Ministerul Educaţiei şi Tineretului al R

5/13/2018 Ministerul Educaiei i Tineretului al R

1/56

Ministerul Educaiei i Tineretului al R.M.Colegiul de Informatic din Chiinu

Catedra: Contabilitate i Economie

DARE DE SEAMAPe practica de stat la contabilitate efectuat la

Ocolul Silvic Zloti din ISSC Cimislia.Conductorul de practic la:

Ocolul Silvic Zloti dinIntreprinderea Silvo-Cinegetica Cimislia.

Contabil:d-na Coghin-Poiata Uliana

Elaborat:Studenta grupei C-402

Leanca Inga

VERIFICAT:Beltiucov NinaDumneanu Ala

CHISINAU 2011

Cuprinsul:


2/56

I.Contabilitatea.

1. Structura general de conducere cu ntreprinderea, structura i

funciile contabilitii. Repartizarea lucrului cu lucrtorii

contabilitii...............................

2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.

3. Contabilitatea activelor nemateriale........................

4. Contabilitatea Stocurilor de Marfuri si Materiale

5. Contabilitatea creanelor ntreprinderii i a mijloacelorbneti............................................................................

6. Contabilitatea capitalului propriu..............................

7. Contabilitatea datoriilor.............................................

8. Contabilitateatea consumurilor i cheltuielilor

ntreprinderii...................................................................9. Contabilitatea veniturilor............................................

10. Rapoartele financiare................................................

II.Analiza activitatii economice.1.Analiza programei de producie i comercializare la

ntreprindere............................................................................


3/56

2.Analiza asigurrii i utilizrii resurselor umane..................

3.Analiza utilizrii mijloacelor fixe la ntreprindere..............

4.Analiza utilizrii eficienei resurselor materiale.................

5.Analiza consumurilor...........................................................

III.Concluzie......................................................................


4/56

Contabilitatea

Financiara


5/56

Tema 1.Structura general de conducere cu ntreprinderea ,

structura i funciile contabilitii.

Intreprinderea Silvo-Cinegetica Cimislia este creata prin ordinul Agentiei pentru

Silvicultura Moldsilvanr.111-P din 21mai 2004.(in continuare Fondator).

Aceasta intreprindere actioneaza in vaza Codului Silvi nr.897-XIII din 21 iunie

1996,Legilor R.MCu privire la antreprenoriat si intreprinderi

ISSC Cimislia este persoana juridica,are balanta proprie,conturi de decontare in

bancile R.M,inclusiv valutar,stampila rotunda cu stema de stat si inscriptia

denumirii sale si a organului ierarhic superior in limba romana,blanchetele de

firma cu nr. Inregistrarii de Stat. Din numele propriu incheie contracte primesteobligatiuni,poate fi reclamant si reclamat in judecata arbitraj si judecata de arbitri.

Intreprinderea are urmatoarele genuri de activitate:

-Silvicultura exploataei forestiere si servicii anexe;

-Silvicultura si exploatari forestiere;

-Servicii anexe silviculturii si exploatarii forestiere;

-Economia vinatului;-Apicultura.

Sediul Intreprinderii Silvo-Cinegetice Cimisliase afla pe adresa:

Republica Moldova,or. Cimislia,str.Cetatea-Alba.nr.11.

Subdiviziunile de baza a Intreprinderii sunt:ocoalele silvice care la rindul lor se

impart in sectoare si cantoane.In componenta ISSC Cimislia sunt incluse:

a)ocoalele silvice Zloti,Mihailovca,Cicur-Mingir.b)sectia de prelucrare a lemnului-satul Mihailovca.

Responsabil pentru organizarea i inerea contabilitii o poart conductorul

societii, care creaz condiii pentru organizarea corect a contabilitii, pentru

ntocmirea i prezentarea oportun a rapoartelor, asigur ndeplinirea riguroas de

ctre secia cu profil economic a cerinelor contabilului-ef privind ntocmirea

documentelor i prezentarea informaiilor necesare pentru inerea evidenei i

conpletarea rapoartelor financiare. Contabilul-ef asigur controlul i reflectarea n

conturi contabile a tuturor operaiilor economice efectuate, prezentarea operaiilor


6/56

i ntocmirea rapoartelor financiare n termenele stabilite, poart rspundere pentru

respectarea principiilor metodologice de organizarea contabilitii.


7/56

Tema2.Contabilitatea activelor

materiale pe termen lung

Activele materiale pe termen lung sunt activele care mbrac o form fizic

natural, au o durat de utilizare util mai mare de 1 an. Ele pot fi utilizate n

activitatea firmei pentru a obine un avantaj economic, sau care se afl n procesul

de creare i nu sunt destinate vinzrii.

Contabilitatea activelor materiale pe termen lung se ine n conformitate cu

SNC16 care se numete Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.

n conformitate cu prevederile acestui standard activele materiale pe termen lung

se divizeaz n urmtoarele grupe:

Active materiale n curs de execuie

Terenuri

Mijloace fixe

Resurse naturale

Activele materiale n curs de execuie se tin la evidenta la contul 121-care

reprezinta cheltuielile privind achiziionarea i crearea activelor la unitatea

economic concret n decursul unei perioade ndelungate precum i investiiile

capitale ulterioare . n conponena lor se include:

1. Lucrri de construcie.

2. Lucrri de montaj a utilajului.

3. Cheltuieli de achiziionare a utilajelor, inventarului.

4. Alte lucrri capitale i servicii.

Terenurile se in la eviden la contul 122 care reprezint un gen special de

imobil cu capacitati de regenerare si ridicare a fertilitatii,care poate fi utilizat n

activitatea firmei o periaoda nelimitata, sau poate fi destinat nchirierii in scopul

obtinerii profitului.

n componena terenurilor intr:

1. Terenuri fr construcii

2. Terenuri ocupate cu construcii

3. Terenuri cu zcminte natural


8/56

4. Terenuri arendate pe termen lung

Mijloace fixe se in la eviden la contul 123 care reprezint active materiale

cu preul unitar ce depete suma de 3000 lei planificate pentru utilizarea n

activitatea firmei pe termen mai mare de 1 an sau sunt destinate nchirierii.

n componena mijloacelor fixe se mai include urmtoarele grupe:

1. Cldiri-biroul intreprinderii,depozite etc.

2. Construcii speciale-sonde de petrol,poduri,drumuri,baraje etc.

3. Maini i utilaje, instalaii de transmisie

4. Mijloace de transport

5. Unelte, scule i inventar de producie i gospodresc

6. Animale de producie i reproductie.

7. Plantaii perene

8. Alte mijloace fixe

Uzura mijloacelor fixe se ine la eviden la contul 124.

Resurse naturale reprezint active materiale pe termen lung ce au o form

natural concret de resurse de petrol,var,geze etc si fiind extrase in cursul unei

perioade indelungate ele nu mai pot fi regenerate.

Resursele naturale sunt diverse n dependen de tipul de resurse. Ele se in la

eviden la contul 125, iar epuizarea lor - la contul 126.

n raport cu particularitile utilizrii n activitatea firmei activele materiale se

npart:

Uzurabile care au o durat limitat de folosire.

Neuzurabile care au o durat nelimitat de folosire la care uzura nu se

calcul.

Contabilitatea activelor materiale n curs de execuie prevederele lui sunt

aplicate de beneficiarul de lucrri de construcii i montaj. Activitatea materialelor

n curs de execuie cuprind:

1.Cheltuieli legat ede constructia cladirilor,drumurilor,podurilor.

2.Utilaje procurate care necesita montaj.

3.Masinile si utilajele care nu necesita montaj,insa momentul procurarii nu

coincide cu momentul punerii in utilizare.


9/56

4.Cheltuieli de reparatie a obiectelor procurate pentru a fi utilizate.

Evidena analitic a materialelor se ine pe obiecte de mijloace fixe create pe

tipuri de lucrri i articole de cheltuieli.

Evidena sintetic se ine la contul 121 Active materiale n curs de execuie.

Debit-suma cheltuielelor efective privind instalarea,crearea sau reparatia activelor

materiale. Creditul reflect trecerea activelor materiale in curs de executie ca

element de active materiale pe termen lung.Soldul final este debitor i arat suma

cheltuielilor acumulate privind crearea activelor materiale n curs de execuie cu

total cumulativ la finele perioadei de gestiune, valoarea utilajului ce necesit

montaj precum i a utilajului care nu necesit montaj pn la momentul punerii lui

n funciune. Intrarea utilajului ce necesit montaj se reflect prin formule

contabile:

Procurarea de la persoane fizice sau juridice

Dt 121.1 Ct 521, 522, 539

Intrarea cu titlu gratuit

Dt 121 Ct 622

Intrarea utilajului ca cot parte a fondatorilor n capital statutar la valoarea

negociat de ambele pri

Dt 121 Ct 313

Mijloacele fixe constatate ca plusuri la inventariere la pre de pia care se

afl n curs de execuie

Dt 121 Ct 621

La predarea activelor materiale n curs de execuie la montaj i instalare se

utilizeaz formulele contabile:

- Cheltuieli de construcie, montare i instalare se acumuleaz n:

Dt 121.1 Ct 121.2

- Consumul de materiale montare i instalare a obiectelor

Dt 121.1 Ct 211

- Suma serviciilor oferite de furnizori sau de seciile auxiliare pentru

construcia, montarea i instalarea obiectelor

Dt 121.1 Ct 521, 812


10/56

- Calculul salariului i contribuiilor la asigurri sociale muncitorilor ocupai

cu montarea i instalarea obiectelor

Dt 121.1 Ct 531, 533, 538

Punerea n funciune a mijloacelor fixe construite sau montate, instalate

Dt 123 Ct 121.1 3249.17

La ieirea activelor materiale n curs de execuie

Dt 721 Ct 121

n cazul reevalurii activelor materiale n curs de execuie

a. suma reducerii valorii Dt 341 Ct 121

b.creterea valorii Dt 121 Ct 341

Evidena intrrii mijloacelor fixe

Mijloacele fixe reprezint activele materiale ale cror pre unitar depete

plafonul stabilit de legislaie 3000 lei , planificate pentru utilizarea n activitatea

firmei o perioada mai mare de 1 an sau sunt destinate nchirierii. n conponena lor

se includ: cldiri, construcii, maini, utilaje, mijloace de transport

Contabilitatea activelor materiale pe termen lung se ine n conformitate cu

SNC 16 i depinde de condiiile i modul de achiziionare sau creare a

mijloacelor fixe.

Mijloacele fixe pot intra :

n rezultatul procurrii contra plat de la alte persoane fizice i juridice.

n rezultatul construciei

Intrate cu titlu gratuit

Depunerea de fondator sub form de cot n capital statutar.

Stabilirea plusurilor de mijloace fixe n rezultatul inventarierii

Achiziionarea prin schimb cu alte active.

Momentul includerii activelor n componena mijloacelor fixe este considerat

data punerii n funciune a obiectului.

Evidena analitic a mijloacelor fixe se ine n fie de inventar care se deschide

pentru fiecare obiect separat i care conine urmtoarele date:

- denumirea firmei i obiectului

- furnizorul


11/56

- data punerii n funciune

- valoarea de intrare

- norma uzurii

Aceste fie se pstreaz ntr-o cartotec sau fiier special pe grupe de obiecte.

Evidena sintetic a mijloacelor fixe se ine la contul de activ 123"Mijloace

fixe".In debit se reflect procurarea sau intrarea mijloacelor fixe iar in credit se

reflect ieirea sau vinzarea mijloacelor fixe. Soldul este debitor i reflect suma

mijloacelor fixe existente la sfirsitul perioadei de gestiune. Evidena sintetic a

intrrii mijloacelor fixe se ine n diferite registre n dependen de cile de intrare.

Evidena uzurii mijloacelor fixe

Uzura mijloacelor fixe reprezinta repartizarea sistematica a valorii uzurabile a

mijloacelor fixe pe perioada de gestiune in decursul duratei de functiune utila.

Uzura mijloacelor fixe se determin i se contabilizeaz de toate intreprinderile

indiferent de forma juridica de organizare sau tipul de proprietate asupra tuturor

mijloacelor fixe aflate n exploatare, reparaie,rezerva sau in timpul

modernizarii,precum si in timpul stationarii.

Nu se calcula uzura:

fondurilor bibliotecare

valorilor muzeale si de arta

animalelor productive si de munca

a activelor materiale in curs de executie

cladirilor si constructiilor speciale considerate monumente de arhitectura si

arta etc.

Uzura mijloacelor fixe se calculeaza lunar.Pentru obiectele trecute la intrari uzura

se calcula incepind cu luna ulterioara lunii trecerii la intrari iar pentru obiectele

iesite nu se calculeazaincepind cu lunaulterioara lunii iesirii acestora.

Exista 4 metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:

Metoda liniara- in conformitate cu aceasta metoda valoarea uzurabila a obiectului

va fi decontata uniform pe parcursul periadei de functionare utila.Suma uzurii se

determina prin raportul dintre valoarea uzurabila si nr de ani al duratei de

functionare utila.


12/56

Metoda in raport cu vol de produse fabricate-uzura calculata conform acestei

metode se detrmina tinind cont de vol produselor, articolelor, pieselor, serviciilor

prestate.Uzura luna va fi determinata de vol efectiv al produselor fabricate sau

serviciilor prestate din luna de gestiune.Marimea uzurii acumulate v-a varia in

raport cu modificarea vol de productie,iar valoarea de bilant se va micsora

intocmai cu aceiasi suma pina ce se va egala cu valoarea ramasa probabila.

Metoda degresiva cu rata descrescatoare(cumulativa)-in baza acestei metode

uzura este determinata prin produsul unui coeficient si valoarea uzurabila.

Metoda soldului degresiv-conform acestei metode suma uzurii unor mijloace fixe

se calculeaza in baza normei de uzura prevazuta de metoda liniara ,majorata nu

mai mult de 2 ori.

Contabilitatea iesirii mijloacelor fixe

In procesul desfasurarii activitatii de productie a intreprinderii mijloacele fixe

sunt scoase din functiune din cauza uzurii totale, comercializarii, transferului cu

titlu gratuit, schimbului,lichidarii etc.

Modul de intocmire a formulelor contabile la scoaterea din functiune a

mijloacelor fixe depinde de motivul iesirii lor:

1.Iesirea mijloacelor fixe din cauza uzurii complete

decontarea sumei uzurii calculate Dt 124 Ct 123

inregistrarea valorilor materiale obtinute din lichidare

Dt 211

Ct 123

Ct 621

inregistrarea cheltuielilor efective la scoaterea din uz a utilajului

Dt 721

Ct 531

Ct 533

Ct 812,521

2.Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe

decontarea uzurii cumulate Dt 124 Ct 123

decontarea valorii de bilant a obiectului predat


13/56

Dt 721

Dt 534

Ct 123

inregistrarea lacheltuieli a sumei TVA din valoarea obiectului

Dt 713 Ct 534

3.Vinzarea si schimbul mijloacelor fixe

decontarea uzurii acumulate Dt 124 Ct 123

incasarea imediata a mijloacelor banesti fara inregistrarea prealabila a

creantei cumparatorului

Dt 241,242,243

Ct 621,534

inregistrarea prealabila a creantei cumpratorului

Dt 221,223,229

Ct 621,534

incasarea mijloacelor banesti pentru obiectul vindut

Dt 241,242,243Ct 221,223,229

Contabilitatea terenurilor

Terenurile reprezinta anumite valori care trebuie sa fie contabilizate si incluse

in componenta elementelor patrimoniale ale intreprinderii. Evidena analitic a

terenurilor aflate n patrimoniul firmei precum i a terenurilor arendate pe termen

lung se ine pe tipuri de terenuri, pe destinaie i locuri de situare.

Evidena sintetic se ine pe contul de activ 122 "Terenuri". Debitul reflect

valoarea de intrare a terenurilor procurate. Creditul reflect valoarea de bilan

ieite,vinzarea lor. Soldul este debitor i reflect valoarea terenurilor la sfirsitul

perioadei de gestiune.

Intrarea terenurilor la firm la valoarea de intrare se reflect:

1. Procurarea terenurior de la persoanele fizice sau juridice:

Dt 122 Ct 521, 522

2. Intrarea terenurilor ca cot parte de la fondatori n contul aporturilor n

capital statutar:


14/56

Dt 122 Ct 313

3. Intrarea terenurilor cu titlu gratuit:

Dt 122 Ct 622

4. Intrarea terenurilor primite n arend pe termen lung la valoarea

contractual: Dt 122 Ct 421

5. Cheltuieli privind procurarea terenurilor se reflect:

Dt 122 Ct 242,242,243

Sumele mijloacelor bneti pltite pentru compensarea comisioanelor,

brocherilor, pltite pentru evaluarea terenurilor, plile avocailor i altor pli

achitate din conturile mijloacelor bneti.

6. n practica de producie la procurarea terenurilor pot fi cheltuieli de pregtire

a terenurilor:

Dt 122 Ct 211, 213, 214 consumul de materiale, de OMVSD i uzura

OMVSD

Dt 122 Ct 531, 533 calculul salariului muncitorilor ocupai cu curirea

terenurilor i CAS la salariu.

7. Terenurile pot fi vndute sau date n arend pe termen lung.

La casarea valorii de bilan a terenurilor ieite sau vndute:

Dt 721 Ct 122.

Sistematic la firm se efectuiaz reevaluarea terenurilor i n rezultat valoarea

reevaluat poate fi mai mare i diferena se reflect: Dt 122 Ct 341, dar dac

valoarea este mai mic se reflect: Dt 341 Ct 122.

Terenurile procurate cu cldiri i construcii se reflect n contabilitate separat.


15/56

Tema 3.Contabilitatea activelor

nemateriale

Activele nemateriale reprezinta active nepecuniare (nebanesti) identificate care

nu imbraca o forma materiala, sunt controlate de intreprindere, pot fi utilizate o

perioada mai mare de 1 an in activitatea intreprinderii sau sunt destinate pentru a fi

predate in folosinta persoanelor fizice sau juridice.

Unul din conponena activelor nemateriale l are i firma Izoteca primcare este

licena.

Licena este un drept legalizat juridic de a desfura un anumit fel de

activitate .

In componenta activelor nemateriale se includ:

Cheltuieli de constituire -cheltuielile ocazionate de constituirea intrprinderii pina

la momentul cind aceasta este in stare sa-si inceapa activitatea statutara.

Pretul firmei (godwil)-suma cu care valoarea intreprinderii ce se cumpara

depaseste valoarea activelor acesteia la pretul de piata in care acestea ar fi

procurate separat diminuata cu suma datoriilor.

Brevetele-drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse ,utilizarea sau

comercializarea unui produs specific garantate de catre stat pe o anumita perioada.

Marcile pentru produse si de deservire - simboluri sau denumiri inregistrate si

protejate de stat,cu drepturi de utilizare a cestora pentru delimitarea marfurilor

unor persoane fizice si juridice de marfurile altora

Denumirea de origine - denumirea tarii, regiunii sau a localitatii utilizate pentrua insemna marfa,insusirile,proprietatile specifice pe care o determina.

Know-how-urile-cunostinte tehnico-stiintifice, tehnologice, comerciale,

financiare etc cumulate de catre intreprindere care constituie secret comercial si

aduc avantaj economic.

Copyright- drepturile de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea,

vinzarea operelor de arta pe intreaga perioada prevazuta de legislatie. Programele informatice- un set de documente tehnice si de exploatare, un

complex de programe pentru sistemul de prelucrare a linformatiei.


16/56

Francizele- drepturile acordate de o intreprindere altei persoane pentru a

utilizarea unei anumite formule a unui produs pentru un comision stabilit.

Drepturile de folosire a activelor materiale pe termen lung- drepturile de utilizare

a mijloacelor fixe,terenurilor resurselor naturale investite de fondator ca aport in

capitalul statutar al intreprinderii.

Contabilitatea intrrii activelor nemateriale

Activele nemateriale pot fi inregistrate la intrari prin diferite cai:

1.Crearea de catre intreprindere cu fortele proprii sau in baza de contract

privind efectuarea unor lucrari de cercetare-proiectare incheiate cu o unitate

specializata.

La crearea activelor nemateriale se intocmesc urmatoarele formule contabile:

folosirea materialelor pentru crearea activelor nemateriale

Dt 112 Ct 211

calculul salariului si CAS si CAM muncitorilor ocupati cu crearea activelor

nemateriale Dt 112 Ct 531,533

folosirea serviciilor auxiliare pentru crearea activelor nemateriale Dt 112

Ct 812

folosirea carorva servicii din partea personalului intreprinderii pentru crearea

activelor nemateriale Dt 112 Ct 227

2.Procurarea activelor nemateriale de la licentiar in baza contractului de

licenta

procurarea activelor nemateriale de la persoanele juridice

Dt 111,112 Ct 521-la valoarea fara TVA

Dt 534 Ct 521-la valoarea TVA

procurarea activelor nemateriale de la persoanele fizice

Dt 111,112 Ct 539-la valoarea fara TVA

Dt 534 Ct 539-la valoarea TVA

in cazul procurarii activelor nemateriale de la unele filiale ale

intreprinderii

Dt 111,112 Ct 522 - la valoarea fara TVA

Dt 534 Ct 522 - la valoarea TVA


17/56

3.Primirea cu titlu gratuit

primirea activelor nemateriale sub forma de subventii de stat sau primite

cu titlu gratuit de la persoane fizice si juridice

Dt 111,112 Ct 622

4.Sub forma de aport in capitalul statutar

Evidenta sintetica a activelor nemateriale se tine in contul de activ

111"Active nemateriale".In Dt contului se reflecta intrarile de active

nemateriale primite spre utilizare iar in Ct-iesirea acestora din componeneta

elementelor patrimoniale.

Evidenta analitica se tine pe fiecare gen si denumire a acestora,pe fiecare

nr al brevetului,certificatului asupra marcii.

Evidena amortizrii activelor nemateriale

Amortizarea reprezint repartizarea sistematic a valorii uzurabile a activelor

nemateriale n cursul termenului duratei de funcionare util a acestora.

Amortizarea activelor nemateriale se determina in conformitate cu prevederile

SNC nr 16"Contabilitatea activelor nemateriale".Unitatea economica calculeaza

amortizarea activelor nemateriale amortizabile primite spre utilizare.Nu se

calculeaza amortizarea pentru activele nemateriale in curs de executie si cele

neamortizabile.Calcularea amortizarii incepe din luna ulterioara lunii primirii spre

utilizare a activelor nemateriale si se suspenda in luna ulterioara lunii iesirii din

patrimoniul intreprinderii din diferite motive.

Amortizarea activelor nemateriale se calculeaza conform uneia din metodele

urmatoare:

1.metoda liniara

2.metoda soldului degresiv

3.metoda in raport cu vol de produse fabricate,servicii prestate (metoda de

productie).

In baza calculului amortizarii activelor nemateriale se intocmeste:

Dt 811, 812,813,712,713Ct 113Evidena sintetic a sumei amortizrii activelor nemateriale se ine la contul de

pasiv 113 "Amortizarea activelor nemateriale". In Ct acestui cont se reflect


18/56

creterea amortizrii iar in Dt- casarea sumei amortizrii. Soldul este creditor i se

reflect n activ cu minus i arat suma amortizrii calculate la un moment dat.

Evidenta analitica a amortizrii se tine pe fiecare tip de active nemateriale in

borderoul respectiv.

Contabilitatea ieirii activelor nemateriale.

Activele nemateriale pot fi scoase din circuitul economic si activitatea

economico-financiara a intreprinderii din diferite motive:

1.expirarea duratei de exploatare Dt Ct

2.rezilierea contractului de licenta

-decontarea amortizarii acumulate Dt 113 Ct 111

-decontarea valorii de bilant a activelor iesite Dt 621 Ct 111

3.casarea activelor nemateriale din motivul utilizarii neeficiente


19/56

Tema 4.Contabilitatea Stocurilor

de Marfuri si Materiale

Stocurile de mrfuri i materiale cuprind bunurile economice aflate la

dispoziia firmei i destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi

vndute n aceeai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de producie,pentru a

fi inregistrate ca productie in curs de executie. Stocurile de mrfuri i materiale se

consum la prima lor utilizare n procesul de producie i trebuie nlocuite cu altele

noi.

In cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze:aprovizionare-productie-

desfacere in care stocurile i schimb att forma ct i coninutul lor material.

Stocurile de mrfuri i materiale cuprind :

1. Materiale 211

2. Animale la cretere i ngrat 212

3. Obiecte de mic valoare i scurt durat 213

4. Producia n curs de execuie 215

5. Produse 216

6. Mrfuri 217

Metode de evaluare a stocurilor de mrfuri i materiale

Stocurile de mrfuri i materiale pot fi evaluate n urmtoarele momente ale

perioadei de gestiune :

- La intrarea n patrimoniu

- La ieirea din patrimoniu- La inventariere

- La data ntocmirii rapoartelor financiare

Evaluarea la intrare n patrimoniu este denumita valoarea iniial. La ieire

evaluarea curent iar la data ntocmirii rapoartelor financiare-valoarea de bilan.

La evaluarea stocurilor de marfuri si materiale in contabilitatea curenta pot fi

aplicate urmatoarele metode:1.metoda costului normativ

2.metoda vinzarilor cu amanuntul numita si procentul de profit global

3.metoda de identificare


20/56

4.metodele costului mediu ponderat FIFO prima intrare-prima iesire,

LIFO ultima intrare -ultima iesire.

La interprinderea I.S Silvo-Cinegetica Cimislia evidena curent stocurile se

evaluiaz aplicnd metoda urmtoare :

Metoda Fifo prima intrare prima ieire

Evidena intrrii i ieirii materialelor

Materialele cumprate de I.S Silvo-Cinegetica Cimislia de la furnizori sunt

nsoite de factur care servete ca baz de efectuare a decontrilor dintre

cumprtor i furnizor.

n factur este nregistrat datele despre furnizor i cumprtor.

- denumirea organizaiilor

- numrul conturilor de decontare

- coninutul operaiunii

- suma care trebuie transferat de la contul cumprtorului la contul

furnizorului.

n baza lor contabilul ntocmete bonul de primire predare a materialelor.

n contabilitate pentru evidena materialelor se utilizeaz contul de activ

211"Materiale" care are 9 subconturi. In Debitul acestui cont se reflect intrarile

de materiale iar in Credit - vinzarile,iesirile de materiale.Soldul final este debitor si

reprezinta soldul materialelor la sfirsitul perioadei de gestiune.

Intrarile de materiale se reflecta in conturile sintetice astfel:

pentru valoarea de cumparare a materialelor achizitionate in functie de o

sursa de provinienta

Dt 211 Ct 241,242,521,532,622,313

pentru cheltuieli accesorii(cheltuieli de transport,taxe vamale)

Dt 211 Ct 521,522,812,242,539,533,227,532

pentru plusuri de materiale constatate cu ocazia inventarierii

Dt 211 Ct 612

Evidenta productiei in curs de executie, a produselor si marfurilor


21/56

Productia in curs de executie reprezinta produsele care se gasesc in faze

intermediare de prelucrare sau executare nefiind inca nici produse finite nici

semifabricate precum si produse necompletate in intregime.

Contabilizarea productieie in curs de executie se efectueaza cu ajutorul

contului 215"Productia in curs de executie"

Contul 215 se debiteaza sau se crediteaza in urmatoarele cazuri:

pentru plusurile de productie in curs de executie constatate in urma

inventarierii Dt 215 Ct 612

pentru lipsurile de productie in curs de executie in urma inventarierii Dt

714 Ct 215

pentru val de bilant a productiei in curs de executie vinduta

Dt 711 Ct 215

Produsele cuprind produse finite si produsele reziduale.

Operatiunile economice specifice miscarii si gestiunii produselor sint:

-obtinerea produselor si semifabricatelor din sectiile de productie si predarea lor

la depozit

-pretarea serviciilor si executarea lucrarilor pentru alte intreprinderi

-vinzarea produselor catre clienti etc.

Contabilitatea produselor destinate vinzarii se tine cu ajutorul contului 216"

Produse"care este un cont de activ.In Dt-costul efectiv al produselor finite si

semifabricatelor obtinute din productia proprie intocmindu-se formula

contabila:Dt 216 Ct 811,812

In Ct se inregistreaza valoarea de bilant:

-a produselor finite iesite din gestiune prin vinzare Dt 711 Ct216

-a produselor returnate pentru remediere rebuturilorDt811,812 Ct 216

-a produselor si semifabricatelor constatate lipsa in urma inventarierii

Dt 714 Ct 216

Soldul este debitor si reprezinta valoarea de bilant a produselor finite si

semifabricate aflate in stoc la finele perioadei de gestiune.

Marfurile cuprind bunurile achizitionate in vederea revinzarii in aceiasi stare .

Pentru evidenta marfurilor sunt destinate conturile:


22/56

216-"Marfuri"

821-"Adaos comecial"

822-"Returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute"

Contul de activ 217 se utilizeaza pentru evidenta existentei si miscarii

marfurilor.In Dt se inregistreaza :

-valoarea de intrare a marfurilor achizitionate de la furnizori

Dt 215,534 Ct 521,522

-cheltuieli aferente procurarii meterialelor

Dt 217 Ct 521,522,539,812,531,533

In Ct se reflecta valoarea de bilant a marfurilor iesite di gestiune prin diverse

cai:

-prin vinzare Dt 711 Ct 217

-ca lipsuri constatate cu ocazia inventarierii Dt 714 Ct 217

Soldul este debitor si reprezinta valoarea de bilant a marfurilor existente in stoc

la finele perioadei de gestiune.

Contabilitatea obiectelor de mic valoare i scurt durat

Obiectele de mica valoare si scurta durata (OMVSD) sunt activele care:

- au o valoare unitara nu mai mare decit limita stabilita de legislatie(3000 lei),

indiferent de durata de exploatare

- au o durata de serviciu nu mai mare de 1 an indiferent de valoarea unei unitati

In categoria OMVSD se includ:uneltele de munca, sculele, instrumentele,

dispozitivele din sectiile de produstie,

echipamentul de protectie si de lucru, aparatele de masura si control etc.

Contabilizarea OMVSD presupune rezolvarea a 2 probleme principale:

- urmarirea existentei si miscarii OMVSD de la intrarea lor in patrimoniu si pina la

scoaterea din folosinta, fpt pentru care se foloseste contul 213"OMVSD"

- calcularea si inregistrarea uzurii OMVSD cu ajutorul contului 214"Uzura

OMVSD'Daca intreprinderea procura OMVSD:

de la furnizori Dt 213,534 Ct 521,241,242,243,244


23/56

de la persoane fizice Dt 213,534 Ct 539

Iesirea OMVSD se contabilizeaza astfel:

val obiectelor constatate lipsa cu ocazia inventarierii Dt 714 Ct 213

val obiectelor primite din lichidarea OMVSD Dt 211 Ct 213Uzura lor se ine la contul de pasiv 214

Operaiunile privind micarea ODVSD se reflect n registrul contabil 213,

214, n balana de verificare, n Cartea mare i n bilanul contabil capitolul 2,

rndul 210.


24/56

Tema 5.Contabilitatea creantelor

intreprinderii si mijloacelor banesti

Creanele drepturi juridice ale intreprinderii ca creditor de a primi la

scadenta stabilita de contractele intocmite, cambiile primite sau de alte documente

o suma de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice

numite debitori.

Creanele se reflect n contabilitate la valoarea nominal indicat n documente

n valut naional.

Creantele pe termen scurt se impart in:

221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale

222"Corectii la datorii dubioase"

223"Creante pe termen scurt ale partilor legate"

224"Avansuri pe termen scurt acordate"

225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul

226"Creante preliminare"

227 Creane pe termen scurt ale personalului

228 Creane pe termen scurt privind veniturile calculate"

229"Alte creante pe termen scurt"

Evidenta creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale

Creantele comerciale- acea parte a creantelor in cazul cind momentul transmiterii

catre cumparator a drepturilor de proprietate asupra produselor, marfurilor si altor

active livrate nu coincide cu momentul achitarii acestora.Evidenta analitica se tine pe fiecare debitor, pe termenul formare si achitare a

acestora.

Pentru evidenta sintetica este destinat contul de activ 221"Creante pe termen

scurt aferente facturilor comerciale".In Dt se reflecta formarea creantelor pe

termen scurt aferente facturilor comerciale,iar in Ct-achitarea lor.Soldul final este

debitor si reprezinta sumele creantelor pe termen scurt la sfirsitul perioadei degestiune.

Formele de achitare posibile a creantelor comerciale:

- contra mijloace banesti


25/56

- din cambiile emise de cumparatori

- prin schimb de active

- pe seama avansurilor

Contabilitatea creanelor privind decontrile cu bugetul

Creantele bugetului fata de intreprindere apar ca urmare a diferentelor dintre

sumele calculate si achitate la bugetale impozitelor si taxelor.

Privind impozitul pe venit suma impozitului pe venit de achitat se determin la

sfritul anului de gestiune de ctre firm desinestttor n funcie de mrimea

impozitului pe venit achitat n cursul anului de gestiune care poate fi pltit direct n

rate trimestrial sau indirect prin reineri la sursa de plat care reprezint avansuri

ale impozitelor pe venit.

Impozitul pe venit a persoanelor juridice aste pltit n buget dup 2 metode:

1. Suma venitului din anul trecut raportat la 4 trimestre i achitat n avans la

buget.

2. Achitarea impozitului pe venit reeind din suma afectiv a venitului n

fiecare perioad de gestiune

Cota impozitului pe venit a persoanelor juridice este de 18 % din venitul

impozabil.

Contul 225 este folosit la Izoteca Prim cnd plile impozitului pe venit n

mrime de 0,5 % din plata pentru arend.

Privind TVA creanele bugetului apar n legtur cu administrarea i contabilizarea

TVA. Dac suma TVA aferent procurrilor depete suma TVA aferent

volumului livrrilor n perioada fiscal diferena la sfritul lunii se trece n

categoria creanelor pe termen scurt.

Evidenta analitica a creantelor pe termen scurt privind decontarile cu bugetul

setine pe feluri de impozite si plati, pe termene de recuperare a acestora din buget.

Pentru evidenta sintetica este destinat contul 225"Creante pe termen scurt privind

decontarile cu bugetul".In Dt se inregistreaza avansurile varsate la buget privind

impozitele stabilite de legislatie,sumele platite in plus la buget, iar in Ct-sumeletrecute in cont pentru stingerea datoriilor.Soldul este debitor - datoriile bugetului

de stat fata de intreprindere la finele perioadei de gestiune.

Contabilitatea creanelor ale personalului.


26/56

Creantele personalului-datorii ale angajatilor fata de intreprindere si apar in urma:

- acordarii avansurilor spre decontare

- procurarii de catre angajati a marfurilor cu achitarea in rate

- recuperarii de catre gestionari a daunelor etc.

Evidena analitic a creanelor personalului se ine pe fiecare debitor pe feluri de

creane i termeni de achitare. Evidena sintetic a creanelor pe termen scurt ale

personalului se utilizeaza contul de activ 227"Creante pe termen scurt ale

personalului" In Dt se inregistreaza aparitia creantelor iar in Ct achitarea

acestora.Soldul este debitor si reprezinta creantele personalului fata de

intreprindere la sfirsitul periaodei de gestiune.

Contabilitatea mijloacelor bneti

Mijloacele banesti legate-disponibilitati banesti care apartin intreprinderii cu

drept de proprietate dat care nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinati.

Mijloacele banesti nelegate-mijloacele banesti care apartin intreprinderii si pot fi

utilizate liber de acestea.

241"Casa"

242"Conturi curente in valuta nationala"

243"Conturi curente in valuta straina"

244"Conturi speciale la banci"

245"Transferuri banesti"

246"Documente banesti"

Evidenta operatiunilor privind existenta si fluxurile banesti in casieria

intreprinderii se tine in contul 241"Casa"In Dt se reflecta toate incasarile de

mijloace banesti iar in Ct-platile in numerar.Soldul contului este debitor si reflecta

suma numerarului existent in casieria intreprinderii la sfirsitul perioadei de

gestiune.

I.S Silvo-Cinegetica Cimislia pstreaz disponibilul bnesc la contul de decontare.

ncasrile i plile mrunte curente se efectuiaz prin casieria firmei. Limita

numerarului n casierie se stabilete n concordan cu banca ce deservete I.SSilvo-Cinegetica Cimislia este Banca Sociala or.Cimislia. Acest volum poate

depi n zilele de plat a salariului care este de 3 zile.


27/56

Pentru primirea sau intrarea banilor n casierie se utilizeaz urmtoarele documente

primare:

- Cecul bancar

- Ordin de ncasare sau de plat.

Operaiunile economice pot fi efectuate n contul curent numai dup nregistrarea

acestui cont la inspectoratele fiscale de stat teritoriale.

Pentru deschiderea unui cont curent firma prezint documentele:

- Cererea de deschidere a contului

- Copia certificatului de nregistrare a firmei

- Copia contractului de constituire

- Copia certificatului de atribuire a TVA

- Fia cu specimene de semnturi i amprenta tampilei.

- Alte documente cerute de banc.

Copiile certificatelor trebuie autentificate notarial.

Tranzaciile privind ncasrile i plile n conturile curente se efectuiaz de banc

conform documentelor bancare tipizate certificate prin semnturile persoanei

indicate n fi i amprenta tampilei.

1. Ordin de plat care la I.S Silvo-Cinegetica Cimislia are destinaia de a

transfera beneficiarului o sum de bani pentru stingerea datoriilor financiare

i comerciale.

2. Ordin de plat trezorerial se folosete la achitarea datoriilor privind

impozitele, taxele bugetului de stat.

3. Cecul de decontare prin care emitentul d ordin bncii de a plti o sum

determinat de bani la prezentarea unui cec de ctre beneficiar.

Aceste documente se ntocmesc se ntocmesc n limba de stat n 2 exemplare

.Documentele spre plat se execut n limita soldului din contul curent. Firma

primete de la banc periodic dup fiecare tranzacie bancar extras de cont cu

anexa documentelor n baza crora au fost efectuate transferurile n contul curent.

Operaiunile economice privind micarea mijloacelor bneti la contul curent sereflect n registrul pe contul 242 care se elaboreaz desinestttor de fiecare firm

n parte.


28/56

La sfritul perioadei de gestiune datele din acest registru se utilizeaz pentru

ntocmirea raportului privind fluxul de mijloace bneti i se trec n cartea mare.


29/56

Tema 6.Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezint o totalitate de surse proprii de finantare a activitatii

intreprinderii si poate si determinat ca mrimea rmas n activele firmei dup

scderea datoriilor.n componena capitalului propriu sunt incluse:

1. Capital statutar (social)

2. Capital suplimentar

3. Rezerve

4. Profitul nerepartizat

5. Capital secundarLa determinarea capitalului propriu din mrimea lui se scad:

1. Capital nevrsat

2. Capital retras

3. Pierderea retras

4. Profitul utilizat al anului de gestiune.

Capitalul statutar reprezint valoarea aporturilor proprietarilor firmei la patrimoniul acesteia depuse n contul achitrii aciunilor pentru asigurarea

activitii statutare a firmei.

Mrimea aporturilor fondurilor la capital statutar al firmei, la crearea acestuia,

este determinat de actele de constituire. n acest caz aporturile la capital statutar

pot fi :

1. Mijloace bneti

2. Hrtii de valoare pltite n ntregime

3. Alte bunuri inclusiv drepturi patrimoniale

Formarea capitalului statutar al firmei se reflecta in contabilitate dupa

inregistrarea de stat al intreprinderi in baza urmatoarelor documente:

- contractul de constituire

- statutul intreprinderii

- certificatul de inregistrare a intreprinderii

- dispozitia de incasare

- ordinul de plata


30/56

- procesul verbal de primire-predare

- extrasul din registrul detinatorilor hirtiilor de valoare

- factura de expeditie sau factura fiscala

n procesul activitii firmei poate aprea necesitatea de a modifica capitalul

statutar constituit la cererea acesteia.

Modificarea se efectuiaz prin majorarea sau micorarea lui, n conformitate cu

legislaia n vigoare i statutul firmei.

Majorarea capitalul statutar poate sa aiba loc in urma:

- majorarii valorii nominale a actiunilor plasate

- plasarii actiunilor de emisiune suplimentara

Micsorarea capitalului statutar poate fi efectuata prin:

- micsorarea valorii nominale a actiunilor plasate

- dobindirea actiunilor proprii de SA de la actionarii cu anularea ulterioara

Evidena analitic a capitalului statutar se ine pe proprietari ai firmei care la

O.S Zloti este directorul Munteanu Valentin.

Evidena sintetic se ine la contul de pasiv 311"Capital statutar"in Ct caruia se

inregistreaza formarea capitalului statutar iar in Dt- micsorarea.Soldul final este

creditor si reprezinta marimea capitalului statutar la sfirsitul perioadei de gestiune.

Creditul reflect formarea capitalului statutar

1. n cazul depunerilor aporturilor bneti n capitalul statutar la valoarea

nominal a aporturilor achitate de ctre fondatori.

Dt 242, 243 Ct 311

2. La valoarea nominal a aporturilor la capital statutar neachitate de fondatori

Dt 313 Ct 311

3. La achitarea datoriilor privind aporturile la capital statutar

Dt 111, 112, 123, 131, 211, 217, 231, 241, 242, 243 Ct 313

4. La suma TVA aferent aporturilor nebneti depuse n capital statutar se

reflect: Dt 534 Ct 313

Contabilitatea capitalului nevarsat,suplimentar

Capitalul nevarsat-reprezinta datoriile fondatorilor aferente aporturilor la

capitalul statutar.


31/56

Evidenta analitica a capitalului nevarsat se tine pe fiecare proprietar al

intreprinderii iar in cadrul acesteia pe fiecare tip de aport nevarsat.

Pentru evidenta sintetica a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la

capitalul statutar este destinat contul de pasiv 313:Capital nevarsat".In Dt se

reflecta datoriile proprietarilor intreprinderii aferente aporturilor la capitalul

statutar iar in Ct achitarea acestor datorii.Soldul este debitor si se reflecta in

rapoartele finan ciare cu cifre negative.

Capitalul suplimentar-dupa provinienta sa este legat de formarea si

modificarea capitalului statutar.

Capitalul suplimentar se formeaza la efectuarea multiplelor operatiuni

economice cum sint:

- achitarea cotelor din capitalul statutar al intreprinderii la vloarea ce difera de

cea nominala

- revinzarea cotelor dobindite anterior la un pret ce difera de valoarea nominala

- achitarea capitalului nevarsat in valuta straina etc

Pentru generalizarea informatiei privind capitalul suplimentar este destinat

contul 312"Capital suplimentar"Soldul acestui cont poate fi creditor -se reflecta

in bilantul contabil cu cifre obisnuite sau debitor- se reflecta in rapoartele

financiare cu cifle negative,in paranteze.

Evidenta si formarea rezervelor

Rezervele intreprinderii se divizeaza in 3 categorii.Pentru evidenta sintetica a

fiecarei categorii sunt destinate conturile distincte din grupa 32"Rezerve":

321"Rezerve stabilite de legislatie"

322"Rezerve stabilite de statut"

323"Alte rezerve"

In Ct acestori conturi se reflecta constituirea rezervelor,iar in Dt-utilizarea

lor.Soldul final este creditor si reprezinta marimea rezervelor la sfirsitul

perioadei de gestiune.

Formarea rezervelor este reflectata in contabilitate in Dt contului surseirespective si in Ct contul de evidenta al rezervelor.La suma defalcarilor din

profit in rezervele intreprinderii se intocmeste:

Dt 332,333 Ct 321,322,323


32/56

Contabilitatea profitului nerepartizat si a dividendelor

In componenta capitalului propriu al intreprinderii se include:

-profitul net(pierderea) al anului de gestiune;

-profitul nerepartizat al anilor precedenti.

Profitul net (pierderea) reprezinta rezultatul financiar ai perioadei de

gestiune dupa impozitare si se determina ca diferenta dintre profitul pina la

impozitare si cheltuielile privind impozitul pe venit.Suma profitului net al

anului de gestiune se determina in contul 351"Rezultatul financiar total".

Una din directiile principale de utilizare a profitului net este efectuarea

platilor din profitul proprietarilor intreprinderii.In S.A acest profit repartizat

intre actionari in conformitate cu clasele si proportional cu numarul de

actiuni,care le apartin ,acestea si reprezinta Dividendele.


33/56

Tema 7.Contabilitatea datoriilor

Datoriile reprezint angajamentele de plat ale firmei fa de furnizorii

pentru bunurile procurate i serviciile prestate, fa de personalul angajat privind

retribuirea muncii, fa de stat privind plata impozitelor i taxele fa de altepersoane fizice i juridice.

Datoriile se clasific dup criteriile:

1. n funcie de coninutul economic:

- datorii financiare

- datorii comerciale

- datorii calculate2. n funcie de termenul de achitare:

- datorii pe termen lung

- datorii pe termen scurt

3. n funcie de modul de achitare:

- convertibile

- neconvertibileDatorii financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras.

Informaia privind contabilitatea creditelor i mprumuturilor se reflect n

registrele corespunztoare. Din ele se trec n Cartea Mare (anexele 31, 32, 33) i

dup verificare se reflect n Bilanul Contabil (anexele 34, 35).

Datorii comerciale cuprind angajamentele de plat ale firmei fa de

furnizori, antreprenori i ali creditori pentru activele procurate de care au

beneficiat firma.

Datoriile privind achitarea datoriilor fa de furnizori la intreprinderea de stat

Silvo-Cinegetica Cimislia se efectuiaz prin virament dar n unele cazuri sunt

posibile i decontrile prin numerar.

Formele de baz ale decontrilor prin virament se bazeaz pe:

Ordin de plat este un ordin de plat de ctre pltitorul bncii sale de a

transfere beneficiarului o sum de bani la contul altor firme.


34/56

Ordinul de plata acceptat-este o dispozitie de transfer a unei sume de bani date

de platitor bancii platitoare pe numele unor cetateni (pensii,pensii

alimentare,salarii etc.)

Cererea dispozitiei de plata-este cererea benificiarului catre platitor de a plati o

suma de bani pentru marfa livrata sau serviciile prestate.

Cecul-este un document de decontare prin care emitatorul de cec da ordin bancii

platitoare de a plati o anumita suma de bani la prezentarea uni cec de beneficiarul

de cec.

Auditivul-este angajamentul unei banci de a plati o suma de bani beneficiarului

pentru marfa livrata sau serviciile prestate la prezentarea documentului ce confirma

ca marfa a fost expediata.

Dispozitia incaso-o dispozitie a beneficiarului privind vizarea incontestabila a

unei anumite sume de mijloace banesti din contul platitorului fara consemtamintul

lui in baza documentului executoriu sau a altor acte legislative care prevad dreptul

vizarii incontestabile.

Datoriile fata de personal.

Aceste datorii privind retribuirea muncii se concretizeaza in drepturile angajatilor

aferete muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale

intre persoanele fizice si intreprindere.

Salariul este orice recompens sau venit calculat pentru munca prestat de el.

La intreprinderea ISSC Cimislia este un salariu de baz care reprezint

remunerarea personalului firmei pe timpul i volumul efectiv lucrat.

Sumele spre plat angajailor la firm se calculeaz n funcie de reinerile din

salariu:

1. Reineri fiscale impozitul pe venit al persoanelor fizice 7% si 18%.

2. Reineri sociale 6% in fondul bugetului asig. Sociale.

3. Diverse reineri avansurile la salarii, restituirea sumelor n plus n urma

unor greeli efectuate.

4. Reineri fiscale sunt impozitele pe venituri ale persoanelor fizice. Scutireapersonal este de 375 lei iar pentru o persoan ntreinut este de 70 lei.

Plata salariailor periodic de efectuiaz ntr-un borderou de plat .

Datoriile privind asigurarile.


35/56

Tarifele cotelor de asigurare sociala si medicala de stat pe anul 2010 pentru

agentii economici indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de

aprovizionare este de 23% si 3,5% din fondul de retribuire a muncii.

Datoriile aferente decontarilor cu bugetul.

Sistemul fiscal reprezinta o totalitate de impozite si taxe divizate in

-impozite si taxe generale de stat-imp.pe venit,TVA,accize etc.

-impozite si taxe locale-imp.funciar,pentru folosirea resurselor naturale etc.

Datoriile fata de fondatori si alti participanti.

Ele pot fi grupate in datorii privind:

-dividendele,alte venituri si plati calculate;

-aporturile la capitalul statutar;

-restituirea cotelor sau a unei parti la lichidarea intreprinderii.

Tema 8.Contabilitatea consumurilor si cheltuielilor


36/56

intreprinderii

Consumurile reprezint resursele firmei utilizate pentru fabricarea produselor i

serviciilor prestate n scopul obinerii unui venit.

Consumurile se reflect n bilanul contabil ca active i ele includ:1. Consumul de materiale

2. Consumul privind retribuire muncii

3. Consumuri indirecte de producie

Cheltuielile reprezint diminurii de avantaje economice care apar n procesul

desfurrii activitii economico financiare ale firmei.

n dependen de direciile de efectuare a cheltuielilor ele se divizeaz n treigrupe:

Cheltuieli ale activitii operaionale

Cheltuieli ale activitii neoperaionale

Cheltuieli privind impozitul pe venit

Cheltuielile activitii operaionale cuprind:

- costul vnzrilor- cheltuieli comerciale

- cheltuieli generele i administrative

- alte cheltuieli operaionale

Cheltuielile neoperaionale se mpart n 3 grupe:

- cheltuieli ale activitii de investiii

- cheltuieli ale activitii financiare- pierderi excepionale

Cheltuieli privind impozitul pe venit

Cuprinde suma total a cheltuielilor aferente impozitului pe venit al firmei luate n

considerare la calcularea profitului nete al perioadei de gestiune.

Tema 9.Contabilitatea veniturilor


37/56

Venitul reprezint afluxul global de avantaje economice n cursul perioadei

de gestiune obinut n procesul activitii ordinare a firmei sub form de majorarea

a activelor sau de micorare a datoriilor, care contribuie la creterea capitalului

propriu.

n dependen de sursele de intrare veniturile sunt divizate n 2 grupe:

1. Venituri din activitatea operaional care cuprinde sumele obinute din

activitatea de baz a firmei care se includ:

- venituri din vnzri

- alte venituri operaionale

2. Venituri din activitatea neoperaional sunt considerate sumele de primit

sau de primit din alte feluri de activiti ale firmei care cuprind:

- venituri din activitatea de investiii

- venituri din activitatea financiar

- venituri excepionale

Contabilitatea veniturilor se ine la eviden n clasa 6 Venituri.

Aceast clas este de pasiv. Creditul reflect acumularea veniturilor cu total

cumulativ de la nceputul anului. Debitul reflect trecerea venitului la sfritul

anului de gestiune la rezultat financiar total.

Veniturile se reflect n contabilitate i n rapoartele financiare pe tipuri de

activitate a firmei.

Tema 10.Rapoartele financiare


38/56

Raportul financiar este un sistem reglementat de indicatori financiari

generalizatori care caracterizeaz situaia patrimonial i financiar a firmei i

rezultatul activitii economice obinute n cursul perioadei de gestiune respective.

Informaia din rapoartele financiare sunt necesare tuturor utilizatorilor de rapoarte

financiare, adic tuturor persoanelor fizice i juridice.

Exerciiul financiar se ncepe la 1 ianuarie i se termin la 31 decembrie a fiecrui

an. n componena rapoartelor financiare anuale i trimestriale se includ sistemul

contabil utilizat. n componena rapoartelor trimestriale agenii economici includ:

1. Bilanul contabil

2. Raportul privind raporturi financiare

3. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti

4. Raportul privind miscarea capitalului propriu.

Bilantul contabil-este raportul financiar in care se reflecta patrimoniul si

situatia economico-financiara al intreprinderii la un moment dat.Bilantul contabil

cuprinde:

-Active;

-Capital propriu;

-Datorii.

Raportul privind rezultatele financiare-este unul din cele mai importante

rapoarte financiare care reprezinta un interes primordial,atit pentru conducerea

intreprinderii,cit si pentru alti utilizatori de informatie.

Raportul privind fluxul mijloacelor banesti-este unul din rapoartele

financiare in care se reflecta toate modificarile intervenite in resursele financiare

ale intreprinderii din punct de vedere al incasarii si platii mijloacelor banesti in

cursul perioadei de gestiune respective.

Raportul privind miscarea capitalului propriu-caracterizeaza acea parte a

activelor,care constituie proprietatea intreprinderii,reprezinta dezvaluirea

drepturilor care vizeaza repartizarea activelor si a drepturilor de proprietate asupra

intreprinderii in cazul vinzarii,intocmirii documentelor pentru gaj.


39/56

ANALIZA

ACTIVITIIECONOMI

CE


40/56

Tema 1.Analiza programei de producie la

ntreprindere

Principalii indicatori de volum ai produciei folosii n practica analizei

activitii economice sunt:

1. Producia marf reprezint producia care este destinat realizrii.

2. Producia expediat este producia livrat consumatorului pn la

achitare.

3. Producia realizat este producia livrat consumatorului i achitat deel.

4. Cifra de afaceri reprezint volumul venitului obinut att din activitatea

operaional, ct i din activitatea neoperaional.

5. Valoarea adugat exprim volumul valorii noi create la ntreprindere

ntr-o perioad de timp dat.

Toi aceti indicatori, n afar de valoarea adugat pot avea forma attnatural, ct i valoric. Pe cnd valoarea adugat poate avea numai form

valoric. Pentru a exprima indicatorii n form valoric sunt folosite preurile en-

gross care la rndul su pot fi:

a) constante (comparabile)

b) curente ( n vigoare)

n analiza activitii economice n cele mai dese cazuri sunt folosite preurile

constante, fiindc indicatorii exprimai n aa preuri sunt eliberai de influiena

modificrii preurilor i mai real exprim modificarea produciei fabricate.

Preurile curente, la rndul su, pot fi stabilite de stat, pot fi libere, contractuale i

planificate.

Indicatorii valorici ai programei de producie sunt corelai ntre ei din punct

de vedere a analizei. Cea mai important este corelaia dintre volumul produciei

fabricate, volumul produciei realizate, soldul produciei finite a stocurilor i

producia nerealizat. Pentru a controla aceast corelaie dintre indicatori se


41/56

ntocmete ,,bilanul produciei fabricate. Acest bilan poate fi redat sub form de

formul sau n form de tabel.

Si + VPF = VPR + Sf

Scopul principal al bilanului produciei fabricate este de a verifica corelaia

indicatorilor drii de seam despre producie. Lipsa unei astfel de egaliti ne

dovedete c informaia este necalitativ i nu poate fi utilizat pentru analiza

analiza programei de producie.

Prin sortiment productiei se subintelege enumerarea completa a produselor

fabricate,lucrarilor executate si serviciilor prestate,care se deosebesc prin

calitate,pret,componenta,strusctura,marime.Aprecierea indeplinirii programului de

productie pe sortimente se efectueaza prin doua metode:

1)pe baza evedentierii celui mai mic procent la unul din produsele la care

planul nu a fost indeplinit.

2)pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente,care se determina

prin formula:

Ksort.=VPFin limita sort.progn*100%

VPFprogn.

Prin structura productiei se subintelege ponderea fiecarui fel de produs sau

grup de produse in volumul total al productiei fabricate.Aprecierea indeplinirii

programului de productie dupa structura se efectueaza in baza coeficientului mediu

de structura,care se determina prin formula:

Kstruct.=VPFefect.in limita struct.progn.*100

VPFefect.dupa struct.progn.


42/56

Tema 2.Analiza asigurrii i utilizrii

eficiente a resurselor umane.

1. Analiza asigurrii ntreprinderii cu resurse umane sub aspect

cantitativ i calitativ.

n contextul relaiilor economice de pia o atenie deosebit trebuie s se

acorde eficienei utilizrii factorilor de producie, deoarece att cantitatea, ct i

calitatea lor influieneaz asupra rezultatelor economico-financiare obinute de

ntreprindere n urma activitii desfurate. Fora de munc este unicul factor careeste capabil s produc valori noi.

Actualmente orice unitate de producie trebuie s asigure necesitile n

resursele umane i utilizarea lor eficient. Pentru a analiza asigurarea ntreprinderii

cu resurse umane e necesar s fie utilizate urmtoarele surse de informaie:

1. programul social-economic de dezvoltare al ntreprinderii planul de

afaceri2. raportul statistic 1P ,,Producie

3. raportul statistic 1M ,,Munca

4. raportul statistic ,, Micarea personalului i locurilor de munc existente

etc.

Asigurarea ntreprinderii cu resurse umane poate fi analizat sub aspect

cantitativ i calitativ.Sub aspect cantitativ aprecierea asigurrii ntreprinderii cu resurse

umane se efectuiaz pe categorii de personal utiliznd datele din urmtorul tabel

analitic

Sub aspect calitativ.

n practica analitic pe lng asigurarea cantitativ a ntreprinderii cu resurse

umane un rol nsemnat l joac i asigurarea cu personalul sub aspect calitativ. nacest caz structura personalului din activitatea de baz se examineaz din diferite

puncte de vedere i anume dup vechimea n munc, grad de calificare, profesie,

gen, studii, vrst etc.. ns cel mai frecvent se examineaz:


43/56

a)vechimea n munc este calculat dup media aritmetic ponderat.

Tab. 1 Tabelul aprecierii asigurrii ntreprinderii cu personal din

activitatea de baz dup vechimea n munc

Categoria -1 1-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30- Vechimea

medie1.Muncitori in

silvicultura;

4 1 1 15,83

2.in alte

activitati.

1 1 3 4,9

Concluzie: n baza datelor din tabel putem constata c vechimea medie nmunc la ntreprinderea analizat la categoria muncitori i funcionari se afl n

limita corespunztoare favorabil pentru desfurarea unei activiti de producie

pe o perioad mai ndelungat.

b)categoria de calificare gradul de calificare se evideniaz cu ajutorul

coeficientului calificrii medii care se determin n baza mediei aritmetice

ponderate. Sub aspect structural.

Factorul de baza ce influenteaza la stabilitatea personalului este miscarea acestuia

intr-o anumita perioada de timp.Miscarea personalului la intreprindere se

examineaza in baza urmatorilor indicatori (coeficienti):

1. Coeficientul de circulaie la intrare:

Kintrare= Nr. total de intrri / Nr. mediu de lucrtori

2. Coeficientul de circulaie la ieire:

Kieire= Nr. total de ieiri / Nr. mediu de lucrtori

3. Coeficientul micrii totale:

Ktotal= Kintrare + Kieire


44/56

4. Coeficientul de fluctuaie:

Kf= (Ieiri din propria iniiativ +Concedieri administrative pentru

nclcri) / Nr. mediu de lucrtori

2. Analiza utilizrii timpului de munc.

Indicatorii generali ce caracterizeaz utilizarea timpului de munc sunt:

1. nr. mediu de zile lucrate de un muncitor pe an

2. nr. mediu de ore lucrate de un muncitor pe an

3. durata medie a zilei de lucru

Analiza acestor indicatori este efectuat n dinamic i n comparaie cu

perioada precedent. Pentru a aprecia cauzele ce au dus la modificarea timpului de

munc se ntocmete balana timpului de munc. Aceast balan poate fi redat

att n om/zile ct i n om/ore, utiliznd urmtorul tabel:

3. Analiza productivitii muncii.

Productivitatea muncii este o categorie economic care determin eficiena

utilizrii resurselor umane n economia naional la diferite niveluri i n diferite

activiti.

Pn n prezent indicatorul generalizator de eficien privind utilizarea

personalului productiv este productivitatea medie a unui salariat care se

determin ca raportul dintre VPF i nr. mediu de salariai din activitatea de baz.

ntruct n procesul de producie sunt nemijlocit legai nu toi salariaii, ci

numai categoria de muncitori, n practica analitic se utilizeaz i indicatorul

intermediar de eficien: productivitatea medie a unui muncitor care se

determin ca raportul dintre VPF i nr. mediu de muncitori din activitatea de baz.

La abaterea productivitii medii anuale a unui salariat influieneaz 2 factori:

1.modificarea ponderii muncitorilor n numrul total de salariai

2.modificarea productivitii medii anuale a unui muncitor

Ws = (Nm/Ns )* (VPF/Nm) = VPF/Ns

Calculul influienei acestor 2 factori se efectuiaz prin metoda substituiei n

lan.


45/56

La abaterea productivitii medii anuale a unui muncitor influieneaz 3

factori:

1.modificarea numrului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an

2.modificarea duratei medii a zilei de lucru

3. modificarea productivitii medii pe or a unui muncitor

Wm = (Tz/Nm )*(Th/Tz)* (VPF/Th) = VPF/Nm

Calculul influienei acestor 3 factori se efectuiaz prin metoda diferenelor

absolute.


46/56

Tema 3. Analiza utilizrii eficiente a

mijloacelor fixe la ntreprindere.

1. Aprecierea structurii, dinamicii i strii funcionale a mijloacelor fixe.

Pentru a desfura o activitate profitabil orice unitate de producie trebuie s

dispun de un potenial tehnico-material bine asigurat i argumentat. Pentru

analiza asigurrii ntreprinderii cu mijloace fixe sunt utilizate urmtoarele surse

de informaie:

1. programul social-economic de dezvoltare al ntreprinderii / planul deafaceri

2. raportul statistic 1P ,,Producie

3. raportul financiar ,,Bilanul contabil

4. procese verbale de primire-predare a mijloacelor fixe

5. fie de inventar ale evidenei analitice a mijloacelor fixe etc.

Analiza asigurrii cu mijloace fixe i a eficienei utilizrii acestora, de

regul, se ncheie cu examinarea structurii, micrii i strii funcionale a

mijloacelor fixe.

La prima etap a analizei se examineaz structura mijloacelor fixe n

dinamic pe categorii i schimbrile intervenite pe parcursul anului de gestiune.

Pe parcursul anului de gestiune mijloacele fixe ale ntreprinderii sunt n

micare ceea ce determin ca necesitatea calculului i examinrii urmtorilor 2indicatori:

1.Coeficientul de rennoire a mijloacelor fixe care se determin ca

raportul dintre valoarea mijloacelor fixe intrate ntr-o perioad de gestiune i

valoarea tuturor mijloacelor fixe la finele perioadei.

2. Coeficientul de ieire a mijloacelor fixe - care se determin ca raportul

dintre valoarea mijloacelor fixe ieite ntr-o perioad i transferate i valoareatuturor mijloacelor fixe la nceputul perioadei.

Pentru a analiza starea funcional a mijloacelor fixe se folosesc urmtorii 2

indicatori:


47/56

1.Coeficientul de uzur se determin ca raportul dintre uzura mijloacelor

fixe la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

2.Coeficientul de utilitate - se determin ca raportul dintre valoarea rmas

a mijloacelor fixe la valoarea de intrare a mijloacelor fixe sau 1 Coeficientul de

uzur.

2.Aprecierea eficienei utilizrii mijloacelor fixe.

La prima etapa a analizei se examineaza si se calculeaza influenta factorilor

generali:

-modificarea ponderii partii active a mijloacelor fixe in valoarea medie totala

a mijl. fixe de productie:

Ppa=MFa/MF*100%

-modificarea randamentului mijl.fixe active:

Rmfa=VPF/MFa

La a doua etapa a analizei se calculeaza factorii detaliati la modificarea

randamentului mijl.fixe,acesti factori sint:

-modificarea ponderii partii active a mijl.fixe in valoare medie totala a

mijl.fixe de productie

Ppa=MFa/MF*100%.

-modificarea pretului mediu a unei unitati de utilaj

Pu=MFa/U

-modificarea duratei medii de lucru alunei unitati de utilaj pe an

Hu=(Tu/h)/U

-modificarea productivitatii medii pe ora a uni utilaj

Wh/u=VPF/(Tu/h)


48/56

Tema 4. Analiza utilizrii eficiente a

resurselor materiale.

1. Analiza asigurrii ntreprinderii cu resurse materiale.

Desfurarea procesului de producie n contextul economiei de pia prevede

necesitatea formrii i utilizrii unui sistem mobil de aprovizionare i asigurare cu

materii prime i resurse materiale la fiecare ntreprindere n parte.

Pentru a analiza asigurarea i aprovizionarea cu resurse materiale a ntreprinderiieste necesar s utilizm urmtoarele surse de informaii:

1 1.planul de afaceri

2. raportul statistic 1P ,,Producie

3.raportul statistic 5-C ,,Consumurile i cheltuielile ntreprinderii

4.situaia privind micarea valorilor materiale

5.fia de eviden a materialelorAprovizionarea i asigurarea ntreprinderii cu materii prime i resurse

materiale necesare influieneaz direct att activitatea desfurat, ct i rezultatele

acestor activiti. Desfurarea normal a procesului de aprovizionare a

ntreprinderii cu resurse materiale nu se poate realiza fr un program care s

prevad asigurarea necesarului respectiv n mod ritmic i operativ cel puin pentru

un an.

Analiza aprovizionrii i asigurrii ntreprinderii cu resurse materiale se ncepe

cu aprecierea general a planului de aprovizionare a ntreprinderii cu diferite feluri

de materiale pe parcursul perioadei de gestiune.

Analiza gradului de aprovizionare i asigurare a ntreprinderii cu resurse

materiale se efectuiaz n baza a 2 coeficieni:

1.Coeficientul de aprovizionare care se determin ca raportul dintre

cantitatea intrat a resurselor materiale i cantitatea necesar.

2.Coeficientul de asigurare - care se determin ca raportul dintre cantitatea

intrat a resurselor materiale pentru asigurarea necesarului i cantita


49/56

2.Analiza general a utilizrii resurselor

materiale n procesul de producie.

n practica analitic eficiena utilizrii resurselor materiale poate fi

examinat n baza urmtorilor 2 indicatori:

1.Randamentul resurselor materiale consumate se determin ca raportul

dintre VPF i consumul de materiale i ne exprim ct producie marf primim la

un leu resurse materiale.

2.Consumul specific de materiale care se determin ca raportul dintre

consumul de materiale i VPF.

Calculul si aprecierea factorilor generali privind asigurarea si utilizarea

resurselor materiale la modificarea VPF .Acesti factori sint:

1)modificarea consumului total de materiale;

2)modificarea randamentului resurselor materiale consumate:

Rm=VPF/CM


50/56

Tema 5. Analiza consumurilor.

1. Componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii.

Analiza consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii constituie unul din cele

mai importante i dificile sectoare ale noului Sistem Naional de Conturi. n

condiiile economiei de pia obinerea veniturilor maxime cu consumuri i

cheltuieli minime este scopul de baz al fiecrui agent economic.

Consumurile reprezint resursele utilizate pentru fabricarea produselor,

executarea lucrrilor i prestarea serviciilor n scopul obinerii unui profit. De

regul, acestea sunt legate nemijlocit de procesul de producie i deci apar pn la

comercializarea produselor finite, mrfurilor i prestarea serviciilor.

Cheltuielile apar n urma activitii economico-financiare a ntreprinderii i

nu sunt legate nemijlocit de procesul de producie. Ele se reflect n raportul

privind rezultatele financiare i la determinarea profitului (pierderilor) perioadei de

gestiune pn la impozitare se scad din veniturile obinute din diferite activiti.Pentru a analiza consumurile i cheltuielile ntreprinderii e necesar de utilizat

urmtoarele surse de informaie:

1. programul social-economic de dezvoltare al ntreprinderii / planul de afaceri

2. raportul privind rezultatele financiare

3. datele conturilor i subconturilor privind consumurile i cheltuielile

4. datele din calculaiile individuale privind produsele fabricate, lucrrileexecutate i serviciile prestate.

5. raportul statistic "consumurile si cheltuielile intreprinderii"

Consumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele elemente:

-consumuri de materiale;

-consumuri privind retribuirea muncii;

-consumuri indirecte de productie.Analiza si aprecierea structurii costului productiei poate fi efectuat atit in

dinamica,cit si comparativ cu nivelul prognozat prevazut pentru perioada de

gestiune curenta.


51/56

2.Analiza consumurilor directe de materiale

Acest compartiment prevede doua etape.La prima etapa a analizei pe fiecare

element al consumurilor directe de materiale se calculeaza si se examineaza:

-abaterea relativa-ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare

element de consumuri prognozate recalculate(*100%);

-abaterea absoluta-ca diferenta dintre consumurile efective pe fiecare

element de consum in parte si consumurile prognozate recalculate;

-cota-parte a fiecarui element de consum respective in modificarea

totala a costului productiei-ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare

element de consum si costul productiei prognozate recalculate.

La a doua etapa a analizei se calculeaza si se apreciaza factorii care

influenteaza la modificarea consumurilor directe de materiale.Acesti

factori sint:

-modificarea VPF,lucrarilor executate si serv.prestate,care se va

determina dupa:

f1=(%*VPF*CM0)*100%

%VPF=VPFefect./VPFprogn.

-modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate,lucrarilor

executate si serviciilor prestate:

f2=CMrecal.-CM0-f1.

-modificarea nivelului de consum pe unitate de consum,lucrari si servicii:

f3=CMefect.-CMrecal.

3.Analiza consumurilor directe

privind retribuirea muncii

La intreprinderile de productie ele cuprind consumurile privind

remunerarea muncitorilor care se includ direct in costul produselor

finite,lucrarilor executate,serviciilor prestate.Metoda si etapele de analiza a

acestor consumuri sint identice cu cele a le analizei consumurilor directe demateriale.

La prima etapa a analizei se calculeaza:

-abaterea absoluta;


52/56

-abaterea relativa;

-cota-parte.

La a doua etapa a analizei se calculeaza influenta celor trei factori(f1,f2 si f3)

la modificarea consumurilor directe privind retribuirea muncii.

Pe linga consumurile directe se mai includ si consumurile indirecte in

costul productiei.Aceste cuprind:

1.consumurile privind mentinerea mijl.fixe;

2.uzura mijl.fixe cu destinatie de productie;

3.consumurile aferente perfectionarii tehnologiei si organizarii productiei;

4.valoarea materialelor utilizate in scopul asiguraii unui proces tehnologic

normal;

5.salariile muncitorilor auxiliari si ale personalului administrativ din

subdiviziunile de productie.

In dependenta de VPF ,lucratorilor executate si serviciilor

prestate,consumurile indirecte pot fi divizate in:

-consumuri variabile;

-consumuri constante.

Analiza consumurilor indirecte se efectueaza in doua etape .La prima etapa a

analizei se examineaza structura consumurilor indirecte de productie.

La a doua etapa a analizei se examineaza si se calculeaza factorii care

influenteaza la modificarea consumurilor variabile.Acesti factori sunt:

-modificarea VPF,lucrarilor executate si serviciilor prestate;

-modificarea consumurilor variabile la un leu productie fabricate,lucrari si

srvicii.

In conformitate cu SNC toate cheltuielile intreprinderii se grupeaza pe

feluri de activitati :

-operationale;

-financiare;

-de investitii;-pierderi exceptionale.

Cheltuielile activitatii financiare cuprind:

-costul vinzarilor;


53/56

-cheltuielile perioadei.

Costul vinzarilor se descompune in urmatoarele directii :

-produse finite vindute;

-marfuri vindute;

-lucrari executate si servicii prestate.

Cheltuielile perioadei cuprind:

-cheltuieli comerciale;

-cheltuieli generale si administrative;

-alte cheltuieli operationale.

4.Analiza cheltuielilor comerciale.

Cheltuielile comerciale se impart in :

-cheltuieli conventional-variabile,care se modifica odata cu schimbarea

volumului produselor vindute,lucrarilor executate si serviciilor prestate.

-cheltuieli conventional-constante,care nu depind de modificarea acestui volum

si ramin constante.

Analiza cheltuielilor comerciale se efectueaza in doua etape:

1.Se examineaza ponderea cheltuielilor comerciale tinind cont de clasificarea

lor in chletuieli conventional-variabile si conventiona-constante.

2.Se examineaza si se calculeaza factorii care influenteaza la modificarea

cheltuielilor conventional variabile.Acesti factori sint:

-modificarea venitului din vinzari;

-modificarea ratei cheltuielilor comerciale conventional-variabile la un leu

venit din vinzari.

Calculul influentei acestor doi factori se va efectua utilizint metoda diferentelor

absolute.

5.Analiza cheltuielilor generale si administrative.

Marimea acestora este determinata de structura organizatorica aparatuluiadministrativ si de formele si metodele de gestionare si deservire a unitatilor

economice de productie.


54/56

De regula aceste cheltuieli nu depind direct de volumul produselor

vindute,lucrarilor executate si serviciilor prestate,insa ele trebuie sa fie

mentinute la un nivel justifica,astfel incit sa se asigure realizarea functiilor in

intreprindere.

Drept sursa importanta de informare a dinamicii cheltuielile generale si

administrative poate servi analiza lor la un leu venit din vinzari:CGA la un leu

VV=(CGAtot/VV)*100%

6.Analiza altor cheltuieli operationale

De regula aceste cheltuieli cuprind:

-cheltuieli din vinzarea altor active curente cu exceptia produselor finite si a

marfurilor

-cheltuieli privind arenda curenta;

-cheltuieli sub forma de amenzi,penalitati,despagubiri achitate si alte feluri

de sanctiuni;

-alte cheltuieli operationale.


55/56

Concluzie

Pe parcursul desfasurarii practicii la O.S Zloti,am luat cunostinta

cu principalele aspecte ale organizarii activitatii economico-financiare si

ale contabilitatii financiare.

Am facut cunostinta cu evolutia nu numai cu evolutia si sfera de

producere ai subdiviziunii,O.S Zloti,ci si cu Intreprinderea de Stat Silvo-

Cinegetica Cimislia in intregime,am determinat particularitatile formei

de tinere a contabilitatii in cadrul acesteia.Devenind component al colectivului unit al acestei organizatii,am

inteles ce inseamna spiritul de echipa,colectiv unit,care m-a ajutat sa

acumulez cunostinte si experienta in domeniul practicat.

Pe parcursul practicii am avut si niste neclaritati,insa datorita

bunului meu conducator,d-nei contabil Coghin-Poiata Uliana,am capatat

cunostinte noi,care mi-au permis sa indeplinesc,independent,fara

ajutorul cuiva documentele necesare.

La fel numai in urma efectuarii practicii din anul IV de studii,am

inteles ca Analiza economico-financiara joaca un rol foarte important in

activitatea unei intreprinderi.

Anume ea este activitatea ce se ocupa de urmarirea stariide performanta

financiara a intreprinderii la incheiere.Atit pe plan extern,cit si pe pla

intern,obiectivul principal al analizei economico-financiare il joaca

determinarea rentabilitatii,riscului si a valorii adevarate a intreprinderii.

Sursele principale de informatie a acesteia o constiuie:

*Bilantul contabil;*Raportul de rezultate;

*Anexele la bilant.


56/56

In urma urmarii si verificarii raportului financiar al IS Silvo-

Cinegetice Cimislia,pot sa spun ca intreprinderea data pe parcursul

anului 2010 are venituri in suma de lei,iar suma

chelutuielilor o constituie lei.Deci,putem trage concluzia ca pe parcursul anului 2010 ISSC

Cimislia a obtinut rezultat bun,in forma de profit ,acesta constituind

29381 lei.

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al R

Documents

Transcript of Ministerul Educaţiei şi Tineretului al R