivat de la prezenta acidului sulfuric, care a

fost utilizat in procesul de rafinare.

Suprafata batalurilor care vor fi remediate este de aproximativ 83800 m². Lucrarile de

reabilitare vor fi efectuate in ordinea urmatoare: Faza 1: Pregatirea pentru Remediere

Delimiaterea amplasamentului contaminat de zona de operare activa a rafinariei prin

instalarea unui sistem de gard si porti de acces suplimentare ;

Instalarea unui gard de protectie impotriva vantului si zgomotului de-a lungul partii

de est a amplasamentului pentru a proteja locuitorii din zona rezidentiala din

imediata vecinatate a rafinariei ;

Organizare de santier cu realizarea drumului tehnologic de acces in santier;

Racordarea instalatiilor de pe amplasament la facilitatile transportului extern feroviar

si rutier;

Constructia de facilitati de depozitare si amestecare;

Realizarea alimentarii cu energie si a facilitatilor din incinta pentru a fi folosite in

timpul reabilitarii (spatii de depozitare existente, fostul laborator, etc );

Instalarea unei statii de tratare a apei de suprafata;

Instalarea unei statii de tratare a apelor subterane (protejarea apelor subterane din

aval in timpul remedierii);

Instalarea de puturi de monitorizare a apelor subterane si puturi de pompare;

Conectarea la retelele existente de apa potabila, apa uzata si energie electrica;

Instalare de garduri temporare pentru rezolvarea problemelor de securitate si sanatate






6

in munca;

Instalarea de proiectoare pentru iluminatul zonei. Faza 2: Remediere si Pregatire pentru Reabilitare La finalizarea etapei de pregatire a amplasamentului, procesul de remediere va fi demarat.

Procesul de remediere consta dintr-o combinatie de tehnologii complementare de stabilizarea

si solidificare in situ (S/S in situ). In ceea ce priveste readucerea la forma a

amplasamentului, se va realiza nivelarea suprafetei in conformitate cu geometria terenului si

viitoarea utilizare a terenurilor remediate. Principalele sarcini pentru faza 2 vor include

activitatile de mai jos.

Sarcinile vor fi insotite de activitati auxiliare cum ar fi captarea si tratarea emisiilor,

gestionarea continua off-site si on site a aditivilor (transport, depozitare, manipulare),

extragerea si tratarea apei de suprafata, protejarea gradientului scazut al apelor subterane in

timpul remedierii, stabilizarea geotehnica a digurilor, colectarea de resturi si deseuri,

sortarea si eliminarea acestora, montare si reglare de garduri si sisteme de iluminare, etc.

Inceperea remedierii la batalul 20 prin S/S in situ (sfredelire verticala);

Dupa eliminarea apei, prepararea stratului de baza pentru accesul si operarea la

batalul 18 prin S/S in situ (masina de frezat orizontala);

Instalarea facilitatilor de pompare la batalurile 13 - 15 si golirea partiala a batalurilor

prin pomparea gudroanelor acide la batalurile 18 si 20, in straturi, cu captarea

emisiilor;

acoperirea fiecarui strat de gudroane acide transferate la batalurile 18 si 20 cu sol,

argila sau aditivi, frezarea, amestecarea si compactarea in situ a materialului adaugat

la batalurile 18 si 20 in sub-zone si strat dupa strat (S/S in situ, masina de frezat si

masina de sfredelit vertical);

prepararea unui strat de baza la batalurile 13 - 15 pentru accesul si operarea prin

S/S in situ (sfredelire si compactare);

instalarea potentiala a facilitatilor de pompare la batalurile 7 – 12, in functie de

volume, si transferul partial al continutului batalurilor prin pomparea gudroanelor

acide la batalurile 13 la 15 cu capturarea emisiilor si acoperirea in straturi cu sol,

argila sau aditivi; daca transferul partial nu este necesar, se va realiza S/S direct in

situ prin sfredelire la lagunele 7-12 (vezi ultimul aliniat)

inceperea remedierii prin forarea S/S la batalurile 16/17/19; transport si umplutura

a surplusului (cresterea volumului datorata amestecarii si tratamentului) de material






7

din batalurile 16/17/19 in batalurile 13 -15;

umplerea, amestecarea si compactarea materialului de umplutura la batalurile 13 -

15 in sub-zone si strat dupa strat (S/S in situ, masina de frezat si masina de frezat

vertical);

inceperea remedierii pentru sfredelirea in situ la batalurile 7 -12.

Faza 3: Reabilitare si Dezafectare

lucrari de dezafectare a structurilor si fundatiilor, restaurarea perimetrelor de teren

afectate;

nivelare finala a batalurilor remediate in concordanta cu reglementarile de folosinta

finala a terenului;

instalarea unui strat superior inclusiv a unui strat de protectie, strat de drenaj

(activitati de prevenire pentru a imbunatati stabilitatea pe termen lung a “monolitului”

imobilizat) si strat vegetal (depinzand de folosinta finala a terenului);

lucrari de dezafectare a instalatiilor de pe amplasament; Durata etapelor planificate pentru activitatile de remediere va fi:

Faza 1 ”Pregatire pentru Remediere”: 6 luni

Faza 2 “Remediere si Pregatire pentru Reabilitare”: 3 ani

Faza 3 “Reabilitare si Dezafectare”: 6 luni.

Durata totala a lucrarilor de remediere va fi 4 ani. Principul de operare

Principul de operare al tratamentului gudroanelor acide si solului contaminat consta in

solidificarea/stabilizarea (S/S) on site in situ. Solidificarea si stabilizarea sunt definite ca

urmatoarele procese:

‚Solidificarea”se refera la tehnici prin care materiale aditionale (numite tipic aditivi sau

agenti) sunt amestecate cu materiale contaminate sau deseuri; aditivii afecteaza

starea fizica a materialelor contaminate sau a deseurilor si incapsuleaza deseurile,

formand o matrice solida care este mai putin permeabila si are o rezistenta mecanica

ridicata; solidificarea nu implica in mod necesar o interactiune chimica intre

contaminanti si aditivii solidificatori.

“Stabilizarea” se refera la tehnici in care aditivii sunt amestecati in materialele

contaminate sau deseuri afectand starea chimica a materialelor stabilizate; procesul

reduce chimic potentialul periculos al materialului contaminat prin convertirea






8

contaminantilor intr-un material cu forma mai putin levigabila, solubila, mobila sau

toxica.

In ansamblu, scopul solidificarii si stabilizarii este de a conditiona solul contaminat si

gudroanele acide de la Rafinaria Vega rezultand un material care sa corespunda criteriilor de

performanta asociate avand urmatoarele proprietati:

Conductivitate Hidraulica pentru a gestiona expunerea la apa si a izola solurile

contaminate si gudroanele acide solidificate/stabilizate de apa subterana, apa de

suprafata sau infiltratia apei de ploaie;

Levigabilitatea pentru a retine contaminantii in materialele solidificate/ stabilizate

rezultand in concentratii sub valoarea legala in orice levigat generat de contactul cu

apa.

Rezistenta pentru a rezista sarcinilor suprapuse pe materialele solidificate/stabilizate

Solidificarea/Stabilizarea on site in situ a gudroanelor acide si a solului contaminat asociat

va conduce la materiale tratate cu o stare fizica a unui monolit stabil si solid. Caracteristicile

fizico-chimice ale monolitului includ conductivitate hidraulica scazuta, rezistenta moderata

spre inalta si levigabilitate foarte scazuta. Aceste proprietati inclusiv levigabilitatea asa cum a

fost demonstrat de testele actuale privind S/S a gudroanelor acide si solului contaminat

asociat de pe amplasamentul Rafinariei Vega (vezi sectiunea 6 a acestui document) si studiul

de risc arata ca nu exista riscuri inacceptabile asupra sanatatii umane si mediului

inconjurator asociate cu S/S on-site in situ a gudroanelor acide si solului contaminat. In

plus, caracterisiticile fizico-chimice ale materialelor tratate S/S sunt in concordanta cu

proprietatile unui deseu inert asa cum este el descris in OM95/2005.

Descrierea Procesului

Solidificarea/stabilizarea (S/S) on site in situ de gudroane acide si sol contaminat (S/ S) se

realizeaza prin instalatii de forare cu sfredel de diametru mare pentru a amesteca gudroanele

acide, solul contaminat si a aditivilor pe loc si sub nivelul suprafetei terenului. Gudroanele

acide si solul contaminat sunt tratate in situ, fara nici o excavatie sau tratament deasupra

solului (ex situ) de amestecare a gudroanelor acide si solurilor contaminate. In functie de

rezultatele investigatiillor detaliate efectuate pe amplasament, adancimile gudroanelor acide,

ale solului si ale apelor subterane, rezistenta si capacitatea portanta a materialului rezultat

din solidificare/stabilizare (S/S), pentru tratarea gudroanelor acide si a solului contaminat

se vor asigura doua strategii diferite: Abordarea Principala:






9

Prin aceasta metoda se doreste ca toate gudroanele acide si solul contaminat sa fie

amestecate in situ folosind burghie cu diametru mare. Dupa indepartarea si tratarea apelor

de suprafata in bataluri, gudroanele acide si solurile contaminate vor fi amestecate pe loc cu

aditivii corespunzatoari pe intreaga adancime de contaminare a solului cu sfredelire in sus si

in jos pe verticala, de mai multe ori. Coloanele de amestecare material se vor executa astfel

incat materialul sa se suprapuna si sa se intrepatrunda cu cel din coloanele invecinate

rezultand infratirea stratelor si izolarea intregii mase de contaminanti intr-un bloc monolitic.

Rezultatul va fi un material S/S, cu permeabilitate redusa, levigabilitate scazuta si rezistenta

moderata spre inalta, care indeplineste toate criteriile de performanta. Burghiul va fi

prevazut cu o hota (gluga) de aspiratie, pentru a aspira si trata emisiile in timpul lucrarilor.

Volumul de material S/S va creste dupa amestecarea cu aditivi iar surplusul de material S/S

va fi plasat in batalul 18 ”gol”. In functie de cantitatea de aditivi si de cresterea de volum, in

final pot sa apara cresteri generale in elevatie a amplasamentului. Se estimeaza ca o crestere

de volum de pana la 15 %, poate sa apara in timpul procesului de amestecare.

Amplasamentul va fi acoperit cu un strat material de acoperire adecvat in functie de

utilizarea finala a acestuia. Acest capac va fi astfel proiectat asa incat sa reduca sau elimine

infiltrarea de precipitatii (ploaie) si, prin urmare, va reduce si mai mult orice levigare

potentiala a materialul S /S.

Abordare Suplimentara:

In unele bataluri, adancimea gudroanelor acide poate fi prea mare pentru a realiza o

amestecare adecvata fara potential impact asupra apelor subterane (forare in apele

subterane). In acest caz, abordarea principala de remediere prezentata va fi usor schimbata.

In prezent, gudroanele acide au fost scoase din batalul 18 lasand in urma o groapa "goala". O

anumita cantitate de apa de suprafata si solurile contaminate raman. Apa de suprafata va fi

extrasa, tratata si evacuata in reteaua de canalizare a rafinariei. Solul contaminat va fi

remediat pe loc cu ajutorul sfredelelor de diametre mari. Dupa S/S a solului in batalul 18,

gudroanele acide din batalul adiacent 13 (cel mai apropiat de batalul 18 ) si eventual din

batalurile 14 sau 15, vor fi transferate in batalul 18 folosind o pompa capabila sa pompeze

materiale cu un continut ridicat de solide. Gudroanele acide vor fi pompate in batalul 18 in "

straturi " de pana la ½ metri grosime. Materialul va fi acoperit de aditivi si materiale de

umplutura (sol sau argila) necesare pentru a reduce la minim emisiile in aer si apoi supus

S/S in situ prin adaugarea in continuare a aditivilor si amestecare utilizand fie burghie

verticale sau orizontale. Dupa amestecare, materialul va fi compactat in continuare pentru a






10

obtine rezistenta si capacitatea portanta dorita. Odata ce batalul 13 (si eventual 14 si 15 )

sunt golite de gudroane acide, solul contaminat din aceast batal va fi S/S cu ajutorul

burghielor verticale sau dispozitivelor de amestecare pe orizontala. Odata ce aceasta

operatiune va fi efectuata, gudroanele acide din alt batal pot fi transferate in batalul 13 si se

poate efectua S/S in situ. Amplasamentul va fi acoperit cu sol dupa cum este necesar pentru

o utilizare viitoare. Nota: aceasta abordare este considerata inca "in situ " deoarece nici un

material nu va fi excavat si eliminate din bataluri si tratat ex situ. Echipament Tehnic Folosit: Echipamentele tehnice utilizate pot fi impartite in echipamente tehnice pentru amestecare in

situ (constand din burghie cu diametru mare si materiale suplimentare), echipamente

tehnice pentru transportul de aditivi precum si echipamente tehnice pentru lucrari de

terasament. Echipament Tehnic folosit pentru amestecarea in situ

Solul contaminat si gudroanele acide vor fi amestecate in situ folosind borsape cu diametru

mare. Datorita adancimii de amestecare si diametrului burghielor utilizate pe amplasament

vor fi folosite pentru aceasta lucrare platforme de foraj cu putere hidraulica mare, avand

cuplu si viteza de rotatie ridicata, cum ar fi Bauer BG 24 (sau similar).

In conformitate cu organizarea de santier si cu dimensiunea instalatiilor de foraj disponibile

vor fi folosite pana la 4 instalatii simultan. Toate instalatiile vor fi echipate cu hote (gluga) de

captare a emisiilor atmosferice. Scopul acestora este de a colecta poluantii atmosferici din

procesul de amestecare a gudroanelor acide. Hotele sunt dimensionate pentru tratarea unui

debit masic de aer de aprox. 100 m³/h.

Fiecare instalatie de forat va fi aprovizionata cu aditivi adecvati prin intermediul unor statii

de preparare aditivi. Statiile permit amestecarea tuturor aditivilor cum ar fi ciment, var,

cenusa- zburatoare, etc. cu adaugare de apa suplimentara, sol sau argila.

Echipament Tehnic pentru Transportul Aditivilor

In conformitate cu organizarea de santier, toti aditivii vor fi livrati pe cale ferata. Transportul

pe cale ferata se va realiza cu ajutorul silozurilor mobile sau a unor recipiente similare.

Containerele siloz sunt potrivite pentru transportul feroviar. In total vor trebuie sa fie

manipulate pana la 40 de silo-containere simultan. Pentru transportul silo-containerelor de

la terminalul de cale ferata pe amplasamentul proiectului (bataluri) este necesar echipament

tehnic de transport. Prin urmare, doua incarcatoare frontale vor fi necesare pentru procesul

de descarcare de la terminalul de cale ferata al amplasamentului, precum si doua






11

incarcatoare frontale suplimentare on-site la bataluri. Transportul containerelor siloz de la

terminalul de cale ferata la bataluri se va fi efectua cu camioane. Vor fi necesare pana la

patru camioane cu o capacitate de 30 t. Se vor utiliza echipaje formate din 2 soferi la

transport.

Utilitati Apa Apa tehnologica si menajera va fi asigurata din reteaua interioara de apa a Rafinariei Vega.

Consum menajer (in vestiare) - estimat 20 oameni cantitate totala: 2480 m³

(aprox 3.1 m³/zi; 620 m³/an) ;

Echipament de spalare, masini si mijloace de transport, deseuri de metal excavate,

material extras de pe rotile vehiculelor din facilitatea de spalare, alte echipamente si

masini;

Consumul de apa estimat: cantitate total 8000 m³ (aprox 10 m³/zi; 2000 m³/an)

Evacuarea apelor uzate Sursele de poluanti in ape includ:

Instalatie mobila de tratare a gazelor reziduale in timpul S / S de gudroane si soluri

acide:

(Cantitate = 10 m³ / zi; 2.000 m³ / an);

Apele uzate din aceasta instalatie vor fi directionate catre statia mobila de epurare a

apei de suprafata.

Grupuri sociale (bai):

(Cantitate = 3,1 m³ / zi, 620 m³ an);

Apele uzate vor fi deversate in reteaua de canalizare in interiorul rafinariei.

Apa de la statia de tratare a apei de suprafata:

(Descarcare Total = 20,300 m³ / an; 61.000 m³ total);

Apele uzate tratate vor fi deversate in sistemul de canalizare al rafinariei.

Apa de la statia de epurare a apelor subterane:

(Rata de pompare = 25-35 m³ / h);

Alte surse de ape uzate sunt:

Spalarea echipamentelor, masinilor si utilajelor;

Apele pluviala va fi tratata in statia de tratare a apei de suprafata.






12

Apele din precipitatii colectate de pe sit:

Apa de ploaie va fi tratata in statia de tratare a apei de suprafata.

Energia electrica Electricitatea va fi furnizata de rafinarie prin statia de procesare 4 (20/0.4 KV) prin 2

tablouri electrice care au urmatoarele caracteristici:

T1: U = 400 V, I = 400 A

T2: U = 400 V, I = 200 A.

Consumul de electricitate va include:

Echipament de constructie si masini folosite in organizarea de santier;

Statie de epurare apa subterana (masuri de prevenire in timpul remedierii) si

puturile pompelor;

Pompe si statie de epurare apa de suprafata;

Sistem de tratarea gazelor combinat cu instalatie de foraj cu melc;

Echipamente si masini auxiliare (benzi transportoare, pompe, separatoare

magnetice);

Facilitate de spalare pentru roti, echipament si masini de transport;

Spatii sociale si administrative;

Laboratorul central;

Laboratoare mobile.

Combustibili lichizi (benzina, motorina) Consumatorii de combustibil lichid sunt reprezentati de motoarele masinilor (utilaje si

echipamente folosite pentru foraj, pentru asigurarea suportului pentru foraj și mijloace de

transport utilizate pentru transportul materialelor, echipamentelor precum și de facilitati si

amenajarea teritoriului).

- cumularea cu alte proiecte: nu este cazul;

- utilizarea resurselor naturale: un este cazul;

- productia de deseuri :

Deseurile solide generate de proiect sunt:

Deseurile metalice (cod 19 10 01 - fier si resturi de otel);






13

namol de la tratarea apelor de suprafata contaminate (cod 19 08 13 * - namoluri cu

continut de substante periculoase de la alte procese de epurare a apelor uzate

industriale) - 1,5 t / an;

namol de sedimentare rezultat din curatarea echipamentelor, masinilor, vehiculelor de

transport (cod 19 08 13 * - namoluri cu continut de substante periculoase de la alt

tratament al apelor reziduale industriale);

deseurilor menajere de uz casnic (cod 20 03 01) - aproximativ 0,65 t/an;

deseuri din materiale de constructii deseurilor mixte (cod 17 09 00);

sol si a material excavat (cod 17 05 04);

deseuri de lemn (cod 17 02 01);

deseuri de sticla (cod 17 02 02);

deseuri din mase plastice (cod 17 02 03);

amestecuri de deseuri metalice (cod 17 04 07).

Substantele si materialele utilizate, depozitate, transportate si manipulate in cadrul

proiectului, care ar putea avea un risc pentru sanatatea umana sau pentru mediu includ:

Aditivi, agenti de neutralizare utilizati in tratamentul de gudroane acide si a solurilor

contaminate;

Produse chimice utilizate in tratamentul gazelor si apelor tehnologice/proces si

decontaminare materiale contaminate;

Combustibilii utilizati pentru a opera echipamente, utilaje si camioane pentru transport,

Lubrifianti (uleiuri, parafina);

Vopsea diluanti.

Gestionarea deseurilor include:

Gudroane acide si tratamentul solului: vor fi tratate on site si in situ;

Deseuri de metal recuperate de pe amplasament: vor fi livrate la societati autorizate

pentru recuperare;

Namol de la tratarea apelor de suprafata contaminate: vor fi livrate la companii

autorizate pentru eliminare;

Namol de la echipament de spalare, masini si resturi de metal: vor fi livrate la societati

autorizate pentru eliminare;

Deseurile menajere: vor fi livrate la societati autorizate;

Deseuri din constructii si demolari: vor fi livrate la agenti economici autorizati.






14

Substantele si materialele utilizate, depozitate, transportate si manipulate in cadrul

proiectului, care ar putea avea un risc pentru sanatatea umana sau pentru mediu includ:

Aditivi pentru tratarea in situ a gudroanelor acide si a solurilor contaminate:

◦ Ciment Portland, clasificare: "iritant" (R36/R37/R38/R43)

◦ Var hidratat, de clasificare: "iritant" (R37/38-41)

◦ Cenusa zburatoare (fara clasificare disponibila, in conformitate cu "REACH"

pre-inregistrate, EC-Nr: 268-627-4)

Reactivii utilizati in tratarea apei contaminate:

◦ Hidroxid de calciu Ca (OH) 2, clasificarea: "iritant" (R41)

◦ Clorura ferica FeCl 3, clasificarea: "nociv" (R22/R38/R41)

Combustibilii utilizati pentru a opera echipamente, masini si camioane de transport:

◦ Diesel, clasificarea: "iritant" (R40/R51/53/R65/R66)

Lubrifianti (uleiuri, parafina) folositi la intretinerea echipamentelor:

(Urmeaza a se defini informatiile odata cu mobilizarea echipamentelor)

Diluanti de vopsea:

◦ Acetona, clasificarea: "iritant"/"extrem de inflamabil" (R11/R36/R66/R67)

Reactivi pentru tratarea gazelor reziduale:

◦ NaOH hidroxid de sodiu (10%), clasificare: "coroziv" (R35)

Carbonul activat utilizat pentru adsorbtie de COV: (urmeaza a fi definit la

utilizare pe amplasament)

Managementul substantelor si produselor chimice periculoase si asigurarea protectiei

mediului si a sanatatii umane includ:

Transportul de materii prime utilizate in timpul reabilitarii se va face cu vehicule

autorizate in conformitate cu legislatia in domeniu;

manipularea si depozitarea corespunzatoare a materiilor prime si combustibililor lichizi;

existenta de fise de securitate pentru substantele utilizate (MSDS);

instruirea personalului cu privire la manipularea substantelor si preparatelor chimice

periculoase;

- emisiile poluante, inclusiv zgomot si alte surse de disconfort :

pentru apa :

-Instalație mobila de tratare a gazelor reziduale în timpul S / S de gudroane și soluri

acide:






15

(Cantitate = 10 m³ / zi; 2.000 m³ / an);

Apele uzate din aceasta instalatie vor fi direcționate către stația mobila de epurare a

apei de suprafață.

- Grupuri sociale (băi):

(Cantitate = 3,1 m³ / zi, 620 m³ an);

Apele uzate vor fi deversate în rețeaua de canalizare în interiorul rafinăriei.

- Apă de la stația de tratare a apei de suprafață:

(Descărcare Total = 20,300 m³ / an; 61.000 m³ total);

Apele uzate tratate vor fi deversate în sistemul de canalizare al rafinăriei.

-Apă de la stația de epurare a apelor subterane:

(Rata de pompare = 25-35 m³ / h);

pentru aer :

Sursele de poluanti atmosferici sunt:

1) etapa de organizare si pregatire pentru remediere include urmatoarele activitati care pot

contribui la poluarea atmosferica:

Finalizarea organizarii de santier;

Construirea drumului de acces pe santier;

Stabilizarea si extinderea batalurilor la diferite grupuri de depozite;

Dezafectarea structurilor / instalatiilor existente;

Construirea de facilitati (statiile de epurare a apei si gazelor, etc).

Principalele surse de poluanti atmosferici, inclusiv activitati, servicii de operare si organizare

de santier sunt:

Amenajarea teritoriului prin indepartarea de structuri si echipamente (poluanti:

particule in suspensie, pulberi sedimentabile),

eroziunea eoliana a suprafetelor de teren perturbate (poluanti: particule in suspensie,

pulberi sedimentabile);

depozitarea si manipularea de combustibil (poluanti: compusi organici volatili, COV);

lucrari la constructii auxiliare, cum ar fi: sudura, vopsire, etc (poluanti: particule in

suspensie, pulberi sedimentabile, NO x, CO, COV);

operarea echipamentelor motorizate necesare pentru constructii si transport (poluanti:

NOx, SO 2, CO, pulberi sedimentabile si particule in suspensie cu continut de metale:

Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, COV).






16

Durata etapei de organizare este estimata la 6 luni. Sursele de poluare asociate cu activitatea

de constructii nu vor mai fi prezente dupa finalizarea acestor lucrari. Pentru a efectua

lucrarile de amenajare vor fi utilizate echipamente moderne, cu motoare cu grad redus de

poluare.

2) faza de exploatare include urmatoarele activitati care pot contribui la poluarea

atmosferica:

Tratare in situ S/S de gudron acid si a solului contaminat;

Pompare de gudroane acide;

Transport/manipulare/introducere in compozitie a aditivilor

In faza de exploatare, vor exista doua categorii de surse de poluanti atmosferici:

Surse directe, reprezentate de gaze reziduale de la statiile de epurare mobile;

Surse indirecte, activitati de manipulare stationare si mobile si de stocare de materiale

generatoare de particule (deseuri / sol contaminat, aditivi) si de combustibil, de

manipulare a apelor uzate, functionarea echipamentelor mobile motorizate.

Surse directe:

Instalatie mobila de tratare a gazului;

Gudroane acide relocate;

Manipularea aditivilor.

Instalatia mobila de tratare a gazelor este proiectata pentru a controla (reduce) emisiile de

particule in suspensie, pulberi sedimentabile, dioxid de sulf (SO2) si compusi organici volatili

(COV) rezultate din tratarea gudroanelor acide si a solului contaminat prin intermediul

activitatilor de tratament in situ S/S si de foraj (poluanti: pulberi sedimentabile. particule in

suspensie, SO2, COV).

Emisiile de gaze vor fi colectate direct deasupra gudroanelor acide si solurilor care sunt

tratate. Se vor instala hote (gluga) care sa acopere echipamentul de foraj si materialul tratat

local. Poluantii atmosferici vor fi captati si transferati la instalatia mobila de tratare a

aerului.

Sistemul de tratare a gazelor reziduale este un sistem integrat pentru reducerea de particule,

oxizi de sulf si compusi organici volatili, care include urmatoarele componente:

Instalatie pentru reducerea continutului de particule (ciclon) cu o eficienta de peste

95%;

instalatie de reducere a emisiilor de oxizi de sulf (scruber umed cu solutie alcalina

(NaOH)), cu o eficienta de aproximativ 98%;






17

sistem de reducere a emisiilor de COV prin adsorbtie pe carbon activat, cu randament

de 80-95%.

Dupa transferul gudroanelor acide din batalurile 13-15 in batalul 18, o suprafata de gudron

acid proaspat este expusa in atmosfera. Emisiile de poluanti atmosferici vor fi minimizate

prin acoperirea fiecarui strat de gudron acide cu sol, argila sau aditivi in timpul procesului

de transfer. . Batalul si, prin urmare, zona expusa vor fi pastrate la dimensiuni

reduse. Tratarea in situ a gudronului acid (plasarea si amestecarea aditivilor) va fi realizata

imediat dupa umplerea batalului.

Eliberarea de particule in timpul manipularii de aditivi va fi minimizata prin utilizarea

rezervoarelor de stocare tip siloz inchis. In timpul transportului de aditivi in rezervoare va fi

evitat contactul cu umiditatea din aer.

Surse indirecte

Sursele stationare indirecte vor include:

Gudroane acide ramase in bataluri pana la aplicarea tratamentului in situ (poluanti:

oxizi de sulf, COV si, eventual, particule in suspensie, pulberi sedimentabile de la

bataluri uscate);

Manipulare si tratare a apelor uzate (poluanti: COV rezultati din evaporarea reziduurilor

petroliere).

Gudroanele acide in bataluri vor fi pastrate cu strat protector la suprafata din apa sau lut

pana la inceperea tratamentului. Acest lucru va limita formarea de vapori. Vor fi aplicate

masuri de atenuare pentru a reduce la minimum formarea de particule in suspensie/pulberi

sedimentabile in timpul manipularii de material (aditivi).

Sursele mobile indirecte vor include echipamente mobile motorizate si vehiculele implicate in

transportul si manipularea materialelor.

Faza de exploatare va folosi urmatorul echipament mobil:

Instalatii de foraj in situ S/S, instalatii de foraj de gabarit mic pentru prelevarea de

probe;

sisteme de pompare;

cabine pentru lucratori;

gredere;

excavatoare hidraulice;

incarcatoare tip furca, incarcatoare frontale, camioane;






18

Drumurile tehnologice din incinta santierului vor fi acoperite cu un material granulat grosier,

pentru a minimiza formarea de praf. Daca este necesar, suprafetele nepavate vor fi udate in

timpul sezonului uscat. Masinile si vehiculele vor fi echipate cu motoare cu poluare redusa.

3) Faza de reabilitare/dezafectare include urmatoarele activitati care ar putea contribui la

formarea de poluanti atmosferici:

dezafectare;

refacere prin lucrari de amenajarea terenului;

readucerea la cota naturala a perimetrelor de teren afectate.

Principalele surse de poluanti in faza de dezafectare si remediere a terenului vor include:

dezafectare/demolarea structurilor temporare, drumuri de santier (poluanti: particule in

suspensie/pulberi sedimentabile);

manipulare pamant si sol vegetal:

◦ incarcarea si descarcarea vehiculelor (poluanti: particule in suspensie/pulberi

sedimentabile),

◦ nivelare, compactare (poluanti: particule);

eroziune eoliana de la suprafetele de teren perturbate (poluanti: particule in

suspensie/pulberi sedimentabile);

depozitarea si manipularea combustibililor (poluanti: compusi organici volatili (COV));

operarea echipamentelor motorizate necesare pentru finalizarea lucrarilor de dezafectare

/ demolare

pentru zgomot si vibratii :

Activitățile care pot genera zgomot și vibrații sunt:

activitati de constructii;

operarea echipamentului în timpul fazei de constructie (de exemplu, forare in situ);

trafic camioane pentru transportul de aditivi pe durata proiectului;

demolarea instalațiilor în timpul dezafectării și faza de refacere la cota naturala;

Echipament folosit pentru realizarea inchiderii amplasamentului cu sistem drenant de

protectie.

Echipamente specifice, care pot provoca zgomot și vibrații:

camioane de transport, instalatii de foraj, utilaje de constructii si pompe si motoare de

actionare instalatii auxiliare instalate;

Măsurile de reducere a zgomotului și nivelului vibrațiilor sunt:






19

Construirea unei imprejmuiri pentru protectia fonica si vânt (3 m înălțime) între bataluri

și zonele rezidențiale;

Izolație fonica a echipamentelor, cum ar fi pompe și motoare;

Limitarea orelor de lucru la 10 de ore pe zi, 5 zile pe săptămână.

pentru sol:

Activități / lucrări care pot duce la contaminarea solului de emisiile de poluanți:

Manipulare/depozitare de aditivi și substanțe chimice utilizate pentru gudron acid și a

solurilor contaminate sau de tratarea apei contaminate;

Manipulare/depozitare a facilitatilor de funizare a echipamentelor si utilajelor;

Manipulare/depozitare de materiale contaminate netratate.

Măsuri de prevenire:

Instruirea personalului pentru buna funcționare a echipamentelor și a vehiculelor

pentru a preveni poluarea accidentală;

Acordarea de facilități adecvate pentru colectarea și depozitarea deșeurilor rezultate din

lucrări specifice.

2. Localizarea proiectului : 2.1. utilizarea existenta a terenului : proiectul propus se va realiza in incinta

S.C.Rompetrol Rafinare S.A.- Rafinaria Vega Ploiesti, conform Certificatului de

urbanism nr.980/23.07.2014, eliberat de primaria municipiului Ploiesti, destinatia

terenului stabilita prin planurile de urbanism actuale este – zona industriala –industrie

poluanta;

2.2. relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea

regenerativa a acestora:

2.3. capacitatea de absorbtie a mediului, cu atentie deosebita pentru:

a) zonele umede –nu este cazul;

b) zonele costiere – nu este cazul;

c) zonele montane si cele impadurite – nu este cazul;

d) parcurile si rezervaatiile naturale – nu este cazul;

e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislatia in vigoare, cum sunt: zone de

protectie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate, etc-nu

este cazul;






20

f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, zonele

prevăzute prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform

prevederilor Legii apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi

Hotărârea Guvernului nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind

caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică: amplasamentul

propus nu se afla in perimetrul sau in apropierea unei arii naturale protejate de interes

national/comunitar;

g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislatie au fost deja

depasite – nu este cazul;

h) ariile dens populate – nu este cazul;

i) peisaje cu semnificatie istorica, culturala si arheologica – nu este cazul;

3. Caracteristicile impactului potential : - extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate – obiectivele

analizate vor fi integrate procesului tehnologic existent in zona. La limita proprietatii se vor

respecta limitele maxime privind zgomotul si concentratiile maxime admise ale

substantelor poluante in aer.

- natura transfrontieră a impactului – nu este cazul;

- mărimea şi complexitatea impactului – se vor stabili in urma intocmirii Raportului

privind impactul asupra mediului;

- probabilitatea impactului - impact semnificativ in perioada executiei proiectului

prin eventualul disconfort creat de utilajele de executie a lucrarilor cat si cele pentru

transport prin zgomotul produs, emisii de poluanti in atmosfera precum si traficul

generat;

- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului.

Prezenta decizie poate fi contestata in conformitate cu prevederile Hotararii

Guvernului nr. 445/2009 si ale Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu

modificarile si completarile ulterioare.






21

Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia...

Documents

Transcript of Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia...