MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, …...şoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei...

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR ......................................................................

Acest document este în conformitate cu noul curriculum preşcolar

aprobat prin Ordinul ministrului nr. 5233/01.09.2008.

Caietul este document juridic. Înregistrat cu nr. ............. din .......................

Director,

CAIETUL PENTRU EVIDENŢA ACTIVITĂŢII ŞI PREZENŢEI EDUCATOAREI

LA GRUPĂ

UNITATEA ________________________________________________

STRUCTURA ______________________________________________

LOCALITATEA ____________________________________________

STRADA _______________________________NR. ________________

TELEFON __________________FAX ___________________________

GRUPA ____________________________________________________

AN ŞCOLAR ________________________________________________

EDUCATOARE _____________________________________________

EDUCATOARE _____________________________________________

2

Editor: Călin Vlasie

Tehnoredactor & prepress: Adriana Boboc

Coperta colecţiei Ionuţ Broştianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TOMA, GEORGETA

Caietul pentru evidenţa activităţii şi prezenţei educatoarei

la grupă / Georgeta Toma. - Piteşti : Paralela 45, 2011

Bibliogr.

ISBN 978-973-47-1242-7

373.2

Copyright Editura Paralela 45, 2011

3

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Intervalul de vârstă

Categorii de activităţi de învăţare

Nr. de activităţi/săptămână

Nr. ore/tură, din norma cadrului didactic,

dedicate categoriilor de activităţi din planul

de învăţământ ON* OP/OS*

37 – 60 luni (3,1 – 5 ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 7 + 7 2h x 5 zile = 10h

Jocuri şi activităţi didactice alese 10 + 5 1,5h x 5 zile = 7,5h

Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h

TOTAL 22 + 22 25h

61 – 84 luni (5,1 – 7 ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10 3h x 5 zile = 15h

Jocuri şi activităţi didactice alese 10 + 5 1h x 5 zile = 5h

Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11 1h x 5 zile = 5h

TOTAL 26 + 26 25h

Notă:

* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi săptămânal (OS). La programul prelungit şi săptămânal, numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).

4

METODOLOGIA de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între

3 şi 6/7 ani

1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului.

2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni) care apar în planul de învăţământ, precum şi cate-goriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu.

3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare special create.

4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai proce-sului de predare – învăţare – evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea prin ex-perimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.

5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.

a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi nu-mărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective). Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese sau cunoştinţele in-terdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale, iar jocurile şi activităţile alese se des-făşoară în afara acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având liberta-tea de a opta pentru varianta potrivită.

b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în

5

perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (nor-mal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în inter-valul cuprins între etapa de relaxare de după-amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Totodată, în unele cazuri ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. În funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele, în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibili-tatea să aleagă locul de învăţare şi joc în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente.

c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada du-pă-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.

Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă ne-voile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi con-ţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:

1. Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de preşcolar/şcolar).

2. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare – comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima (comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente); Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine… pentru că…; Tristeţea/veselia în culori şi forme.

3. Managementul învăţării prin joc – Motivarea copilului pentru a deveni şcolar – Vreau să fiu şcolar; Continuă povestea...; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar...

4. Dezvoltarea empatiei – Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?, Cum să fac surprize celor dragi etc.

5. Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute – Hei, am şi eu o opinie!; M-am certat cu prie-tenul meu – ce pot să fac?; Vreau…, îmi permiţi?; La răscruce de drumuri...

6. Medierea conflictelor – Învăţ să lucrez în echipă.; Singur sau în grup?; Fără violenţă!; Fotograful.

Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse

6

momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfă-şoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.

Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educa-toarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECTS sau de ISJ. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3 – 5 ani), şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10 – 15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari. Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr. 41945/18.10.2000 (vezi Anexa 4).

Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele, cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţare.

7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici, pe Pământ?, Cum planificăm/organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săp-tămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte transse-mestriale.

9. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.

10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săp-tămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3 – 5 ani şi 5 – 6/7 ani). Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, reco-mandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).

7

11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3 – 5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în inter-valul 5 – 7 ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia.

12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.

13. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organis-mului şi va scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.

14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedago-gice, întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă şi va fi ilustrată în portofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfă-şurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.

15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.

8

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR

2011 – 2012

SEMESTRUL I

Cursuri – luni, 12 septembrie 2011 – vineri, 23 decembrie 2011

În perioada 22 – 30 octombrie 2011, clasele din învăţământul primar şi grupele

din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 24 decembrie 2011 – duminică, 15 ianuarie 2012

SEMESTRUL AL II-LEA

Cursuri – luni, 16 ianuarie 2012 – vineri, 6 aprilie 2012

Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 7 aprilie 2012 – duminică, 22 aprilie 2012

Cursuri – luni, 23 aprilie 2012 – vineri, 22 iunie 2012

Vacanţa de vară – sâmbătă, 23 iunie 2012 – duminică, 9 septembrie 2012 Săptămâna 2-6 aprilie 2012, din semestrul al doilea, este săptămână dedicată

activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, având un orar specific.

9

PROGRAMUL ZILNIC

– grupe cu orar normal –

Repere orare Jocuri şi activităţi

didactice alese Activităţi pe domenii

experienţiale Activităţi de dezvoltare personală

8,00 – 9,00 Jocuri şi activităţi

alese -

Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

9,00 – 11,30 Activitate pe domenii

experienţiale

Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)

Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)


recreative -

Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi ambele – în zile diferite –, la nivel II)

Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

13,00 - - Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice)

10

PROGRAMUL ZILNIC

– grupe cu orar prelungit –

Repere orare Jocuri şi activităţi

didactice alese

Activităţi pe domenii

experienţiale Activităţi de dezvoltare personală


alese -

Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

8,30 – 9,00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)


alese

Activitate pe domenii

experienţiale

Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)

Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)


recreative -

Activitate opţională (prima activitate de acest tip la nivel II)

Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Rutină: Masa de prânz (deprinderi specifice)

13,30 – 15,30

Activităţi de relaxare

Jocuri şi activităţi alese

-

Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

15,30 – 16,00 - - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

16,00 – 17,30

Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor individuale

Activităţi recuperatorii pe

domenii experienţiale

Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)

17,30 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

11

COLECTIVUL GRUPEI

Nr.

crt. Numele şi prenumele Data naşterii

Adresă:

Telefon:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

12

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

NOTĂ: Se vor respecta punctelor 7 şi 8 din Metodologia de aplicare a planului de

învăţământ.

13

PREZENTAREA/CARACTERIZAREA GRUPEI

15

ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ

SĂPTĂMÂNA: 01.09. – 02.09.2011

Ziua/Data ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE Semnătura

Luni

1

2

Marţi

1

2

Miercuri

1

2

Joi

01.09.

2011

1

2

Vineri

02.09.

2011

1

2

16


SĂPTĂMÂNA: 05.09. – 09.09.2011


Luni

05.09.

2011

1

2

Marţi

06.09.

2011

1

2

Miercuri

07.09.

2011

1

2

Joi

08.09.

2011

1

2

Vineri

09.09.

2011

1

2

17

EVALUARE INIŢIALĂ (I) SĂPTĂMÂNA: 12.09. – 16.09.2011

OBIECTIVE VIZATE:

Domeniul Limbă şi comunicare

Domeniul Ştiinţe

Domeniul Om şi societate

Domeniul Estetic şi creativ

Domeniul Psihomotric

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

18

SĂPTĂMÂNA: 12.09. – 16.09.2011

SUBTEMA: Evaluare iniţială (I)

Ziua/Data ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (tura I) Semnătura

Luni

12.09.

2011

Marţi

13.09.

2011

Miercuri

14.09.

2011

Joi

15.09.

2011

Vineri

16.09.

2011

Activitate

metodică

19

SĂPTĂMÂNA: 12.09. – 16.09.2011

SUBTEMA: Evaluare iniţială (I)

Ziua/Data ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (tura a II-a) Semnătura

Luni

12.09.

2011

Marţi

13.09.

2011

Miercuri

14.09.

2011

Joi

15.09.

2011

Vineri

16.09.

2011

Activitate

metodică

20

EVALUARE INIŢIALĂ (II) SĂPTĂMÂNA: 19.09. – 23.09.2011

OBIECTIVE VIZATE:


Domeniul Ştiinţe





Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

21

SĂPTĂMÂNA: 19.09. – 23.09.2011

SUBTEMA: Evaluare iniţială (II)


Luni

19.09.

2011

Marţi

20.09.

2011

Miercuri

21.09.

2011

Joi

22.09.

2011

Vineri

23.09.

2011

Activitate

metodică

22

SĂPTĂMÂNA: 19.09. – 23.09.2011

SUBTEMA: Evaluare iniţială (II)


Luni

19.09.

2011

Marţi

20.09.

2011

Miercuri

21.09.

2011

Joi

22.09.

2011

Vineri

23.09.

2011

Activitate

metodică

23

PROIECT TEMATIC:

TEMA ANUALĂ:

NIVELUL:

ARGUMENT:

DURATA:

LOC DE DESFĂŞURARE:

OBIECTIVE-CADRU PE DOMENII EXPERIENŢIALE:


Domeniul Ştiinţe




OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:


Domeniul Ştiinţe




INVENTAR DE PROBLEME

Ce ştim?

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?

24


Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

ACTIVITATE METODICĂ

TURA I TURA a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 4

25

SĂPTĂMÂNA: 26.09. – 30.09.2011

SUBTEMA:


Luni

26.09.

2011

Marţi

27.09.

2011

Miercuri

28.09.

2011

Joi

29.09.

2011

Vineri

30.09.

2011

26

SĂPTĂMÂNA: 26.09. – 30.09.2011

SUBTEMA:


Luni

26.09.

2011

Marţi

27.09.

2011

Miercuri

28.09.

2011

Joi

29.09.

2011

Vineri

30.09.

2011

27

SĂPTĂMÂNA: 03.10. – 07.10.2011

SUBTEMA:


Luni

03.10.

2011

Marţi

04.10.

2011

Miercuri

05.10.

2011

Joi

06.10.

2011

Vineri

07.10.

2011

28

SĂPTĂMÂNA: 03.10. – 07.10.2011

SUBTEMA:


Luni

03.10.

2011

Marţi

04.10.

2011

Miercuri

05.10.

2011

Joi

06.10.

2011

Vineri

07.10.

2011

29

SĂPTĂMÂNA: 10.10. – 14.10.2011

SUBTEMA:

Data/Ziua ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (tura I) Semnătura

Luni

10.10.

2011

Marţi

11.10.

2011

Miercuri

12.10.

2011

Joi

13.10.

2011

Vineri

14.10.

2011

30

SĂPTĂMÂNA: 10.10. – 14.10.2011

SUBTEMA:


Luni

10.10.

2011

Marţi

11.10.

2011

Miercuri

12.10.

2011

Joi

13.10.

2011

Vineri

14.10.

2011

31

SĂPTĂMÂNA: 17.10. – 21.10.2011

SUBTEMA:


Luni

17.10.

2011

Marţi

18.10.

2011

Miercuri

19.10.

2011

Joi

20.10.

2011

Vineri

21.10.

2011

32

SĂPTĂMÂNA: 17.10. – 21.10.2011

SUBTEMA:


Luni

17.10.

2011

Marţi

18.10.

2011

Miercuri

19.10.

2011

Joi

20.10.

2011

Vineri

21.10.

2011

33

ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ PE

PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 24.10. – 28.10.2011


Luni

24.10.

2011

1

2

Marţi

25.10.

2011

1

2

Miercuri

26.10.

2011

1

2

Joi

27.10.

2011

1

2

Vineri

28.10.

2011

1

2

34

PROIECT TEMATIC:

TEMA ANUALĂ:

NIVELUL:

ARGUMENT:

DURATA:




Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?


35


Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă


TURA I TURA a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 4

36

SĂPTĂMÂNA: 31.10. – 04.11.2011

SUBTEMA:


Luni

31.10.

2011

Marţi

01.11.

2011

Miercuri

02.11.

2011

Joi

03.11.

2011

Vineri

04.11.

2011

37

SĂPTĂMÂNA: 31.10. – 04.11.2011

SUBTEMA:


Luni

31.10.

2011

Marţi

01.11.

2011

Miercuri

02.11.

2011

Joi

03.11.

2011

Vineri

04.11.

2011

38

SĂPTĂMÂNA: 07.11. – 11.11.20111

SUBTEMA:


Luni

07.11.

2011

Marţi

08.11.

2011

Miercuri

09.11.

2011

Joi

10.11.

2011

Vineri

11.11

2011

39

SĂPTĂMÂNA: 07.11. – 11.11.2011

SUBTEMA:


Luni

07.11.

2011

Marţi

08.11.

2011

Miercuri

09.11.

2011

Joi

10.11.

2011

Vineri

11.11

2011

40

SĂPTĂMÂNA: 14.11. – 18.11.2011

SUBTEMA:


Luni

14.11.

2011

Marţi

15.11.

2011

Miercuri

16.11.

2011

Joi

17.11.

2011

Vineri

18.11.

2011

41

SĂPTĂMÂNA: 14.11. – 18.11.2011

SUBTEMA:


Luni

14.11.

2011

Marţi

15.11.

2011

Miercuri

16.11.

2011

Joi

17.11.

2011

Vineri

18.11.

2011

42

SĂPTĂMÂNA: 21.11. – 25.11.2011

SUBTEMA:


Luni

21.11.

2011

Marţi

22.11.

2011

Miercuri

23.11.

2011

Joi

24.11.

2011

Vineri

25.11.

2011

43

SĂPTĂMÂNA: 21.11. – 25.11.2011

SUBTEMA:


Luni

21.11.

2011

Marţi

22.11.

2011

Miercuri

23.11.

2011

Joi

24.11.

2011

Vineri

25.11.

2011

44

TEMA ANUALĂ: SUBTEMA:

NIVELUL:



Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?



Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

45

SĂPTĂMÂNA: 28.11. – 02.12.2011

SUBTEMA:


Luni

28.11.

2011

Marţi

29.11.

2011

Miercuri

30.11.

2011

Joi

01.12.

2011

Vineri

02.12.

2011

Activitate

metodică

46

SĂPTĂMÂNA: 28.11. – 02.12.2011

SUBTEMA:


Luni

28.11.

2011

Marţi

29.11.

2011

Miercuri

30.11.

2011

Joi

01.12.

2011

Vineri

02.12.

2011

Activitate

metodică

47


NIVELUL:



Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?



Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

48

SĂPTĂMÂNA: 05.12. – 09.12.2011

SUBTEMA:


Luni

05.12.

2011

Marţi

06.12.

2011

Miercuri

07.12.

2011

Joi

08.12.

2011

Vineri

09.12.

2011

Activitate

metodică

49

SĂPTĂMÂNA: 05.12. – 09.12.2011

SUBTEMA:


Luni

05.12.

2011

Marţi

06.12.

2011

Miercuri

07.12.

2011

Joi

08.12.

2011

Vineri

09.12.

2011

Activitate

metodică

50


NIVELUL:



Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?



Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

51

SĂPTĂMÂNA: 12.12. – 16.12.2011

SUBTEMA:


Luni

12.12.

2011

Marţi

13.12.

2011

Miercuri

14.12.

2011

Joi

15.12.

2011

Vineri

16.12.

2011

Activitate

metodică

52

SĂPTĂMÂNA: 12.12 – 16.12.2011

SUBTEMA:


Luni

12.12.

2011

Marţi

13.12.

2011

Miercuri

14.12.

2011

Joi

15.12.

2011

Vineri

16.12.

2011

Activitate

metodică

53


NIVELUL: OBIECTIVE-CADRU PE DOMENII EXPERIENŢIALE:


Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?



Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

54

SĂPTĂMÂNA: 19.12. – 23.12.2011

SUBTEMA:


Luni

19.12.

2011

Marţi

20.12.

2011

Miercuri

21.12.

2011

Joi

22.12.

2011

Vineri

23.12.

2011

Activitate

metodică

55

SĂPTĂMÂNA: 19.12. – 23.12.2011

SUBTEMA:


Luni

19.12.

2011

Marţi

20.12.

2011

Miercuri

21.12.

2011

Joi

22.12.

2011

Vineri

23.12.

2011

Activitate

metodică

56


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 26.12. – 30.12.2011


Luni

26.12.

2011

1

2

Marţi

27.12.

2011

1

2

Miercuri

28.12.

2011

1

2

Joi

29.12.

2011

1

2

Vineri

30.12.

2011

1

2

57


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 02.01. – 06.01.2012


Luni

02.01.

2012

1

2

Marţi

03.01.

2012

1

2

Miercuri

04.01.

2012

1

2

Joi

05.01.

2012

1

2

Vineri

06.01.

2012

1

2

58


PERIOADA VACANŢEI SĂPTĂMÂNA: 09.01. – 13.01.2012


Luni

09.01.

2012

1

2

Marţi

10.01.

2012

1

2

Miercuri

11.01.

2012

1

2

Joi

12.01.

2012

1

2

Vineri

13.01.

2012

1

2

59

PROIECT TEMATIC:

TEMA ANUALĂ:

NIVELUL:

ARGUMENT:

DURATA:




Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?


60


Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă


TURA I TURA a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 4

61

SĂPTĂMÂNA: 16.01. – 20.01.2012

SUBTEMA:


Luni

16.01.

2012

Marţi

17.01.

2012

Miercuri

18.01.

2012

Joi

19.01.

2012

Vineri

20.01.

2012

62

SĂPTĂMÂNA: 16.01. – 20.01.2012

SUBTEMA:


Luni

16.01.

2012

Marţi

17.01.

2012

Miercuri

18.01.

2012

Joi

19.01.

2012

Vineri

20.01.

2012

63

SĂPTĂMÂNA: 23.01. – 27.01.2012

SUBTEMA:


Luni

23.01.

2012

Marţi

24.01.

2012

Miercuri

25.01.

2012

Joi

26.01.

2012

Vineri

27.01.

2012

64

SĂPTĂMÂNA: 23.01. – 27.01.2012

SUBTEMA:


Luni

23.01.

2012

Marţi

24.01.

2012

Miercuri

25.01.

2012

Joi

26.01.

2012

Vineri

27.01.

2012

65

SĂPTĂMÂNA: 30.01. – 03.02.2012

SUBTEMA:


Luni

30.01.

2012

Marţi

31.01.

2012

Miercuri

01.02.

2012

Joi

02.02.

2012

Vineri

03.02.

2012

66

SĂPTĂMÂNA: 30.01. – 03.02.2012

SUBTEMA:


Luni

30.01.

2012

Marţi

31.01.

2012

Miercuri

01.02.

2012

Joi

02.02.

2012

Vineri

03.02.

2012

67

SĂPTĂMÂNA: 06.02. – 10.02.2012

SUBTEMA:


Luni

06.02.

2012

Marţi

07.02.

2012

Miercuri

08.02.

2012

Joi

09.02.

2012

Vineri

10.02.

2012

68

SĂPTĂMÂNA: 06.02. – 10.02.2012

SUBTEMA:


Luni

06.02.

2012

Marţi

07.02.

2012

Miercuri

08.02.

2012

Joi

09.02.

2012

Vineri

10.02.

2012

69

PROIECT TEMATIC:

TEMA ANUALĂ:

NIVELUL:

ARGUMENT:

DURATA:




Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?


70


Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă


TURA I TURA a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 3

71

SĂPTĂMÂNA: 13.02. – 17.02.2012

SUBTEMA:


Luni

13.02.

2012

Marţi

14.02.

2012

Miercuri

15.02.

2012

Joi

16.02.

2012

Vineri

17.02.

2012

72

SĂPTĂMÂNA: 13.02. – 17.02.2012

SUBTEMA:


Luni

13.02.

2012

Marţi

14.02.

2012

Miercuri

15.02.

2012

Joi

16.02.

2012

Vineri

17.02.

2012

73

SĂPTĂMÂNA: 20.02. – 24.02.2012

SUBTEMA:


Luni

20.02.

2012

Marţi

21.02.

2012

Miercuri

22.02.

2012

Joi

23.02.

2012

Vineri

24.02.

2012

74

SĂPTĂMÂNA: 20.02. – 24.02.2012

SUBTEMA:


Luni

20.02.

2012

Marţi

21.02.

2012

Miercuri

22.02.

2012

Joi

23.02.

2012

Vineri

24.02.

2012

75

SĂPTĂMÂNA: 27.02. – 02.03.2012

SUBTEMA:


Luni

27.02.

2012

Marţi

28.02.

2012

Miercuri

29.02.

2012

Joi

01.03.

2012

Vineri

02.03.

2012

76

SĂPTĂMÂNA: 27.02. – 02.03.2012

SUBTEMA:


Luni

27.02.

2012

Marţi

28.02.

2012

Miercuri

29.02.

2012

Joi

01.03.

2012

Vineri

02.03.

2012

77

PROIECT TEMATIC:

TEMA ANUALĂ:

NIVELUL:

ARGUMENT:

DURATA:




Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?


78


Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă


TURA I TURA a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 4

Săptămâna 5

Săptămâna 5

79

SĂPTĂMÂNA: 05.03. – 09.03.2012

SUBTEMA:


Luni

05.03.

2012

Marţi

06.03.

2012

Miercuri

07.03.

2012

Joi

08.03.

2012

Vineri

09.03.

2012

80

SĂPTĂMÂNA: 05.03. – 09.03.2012

SUBTEMA:


Luni

05.03.

2012

Marţi

06.03.

2012

Miercuri

07.03.

2012

Joi

08.03.

2012

Vineri

09.03.

2012

81

SĂPTĂMÂNA: 12.03. – 16.03.2012

SUBTEMA:


Luni

12.03.

2012

Marţi

13.03.

2012

Miercuri

14.03.

2012

Joi

15.03.

2012

Vineri

16.03.

2012

82

SĂPTĂMÂNA: 12.03. – 16.03.2012

SUBTEMA:


Luni

12.03.

2012

Marţi

13.03.

2012

Miercuri

14.03.

2012

Joi

15.03.

2012

Vineri

16.03.

2012

83

SĂPTĂMÂNA: 19.03. – 23.03.2012

SUBTEMA:


Luni

19.03.

2012

Marţi

20.03.

2012

Miercuri

21.03.

2012

Joi

22.03.

2012

Vineri

23.03.

2012

84

SĂPTĂMÂNA: 19.03. – 23.03.2012

SUBTEMA:


Luni

19.03.

2012

Marţi

20.03.

2012

Miercuri

21.03.

2012

Joi

22.03.

2012

Vineri

23.03.

2012

85

SĂPTĂMÂNA: 26.03. – 30.03.2012

SUBTEMA:


Luni

26.03.

2012

Marţi

27.03.

2012

Miercuri

28.03.

2012

Joi

29.03.

2012

Vineri

30.03.

2012

86

SĂPTĂMÂNA: 26.03. – 30.03.2012

SUBTEMA:


Luni

26.03.

2012

Marţi

27.03.

2012

Miercuri

28.03.

2012

Joi

29.03.

2012

Vineri

30.03.

2012

87

SĂPTĂMÂNA: 02.04. – 06.04.2012

SUBTEMA: programul „Şcoala altfel”


Luni

02.04.

2012

Marţi

03.04.

2012

Miercuri

04.04.

2012

Joi

05.04.

2012

Vineri

06.04.

2012

88

SĂPTĂMÂNA: 02.04. – 06.04.2012

SUBTEMA: programul „Şcoala altfel”


Luni

02.04.

2012

Marţi

03.04.

2012

Miercuri

04.04.

2012

Joi

05.04.

2012

Vineri

06.04.

2012

89


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 09.04. – 13.04.2012


Luni

09.04.

2012

1

2

Marţi

10.04.

2012

1

2

Miercuri

11.04.

2012

1

2

Joi

12.04.

2012

1

2

Vineri

13.04.

2012

1

2

90


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 16.04. – 20.04.2012


Luni

16.04.

2012

1

2

Marţi

17.04.

2012

1

2

Miercuri

18.04.

2012

1

2

Joi

19.04.

2012

1

2

Vineri

20.04.

2012

1

2

91

PROIECT TEMATIC:

TEMA ANUALĂ:

NIVELUL:

ARGUMENT:

DURATA:




Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?


92


Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă


TURA I TURA a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 4

93

SĂPTĂMÂNA: 23.04. – 27.04.2012

SUBTEMA:


Luni

23.04.

2012

Marţi

24.04.

2012

Miercuri

25.04.

2012

Joi

26.04.

2012

Vineri

27.04.

2012

94

SĂPTĂMÂNA: 23.04. – 27.04.2012

SUBTEMA:

Ziua/Data ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (tura a II -a) Semnătura

Luni

23.04.

2012

Marţi

24.04.

2012

Miercuri

25.04.

2012

Joi

26.04.

2012

Vineri

27.04.

2012

95

SĂPTĂMÂNA: 30.04. – 04.05.2012

SUBTEMA:


Luni

30.04.

2012

Marţi

01.05.

2012

Miercuri

02.05.

2012

Joi

03.05.

2012

Vineri

04.05.

2012

96

SĂPTĂMÂNA: 30.04. – 04.05.2012

SUBTEMA:


Luni

30.04.

2012

Marţi

01.05.

2012

Miercuri

02.05.

2012

Joi

03.05.

2012

Vineri

04.05.

2012

97

SĂPTĂMÂNA: 07.05. – 11.05.2012

SUBTEMA:


Luni

07.05.

2012

Marţi

08.05.

2012

Miercuri

09.05.

2012

Joi

10.05.

2012

Vineri

11.05.

2012

98

SĂPTĂMÂNA: 07.05. – 11.05.2012

SUBTEMA:

Data/Ziua ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (tura a II-a) Semnătura

Luni

07.05.

2012

Marţi

08.05.

2012

Miercuri

09.05.

2012

Joi

10.05.

2012

Vineri

11.05.

2012

99

SĂPTĂMÂNA: 14.05. – 18.05.2012

SUBTEMA:


Luni

14.05.

2012

Marţi

15.05.

2012

Miercuri

16.05.

2012

Joi

17.05.

2012

Vineri

18.05.

2012

100

SĂPTĂMÂNA: 14.05. – 18.05.2012

SUBTEMA:

Data/Ziua ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (tura a II-a) Semnătura

Luni

14.05.

2012

Marţi

15.05.

2012

Miercuri

16.05.

2012

Joi

17.05.

2012

Vineri

18.05.

2012

101

PROIECT TEMATIC:

TEMA ANUALĂ:

NIVELUL:

ARGUMENT:

DURATA:




Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?


102


Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă


TURA I TURA a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 3

103

SĂPTĂMÂNA: 21.05. – 25.05.2012

SUBTEMA:


Luni

21.05.

2012

Marţi

22.05.

2012

Miercuri

23.05.

2012

Joi

24.05.

2012

Vineri

25.05.

2012

104

SĂPTĂMÂNA: 21.05. – 25.05.2012

SUBTEMA:


Luni

21.05.

2012

Marţi

22.05.

2012

Miercuri

23.05.

2012

Joi

24.05.

2012

Vineri

25.05.

2012

105

SĂPTĂMÂNA: 28.05. – 01.06.2012

SUBTEMA:


Luni

28.05.

2012

Marţi

29.05.

2012

Miercuri

30.05.

2012

Joi

31.05.

2012

Vineri

01.06.

2012

106

SĂPTĂMÂNA: 28.05. – 01.06.2012

SUBTEMA:


Luni

28.05.

2012

Marţi

29.05.

2012

Miercuri

30.05.

2012

Joi

31.05.

2012

Vineri

01.06.

2012

107

SĂPTĂMÂNA: 04.06. – 08.06.2012

SUBTEMA:


Luni

04.06.

2012

Marţi

05.06.

2012

Miercuri

06.06.

2012

Joi

07.06.

2012

Vineri

08.06.

2012

108

SĂPTĂMÂNA: 04.06. – 08.06.2012

SUBTEMA:


Luni

04.06.

2012

Marţi

05.06.

2012

Miercuri

06.06.

2012

Joi

07.06.

2012

Vineri

08.06.

2012

109

EVALUARE FINALĂ: SUBTEMA:

NIVELUL:



Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?



Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

110

SĂPTĂMÂNA: 11.06. – 15.06.2012

SUBTEMA:


Luni

11.06.

2012

Marţi

12.06.

2012

Miercuri

13.06.

2012

Joi

14.06.

2012

Vineri

15.06.

2012

Activitate

metodică

111

SĂPTĂMÂNA: 11.06. – 15.06.2012

SUBTEMA:


Luni

11.06.

2012

Marţi

12.06.

2012

Miercuri

13.06.

2012

Joi

14.06.

2012

Vineri

15.06.

2012

Activitate

metodică

112

EVALUARE FINALĂ: SUBTEMA:

NIVELUL:



Domeniul Ştiinţe






Domeniul Ştiinţe





Ce ştim?



Bibliotecă

Artă

Joc de rol

Construcţii

Ştiinţă

Nisip şi apă

113

SĂPTĂMÂNA: 18.06. – 22.06.2012

SUBTEMA:


Luni

18.06.

2012

Marţi

19.06.

2012

Miercuri

20.06.

2012

Joi

21.06.

2012

Vineri

22.06.

2012

Activitate

metodică

114

SĂPTĂMÂNA: 18.06. – 22.06.2012

SUBTEMA:


Luni

18.06.

2012

Marţi

19.06.

2012

Miercuri

20.06.

2012

Joi

21.06.

2012

Vineri

22.06.

2012

Activitate

metodică

115


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 25.06. – 29.06.2012


Luni

25.06.

2012

1

2

Marţi

26.06.

2012

1

2

Miercuri

27.06.

2012

1

2

Joi

28.06.

2012

1

2

Vineri

29.06.

2012

1

2

116


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 02.07. – 06.07.2012


Luni

02.07.

2012

1

2

Marţi

03.07.

2012

1

2

Miercuri

04.07.

2012

1

2

Joi

05.07.

2012

1

2

Vineri

06.07.

2012

1

2

117


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 09.07. – 13.07.2012


Luni

09.07.

2012

1

2

Marţi

10.07.

2012

1

2

Miercuri

11.07.

2012

1

2

Joi

12.07.

2012

1

2

Vineri

13.07.

2012

1

2

118


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 16.07. – 20.07.2012


Luni

16.07.

2012

1

2

Marţi

17.07.

2012

1

2

Miercuri

18.07.

2012

1

2

Joi

19.07.

2012

1

2

Vineri

20.07.

2012

1

2

119


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 23.07. – 27.07.2012


Luni

23.07.

2012

1

2

Marţi

24.07.

2012

1

2

Miercuri

25.07.

2012

1

2

Joi

26.07.

2012

1

2

Vineri

27.07.

2012

1

2

120


PE PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 30.07. – 03.08.2012


Luni

30.07.

2012

1

2

Marţi

31.07.

2012

1

2

Miercuri

01.08.

2012

1

2

Joi

02.08.

2012

1

2

Vineri

03.08.

2012

1

2

121


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 06.08. – 10.08.2012


Luni

06.08.

2012

1

2

Marţi

07.08.

2012

1

2

Miercuri

08.08.

2012

1

2

Joi

09.08.

2012

1

2

Vineri

10.08.

2012

1

2

122


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 13.08. – 17.08.2012


Luni

13.08.

2012

1

2

Marţi

14.08.

2012

1

2

Miercuri

15.08.

2012

1

2

Joi

16.08.

2012

1

2

Vineri

17.08.

2012

1

2

123


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 20.08. – 24.08.2012


Luni

20.08.

2012

1

2

Marţi

21.08.

2012

1

2

Miercuri

22.08.

2012

1

2

Joi

23.08.

2012

1

2

Vineri

24.08.

2012

1

2

124


PERIOADA VACANŢEI

SĂPTĂMÂNA: 27.08. – 31.08.2012


Luni

27.08.

2012

1

2

Marţi

28.08.

2012

1

2

Miercuri

29.08.

2012

1

2

Joi

30.08.

2012

1

2

Vineri

31.08.

2012

1

2

125

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

DE FORMARE CONTINUĂ

ANUL ŞCOLAR 2011-2012

NR.

CRT. LUNA

FORMA DE

PERFECŢIONARE

TEMA ŞI

MODALITATEA

DE DESFĂŞURARE

LOCAŢIA SEMNĂTURA

1 Octombrie Comisie metodică

2 Noiembrie Cerc pedagogic

3 Decembrie Comisie metodică

4 Ianuarie Comisie metodică

5 Februarie Comisie metodică

6 Martie Comisie metodică

7 Aprilie Cerc pedagogic

8 Mai Comisie metodică

9 Iunie Comisie metodică

10

Comunicări

ştiinţifice,

simpozioane,

conferinţe...

126

EVIDENŢA OPŢIONALELOR

NR.

CRT.

DENUMIREA

OPŢIONALULUI

PERIOADA DE

DESFĂŞURARE

NUMELE ŞI PRENUMELE

CADRULUI DIDACTIC

CARE DESFĂŞOARĂ

OPŢIONALUL

SEMNĂTURA

127

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

EXTRACURRICULARE

NR.

CRT.

DENUMIREA

ACTIVITĂŢII

TEMA

ACTIVITĂŢII

LOC DE

DESFĂŞURARE DATA SEMNĂTURA

128

NOTĂ: Vor fi cuprinse toate activităţile extraşcolare şi cele planificate în cadrul

parteneriatelor încheiate (familie, comunitate locală etc.).

129

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE

CONSILIERE

NR.

CRT.

DENUMIREA

ACTIVITĂŢII

TEMA

ACTIVITĂŢII

LOC DE

DESFĂŞURARE DATA SEMNĂTURA

130

NOTĂ: Vor fi cuprinse toate activităţile extraşcolare şi cele planificate în cadrul

parteneriatelor încheiate (familie, comunitate locală etc.).

131

Anexă pentru completarea în planificare

OBIECTIVE-CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Obiective-cadru: O1 – Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structu-

rilor verbale orale;

O2 – Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

O3 – Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;

O4 – Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul

scris.

Obiective de referinţă: O1 – Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în

calitate de auditor.

O2 – Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.

O3 – Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.

O4 – Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.

O5 – Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a

relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.

O6 – Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile

expresive şi estetice ale acestuia.

O7 – Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dra-

matizări, utilizând intuitiv elementele expresive.

O8 – Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.

O9 – Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).

O10 – Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.

O11 – Să manifeste interes pentru citit.

O12 – Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.

O13 – Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris.

O14 – Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.

O15 – Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geo-

metrice, tipuri de contururi etc.

O16 – Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii

acestora.

O17 – Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţii.

O18 – Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această

descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol

sau care arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.)

O19 – Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

132

DOMENIUL ŞTIINŢE

Obiective-cadru: O1 – Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;

O2 – Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un

vocabular adecvat;

O3 – Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice;

O4 – Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare;

O5 – Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii adecvate;

O6 – Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea

curiozităţii pentru investigarea acestuia;

O7 – Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale;

O8 – Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;

O9 – Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea

educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.

Obiective de referinţă: O1 – Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recu-

noaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/mulţimi, pe baza unor

însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.

O2 – Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de

el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în

corespondenţă.

O3 – Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se

plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.

O4 – Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă... atunci) prin observare şi realizare de

experimente.

O5 – Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi,

dreptunghi în jocuri.

O6 – Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice.

O7 – Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.

O8 – Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.

O9 – Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal.

O10 – Să realizeze serii de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.

O11 – Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/scăderea în limitele 1-10.

O12 – Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întâlnite în viaţa de zi cu

zi sau în poveşti, povestiri.

O13 – Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vege-

taţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa

dintre ele.

O14 – Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.

O15 – Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte inte-

grantă a mediului.

O16 – Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.

O17 – Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.

O18 – Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând

cunoştinţele dobândite.

O19 – Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.

133

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE

Obiective-cadru: O1 – Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în rela-

ţie cu ceilalţi;

O2 – Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi

faţă de ceilalţi;

O3 – Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă);

O4 – Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii;

O5 – Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului

român;

O6 – Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;

O7 – Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru

necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;

O8 – Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

Obiective de referinţă: O1 – Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate

personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocu-

lui, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării

lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.).

O2 – Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, gru-

pul de joacă).

O3 – Să negocieze şi să participe la decizii comune.

O4 – Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi

cunoscute.

O5 – Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,

concomitent cu învăţarea autocontrolului.

O6 – Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente

de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).

O7 – Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.

O8 – Să cunoască diferite materiale de lucru din natură ori sintetice.

O9 – Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice.

O10 – Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în

cadrul activităţilor practice.

O11 – Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.

O12 – Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte

fiinţe şi obiecte.

O13 – Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi

util celorlalţi.

O14 – Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.

O15 – Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

134

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

Obiective-cadru: O1 – Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;

O2 – Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul

înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);

O3 – Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;

O4 – Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;

O5 – Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;

O6 – Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

Obiective de referinţă: O1 – Să redea teme plastice specifice desenului.

O2 – Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.

O3 – Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.

O4 – Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.

O5 – Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de

utilizare a acestora.

O6 – Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete.

O7 – Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el.

O8 – Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.

O9 – Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar

şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene

ale oamenilor).

O10 – Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.

O11 – Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.

O12 – Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.

O13 – Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.

O14 – Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.

O15 – Să intoneze cântece pentru copii.

O16 – Să cânte acompaniaţi de educatoare.

O17 – Să acompanieze ritmic cântecele.

O18 – Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.

O19 – Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia.

O20 – Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.

O21 – Să exprime într-un joc impresia muzicală.

O22 – Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onoma-

topeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare.

O23 – Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare

specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

135

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

Obiective-cadru: O1 – Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;

O2 – Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprin-

derilor însuşite;

O3 – Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

Obiective de referinţă: O1 – Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări.

O2 – Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.

O3 – Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.

O4 – Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).

O5 – Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).

O6 – Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.

O7 – Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente,

pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.

O8 – Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.

136

NOTIFICARE nr.41945/18.10.2000

cu privire la organizarea activităţilor opţionale în unităţile de învăţământ preşcolar

Având în vedere OM nr.4481/08.09.2000 cu privire la aplicarea noului plan de învăţământ şi a programei pentru nivelul preşcolar (3-6/7 ani), precum şi Metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar, parte componentă a prezentului ordin (anexa 2),

Considerând prevederile Legii 128/1997, art. 42(1), art. 43 lit. a) şi art. 44 (1), (3) şi (4), relativă la norma didactică şi condiţiile de salarizare a personalului didactic,

Pentru organizarea corespunzătoare şi buna desfăşurare a activităţilor opţionale în învă-ţământul preşcolar, începând cu anul şcolar 2000-2001,

Se vor lua toate măsurile în vederea respectării prevederilor legale în procesul de

organizare şi desfăşurare a activităţilor opţionale:

1. În cazul în care activitatea opţională este desfăşurată de către educatoare, în timpul programului, ea face parte din norma cadrului didactic. Pentru activităţile opţionale de limba modernă sau de iniţiere în utilizarea calculatorului educatoarea va face dovada calificării în domeniul respectiv.

2. Pentru cazurile în care educatoarea (sau un alt cadru didactic) dispune de timpul ne-

cesar pentru desfăşurarea unei activităţi opţionale la grădiniţă şi, în acelaşi timp, are calificarea necesară, opţionalul va fi considerat ca activitate didactică desfăşurată în afara programului. Plata pentru această activitate se va face în regim de plata cu ora sau cumul din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ (donaţii sau spon-sorizări), cu respectarea prevederilor legale.

3. Dacă se recurge la colaborarea cu fundaţii, asociaţii, agenţi economici, persoane fizice

autorizate (fie că sunt sau nu cadre didactice) plata pentru activitatea opţională se va face tot din veniturile proprii ale unităţii (donaţii sau sponsorizări). Şi în acest caz, se va solicita persoanei care desfăşoară activitatea opţională să facă dovada cali-ficării.

4. Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, Inspectoratele şcolare judeţene (şi

Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti), conducerile unităţilor de învăţământ preşcolar vor îndeplini prevederile prezentei Notificări.

137

NOTA nr.28.259/09.03.2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul preuniversitar

Învăţământul preşcolar, componentă a sistemului naţional de învăţământ, prezintă câteva aspecte diferite de restul sistemului în ceea ce priveşte documentele de evidenţă a activităţii educatoarei.

Din această perspectivă, remarcăm faptul că educatoarea, care lucrează efectiv la grupă cu copiii 5 ore pe zi (fiecare tură în parte), se confruntă cu următoarele probleme:

Activitatea didactică este planificată săptămânal, în acord cu planul de învăţământ şi cu schema orară;

Aceeaşi activitate didactică trebuie consemnată zilnic în condica de activităţi, operân-du-se în două documente distincte practic acelaşi lucru, singura diferenţă fiind aceea că în condică trebuie să se şi semneze;

În unele unităţi există, în paralel, şi o condică de prezenţă, unde educatoarele se sem-nează la începutul programului şi la sfârşitul acestuia.

Având în vedere faptul că în învăţământul preşcolar este foarte preţios timpul pe care educatoarea îl acordă lucrului efectiv cu copiii, precum şi pregătirii pentru activităţi, care este mult mai meticuloasă decât în restul sistemului, şi că la acest nivel educatoarea nu îşi efec-tuează programul mutându-se de la o grupă la alta, ci la aceeaşi grupă pe toată perioada zilei, date fiind argumentele de mai sus, se recomandă:

Planificarea activităţii instructiv-educative, pe care educatoarea o completează, să constituie document juridic justificativ atât al prezenţei efective la grupă, cât şi al parcurgerii programului zilnic cu copiii. Pentru aceasta, în planificare se va introduce o rubrică pentru semnătura de confirmare a realizării activităţilor propuse.

Condica de activităţi, completată până în prezent, să fie înlocuită cu condica de prezenţă în care educatoarea să se semneze la începutul şi la sfârşitul programului.

138

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE

PE TOT PARCURSUL VIEŢII

SCRISOARE METODICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Încă un pas spre descătuşarea de convenţional…

Eşecul educaţiei nu este neapărat ignoranţa, cât încătuşarea minţii cu idei convenţionale.

În acest context, realizăm că strădaniile şi căutările noastre de zi cu zi la clasă, programele educaţionale în

care ne-am implicat sau pe care le-am conceput şi atât de originala armonizare a acestora cu tot ceea ce

reprezintă astăzi curriculumul naţional ne-au ajutat să ne dezvoltăm profesional şi personal cu fiecare an

care a mai trecut.

Pentru noul an, nesubjugate de obişnuinţă, neîncătuşate de reguli, dar ancorate într-un respect pentru

narativ, ca dar universal care trebuie împărtăşit celorlalţi şi care permite gândirea despre posibil, alături de

actual, ne propunem să nu ne oprim din zborul nostru.

De aceea, îi invităm pe toţi colegii şi colaboratorii noştri într-ale educaţiei să ne fie în continuare alături în

învăţarea angajată imaginativ pe care o promovăm, asigurându-ne astfel de faptul că toţi vom ÎNVĂŢA

CU PLĂCERE! Pentru aceasta am gândit cel puţin trei paşi, pe care îi vom detalia în cele ce urmează.

PASUL 1 – DE REFLECTAT...

Învăţarea se bazează pe întrebări. Cine se întreabă mereu este bine poziţionat pe drumul învăţării. Cine se

întreabă înseamnă că nu este deplin mulţumit de ceea ce ştie şi caută să vadă lucrurile şi altfel. Cine este

impresionat de ceea ce află demonstrează cât se poate de clar că nu rămâne pasiv faţă de cunoaştere, că

vrea să meargă mai departe. Cunoaşterea veritabilă este reflexivă; este nu o ţintă, ci un parcurs, nu o

achiziţie, ci o năzuinţă, nu o proprietate individuală, ci un bun care trebuie dat mai departe (C. Cucoş,

2009).

Pe de altă parte. întrebarea, la rândul ei, este o cunoscută care încă se cere cunoscută, este mereu gata să

ne lase să o cucerim, dar nu uită să ne prindă în labirintul ei adesea întortocheat, este un amestec între

cutia Pandorei şi întortocheatul labirint al Minotaurului.

De aceea, noile paradigme în domeniul educaţiei ne arată că e bine să îi învăţăm şi să îi încurajăm pe

copii să pună întrebări, tocmai pentru a evolua împreună cu noi adulţii spre cunoaştere şi pentru a ne

ridica din platitudinea şi confortul cunoaşterii noastre, în care doar propriile noastre răspunsuri răsună.

PASUL 2 - DE PUS ÎN APLICARE...

Desfăşurarea activităţilor de învăţare va fi rezultatul coordonării eforturilor comune ale celor trei

parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a le

colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În

desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea

prin experimente şi exersări individuale.

Activităţile pe domenii experienţiale pot fi planificate fie ca activităţi de sine stătătoare, respectiv pe

discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie

pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice),

fie ca activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios – vezi

Anexa 1).

139

Ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna

obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.

Mediul educaţional trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune.

Calendarul naturii şi Jurnalul grupei sunt mijloace de învăţământ care nu trebuie să lipsească din mediul

educaţional al clasei. Atenţie însă la aglomerarea sălii de gupă, care poate duce la disconfort şi la o stare

de agitaţie generală. Tot ce plasăm pe pereţii clasei trebuie să aibă un scop bine determinat, strâns legat de

ceea ce copiii studiază la un moment dat.

Organizarea spaţiului în centre (Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi

apă şi altele) se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. În

funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două

dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă

posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se

vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă

corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare.

Planificarea anuală se face în colectiv, pe grupe de vârstă (până la 1 octombrie). Planificarea săptămânală

a activităţilor se face de către fiecare cadru didactic sau grup de cadre didactice de la o grupă (săptă-

mânal). Într-un an şcolar, se pot derula cel mult 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect

sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de

complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi

săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale

independente, de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte transsemestriale.

O atenţie deosebită va fi acordată selectării şi adaptării metodelor interactive. Aplicarea unei metode

trebuie să vizeze realizarea obiectivului/-elor propuse şi nu „spectaculosul” acesteia.

Proiectarea zilnică a activităţilor (vezi proiect de activitate) este obligatorie pentru toate educatoarele

până la obţinerea definitivatului. Pentru educatoarele cu gradul definitiv, în perioada de până la obţinerea

gradului didactic II, este obligatorie elaborarea schiţelor pentru activităţile zilnice.

Portofoliul copilului (instrument complex de înmagazinare a datelor despre progresului copilului), fişa

de evaluare (semestrială, anuală), lista cu comportamentele (un instrument de evaluare care ne pune la

dispoziţie reperele importante după care putem face urmărirea progresului şcolar), precum şi caietul cu

observaţii privind progresul copiilor sunt absolut necesare în activitatea la clasă.

Evaluarea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la

norme de grup (relative). Iar progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi

discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate). De asemenea, evaluarea trebuie să îndeplinească trei

funcţii: măsurare (ce a învăţat copilul?), predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru

stadiul următor şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (descrierea stării de fapt şi identificarea

aspectelor care perturbă dezvoltarea copilului). O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică

în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu părinţii şi pe date confirmate de

portofoliul copilului, fişe etc.

Atunci când vorbim de evaluare în învăţământul preşcolar trebuie să aducem în discuţie câteva aspecte

importante, şi anume:

La fiecare început de an şcolar, primele două săptămâni sunt rezervate culegerii de date despre

copii (evaluării iniţiale). Educatoarele vor observa copiii în timpul diferitelor momente ale

programului zilnic şi vor dialoga atât cu părinţii, cât şi cu copiii în vederea obţinerii unei imagini

cât mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi nivelul de cunoştinţe şi

deprinderi al copiilor din grupa la care lucrează. Toate aceste informaţii vor fi strânse în Caietul

de observaţii al copiilor şi vor sta la baza elaborării Caracterizării grupei şi, ulterior, a plani-

ficării calendaristice anuale.

140

În ceea ce priveşte evaluarea continuă, educatoarele au o serie de oportunităţi în programul zilnic

pentru realizarea acesteia. Totodată, nu trebuie să pierdem din vedere procesul de evaluare

derulat ca parte a fiecărui proiect derulat cu copiii pe parcursul anului şcolar.

Sfârşitul semestrului I, sfârşitul anului şcolar sau sfârşitul de ciclu necesită o evaluare mai atentă.

Este vorba de evaluarea sumativă, care nu necesită delimitări fixe ca durată în timp şi care va

avea în vedere fie stabilirea paşilor care urmează în parcurgerea curriculumului (ce urmează să

desfăşurăm cu copiii în semestrul II sau în anul şcolar următor), fie culegerea datelor pentru

întocmirea fişelor de evaluare a copilului sau a fişelor psiho-pedagogice de acces în învăţământul

primar. Ca şi în cazul evaluării iniţiale, se recomandă utilizarea unei palete largi de mijloace şi

instrumente de evaluare şi evitarea excesului de fişe de lucru, cu scopul de a conferi copilului

siguranţă şi detaşare în timpul acestui proces.

Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr. 41945/18.10.2000. Ele sunt

alese de către părinţi din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către

Consiliul director al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor

specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel

destinat celorlalte activităţi din programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional

pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3 – 5 ani), şi cel mult două, pentru copiii cu

vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani).

Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează să o

desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă

opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECTS sau de ISJ.

În plus, fiecare educatoare debutantă va fi îndrumată de către un cadru didactic cu experienţă (cel

puţin gradul didactic II, responsabil de comisie metodică/metodist/formator). Acelaşi lucru se aplică şi

pentru cadrele didactice nou intrate în învăţământul preşcolar (învăţători, profesori fără experienţă în

învăţământul preşcolar, indiferent de gradul didactic). Directorii vor înainta propunerile inspectorilor de

specialitate, care le vor aproba.

Portofoliul personal pentru dezvoltare profesională (vezi Anexa 2) este unul dintre instrumentele care

pune în evidenţă (atât pentru sine, cât şi pentru orice evaluator) traseul de dezvoltare profesională,

competenţele/aptitudinile dobândite în diferite contexte de către educatoare şi, în acest context, se

recomandă utilizarea lui.

Multe dintre programele/proiectele educaţionale şi concursurile (vezi Anexa 3) iniţiate şi derulate în

anii anteriori îşi continuă activităţile şi, ca atare, vor necesita corelarea cu calendarul activităţilor şcolare

şi extraşcolare din an şi un plus de responsabilitate din partea tuturor actorilor. Acelaşi lucru este necesar

şi pentru programele/proiectele/concursurile nou lansate.

Pentru acest an şcolar, temele de reflecţie care pot fi abordate în cadrul activităţilor metodice sau al

cercurilor pedagogice sunt: DEFICIENŢELE SOCIOEMOŢIONALE LA PREŞCOLARI şi

DIVERSITATEA CULTURALĂ ÎN ACTIVITĂŢILE CU PREŞCOLARII.

PASUL 3 – DE CITIT ÎMPREUNĂ...

Bocoş, Muşata şi Jucan, Dana (2008) – Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului,

Piteşti, Editura Paralela 45.

Bocoş, M. (2008) – Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Piteşti, Editura Paralela 45.

Breben, S.; Gongea, E.; Ruiu, G. (2007) – Metode interactive de grup pentru învăţământul preşcolar,

Craiova, Editura Arves.

Chiş, V. (2005) – Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Cluj-Napoca, Editura Casa

Cărţii de Ştiinţă.

141

Ciolan, L. (2008) – Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iaşi, Editura

Polirom.

Cucoş, Constantin (2008) – Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire, Iaşi, Editura Polirom.

Delors, J. (2000) – Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie

în secolul XXI, Iaşi, Editura Polirom.

De Ketele, J.-M. (1996) – L’évaluation des acquis scolaires : quoi ? pourquoi ? pour quoi ?, Revue Tunisienne

des Sciences de l’Education.

Frumos, Fl. (2008) – Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Iaşi, Editura Polirom.

Gerard, F.-M. (2000) – Quel avenir pour les competences, Bruxelles, De Boeck-Université.

Guittet, A., (1994) – Développer les compétences, Paris, ESF.

Iucu, B.R. şi Manolescu, M. (2006) – Elemente de pedagogie, Bucureşti, Editura CREDIS, Universitatea

Bucureşti.

Joiţa, Elena (2002) – Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie, Iaşi, Editura Polirom.

Joiţa, Elena (2006) – Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente. Strategii, Bucureşti, Editura

Aramis.

Marin, T. (2009) – Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă,

Bucureşti, Editura V & I Integral.

Mihalaşcu, D. (2010) – Curriculum, instruire, evaluare, Bucureşti, Editura V & I Integral.

Ungureanu, D. (2003) – Teroarea creionului roşu, Timişoara, Editura Eurostampa.

142

DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE

PE TOT PARCURSUL VIEȚII

Nr.__________/______2010

APROB.

Ministru,

Petru Daniel Funeriu

DE ACORD.

Secretar de Stat,

Iulia Adriana Oana Badea

CĂTRE INSPECTORATUL ŞCOLAR ………………

În atenţia inspectorilor pentru învăţământul preşcolar

În conformitate cu Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr. 5132/2009, Cap. 4 Dispoziţii

finale, Art. 8, precizările referitoare la activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt valabile şi pentru

activităţile corespunzătoare ale educatoarei.

Aplicarea OMECI 5132/2009 va ţine cont, însă, de particularităţile învăţământului preşcolar, de aspectele

organizatorice şi psihopedagogice specifice vârstei.

Având în vedere particularităţile organizării şi desfăşurării activităţilor în învăţământul preşcolar, activi-

tatea de consiliere şi orientare se va derula în mod continuu, pe durata întregului program şcolar, în cadrul

activităţilor pe domenii experienţiale, integrate, a activităţilor de dezvoltare personală, a jocurilor şi acti-

vităţilor alese şi extraşcolare.

În ceea ce priveşte conţinutul activităţilor specifice funcţiei de diriginte în învăţământul preşcolar, se vor

avea în vedere următoarele:

I. Săptămânal, se vor planifica şi desfăşura activităţi, atât în cadrul activităţilor pe domenii experienţiale,

cât şi în cadrul activităţilor liber-alese sau de dezvoltare personală, care să abordeze conţinuturi din do-

meniul educaţiei rutiere, educaţiei interculturale, educaţiei pentru sănătate etc., în conformitate cu pre-

vederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor stabilite de

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cu alte ministere, instituţii şi organizaţii. Totodată, se

va acorda o atenţie deosebită activităţilor de dezvoltare personală cuprinse în planul de învăţământ şi care,

conform precizărilor din Metodologia de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta

cuprinsă între 3 şi 6/7 ani, anexă a O.M.nr.5233/2008, vizează teme precum: Autocunoaştere, Dezvoltarea

abilităţilor de comunicare, Dezvoltarea empatiei, Luarea deciziilor, Medierea conflictelor, Managementul

învăţării prin joc etc. Activităţile la care face referire în O.M.nr.5132/2009 se vor desfăşura, cu precădere,

în acest context.

143

II. Lunar, se vor planifica şi desfăşura cu copiii activităţi extraşcolare, cu participarea părinţilor şi a

partenerilor educaţionali din comunitate (autorităţi locale, biserică, poliţie, agenţi economici etc.).

III. Săptămânal, pentru a se asigura o comunicare constantă, promptă şi eficientă cu părinţii, educatoarea

va planifica şi desfăşura o activitate de consiliere/consultaţii cu părinţii copiilor din grupă, într-un interval

orar stabilit de ea şi comunicat părinţilor. Aici se încadrează şi şedinţele semestriale/ocazionale cu părinţii.

Toate aceste activităţi vor fi consemnate în Caietul de evidenţă a activităţii şi a prezenţei educatoarei la

grupă, document juridic şi instrument care vine în sprijinul cadrelor didactice şi le oferă orientarea gene-

rală corectă cu privire la planificarea activităţii didactice, precum şi numeroase alte spaţii pentru consem-

narea unor date despre copiii din grupă, despre evoluţia acestora pe parcursul anului şcolar şi despre

modul în care educatoarele realizează legătura cu comunitatea, în vederea unei reuşite integrări şcolare şi

sociale a preşcolarilor (cf. Notei nr. 28.259/09.03.2000).

DIRECTOR GENERAL,

Liliana Preoteasa

INSPECTOR GENERAL,

Viorica Preda

144

Tiparul executat la Graficprint

www.graficprint.eu

e-mail: [email protected]

COMENZI – CARTEA PRIN POŞTĂ EDITURA PARALELA 45 Piteşti, jud. Argeş, cod 110174, str. Fraţii Goleşti 130 Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492 Tel.: 0753 040 444;

0721 247 918. E-mail: [email protected]

sau accesaţi www.edituraparalela45.ro

mailto:[email protected]

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, …...şoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei...

Documents

Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, …...şoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei...