MINISTERUL EDUCATIEI REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTIA PUBLICA LICEUL TEORETIC “TRAIAN”

ProiectDe investigaţie la geografia

mediului

SUBIECT: Poluarea aerului

A elaborat :

A verificat :

Chisinau2015

Cuprins

1. Introducere……………………………………………..3

-Aerul noţiune si compoziţie………………………..3

-Importanţa aerului……………………………………..4

2. Surse de poluare a aerului ……………………….5-6

3. Impactul poluării aerului asupra omului.......7-8 4. Calitatea aerului in Chişinău……………………..9-11

5. Protecţia mediului aerian in Chişinău ………12

6. Concluzie …………………………………………………13

7. Bibliografie……………………………………………….13

~ 2 ~

IntroducereNoŢiune

Aerul reprezinta amestecul de gaze ce alcătuieşte straturile inferioare ale atmosferei Pamîntului.

Compoziţia aerului dupa volum:

Neon  (Ne)

Heliu  (He)

Kripton  (Kr)

Dioxid de sulf  (SO2)

Metan  (CH4)

Hidrogen  (H2)

Aerul uscat conţine aproximativ 78 % azot, 21 % oxigen i 1 % argon. În șaer există i vapori de apă, reprezentând între 0,1 % i 4 % din ș ștroposferă. Aerul mai cald conţine de obicei o cantitate mai mare de vapori de apă decât aerul mai rece.

Aerul conţine, de asemenea, cantităţi foarte mici de alte gaze, cunoscute drept gaze reziduale, inclusiv dioxid de carbon i metan. Concentraţiile ș

~ 3 ~

78.084% Azot (N2)

20.947% Oxigen (O2)

0.934% Argon (Ar)

0.03% Dioxid de carbon (CO2)

acestor gaze minore în atmosferă sunt în general măsurate în părţi pe milion (ppm). De exemplu, concentraţiile de dioxid de carbon, unu dintre gazele reziduale cele mai importante i aflat în cele mai mari cantităţi în șatmosferă, au fost estimate la aproximativ 391 ppm sau 0,0391 % în 2011 (indicatorul AEM privind concentraţiile atmosferice).

În plus, există mii de alte gaze i particule (inclusiv funingine i metale) ș șemise în atmosferă atât de surse naturale, cât i antropice.ș

Compoziţia aerului din atmosferă se modifică în permanenţă. Unele substanţe din aer au un mare potenţial reactiv, cu alte cuvinte au o mai mare predispoziţie de a interacţiona cu alte substanţe pentru a forma unele noi. Atunci când unele dintre aceste substanţe reacţionează cu altele, pot forma poluanţi „secundari” dăunători pentru sănătatea noastră i pentru mediu. Căldura – inclusiv cea solară – este de obicei un șcatalizator care facilitează sau declan ează reacţiile chimice.ș

Importanta aerului

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.

In organismal uman, de asemeni, circuitul aerului este foarte important deoarece mentine si asigura procesele vitale deoarece in primul rind participa la eliminarea din organism ale gazelor toxice precum CO2.

Aerul este permanent hrana noastra principala nu numai din punct de vedere calitativ ci si cantitativ. De exemplu,oxigenul nu este numai hrana principala a celulelor noastre, de asemenea el favorizeaza totodata asimilarea corecta a hranei. Digestia este intr-o anumita masura si o operatie chimica destul de complexa ce implica o infinitate de fenomene de oxidare si de reducere. Prin urmare, daca respiram corect vom digera hrana cat mai bine.

~ 4 ~

Chiar daca traim in orase, unde aerul este cel mai adesea viciat, totusi putem beneficia de un aer sanatos. Aerul pur, proaspat, influenteaza benefic fiinta umana, chiar si in plan emotional. Cateva surse naturale de aer curat, pur sunt: aerul de dupa ploaie, aerul de dupa ninsoare, aerul de dimineata, aerul de seara, aerul din padure, aerul de iarna, aerul de primavara timpurie, aerul de miez de primavara, aerul de primavara tarzie etc. Aceste tipuri de aer sunt suportul a ceea ce este cunoscut astazi ca aeroterapie. Chiar in comert au aparut aparate care asigura difuzarea unui aer proaspat de munte sau de padure sau chiar aerul brizei marii.Pe linga aceasta aerul este factorul care formeaza ROUA. Aceasta formindu-se in noptile senine de vara cind vaporii de aer , in atingere cu corpurile reci de pe pamint se condenseaza si formeaza stropi mici de apa.

Norii se formeaza ca urmare a evaporarii apei din sol insa nici aici fara aer este imposibil caci acestia ridicindu-se in straturile superioare ale aerului si dind de straturile reci se condenseaza formind picaturile de apa , iar ca urmare avem formarea precipitatiilor.

Aerul mai este si o sursa de energie electrica pentru oameni si industrie acesta punind in functiune morile de vint astfel avind loc producerea energiei eoliene

Sursele de poluarea a

aerului

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în surse naturale si surse artificiale

Surse naturale sunt:

•       solul care, sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea departicule foarte fine;

~ 5 ~

•       plantele si animalele, care pot elimina în aer diverse elemente ca polen, par, pene, fulgi etc.;

•       gazele si vaporii naturali, eliminati din sol direct în aerul atmosferic si care se gasesc în anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic;•       eruptiile vulcanice, care arunca în aer, în anumite momente, mari cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide;•       praful   cosmic,   rezultat  din distrugerea   meteoritilor   în   straturile superioare ale atmosferei.

Sursele artificiale sunt reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge în atmosfera. Ele constituie principalele surse de poluare si sunt fixe si mobile.

•   surse fixe - produc o poluare limitata, de cele mai multe ori în jurul locului de eliminare în atmosfera a poluantilor.

Aici se încadreaza doua grupe mari:procesele industriale, recunoscute ca fiind cele

mai importante surse de poluare a aerului: chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie etc.;

procesele de combustie de la încalzirea locuintelor pâna la combustibilul utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea combustibiluluifolosit si de felul arderii.

•   surse mobile - produc o poluare diseminata pe o suprafata uneori foarte mare; aici se încadreaza mijloacele de transport:

transporturile rutiere;

transporturile navale si aeriene;

transporturile feroviare.

Dintre toate acestea, autovehiculele sunt cele mai importante surse de poluare a aerului. Din esapamentele lor se evacueaza mari cantitati de oxid de carbon, oxizi de azot, precum si cantitati mai reduse de plumb, aldehide, etilena, hidrocarburi aromatice cancerigene, COa. Motoarele pe benzina produc mai mult CO pe unitate de putere decât cele pe motorina, în schimb concentratiile de particule evacuate din

~ 6 ~

motoarele Diesel sunt de zece ori mai mari decât de la motoarele pe benzina.

Acumularea poluarii emise de autovehicule în spatiul aerian al strazilor urbane depinde nu numai de numarul lor si de modul de functionare, ci si de structura orasului si factorii meteorologici, care pot favoriza fie mentinerea si concentrarea poluantilor, fie îndepartarea si diluarea lor în spatii cât mai mari.

Impactul poluării aerului asupra omului

 În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să depăşească după amploare pe cei naturali, căpătând un caracter global. Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar ele pot modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste.

Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, concentraţie cît şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave.  Specialiştii în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm, cancer şi alte boli. Poluanţii principali care acţionează negativ asupra oragnismului uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, 

Sub efectul aerului din ce în ce mai poluat, sănătatea noastră se încadrează într-o statistică crudă: la nivel mondial, peste trei milioane de persoane mor prematur din cauza expunerii constante la plumb, ozon sau la mercur.

Cercetările din ultimii zeci de ani au arătat că substanţele toxice din aer atacă organismul la scurt timp după contact, determinând o reacţie în

~ 7 ~

lanţ din partea acestuia. Primul „instinct” al organismului este de a produce mai mult mucus, urmat de contractarea muşchilor care înconjoară căile respiratorii.

Ni s-a tot repetat că excesul de sare şi stilul de viaţă sedentar au un efect negativ asupra tensiunii, dar nimeni nu ne-a avertizat că

simplul obicei de a respira poate creşte presiunea arterială. Şi asta din cauza poluanţilor din aer, care pătrund foarte rapid în sistemul cardiovascular, arată un studiu recent realizat de cercetătorii americani d e la Universitatea de Stat din Ohio.Nivelul tensiunii continuă să crească şi la câteva zile de la ultima expunere la poluanţii din aer. Mai mult, din cauza pulberilor fine în suspensie, cantitatea sângelui care circulă prin arterele coronare descreşte, iar inima pompează sânge mai greu. Astfel, riscul de aritmii creşte.

„Inamicii” de care nu ne putem feri

-Monoxidul de carbon, care se găseşte în fumul de ţigară şi în gazele de eşapament, scoate oxigenul din organism, legându-se de hemoglobină de 200 de ori mai repede decât oxigenul. Expunerea constantă la acest compus duce la dureri de cap sau la ameţeală.

-Ozonul, care se produce în urma interacţiunii dintre lumină şi gazele de eşapament, produce constricţia căilor respiratorii. Nivelul de ozon este mai mare în timpul zilei şi mai scăzut dimineaţa şi seara

-Pulberile fine în suspensie reprezintă un termen generic pentru un amestec de poluanţi: praf, cenuşă, gaze emise de motoarele Diesel, plumb ori arsenic. Persoanele care se expun la plumb au un IQ mai mic, o dezvoltare deficitară şi probleme de memorare. Arsenicul creşte riscul apariţiei cancerului de plămâni, vezică şi de rinichi şi a problemelor circulatorii de la nivelul pielii.

~ 8 ~

Calitatea aerului in ChisinauConform art.29 din Legea 1422-XIII din 17.12.97 privind protecţia aerului atmosferic, monitorizarea poluării aerului se realizează de către Serviciul „Hidrometeo” dar ţinînd cont că de starea aerului atmosferic, depinde sănătatea populaţiei, Centrul de Sănătate Publică Chişinău deasemenea monitorizează calitatea lui prin efectuarea investigaţiilor de laborator.CSP Chişinău efectuează controlul de laborator a calităţii aerului atmosferic în 3 puncte permanente de control (str. Studenţilor 14, bd. Gagarin-gara feroviară, şos. Hînceşti, str.Docuceaev) şi după făclie.

Pe perioada de 9 luni a anului curent total au fost investigate 1908 probe de aer, din ele au fost supra CMA 138 (7,2%), inclusiv pe rută-1428 investigaţii, din ele supra CMA-138 (9,6%); după făclie 480 probe, supra CMA nu au fost depistate.

Actualmente poluanţii prioritari ai aerului atmosferic cu depăşiri de Concentraţia Maximal Admisibilă (CMA) sunt: pulberi – 12,8%, dioxid de sulf – 0,85%, dioxid de azot – 1,7%, formaldehida – 4,2%, ozon – 51,1%. Asemenea concentraţii au fost depistate în toate cele 3 puncte permanente de control enumerate.

În bazinul aerian a oraşului odată cu emisiile industriale şi autovehiculelor pe parcursul anului pătrund sute şi uneori mii de tone de substanţe nocive. În dependenţă de compoziţia emisiilor industriale, frecvenţa, înălţimea şi diametrul coşurilor surselor de emisie, temperatura amestecului de gaze evacuate, precum şi de condiţiile climatice, care determină transportul şi dispersia emisiilor, se formează nivelul poluării aerului.

Cel mai înalt nivel al poluării aerului în mun. Chişinău s-a semnalat pentru dioxid de azot. În anul 2007, circa 50% din zilele cu observaţii, s-a înregistrat depăşirea concentraţiei maxime admisibile (CMA) medii

~ 9 ~

zilnice şi maximă momentană. Concentraţia maximă momentană a depăşit norma de 2,7 ori.

Dioxidul de azot întră în listă celor mai periculoşi poluanţi,deoarece provoacă efecte senzoriale, funcţionale şi patologice. Persoanele expuse la concentraţii ridicate de dioxid de azot, cel mai des sunt supuşi bolilor de catar ale tractului respirator superior, bronşită, mană şi pneumonie.

Poluarea aerului cu dioxid de azot conţine o ameninţare nu numai pentru sănătatea umană, dar provoacă şi daune ecologice pentru mediul ambiant. Efecte dioxidului de azot asupra plantelor duce la înălbirea frunzelor, ofilirea florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor.

În aerul atmosferic a mun. Chişinău şi a republicii dioxidul de azot este eliminat practic de la toate întreprinderile existente.

Principalele surse de oxizi de azot sunt procesele de ardere la temperaturi înalte a diferitor tipuri de combustibil (gaze naturale, cărbune, benzină, ulei, motorină) în centralele termice, boilere, instalaţii industriale. Circa 90% din toate emisiile de oxizi de azot în atmosferă sunt legate de arderea combustibilului.

Analiza funcţionării întreprinderilor mun. Chişinău în a.2006 a arătat faptul că de la sursele staţionare în aerul atmosferic se degajă 515,41 tone dioxid de azot. În mun. Chişinău cele mai esenţiale emisii sunt înregistrate de la aşa întreprinderi ca: S.A. „Fabrica de sticlă”– 122,80 tone/an; S.A. „CET-I” – 81,568 tone/an; S.A. „Bucuria” – 38,358 tone/an.

Rezultatele estimării denotă, că cea mai mare influenţă asupra poluării aerului atmosferic cu dioxid de azot revine centralelor termoelectrice.

Zona influenţei întreprinderilor cu dioxid de azot, mun. Chişinău

1 - S.A.”Carmez”, 6 - S.A.”Fabrica de sticlă”,

2 - S.A.”Zorile”, 7 - S.A.”Bucuria”,

3 - S.A.”Beton şi mortar”, 8 - S.A.” CET-1”,

4 - S.A.”Edilitate”, 9 - S.A.” CET-2”.

~ 10 ~

Suprapunerea zonelor de influenţă a întreprinderilor duc la majorarea concentraţiei dioxidului de azot în sectorul de reacoperire. La aceste zone se referă sectoarele Buicani şi Ciocana din mun. Chişinău. Monitoringul zilnic al calităţii aerului atmosferic confirmă aceste concluzii.

Evaluarea influenţei emisiilor întreprinderilor mun. Chişinău asupra poluării aerului cu dioxid de azot a arătat necesitatea prognozării din timp a condiţiilor meteorologice nefavorabile şi reducerea emisiilor substanţelor nocive în atmosferă în aceste perioade.

Este bine stiut ca Chisinaul are nenumarate problem ecologice, iar aminarea lor este aminata de pe o zip e alta. Poluarea aerului este una din cele mai grave problem in capital noastra.

Prea multe masini si intreprinderi fac ca aerul sa fie imposibil de respirat.

In raza orasului activeaza cca 740 de intreprinderi cu impact deosebit de nociv asupra mediului.

Numai in centrul capitalei nr. lor ajunge la 124 de intreprinderi iar numarul de automobile a depasit de trei ori cifra recomandata pentru un oras atit de mic. Problema ecologica este groaznica : gaze de esapament nimeni nu instaleaza aparate de purificare a aerului pentru ca este prea scump iar padurile si parcurile sufera numai defrisari caci cineva considera ca constructiile blocurilor locative si a intreprinderilor care apar de zi cu zi ca ciupercile dupa ploaie sint mai importante lasind sanatatea mediului si a organismelor vii inclusive a omului pe plan secundar. Copacii sint taiati in masa fie ca sunt prea batrini fie ca incurca unei viitoare constructii. Cazuri sint sute : fie ca cineva vrea sa construiasca o parcare in curte , fie un complex commercial sau un bloc cu mai multe etaje, in toate cazurile natura reprezinta o problema.

~ 11 ~

Protecţia mediului

aerian în Chisinau

În Chisinau se întreprind acţiuni de combatere a factorilor poluanţi:

îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto (în special starea mijloacelor de transport cu motoare cu ardere internă);

instituirea testării tehnice anuale obligatorii a tuturor automobilelor; implementarea normativelor ecologice europene; aplicarea restricţiilor la importul automobilelor cu un grad înalt de

uzură; inventarierea tuturor surselor de poluare prin crearea şi gestionarea

unui registru al agenţilor poluanţi; folosirea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară); instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor; practicarea sistematică a curăţării umede a străzilor şi a pieţelor; înverzirea teritoriilor.

Pentru localităţile urbane este necesară aplicarea unui sistem eficient de management al deşeurilor solide, de colectare selectivă şi de valorificare a deşeurilor şi ambalajelor, incinerarea separată a deşeurilor menajere industriale cu producerea concomitentă a energiei electrice şi termice, precum şi reciclarea deşeurilor.

Implementarea continuă a acestor şi a altor măsuri va reduce cauzele riscurilor climatice, ale modificării climei. Recunoscând importanţa problematicii ce ţine de influenţa schimbărilor climatice asupra umanităţii, Republica Moldova a aderat la Convenţia-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei (9 iunie 1995) şi Protocolul de la Kyoto (13 februarie 2003).

~ 12 ~

Concluzie In concluzie as vrea sa afirm ca de-a lungul timpului, omul a fost cel responsabil de problemele cele mai grave care au afectat bunăstare aearului. Tot omul este şi cel care trebuie să remedieze aceste probleme insa oamenii sunt indiferenti fata de faptul ,ca tot noi vom avea de suferit din cauza poluarii .

Insa nu doar noi vom suferi ci si tot mediul natural, deoarece tot ce ne inconjoara se afla in strinsa legatura formind un lant.Astfel daca oamenii nu vor sesiza importanta acestei probleme ,generatiile viitoare vor ramine fara casa, fara pamint ,fara Terra

Bibliografie http://ramonapanaite.blogspot.com/

https://www.youtube.com/watch?v=Bbk4JG0uOpI http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-

AERULUI13418102413.php http://filtruaer.ro/index.php?

pag=12&id=28&pag_title=Importanta%20aerului http://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-

2013/articole/aerul-pe-care-il-respiram

~ 13 ~