MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a VIII-a 7 martie 2015

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu, care vor fi adăugate la subiectul I. Timpul de lucru este de trei ore. Subiectele vor fi tratate pe foi separate.

SUBIECTUL I (40 puncte) Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:

A. “Caracterul eterogen al populației colonizatoare nu poate fi pus la îndoială, dar important în procesul romanizării nu a fost elementul biologic, ci factorul cultural. Indiferent de unde veneau, coloniștii reprezentau cultura și civilizația imperiului, aducând cu ei cel mai puternic element de romanizare: limba latină.”

(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în prezent)

B. “Dacia a rămas sub stăpânire romană ceva mai puțin de 170 de ani (...), totuși efectele au fost decisive: în urma acestei stăpâniri s-a născut poporul român. În alte părți în care legiunile au stat de două ori mai mult, ca de pildă Pannonia și Britania, nu constatăm același lucru. (...) Cum se explică această extraordinară putere a romanismului dacic? Răspunsul, după părerea noastră, nu poate fi decât unul singur: romanismul a biruit în Dacia fiindcă el a câștigat pe autohtoni. Aceștia, atrași de avantajele și strălucirea vieții romane, au învățat limba cuceritorilor, și-au însușit numele lor și s-au romanizat. ”

(C.C. Giurescu, Istoria românilor)

C. “Se constată un paralelism între procesul de formare a poporului român și a celorlalte popoare neolatine. Toate au la bază un substrat puternic: osco-umbrii, etruscii, galo-celții etc. formează substratul principal al italienilor; galii, ibero-celții, bascii alcătuiesc substratele spaniolilor și ale portughezilor; galo-celții substratul de bază al francezilor și al valonilor; daco-geții substratul puternic al românilor. În toate cazurile, elementul care a condus la crearea popoarelor neolatine l-au constituit romanii, limba latină și cultura acestora. În toate cazurile a intervenit, de asemenea, și factorul reprezentat de etniile migratoare, care s-au așezat în teritorii de formare a popoarelor neolatine și care au fost asimilate de către acestea: elemente germanice în cazul popoarelor neolatine apusene, elemente slave în cazul poporului român.”

(Istoria românilor, vol. III) Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe: 1.Menționați un factor de romanizare precizat atât sursa A cât și în sursa C. 4 puncte 2.Precizați, pe baza sursei B, două modalităţi de romanizare a autohtonilor. 4 puncte 3.Menționați, pe baza sursei B, o deosebire între stăpânirea romană din Dacia și Pannonia. 4 puncte 4. Formulați, pe baza sursei C, o opinie referitoare la procesul de etnogeneză a popoarelor neolatine, susţinând-o cu două informații selectate din sursă. 12puncte 5.Menţionaţi, pe baza sursei A două informaţii referitoare la „populaţia colonizatoare”. 6 puncte

6. Prezentați două fapte istorice referitoare la geto-daci și contactele cu lumea mediteraneană, între secolele VI-I î.Hr. 10 puncte SUBIECTUL al II-lea (50 puncte) Citiți cu atenție sursa istorică de mai jos:

„Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-lea (...) a unei alianțe la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova și Ferrara (...). Un loc aparte în planurile antiotomane trebuia să-l dețină țările române care, prin poziția lor, erau interesate în acțiunea Ligii Sfinte. (...)

Personalitatea lui Mihai Viteazul și opera lui vor sta sub semnul luptei Republicii Creștine, care, în amurgul cruciadei târzii, va evidenția, în planul Europei centro-orientale, evoluția spațiului românesc spre soluții politice ce izvorau din realități proprii.”

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la sursa istorică dată, elaborați, în aproximativ 3-4 pagini, o sinteză despre Constituirea statelor medievale extracarpatice şi implicarea spaţiului românesc în lupta antiotomană, (secolele al XIII-lea – al XVI-lea), având în vedere: - menţionarea a două fapte istorice referitoare la Transilvania în secolele al IX-lea - al XI-

lea; - prezentarea a câte unui fapt istoric referitor la constituirea Ţării Româneşti, respectiv a

Moldovei și menționarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre aceste fapte istorice; - menționarea unei cauze şi a unei consecinţe a implicării unui voievod din Ţara

Românească în lupta antiotomană din secolul al XIV-lea; - precizarea a doi voievozi români şi prezentarea unei asemănări între două bătălii din

lupta antiotomană la care participă aceştia în secolul al XV-lea; - formularea unei opinii referitoare la politica externă promovată de Mihai Viteazul,

susţinând-o cu două informaţii din sursa dată. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea sintezei în limita de spaţiu precizată. Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a VIII-a 7 martie 2015

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR

SUBIECTUL I 1. 4 puncte pentru menționarea oricărui factor de romanizare, precizat atât în sursa A, cât și în sursa C; 2. Câte 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a fiecăruia dintre cele două modalităţi de romanizare a autohtonilor; (2px2=4p) 3. 4 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricărei deosebiri între stăpânirea romană în Dacia, respectiv în Pannonia; 4. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei C, a oricărei opinii referitoare la procesul de etnogeneză a popoarelor neolatine; Câte 4 puncte pentru selectarea, din sursa C, a oricăror două informaţii, care să susţină opinia formulată. (4px2=8p) 5. Câte 3 puncte pentru menţionarea pe baza sursei A, a oricăror două informaţii referitoare la „populaţia colonizatoare”. (3px2=6p) 6. Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare. la geto-daci și contactele cu lumea mediteraneană, între secolele VI-I î.Hr; (2px2=4p) Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două fapte istorice menționate anterior, prin evidențierea relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p) Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptele istorice menționate. Total 40 puncte SUBIECTUL al II-lea Informația istorică – 40 de puncte distribuite astfel: -Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice, referitoare la Transilvania în secolele al IX-lea-al XI-lea. (2px2=4p) -Câte 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la constituirea Ţării Româneşti, respectiv, a Moldovei; (2px2=4p) Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menționate prin evidențierea relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici; (3px2=6p) Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptele istorice menționate; Câte 3 puncte menționarea oricărei asemănări şi a oricărei deosebiri dintre cele două fapte istorice prezentate; (3px2=6p) -Câte 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze şi a oricărei consecinţe a implicării unui voievod din Ţara Românească în lupta antiotomană din secolul al XIV-lea; (3px2=6p)

Câte 1 punct pentru precizarea a oricăror doi voievozi din secolul al XV-lea. (1px2=2p) 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două bătălii din lupta antiotomană la care participă aceşti voievozi din secolul al XV-lea; 3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate prin evidențierea relației de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici; 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitor la asemănarea menționată; -3 puncte pentru formularea unei opinii referitoare la politica externă promovată de Mihai Viteazul; Câte 2 puncte pentru susținerea opiniei formulate prin oricare două informații selectate din sursa dată. (2px2=4p) Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii; 0 puncte pentru text nestructurat;

3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric; 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.

Total 50 puncte

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu Total – 100 puncte

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a IX-a

7 martie 2015

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu, care vor fi adăugate la subiectul I. Timpul de lucru este de trei ore. Subiectele vor fi tratate pe foi separate.

SUBIECTUL I (40 puncte) Citiţi cu atenţie următoarele surse istorice:

A.„Opoziţia făţişă şi dramatică dintre patricieni şi plebe va constitui principalul fenomen social roman (...). Plebeii vor obţine, puţin câte puţin, anumite drepturi (...) În 421 î.Hr., posturile de chestori au devenit accesibile şi plebeilor. (...) În anul 367 î.Hr., (...) datornicilor li se va permite restituirea sumelor de bani către creditori în trei rate anuale. (...) În plus, unul din cele două posturi de consul putea fi ocupat de plebei. (...)

Fără să fi avut iniţial o idee imperialistă clară, statul roman se temea că alte puteri inamice i-ar putea pune în pericol stabilitatea. Pe lângă aceste temeri, au existat diferiţi factori care vor contribui la stimularea intervenţionismului militar, la lărgirea sferei de dominaţie, inclusiv prin anexarea forţată a altor ţări. Cuceririle romane vor spori puterea Senatului, mulţi dintre membrii acestuia consolidându-şi poziţia prin îndeplinirea rolului de comandanţi militari în provincii sau în teatrele de operaţiuni. Prezenţa militară activă în zonele extraitalice va avea drept consecinţă necesitatea menţinerii armatelor departe de patrie, pe perioade îndelungate.(...) Din punct de vedere economic, ocuparea noilor teritorii va îmbogăţi oligarhia senatorială (...) şi va favoriza ascensiunea de neoprit a unei clase financiare, cavalerii, cu interese imperialiste şi cu o putere în creştere, care va încerca să împartă cu Senatul primatul în sfera politică.”

(coord.J.M.Cuenca Toribio, Istoria universală)

B.„Timp de aproape un secol şi jumătate, Imperiul cunoaşte o perioadă de ordine şi prosperitate. Este vorba de pax romana, opera a două dinastii: Antoninii şi Severii.

«Secolul Antoninilor» (96-192 d. Hr.) marchează apogeul Imperiului Roman. (...) Traian, care domneşte între 98 şi 117 d.Hr., aminteşte mult de Augustus prin simplitatea şi prin bunele relaţii pe care le are cu Senatul. Excelent general, reînnoadă firul politicii de cuceriri şi anexiuni, punând stăpânire pe Mesopotamia şi Dacia, regiune situată la nordul Dunării. Dar el se dovedeşte, în acelaşi timp, un excelent administrator. Reorganizează finanţele şi justiţia, introduce, la rândul său, în Senat numeroşi provinciali şi întreprinde lucrări de anvergură. Sub domnia sa (...), un nou forum este construit la Roma, ca şi coloana care-i poartă numele şi care a fost ridicată pentru a consemna victoria asupra dacilor. (...)

Succesorul său, Hadrian, (...) adoptă imediat în Orient o politică pe măsura mijloacelor militare de care dispune, abandonând cuceririle recente ale lui Traian şi stabilind frontiera Imperiului pe Eufrat. Domnia sa este un şir lung de călătorii efectuate

în diferitele zone ale Imperiului, pentru a supraveghea provinciile, a inspecta şi a reorganiza legiunile, a întări limes-ul (limitele fortificate ale Imperiului).”

(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)

Pornind de la sursele istorice date, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două informaţii referitoare la plebei. 8 puncte 2. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informaţii referitoare la acţiunile militare ale lui

Hadrian. 8 puncte 3. Precizaţi, pe baza sursei B, aprecierea referitoare la domnia lui Traian, susţinând-o

cu o informaţie selectată din sursa istorică dată. 7 puncte 4. Menţionaţi, pe baza sursei A, două fapte istorice referitoare la expansiunea

teritorială a Romei între care există o relaţie de cauzalitate, specificând informaţia cauză şi informaţia efect. 7 puncte

5. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la Regatul Dac, în afara celor la care se referă sursele A şi B. 10 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA (50 puncte) Elaboraţi, în aproximativ trei - patru pagini, o sinteză despre Orient și lumea greacă în Antichitate, având în vedere:

menționarea unei asemănări între rolul spațiului istoric pentru egiptenii din Orientul antic, respectiv pentru grecii antici;

precizarea unei atribuții politice a monarhiei egiptene și prezentarea unui fapt istoric prin care se reflectă exercitarea ei;

precizarea unei caracteristici, în plan politic, a democrației ateniene și prezentarea unui fapt istoric care ilustrează această caracteristică;

menționarea a câte două caracteristici ale arhitecturii orientale, respectiv ale artei plastice grecești;

prezentarea unui model în educație, în lumea greacă; menționarea a două valori specifice educației din lumea greacă, promovate și în

societatea contemporană .

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a IX-a

7 martie 2015

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR

SUBIECTUL I 1. Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două informaţii

referitoare la plebei. (4px2=8p) 2. Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două informaţii

referitoare la acţiunile militare ale lui Hadrian. (4px2=8p) 3. 3 puncte pentru precizarea, pe baza sursei B, a oricărei aprecieri referitoare la

domnia lui Traian; 4 puncte pentru selectarea informaţiei din sursa B.

4. 7 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două fapte istorice referitoare la expansiunea teritorială a Romei între care există o relaţie de cauzalitate, specificând informaţia cauză şi informaţia efect.

5. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Regatul Dac, în afara celor la care se referă sursele A şi B. (2p x 2 = 4p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p) Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat;

Total 40 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA: Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

3 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între rolul spațiului istoric pentru egipteni în Orientul antic, respectiv pentru grecii antici

3 puncte pentru precizarea oricărei atribuții politice a monarhiei egiptene 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care se reflectă exercitarea atribuției precizate 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici, 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat,

3 puncte pentru precizarea oricărei caracteristici, în plan politic, a democrației ateniene 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric care ilustrează caracteristica precizată 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici, 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat,

Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale arhitecturii orientale, respectiv ale artei plastice grecești (2px4=8p)

2 puncte pentru menționarea oricărui model în educație, din lumea greacă 3 puncte pentru prezentarea modelului menționat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici,

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la modelul în educație menţionat;

Câte 4 puncte pentru menţionarea oricăror două valori specifice educației din lumea greacă, promovate și în societatea contemporană (4px2=8p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii; 0 puncte pentru text nestructurat;1

3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric; 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu Total – 100 puncte

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa judeţeană/Municipiul Bucureşti Clasa a X-a

7 martie 2015

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu, care vor fi adăugate la subiectul I. Timpul de lucru este de trei ore. Subiectele vor fi tratate pe foi separate.

SUBIECTUL I (40 PUNCTE) Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.“Căderea Imperiului [lui Napoleon Bonaparte] pare să marcheze eşecul definitiv al Revoluţiei Franceze pe plan ideologic, politic şi teritorial. Din punct de vedere politic, principiile revoluţiei par respinse. În Franţa a fost restaurată monarhia legitimă şi ordonanţele emise de regele Ludovic al XVIII-lea sunt, începând din 1814, datate ca din anul al 19-lea al domniei sale, ştergând dintr-o trăsătură de condei Revoluţia, Consulatul şi Imperiul. În statele italiene şi în cea mai mare parte a statelor germane se încearcă revenirea la situaţia anterioară. Sub aspect teritorial, se încearcă, cel puţin în aparenţă, restabilirea situaţiei din 1789.

Primul tratat de la Paris, care lipsea Franţa de cuceririle teritoriale ale Revoluţiei sau ale Imperiului (...), prevedea reunirea la Viena a unui congres diplomatic, care să stabilească graniţele din noua Europă. Congresul de la Viena urma să marcheze întoarcerea la tradiţie. Se voia (...) sublinierea ideii că nicio coroană, niciun teritoriu nu pot fi declarate disponibile dacă proprietarul lor legitim nu a renunţat la ele în mod oficial. Al doilea principiu era cel al echilibrului european bazat pe drept şi pe justiţie. Respectivele teze susţinute de Talleyrand aveau scopul de a permite protejarea puterilor mici şi, în special, împiedicarea Prusiei de a absorbi Saxonia şi de a domina Germania, împiedicarea Rusiei de a-şi atribui Polonia sau împiedicarea Austriei de a domina Italia.”

(François-G. Dreyfus, Istoria universală)

B.„După căderea lui Bismarck în 1890, Germania rămâne centrul de gravitate al politicii europene. Acest rol este datorat situaţiei sale demografice – 67 milioane de locuitori în ajunul Primului Război Mondial, ceea ce o face statul cel mai populat din Europa, după Rusia, dar şi dinamismului său economic, care se bazează pe o puternică industrie grea şi pe metode comerciale moderne, care fac din Imperiul German marele rival al Regatului Unit. (...)

Considerabilă este importanţa Germaniei şi în problemele extraeuropene (...). În timp ce Bismarck manifestase cele mai mari reticenţe privind o politică imperialistă dincolo de frontierele continentale, Wilhelm al II-lea, este adevărat, împins de cerinţele unei economii în plină expansiune, doreşte ca Germania să-şi cucerească un «loc sub soare» şi îşi lansează ţara într-o politică de expansiune, Weltpolitik. (...)

În acelaşi timp, politica de cucerire a pieţelor şi dorinţa de a crea pentru Germania o puternică flotă de război, instrument al acelei Weltpolitik, plasează rapid Reichul în

calea intereselor britanice. În aceste condiţii, «Chestiunea Orientală» trece pe locul al doilea în preocupările europenilor, aceasta nemaiconstituind o problemă decât pentru cele două puteri pentru care regiunea balcanică rămâne o zonă de expansiune posibilă, pentru Austro-Ungaria şi pentru Imperiul Rus.”

(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei) Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.Selectaţi, din sursa B, două argumente care susţin rolul important al Germaniei în relaţiile internaţionale de la sfârşitul secolului al XIX-lea. 6 puncte 2.Menţionaţi, pe baza sursei A, două obiective ale Congresului de la Viena. 8 puncte 3.Menţionaţi, pe baza sursei A, două elemente de continuitate în situaţia politică şi teritorială a Franţei după căderea Imperiului lui Napoleon Bonaparte. 8 puncte 4.Formulaţi o opinie referitoare la «Chestiunea Orientală» în contextul relaţiilor internaţionale din secolul al XIX-lea şi selectaţi ca argument două informaţii din sursa B. 8 puncte 5.Prezentaţi un alt fapt istoric referitor la relaţiile internaţionale din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursa A. 5 puncte 6.Prezentaţi o deosebire dintre organizarea politică a Germaniei şi a Austro-Ungariei din a doua jumătate a secolulul al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursele A şi B. 5 puncte SUBIECTUL AL II-LEA (50 DE PUNCTE) Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză referitoare la Stat, politică şi societate în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

- prezentarea unui principiu promovat de către reprezentanţii iluminismului; - menţionarea a două consecinţe în plan social ale constituirii Statelor Unite ale

Americii; - menţionarea a două cauze şi prezentarea unui fapt istoric referitor la

desfăşurarea Revoluţiei Franceze, din perioada 1789 -1794; - prezentarea unei asemănări între organizarea politică a Angliei de la sfârșitul

secolului al XVII-lea şi a Statelor Unite ale Americii de la sfârșitul secolul al XVIII-lea;

- menţionarea a două fapte istorice referitoare la Franţa în perioada 1795 -1799; - formularea unei opinii referitoare la consecinţele “Problemei Orientale” asupra

evoluţiei Ţărilor Române în secolul al XVIII-lea şi susţinerea acesteia prin două argumente istorice.

Notă !

Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a X-a

7 martie 2015

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR SUBIECTUL I (40 DE PUNCTE): 1.Câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa B, a oricăror două argumente care susţin rolul important al Germaniei în relaţiile internaţionale de la sfârşitul secolului al XIX-lea; (3px2=6p) 2.Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două obiective ale Congresului de la Viena; (4px2=8p) 3.Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două elemente de continuitate în situaţia politică şi teritorială a Franţei, după căderea Imperiului lui Napoleon Bonaparte; (4px2=8p) 4.4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la «Chestiunea Orientală» în contextul relaţiilor internaţionale din secolul al XIX-lea; Câte 2 puncte pentru selectarea ca argument a oricăror două informaţii din sursa B; (2px2=4p) 5.2 puncte pentru menţionarea oricărui alt fapt istoric referitor la relaţiile internaţionale din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursa A. 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat;

6.2 puncte pentru menţionarea oricărei deosebiri dintre organizarea politică a Germaniei şi a Austro-Ungariei din a doua jumătate a secolulul al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursele A şi B; 3 puncte pentru prezentarea deosebirii menţionate, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la deosebirea menţionată;

Total 40 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA (50 PUNCTE) 40 de puncte pentru informaţia istorică, distribuite astfel:

-2 puncte pentru menţionarea oricărui principiu promovat de către reprezentanţii iluminismului; 3 puncte pentru prezentarea principiului menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la principiul menţionat;

-Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două consecinţe ale constituirii Statelor Unite ale Americii în plan social; (3px2=6p) -Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale Revoluţiei Franceze; (3px2=6p) -2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la desfăşurarea Revoluţiei Franceze, din perioada 1789-1794; 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat;

-2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între organizarea politică a Angliei de la sfârșitul secolului al şi a Statelor Unite ale Americii, de la sfârșitul secolul al XVIII-lea; 3 puncte pentru prezentarea asemănării menţionate, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la asemănarea menţionată;

-Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Franţa în perioada 1795-1799; (3px2=6p) -3 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la consecinţele “Problemei Orientale” asupra evoluţiei Ţărilor Române în secolul al XVIII-lea; Câte 2 puncte pentru pentru folosirea ca argument a oricăror două fapte istorice. (2px2=4p) Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii); 0 puncte pentru text nestructurat; 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric; 1 punct pentru prezenţa parţială a relaţieicauză-efect; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect; 2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia); 1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant; 0 puncte pentru lipsa argumentării istorice; 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric; 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.

Total 50 puncte Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a XI-a

7 martie 2015

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu, care vor fi adăugate la subiectul I. Timpul de lucru este de trei ore. Subiectele vor fi tratate pe foi separate.

SUBIECTUL I (40 PUNCTE) Citiţi cu atenţie sursele de mai jos: A. „Unul din marile mele gânduri a fost concentrarea popoarelor, aceleaşi din punct de vedere geografic, fărâmiţate de politică şi de revoluţii. Am vrut să fac din acestea un corp de naţiuni. Ar fi fost începutul, iar sfârşitul ar fi fost reuniunea acestor corpuri naţionale într-un corp universal, Asociaţiunea Europeană ... În această situaţie s-ar fi găsit cele mai multe şanse de a introduce peste tot o unitate de coduri, de principii, de opinii, de sentimente, de vederi, de interese. Un cod european, o curte de casaţie europeană, o monedă unică, aceleaşi legi, toate râurile navigabile pentru toţi, comunitatea mărilor, dezarmarea generală, sfârşitul războaielor, pacea lumii. Fiecare să se simtă pretutindeni ca la el. Atunci poate, cu ajutorul luminii universale răspândite, ar fi fost permis să visăm la marea familie europeană.”

(Las Cases – Memorialul din Sfânta Elena) B. „Imediat după Al Doilea Război Mondial un număr de personalități (printre care Winston Churchill, într-un răsunător discurs la Universitatea din Zürich, pe 19 septembrie 1946) relansează ideea Europei Unite, născută în anii 1920 odată cu Coudenhove-Kalergi și Aristide Briand. Divizate în federaliste și unioniste, numeroase organizații paneuropene vor lua naștere, între 1945 și 1947 (...) În mai 1948 delegații ale acestor diverse organizații, de tendințe socialiste, radicale sau democrat-creștine în marea lor majoritate, țin un congres la Haga unde preconizează convocarea unei Adunări parlamentare care să exprime voința unității europene (...). Jean Monet va provoca în iunie 1955 relansarea ideii europene. Reuniți la Messina pentru a desemna un succesor, reprezentanții celor șase propun să continue reconstrucția europeană «prin dezvoltarea instituțiilor comune, integrarea progresivă a economiilor lor naționale, crearea unei Piețe Comune și armonizarea progresivă a politicilor lor sociale».”

(Pierre Milza, Serge Berstein, Istoria secolului al XX-lea) C. „Marea mişcare care determină popoarele de pe vechiul continent să se unească pentru a forma o Europă unită are pentru noi, ceilalţi români o importanţă deosebită. Situată într-unul din punctele cele mai expuse ale continentului, România a beneficiat de mai multe ori de sprijinul şi protecţia ideii europene.(...).. Să cităm câţiva dintre străbunii noştri care au aderat, ca nişte adevăraţi precursori la cauza Europei Unite? Aurel Popovici, apostol al federalismului dunărean; Take Ionescu, care, încă din 1914, prevedea că tulburările europene nu vor lua sfârşit decât după întemeierea Statelor Unite ale Europei; Nicolae Titulescu, care şi-a consacrat talentul şi toate eforturile pentru instaurarea securităţii colective şi a unei ordini politice unitare; în sfârşit, Iuliu Maniu, care n-a încetat să repete că pentru ţările mici şi mari ale Europei, nu poate exista salvare decât în uniune şi în federalism. Fideli tradiţiilor politicii noastre şi convinşi fiind că realizarea Europei Unite, asigurând securitatea ţărilor încă libere şi libertatea ţărilor din Est este singurul mod de a salva existenţa naţiunilor europene şi valorile civilizaţiei lor comune, ne-am hotărât să participăm la Mişcarea pentru crearea unei Europe unite şi libere”.

(Grigore Gafencu, Apel în favoarea constituirii unei Grupări Române pentru Europa Unită) Răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menționați, pe baza sursei B, două momente ale afirmării ideii de unitate europeană în prima jumătate a secolului al XX-lea. 6 puncte

2. Menționați, pe baza surselor A și B câte o informație referitoare la unitatea economică a Europei. 6 puncte

3. Formulați, pe baza sursei C, o opinie referitoare la părerile oamenilor politici români cu privire la ideea de unitate Europeană susținând-o cu două informații din sursa dată. 9 puncte

4. Menționați, pe baza surselor A și B, o asemănare între organizarea politică a Asociațiunii Europene, respectiv a organizațiilor europene din a doua jumătate a secolului al XX-lea și selectați câte o informație prin care să susțineți asemănarea precizată. 6 puncte

5. Prezentați un alt moment al integrării europene în afara celor la care se referă sursele A, B și C. 5 puncte

6. Formulați un punct de vedere prin care să susțineți sau să combateți afirmațiile din sursa C referitoare la unitatea europeană folosind alte două argumente istorice decât cele la care se referă sursele A, B și C. .(Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea faptelor istorice relevante, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 8 puncte

Subiectul II (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ doua-trei pagini, o sinteză despre Evoluția României în perioada postbelică având în vedere:

- prezentarea a două regimuri politice din România în perioada postbelică și menționarea unei asemănări și a unei deosebiri între regimurile politice precizate;

- menționarea a două caracteristici ale vieții private în România în perioada postbelică; - prezentarea unui fapt istoric referitor la cultura română în perioada postbelică și precizarea

a două personalități ale culturii românești postbelice care s-au afirmat și în plan european; - formularea unei opinii prin care să susțineți sau să combateți afirmația potrivit căreia

regimul politic din România postbelică a influențat evoluția economiei, folosind ca argumente două fapte istorice.

Notă!

- Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a XI-a

7 martie 2015

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR SUBIECTUL I:

1. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două momente ale afirmării ideii de unitate europeană în prima jumătate a secolului al XX-lea; (3p x 2 = 6p)

2. câte 3 puncte pentru menționarea , pe baza surselor A și B a oricărei informații referitoare la unitatea economică a Europei; (3p x 2 = 6p)

3. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei C, a unei opinii referitoare la părerile oamenilor politici români cu privire la ideea de unitate Europeană; câte 3 puncte pentru selectarea din sursa C, a oricăror două informaţii care susţine opinia formulată; (3p x 2 = 6p)

4. 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între organizarea politică a Asociațiunii Europene, respectiv a organizațiilor europene din a doua jumătate a secolului al XX-lea; câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două informații din sursa A, respective B prin care să susțină asemănarea precizată. (2p x 2 = 4p)

5. 2 puncte pentru menționarea oricărui alt moment al integrării europene în afara celor la care se referă sursele A,B și C. 3 puncte pentru prezentarea momentului integrării europene menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la fiecare consecinţă menţionată

6. 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere care să susţină sau să combată afirmaţiile din sursele A, B și C, referitoare la unitatea europeană câte 2 puncte pentru selectarea fiecărui fapt istoric relevant, în afara celor la care se referă sursele A,B și C și care susţine punctul de vedere formulat; (2p x 2 = 4p) 2 puncte pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv, a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.). Total 40 puncte

SUBIECTUL II: Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel: câte 2 puncte pentru menţionarea a oricăror două regimuri politice din România în perioada

postbelică; (2p x 2 = 4p) câte 3 puncte pentru prezentarea regimurilor politice menţionate prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p) 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la fiecare fapt istoric menţionat; câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări și a oricărei deosebiri între regimurile politice din România în perioada postbelică; (3p x 2 = 6p)

câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale vieții private în România în perioada postbelică; (3p x 2 = 6p)

2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la cultura română în perioada postbelică; 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la fiecare regim politic menţionat;

câte 2 puncte pentru precizarea a oricăror două personalități ale culturii românești postbelice care s-au afirmat și în plan european; (2p x 2 = 4p)

3 puncte pentru formularea oricărei opinii care să susţină sau să combată afirmația potrivit căreia regimul politic din România postbelică a influențat evoluția economiei;

câte 3 puncte pentru formularea fiecărui argument care susține opinia formulată ( 1 punct pentru pertinență; 1 punct pentru selectarea faptului istoric; 1 punct pentru utilizarea conectorilor). (3p X 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii); 0 puncte pentru text nestructurat;

2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia);

1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant; 0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.

Total 50 de puncte Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu Total - 100 de puncte

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a XII-a 7 martie 2015

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu, care vor fi adăugate la subiectul I. Timpul de lucru este de trei ore. Subiectele vor fi tratate pe foi separate.

Subiectul I (40 de puncte) Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „La 1637, Poarta a însărcinat pe [Vasile] Lupu să-l scoată de pe tron pe Matei vodă deoarece acesta dăduse «dovezi de nesupunere» faţă de sultan, iar la 1639, domnul Moldovei obţinuse mazilirea lui Matei [Basarab] pe care urma să-l înlocuiască pe tron cu aprobarea sultanului; luptând împotriva lui Vasile Lupu – care venea cu steag împărătesc şi cu sprijin turcesc să ocupe tronul Ţării Româneşti - , Matei Basarab lupta indirect împotriva Porţii care-l mazilise în favoarea domnului Moldovei.

După cum arăta Matei Basarab lui Gheorghe Rakoczi I prin solia trimisă în 1639, în 1636 primise porunci de la sultan «în două şi în trei rânduri» să meargă cu oştile lui Kenaan paşa împotriva Transilvaniei. El însă a scris la Poartă că e zăpadă mare (şi «nimic n-a fost»!) care împiedica oştile să treacă munţii, în timp ce pe Kenaan îl ţinea prizonier şi-l îndulcea cu cadouri. Aceasta atrăsese mânia sultanului asupra lui Matei, dar domnul era mulţumit că a ajutat astfel pe principe.”

(Nicolae Stoicescu, Matei Basarab)

B.”În privința relațiilor externe [Vasile Lupu] a fost, cel puțin în aparență, adeptul unei politici echilibrate. Trebuie menționat însă faptul că acțiunile sale s-au desfășurat, în general sub patronajul Porții, al cărei susținător a fost. (…) Raporturile cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I, au fost inițial destul de reci. Totuși, în 1637 au încheiat o înțelegere (...), iar mai târziu, în 1638-1639, Vasile Lupu a acceptat, prin mijlocirea principelui, încheierea unui tratat cu Matei Basarab (...) Cu toate acestea, în anii 1646 și 1650, în timpul domniei lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, a fost reconfirmat vechiul tratat din 1638 dintre Moldova și Transilvania. (...) Față de Matei Basarab, (...) Vasile Lupu a manifestat o ostilitate constantă, care a dus în câteva rânduri la confruntări militare directe. Campaniile militare din anii 1635, 1637, 1639 și 1653 nu au dus la împlinirea viselor sale de a dobândi tronul Țării Românești.”

(Ioan Aurel Pop, Istoria României) C.”Pe plan extern, afinitățile lui Dimitrie Cantemir s-au îndreptat către Rusia lui Petru

cel Mare. Tratativele sale cu Rusia fuseseră inițiate cu acordul Porții, potrivit vechiului obicei al turcilor de a încredința domnilor români rolul de negociatori cu țările creștine. Tratativele moldo-ruse s-au încheiat la Luck. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de stări. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile Moldovene urmau a fi instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului.”

(Ioan Aurel Pop, Istoria României)

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Numiți din sursa B un conducător al Transilvaniei și menționați rolul acestuia pentru

spațiul românesc. 5 puncte 2. Menționați, pe baza surselor A și B, câte o informație referitoare la relațiile dintre Vasile

Lupu și Imperiul otoman. 8 puncte

3. Menționați, pe baza surselor A și C, o asemănare între obiectivele lui Matei Basarab și Dimitrie Cantemir și folosiți ca argument câte o informație selectată din sursele precizate. 7 puncte

4. Formulați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice ale lui Vasile Lupu cu Transilvania și Țara Românească, susținându-l cu două informații selectate din sursa dată. 7 puncte

5. Menționați, pe baza sursei C, o prevedere referitoare la statutul Moldovei. 3 puncte 6. Formulați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la acțiunile militare din spațiul

românesc din prima jumătate a secolului al XVII-lea, susținându-l cu o informație selectată din sursa dată . 5 puncte

7. Prezentați o instituție centrală din spațiul românesc în secolele al XIV-lea- al XVI-lea. 5 puncte

Subiectul II (50 puncte)

Elaborați în aproximativ trei-patru pagini o sinteză despre Constituțiile României având în vedere:

- prezentarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea a două asemănări între proiectul politic precizat și Constituția României din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

- menționarea a două principii ale unei Constituții a României din prima jumătate a secolului al XX-lea, care vizau schimbarea regimului politic;

- prezentarea a două Constituții ale României din a doua jumătate a secolului al XX-lea și menționarea a două asemănări între cele două legi fundamentale;

- formularea unui punct de vedere referitor la rolul legii fundamentale pentru evoluția statului român la sfârșitul secolului al XX-lea și susținerea printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană/Municipiul Bucureşti Clasa a XII-a 7 martie 2015

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR

SUBIECTUL I:

1. 2 puncte pentru numirea, pe baza sursei B , a conducătorului Transilvaniei; 3 puncte pentru menţionarea pe baza sursei B a oricărui rol al conducătorului Transilvaniei pentru spațiul românesc;

2. Câte 4 puncte pentru menţionarea pe baza surselor A și B a oricărei informații referitoare la relațiile dintre Vasile Lupu și Imperiul otoman; (4p x 2 = 8p);

3. 3 puncte pentru menţionarea pe baza surselor A și C a oricărei asemănări între obiectivele lui Matei Basarab și Dimitrie Cantemir; Câte 2 puncte pentru selectarea din sursele A şi C, a oricăror două informaţii care susţin asemănarea menţionată; (2p x 2 = 4p)

4. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice ale lui Vasile Lupu cu Transilvania și Țara Românească; Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa B, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat; . (2p x 2 = 4p)

5. 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei C a oricărei prevederi referitoare la statutul Moldovei;

6. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a unui punct de vedere referitor la acțiunile militare din spațiul românesc din prima jumătate a secolului al XVII-lea; 2 puncte pentru selectarea din sursa B a oricărei informaţii care susţine punctul de vedere formulat;

7. 2 puncte pentru menţionarea oricărei instituții central din spațiul românesc în secolele al XIV-lea- al XVI-lea.; 3 puncte pentru prezentarea instituției centrale menţionate prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat

Total 40 puncte

SUBIECTUL II: Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru menționarea oricărui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-

lea; 3 puncte pentru prezentarea proiectului politic menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat; câte 3 puncte pentru menționarea a oricăror două asemănări între proiectul politic precizat și Constituția României din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; (3px2=6p)

câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două principii ale unei Constituții a României din prima jumătate a secolului al XX-lea care vizau schimbarea regimului politic; (3px2=6p)

câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două Constituții ale României din a doua jumătate a secolului al XX-lea; (2px2=4p) câte 3 puncte pentru prezentarea Constituțiilor menţionate prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)

câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat;

câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două asemănări între cele două legi fundamentale; (3px2=6p)

3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolul legii fundamentale pentru evoluția statului român la sfârșitul secolului al XX-lea 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 1 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii); 0 puncte pentru text nestructurat; 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric; 1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect; 2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia); 1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant; 0 puncte pentru lipsa argumentării istorice; 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric; 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric; 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;

0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte. Total general 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu