MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI

Bucureşti. 12.10.2012 Nr. 128190

REGULAMENT INTERN

Cuprins

I. DISPOZIŢII GENERALE 2

II. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ 3

III. PRINCIPII PROPRII DE NEDISCRIMINARF. ŞI DE RESPECTARE A 11

DEMNITĂŢII SALARIAŢILOR A.D.S

IV. DREPTURILE Şl OBLIGAŢIILE A.D.S. ŞI ALE SALARIAŢILOR 11

V. PROCEDURA DF. SOLUŢIONARE A CERERILOR SAU 13

RECLAMAŢIILOR INDIVIDUALE SALARIAŢILOR A.D.S.

VI: REGULI DE DISCIPLINA MUNCIT ÎN A.D.S. 13

VII. ABATERI DISCIPLINARE, SANCŢIUNI APLICABILE SI PROCEDURA 17

DISCIPLINARA

VIII. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ 19

IX. MODALITĂŢI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIŢII LEGALE SAU 24

CONTRACTUALE SPECIFICE A.D.S.

X. CRITERIILE SI PROCEDURILE DE EVALUARE A SALARIAŢILOR 25

Anexe 29

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. AGENŢIA DOMENIU.OR STATULUI îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, cu modificările şi completările ulterioare şi aHotărârii de Guvern nr. 626/2001 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a I.egii nr.268/2001.

Art. 2. Prezentul Regulament intern este intocmit în conformitate cu:Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011;Legea nr. 319/2006- a securitatii si sanatatii in munca (SSM);Legea nr. 477/2004- privind Codul de Conduita a personalului contractual din autoritatilc si institutiile publicc;HG nr. 250/1992- privind concediul de odihna si alte concedii ale salariaţilor din administraţia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare; OUG 99/2000- privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extremepentru proiecţia persoanelor incadratc in muncaOUG 80/2010- pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar;Ordin MADR 916/2011- pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea performantelor profesionale individuale, promovarea si avansarea personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, precum si din cadrul unitatilor care functioneaza in subordinea si sub autoritatea acestuia,

si cuprinde următoarele categorii de dispoziţii:

a) Reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul A.D.S.;b) Reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărci forme de

încălcarc a demnităţii;c) Drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor săi;d) Procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor;e) Reguli privind disciplina muncii în cadrul A.D.S.;f) Abaterile disciplinare, sancţiunile aplicabile şi procedura disciplinară;g) Modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specificc.h) Criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariaţilor

Art. 3. Prevederile prezentului Regulament intern sunt obligatorii pentru toţi salariaţii Agenţiei Domeniilor Statului, indiferent de durata contractului de muncă şi intră în vigoare din momentul încunoştinţării acestora, după cum urmează: prin afişare pe site-ul A.D.S., precum şi prin afişare la sediul A.D.S. pentru salariaţii aflaţi în activitate şi anterior angajării prin procedura de informare stabilită potrivit Codului Muncii.

Art. 4. Salariaţii detaşaţi în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului sunt obligaţi să respecte prevederile Regulamentului Intern, Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a A.D.S., precum şi ale fişei postului. Personalul delegat al altor instituţii si studentii aflaţi in practica sunt obligati să respccte pe lângă disciplina muncii din instituţia care l-a delegat şi reglementările prevăzute în

Intern.

2

Art. 5 .a) Personalul contractual şi Preşedintele, în calitate de angajator, încheie, în ba /a consimţământului pârtilor, un contract individual de munca în forma scrisa, în limba româna. Obligaţia de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului. Clauzele contractului individual de munca nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative.b) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de munca, angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectata în vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul cu privire la clauzele generale pc care intentioneaza sa le înscrie în contract sau să le modifice.c) Contractul individual de munca se încheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei prin concurs/examen după caz.

11. INSTRUCŢIUNI PROPRII OF. SEC I RIT AT E SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

11.1 Prevederi generale

Art. 6. Instrucţiunile proprii privind securitatea şi sănătatea în muncă sc aplică tuturor salariaţilor A.D.S. cât şi personalului extern şi vizitatorilor unităţilor componente şi sunt elaborate cu respectarea prevederilor Legea nr. 319/2006- a securitatii si sanatatii in munca (SSM), precum si ale HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicarc a prevederilor Legii nr. 319/2006- a securitatii si sanatatii in munca (SSM).

AArt. 7. In accepţiunea Legii, securitate si sanatate in munca constituie ansamblul de activilati

institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune condiţii in desfasurarea procesului de munca, apararea vieţii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

11.2 Obligaţiile AngajatoruluiA

Art. 8. In conformitate cu prevederile Codului Muncii, republicat şi ale Normelor generale de protecţia muncii, obligaţiile A.D.S. în calitatea sa de angajator sunt următoarele:

a) să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor săi;b) să organizeze locurile de muncă astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor;c) să asigure condiţiile optime pentru acordarea primului ajutor în caz de accidente de muncă,

pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi de evacuare a salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pcricol iminent;

d) să solicite Inspectoratului Teritorial de Muncă autorizarea funcţionării A.D.S. din punct dc vedere al sanatatii si securitatii in munca, să menţină condiţiile dc lucru pentru care s-a obţinut autorizaţia şi să ccară Inspectoratului Teritorial dc Muncă revizuirea autorizării în cazul modificării condiţiilor iniţiale în care a fost emisă;

e) să stabilească măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice de sanatate si securitate in munca, corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor dc mediu specifici activitatii A.D.S.;

f) să stabilească pentru salariaţi şi pentru ceilalţi participanţi la procesul de muncă atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul sanatatii si securitatii in munca, corespunzător funcţiilor excrcitate, în contractcle individuale de muncă, în Regulamentele inteme şi în fişele posturilor acestora;

g) să elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor dc sanatate si securitate in munca, condiţiilor în care se desfaşoară activitatea la locurile de muncă;

3

h) să asigure şi să controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu, cunoaşterea şi aplicarea, de către toţi salariaţii şi participanţii la procesul de muncă, a măsurilor tchnice, sanitare şi organizatorice stabilite, precum şi a prevederilor legale în domeniul sanatatii si sccuritatii in munca;

i) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;

j) să asigure instruirea şi perfecţionarea profesională a persoanelor responsabile în domeniul sanatatii si securitatii in munca;

k) să angajeze numai persoane care, în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o cxccute;

1) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, persoanele care să participe la cfcctuarea controlului sau la cercctarea accidentelor de muncă;

m) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea accstei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;

n) in cadrul A.D.S. se constituie Comitetul de securitate si sanatate in munca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

11.3 Obligaţiile salariaţilor A.D.S.

Art. 9. In conformitate cu prevederile Codului Muncii, şi ale Normelor generale de sanatate si securitate in munca, salariaţii au urmatoarele obligaţii principale:

a) să îşi însuşească şi să respccte normele de sanatate si securitate in munca şi măsurile dc aplicare a acestora;

b) să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol dc accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi pe celelalte persoane participante la procesul dc muncă;

c) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidcntare sau îmbolnăvire profesională;

d) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de propria persoană şi de alte persoane participante la procesul de muncă;

c) să aducă la cunoştinţa conducerii ADS orice sarcină primită ce are un caractcr ilegal, situaţie în care nu mai este obligat la rezolvarea ci.

0 să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să îl informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă;

g) să dea relaţiile solicitatc de organele de control şi de cercetare în domeniul sanatatii si securitatii in munca, prin persoanele desemnate.

11.4 Organizarea activităţii de securitate si sănătate în muncă în A.D.S.

Serviciul medical de medicina muncii

Art. 10. Prestarea scrvicilor medicale de medicina muncii se realizează la nivelul A.D.S. prin intermediul unui Centru Medical specializat in medicina muncii si contractat de către A.D.S., prin care se asigură următoarele:

a) angajarea personalului A.D.S. se face numai după efectuarea unui examen medical prealabil, cu confirmarea scrisă a medicului de medicina muncii că locul de muncă sau funcţia propusa nu este contraindicată din punct de vedere medical viitorului salariat; A.D.S. are obligaţia de a completa fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de expunere la riscuri

le, datele privind profesia şi locul de muncă în care urmează să lucreze; medicul de

medicina muncii completează fişa dc aptitudine, cu concluzia examenului medical la angajare (apt, apt condiţionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de muncă respectiv);

b) programarea, cu acordul personalului medical, a controlului medical periodic al salariaţilor o dată pe an şi urmărirea efectuării integrale a acestuia; salariaţii sunt obligaţi să se supună controlului medical pcriodic, refuzul dc a se supune examenului medical fiind considerat abatere disciplinară;Medicul dc medicina muncii este obligat să prezinte .A.D.S. rapoarte scrise cu privire la starea

de sănătate a salariaţilor în relaţie cu condiţiilc dc muncă şi riscurile profesionale, la acţiunile întreprinse şi eficicnţa acestora.

II.5. Instrucţiuni proprii

II.5.1 Pregătirea şi instruirea salariaţilor

Art. 11. Pregătirea şi instruirea personalului în domeniul sanatatii si sccuritatii in munca este o parte componentă a pregătirii profesionale şi arc ca scop dobândirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de sccuritate şi sănătate în muncă, activitate realizată prin instructajul de sanatate si securitate in munca. în cadrul A.D.S., instructajul de sanatate si securitate in munca este organizat, conform prevederilor legale, în trei faze:

a) instructajul introductiv genera l;b) instructajul la locul de muncă ;c) instructajul periodic.

Art. 12. Personalul care efectuează instruirea sunt specialişti în securitate şi sănătate în muncă. A.D.S. are bază materială şi foloseşte mijloace, metode şi tehnici de instruire avansate, pentru asigurarea unui proces de instruire intensivă.

a) Instructajul introductiv general se facc : noilor încadraţi în muncă ; salariaţilor delegaţi sau detasa ti;persoanelor aflate în A.D.S. în perioada dc probă în vederea angajării definitive, prccum si studentilor aflaţi in practica profesionala;

Instructajul se face dc către persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul sanatatii si sccuritatii in munca, împuternicite prin decizic de către Preşedintele A.D.S. Instructajul introductiv general se face individual sau în grupuri de cel mult 5 persoane iar durata instructajului nu va fi mai mică dc 8 ore.

In cadrul instructajului introductiv general vor fi expuse, în principal, următoarele probleme : riscurile dc accidentare specifice ADS; legislaţia de sanatate si sccuritate in munca, în vigoare;

- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de sanatate si securitate in munca;

- măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, intervenţie, evacuare şi prim- ajutor.

Conţinutul instructajului introductiv general şi programul de desfaşurare sunt întocmite de către persoanele cu atribuţii în domeniu şi aprobate de către Preşedintele A.D.S. După terminarea perioadei de instructaj introductiv general, personalul instruit va fi supus verificării cunoştinţelor de sanatate si securitate in munca, de către persoanele responsabile. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa individuală de instructaj.

fi angajaţi candidaţii care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instructajul

s

b) Instructajul la locul de munca - se facc după instructajul introductiv general şi are ca scopprezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice locului de muncă unde a fost repartizatsalariatul respectiv. Acest instructaj se face salariaţilor carc au absolvit instructajul introductiv general.

Instructajul la locul dc muncă se face de cătrc persoanele desemnate, repartizate pe timpulperioadei de lucru, stabilită în conformitate cu prevederile legale. Instructajul la locul de muncă vacuprinde informaţii privind riscurile de accidentare spccifice locului de muncă, prevederile normelor specifice de securitatea muncii şi ale instrucţiunilor proprii, măsurile de prim ajutor în caz de accidentare. Prezentarea se va facc în baza unui material scris.

c) Instructajul periodic - sc face întregului personal şi are drept scop să aprofundeze normele de protecţia muncii. Instructajul sc facc de către persoanele desemnate, iar intervalul între două instructaje va fi stabilit prin decizie a Preşedintelui A.D.S. Suplimentar instructajului, se va face instructaj periodic şi în situaţia reluării activităţii după o absenta justificata mai mare de 12 luni, precum si in cazul revenirii dupa un accident de munca.

Art. 13. Instructajul dc sanatate si securitate in munca (introductiv general, la locul de muncă şiperiodic) se va consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj, stabilită conformmodelului tipizat elaborat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu indicareamaterialului predat, duratei şi dalei instruirii. Completarea fişei individuale sc va face imediat dupăefectuarea instructajului.

11.5.2 Metode şi mijloace de instruireArt. 14. Angajatorul are obligaţia, conform legii, să asigure organizarea unei activităţi permanente

de propagandă în domeniul sanatatii si securitatii in munca, utilizând formele şi mijloacele cu conţinut specific.. Materialele de instruire utilizate trebuie să fie realizate în conformitate cu următoarele criterii generale :

a. conţinutul să fie în concordanţă cu legislaţia în vigoare în domeniu ;b. conţinutul şi realizarea materialelor să fie adecvate nivelului de pregătire şi subiecţilor cărora li

se adresează.

11.5.3 Materiale igicnico-sanitareArt. 15. Trusele sanitare de prim ajutor medical constituie materiale igicnico-sanitare. La stabilirea

cantităţilor şi periodicitatea acordării acestora se ţine cont dc recomandările mcdicului de medicina muncii, avându-se în vedere prevederile contractuale şi serviciile medicale contractate cu Centrul Medical specializat de medicina muncii.

11.5.4 Instrucţiuni proprii privind traseul la/de la loc dc muncă/domiciliuArt. 16. In timpul deplasării pe traseul normal dc acasă la serviciu şi de la serviciu acasă, în

perioada dc timp normală de deplasare, salariaţii A.D.S. sunt obligaţi să respecte următoarele reguli :1. Să circule numai pe trotuare, iar în lipsa accstora, pe potecile laterale ale drumurilor publice ;2. Să circule numai pe partea stângă a drumurilor publice, dacă accstea nu au trotuare sau p o tec i;3. Să traverseze drumurile publice prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea

pietonilor, iar în oraşe unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la colţul străzilor, după cc s-au asigurat că nu există vreun pcricol ; traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora.

4. Salariaţii A.D.S. sunt obligaţi să nu urce, să nu coboare şi să nu deschidă uşile autovehiculului de transport în comun în timpul mersului.

5. Salariaţii A.D.S. sunt obligaţi să nu călătorească pc scările sau părţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau altor mijloace de transport ori stând în picioare în caroscria autocamioanelor sau remorcilor.

6. Salariaţii A.D.S. sunt obligaţi să nu distragă, prin discuţii, atenţia conducătorilor

0lelor de transport în comun.

6

7. Să folosească numai acelc culoare şi scări rulante de acccs la peroanele amenajate pentru urcare/coborâre în mijloacele de transport subteran (metrou) sau dc suprafaţă; călătorii nu vor urca sau coborî din ramele acestor mijloace dc transport după ce a fost comunicată comanda dc închidere a uşilor de acces ale garniturii respective.

8. Să respectc toate indicaţiile de utilizare ale ascensoarelor clădirilor in care locuiesc pe timpul deplasării la/dc la locul de muncă.

9. La deplasarea la/de la loc de muncă/domiciliu cu autovehiculul proprietate personală sau cu un autovehicul pus la dispoziţie de catrc institutie ,să respecte legislaţia specifică circulaţiei pc drumurile publice, astfel încât să protejeze propria persoana şi pe ccilalţi participanţi la traficul auto.

II.5.5 Instrucţiuni proprii pentru alte categorii de salariaţi

Art. 17. Instrucţiunile proprii care se aplică salariaţilor A.D.S. sunt valabile şi în situaţia personalului extern (curăţenie, administrativ,etc.), după caz. Instruirea personalului extern cade în sarcina angajatorului acestora.

II.6 Accidente de muncă

11.6.1 Definiţie

Art. 18. Accidentul de muncă - este definit ca fiind vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul proccsului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor dc serviciu, indiferent dc natura juridică a contractului în baza căruia se desfaşoară activitatea şi carc provoacă incapacitatc temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.

Este considerat de asemenea accident de muncă :accidcntul suferit de studenţi în timpul efectuării practicii profesionale;accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprieiniţativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti;

- accidentul suferit în timpul şi pc traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi in v e rs ;

- accidentul cauzat de activităţi carc nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc în sediul persoanei juridice, în calitate de angajator, ori în alt loc organizat de aceştia, în timpul programului de muncă şi nu se datorează culpei exclusive a accidcntatului.

11.6.2 Comunicarea accidentului

Art. 19. Accidcntul de muncă va fi comunicat de îndată conducerii A.D.S. de către şeful ierarhic, inlocuitorul accstuia sau orice altă persoană carc are cunoştinţă despre producerea accidcntului. Accidentul de muncă urmat dc incapacitate temporară de muncă ori, după caz, urmat de invadilitate sau deces, precum şi accidcntul de muncă colcctiv (când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză) vor fi comunicatc de îndată de către conducerea A.D.S. la Inspectoratul Teritorial de Muncă, la Casa Teritorială de Pensii şi, după caz, organelor dc urmărire penală competente, în raza căreia s-a produs, potrivit legii.

Art. 20. Comunicarea va cuprinde următoarele informaţii:a) denumirea/numele angajatorului la carc s-a produs accidentul şi, dacă este cazul,

a/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;

►G

E*7y

b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului;c) locul unde s-a produs accidentul;d) data şi ora la care s-a produs accidentul/data şi ora la care a dcccdat accidentatul;e) datele personale ale victimei: numele şi prenumele, ocupaţia, vârsta, starea civilă, vechimea în ocupaţic şi la locul de muncă;f) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;g) consecinţele accidentului;h) unitatea medicală la care a fost internat accidentatul;i) numele şi funcţia persoanei care comunică accidentul; j) data comunicării.

11.6.3 Cercetarea accidentului

Art. 21. Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează astfel:- imediat după comunicare, de către compartimentul specializat al A.D.S. sau, după caz,

de către Casa Teritorială de Pensii, în cazul accidentului carc a produs incapacitatetemporară dc muncă ; cercetarea accidentului urmat de incapacitatc temporară de muncă sc va inchcia în ccl mult 5 zile calendaristice de la data producerii, cu cxccpţia cazurilor când sunt necesare expertize, situaţii în care termenul se poate prelungi cu cel mult 5 zile calendaristice, cu acordul Casei Teritoriale de Pensii ;de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul accidentelor carc au produs invaliditate sau deces, precum şi în cazul accidentelor colective ;

- dc cătrc Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în cazul accidentelor demuncă colective, generate de unele evenimente deosebite, prccum avariile sauexploziile.

Art. 22. In vederea cercetării evenimentelor se întocmcştc un dosar, care va cuprinde:

a) opisul actelor aflate în dosar;b) proccsul-vcrbal de cercetare;c) schiţe şi fotografii referitoare la eveniment;d) dcclaraţia accidcntatului/accidentaţilor, în cazul accidentului urmat dc incapacitate temporară dc muncă sau de invaliditate;e) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea imprejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului;f) declaraţiile persoanelor răspunzătoare de nerespectarea reglementărilor legale;g) copii de pe actele şi documentele necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului;h) orice alte documente şi declaraţii ncccsare pentru a determina caracterul accidentului;i) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă - FI AM;j) copic a fişei medicale de examinare la angajare sau a ultimului examen medical periodic.

Art. 23. In funcţie dc eveniment, dosarul de cercetare va mai cuprinde, după caz:

a) copie de pe autorizaţie, în cazul în care victima, în momentul accidentului, desfăşură o activitate care necesita autorizare;b) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;c) actul medical emis dc unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală, din care să rezulte iikaiaQşticul provizoriu:

SIN D IC ATU Ls a la r i a ţ i l o r £ ISjj 8

d) copie de pe certificatul/certificatelc de conccdiu medical, în cazul accidentului urmat dc incapacitate temporară de muncă, care sc va ataşa la dosar după eliberarea de cătrc unitatea sanitară;e) actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul, în cazul accidentelor dc traseu;f) orice acte doveditoare emise de organele autorizate şi prezentate de accidcntat, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii accidentului sau să se poata justifica prezenţa victimei la locul, ora şi data accidcntarii;g) copic dc pc procesul-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice;h) documcnte din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu.

Art. 24.• în vederea ccrcctării accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, A.D.S. are

obligaţia să numească prin dccizie scrisă Comisia de cercetare din carc va face parte şi o persoană din Comitetul dc securitate si sanatate in munca /cu atribuţii spccialc de securitate si sanatate in munca. Din Comitetul dc securitate si sanatate in muncă poate facc parte şi un reprezentant al Sindicatului Salariaţilor din ADS cu certificare de inspector in domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă (COR 325723, sau 226302)

• Comisia de cercetare a accidentului se recomandă a avea în componenţă cel puţin 3 persoane carc sa nu fie implicate in organizarea si conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate in producerea evenimentului.

• Dosarul de cercctarc a accidentului urmat de incapacitatc temporară de muncă, întocmit dc Comisia de cercetare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, va fi înaintat, pentru verificare şi avizare, la Casa Teritorială de Pensii, în termen de 5 zile calendaristicc dc la finalizarea ccrcctării.

• Casa Teritorială de Pensii va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile de la data primirii. In cazul în care cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. Casa Teritorială de Pensii poate dispune completarea dosarului său. după caz., poate efectua o anchetă proprie.

Art. 25. Rezultatul cercetării accidcntului de muncă se va consemna într-un proces verbal careva conţine următoarele informaţii:

a) data încheierii procesul ui-verbal;b) numele persoanelor care efectuează cercctarea accidentului şi calitatca acestora, cu indicarea documentului potrivit căruia sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea, prccum şi Instituţia unde lucrează;c) perioada şi locul în care s-a efectuat cercetarea;d) obiectul cercetării;e) data şi ora producerii evenimentului; în cazul în care s-a produs un accident şi ulterior a survenit decesul victimei/victimelor implicate în acest accidcnt, se va preciza şi data dcccsului; t) locul producerii evenimentului;g) datele de identificare ale angajatorului la care s-a produs evenimentul, activitatea principală desfăşurată de acesta şi. dacă este cazul, datele de identificare ale angajatorului la care este/a fost încadrat accidentatul;h) datele de identificare ale accidentatului/accidentaţilor - numele, prenumele, cetăţcnia. vârsta, starea civilă, numărul de copii minori, domiciliul, locul dc muncă la care este/sunt încadrat/încadraţi, profesia de bază, ocupaţia în momentul accidentării, vechimea în muncă, în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă, iar pentru persoanele care, în momentul accidentării,

;urau o activitate pentru carc este necesară autorizare, se va face referire şi la aceasta:

* 7 >

[ v i a ţ i l o r

A N \ ţj?

i) descrierca detaliată a locului, echipamentului tehnic, a împrejurărilor şi modului în carc s-a produs evenimentul, reconstituite, în special, în baza constatărilor făcute la locul accidentului, declaraţiei conducătorului locului de muncă, declaraţiei accidentatului/accidentaţilor, declaraţiilor martorilor şi verificării altor acte şi documente necesare stabilirii împrejurărilor; j) urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de accidentat/accidentaţi; k) cauzele reale ale evenimentului, cu trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate.precizând actele normative nerespectate, cu redarea integrală a textului accstora. după caz;1) alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului;m) persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementarilor legale, cu trimitere la actele normative şi la articolele încălcate, în condiţiile precizate la lit. k);n) sancţiunile contravenţionale aplicate, cu precizarea prevederilor legale încălcate, şi, după caz, propuneri pentru ccrcctare penală şi/sau propuneri pentru sancţiuni administrative şi/sau disciplinare;o) angajatorul care va înregistra şi va declara accidentul de muncă; p) măsurile stabilite pentru prevenirea altor evenimente similare, precum şi termenul de raportare la organele competente să efectueze cercetarea, după caz, privind soluţionarea deficienţelor;r) numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de ccrcctare şi repartizarea accstora;s) semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea; t) viza autorităţii competente să decidă caracterul accidentului.

Art. 26. Un exemplar al procesul ui-verbal de cercetare va fi inaintat şi Casei Teritoriale dc Pensii.

Art. 27.• In baza procesul ui-verbal de cercetare întocmit de organele competente, A.D.S. va

completa formularul FIAM, care este un formular tipizat. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată şi constituic documentul dc declarare oficială a accidentului de muncă. FIAM va purta semnătura şi ştampila reprezentantului legal al angajatorului, precum şi semnătura şi ştampila conducătorului autorităţii competente să decidă caracterul accidentului, după caz.

• FIAM se completează imediat după încheierea cercetării accidentului, conform instrucţiunilor de completare a FIAM aflate în vigoare.

• Un exemplar al FIAM va fi transmis Casei Teritoriale de Pensii în termen de 5 zile dc la finalizarea cercetării (o dată cu dosarul pentru avizare).

• Evidenţa tuturor accidentelor dc muncă şi a incidentelor periculoase se ţine în Registrul de evidenţă a accidentaţilor în muncă şi, respectiv, în Registrul de evidenţă a incidentelor periculoase al A.D.S.

II.7 Răspundere juridicăArt. 28. Ncrcspectarea dispoziţiilor legale atrage, după caz, răspunderea contravenţională, civilă

sau penală, conform prevederilor legale in vigoare.

10

Ill, REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRLMLNARH SI ALÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE INC'ALC.ARE A DEMNITĂŢII SALARIAŢILOR A.D.S.

Art. 29. A.D.S. rcspectă prevederile legale cu privire la nediscriminare şi la respectarea demnităţii umane şi aplică principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii săi, fara deosebire de rasa, de naţionalitate, dc origine etnica, dc religie, dc sex, dc opinie, de apartenenţa politica, de avere sau dc origine sociala.

Art. 30. Reglementările legale mai sus prccizatc nu pot fi interpretate in sensul restrângerii dreptului A.D.S. dc a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerinţelor si standardelor uzuale in domeniul respectiv, atata timp cat refuzul nu constituie un act de discriminare.

Art. 31. A.D.S. va aplica principiile din prezentul Regulament intem în următoarele domenii:a) încheierea, suspendarea, modificarea sau încctarca contractului individual de muncă;b) stabilirea şi modificarea atribuţiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;c) acordarea drepturilor sociale, altele decât cclc cc reprezintă salariul;d) formarea, perfecţionarea, reconversia şi promovarea profesională;e) aplicarea măsurilor disciplinare;0 dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;g) orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.

IV. DREPTURILE SI OBLIGAŢIILE A.D.S. SI ALE SALARIAŢILOR

Art. 32. Angajatorul arc. în principal, următoarele drepturi:a) să stabilească organizarea şi funcţionarea Agenţiei Domeniilor Statului;b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii ;c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;d) sa excrcitc controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,

potrivit legii, a contractului individual de muncă aplicabil şi a regulamentului intem.I) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si critcriilc dc evaluare a

reali zării acestora.g) Să evalueze în mod periodic modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu ale

angajaţilor, precum şi pregătirea profesională a accstora;

Art. 33. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc

desfăşurarea relaţiilor de muncă;b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea

normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege şi din contractul individual dc

muncă aplicabil;d) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aliate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să

vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;e) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările

prevăzute de lege;f) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatca de salariat a solicitantului;

h) să ia măsuri pentru gospodărirea eficientă a bunurilor încredinţate colectivului de salariaţi;

i) să urmărească respectarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, a Regulamentului Intern, a fişelor posturilor, carc vor fi aduse la cunoştinţa salariaţilor, atât la încadrare cât şi în timpul executării contractului de muncă;

j) să urmărească realizarea sarcinilor la nivelul direcţiilor, serviciilor şi birourilor, asigurând condiţiile pentru ducerea la îndeplinire a accstora şi să ia măsuri pentru tragerea la răspundere a celor care încalcă atribuţiile de serviciu ce le revin sau care realizează cu întârziere sau eronat sarcinile dc serviciu;

k) să se preocupe permanent de organizarea muncii, pentru încadrarea în posturile vacante a salariaţilor, în conformitate cu organigrama şi numărul dc personal, ţinându-se cont de competenţa profesională, cu respectarea prevederilor legale;

1) să asigure pregătirea şi formarea profesională conform prevederilor Codului muncii şi legislaţiei specifice în domeniu;

m) sa comunice periodic salariaţilor situatia cconomica si financiara a institutiei, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrcte care prin divulgare sunt de natura sa prejudicieze activitatea institutiei;

n) sa se consulte cu Sindicatul sau dupa caz cu reprezentanţii salariaţilor in privinţa deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora.

Art. 34. Salariatul A.D.S. arc, în principal, următoarele drepturi:a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;c) dreptul la concediu dc odihnă anual;d) dreptul la egalitate dc şanse şi de tratament;e) dreptul la demnitate în muncă;0 dreptul la securitate şi sănătate în muncă;g) dreptul la acces la formarea profesională;h) dreptul la informare şi consultare;i) dreptul de a participa la acţiuni colective;j) dreptul de a lua pane la determinarea si ameliorarea condiţiilor de munca si a mediului

de munca;k) dreptul la protectie in caz de conccdierc;1) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;m) alte drepturi prevăzute de lege.

Art. 35. Salariatului A.D.S. îi revin, în principal, următoarele obligaţii:a) obligaţia de a îndeplini sarcinile de serviciu dispuse conform atribuţiilor ce îi revin din

fişa postului, precum şi sarcinile de serviciu primite prin decizii sau dispoziţii rezolutive, în condiţii dc maxim profesionalism; la termenele stabilite, fiind singurul responsabil de corectitudinea şi completitudinea lucrărilor ce le semnează.

b) obligaţia de a respecta confidenţialitatea informaţiilorc) obligaţia de a respecta disciplina muncii;d) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul

individual de muncă, fişa postului, precum şi în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al A.D.S.;

e) obligaţia de a respecta măsurile dc sccuritate şi sănătate a muncii în A.D.S.; igaţia de a respecta secretul de serviciu;

12

g) obligaţia dc a cunoaşte, urmări si aplica ţoale reglementările legislative referitoare la activitatea A.D.S.;

h) obligaţia dc a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele profesionale;i) obligaţia dc a răspunde patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului

din vina şi în legătură cu munca sa;j) obligaţia de a restitui sumele nedatorate, încasate dc la angajator;k) să respecte programul de lucru, să utilizeze integral timpul de lucru, să nu execute alte

lucrări străine postului în timpul programului;1) să realizeze o bună colaborare internă şi externă pentru îndeplinirea obligaţiilor de

serviciu, conform atribuţiilor stabilite de către angajator;m) alte obligaţii prevăzute de lege;

Art. 36.1. A.D.S. poate dispune încheierea unui angajament de confidenţialitate cu privire la informaţiile furnizate persoanei/ salariatului la momentul încheierii contractului individual de muncă, anexa la contractul individual dc munca.

2. Prin angajamentul de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după doi ani de la încctarca acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, sau în contractclc individuale de muncă.

V. PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR SAU RECLAMATHI.OR INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR A.D.S.

Art. 37. Salariatul are dreptul dc a se adresa Preşedintelui A.D.S., în scris, cu privire la orice aspect care rezultă din executarea contractului individual de muncă.

Art. 38. Cererile, propunerile şi sesizările salariatului A.D.S. sc depun la secretariatul Cabinetului Preşedintelui ADS. funcţionarul având obligaţia de a înregistra documentul prezentat de salariat. Iară a interveni asupra conţinutului documentului sau de a refuza înregistrarea şi de a-i comunica salariatului numărul şi data înregistrării.

Art. 39. A.D.S. va comunica răspunsul său, la documentul salariatului, nu mai târziu de 10 de zile calendaristice dc la data înregistrării. Fapta angajatului A.D.S. care se face vinovat de depăşirea termenului de răspuns dispus de Preşedintele A.D.S. este considerată abatere disciplinară, cu toate consecinţele care decurg din prezentul Regulament intern.

Art. 40. Preşedintele A.D.S. poate dispune declanşarea unei verificări interne sau să solicite salariaţilor lămuriri suplimentare, fără ca aceasta să determine o amânare corespunzătoare a termenului de răspuns.

Art. 41. Fapta salariatului A.D.S. care se face vinovat de neprezentarea explicaţiilor suplimentare necesare redactării şi respectării termenului de răspuns dispus de către Preşedintele A.D.S. este considerată abatere disciplinară, cu toate consccinţcle care decurg din prezentul Regulament intern.

13

Art. 42. Reguli obligatorii la angajare Candidatul va respecta următoarele reguli:

acccptâ să prezinte toate documcntclc solicitatc dc funcţionarul A.D.S. în vederea identificării sale corectc. dc constituire a dosarului său dc personal şi de completare a contractului său individual de muncă;acceptă să completeze toate formularele privind asigurările sociale obligatorii şi declaraţiile legate de impozitarea globală a veniturilor, cât şi a altor documente prevăzute de legislaţia muncii în vigoare;acceptă să prezinte documentele de muncă prevăzute de legislaţia muncii în vigoare în conformitate cu solicitarilc compartimentului de Resurse Umane; neprezentarea candidatului la post la data convenită de părţi cu ocazia încheierii documentelor de angajare, cu excepţia situaţiilor temeinic justificate şi comunicate în timp util A.D.S., determină neînceperea activităţii candidatului; în această situaţie aceasta este exonerată de răspunderea neexecutării şi anulării contractului individual de muncă respectiv.

Noi ti: toate formularele se pun la dispoziţie gratuit de A.D.S.

Art. 43. Reguli obligatorii ne durata executării contractului individual de muncă Salariatul va respecta următoarele reguli:

participă la instructajul introductiv general de protecţia muncii şi dc prevenire şi stingere a incendiilor şi la instructajele la locul de muncă şi pcriodicc planificate pe toată durata executării contractului individual de muncă; respectă regulile interne de acces şi de plecare din A.D.S.;munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal şi în zilele de sărbătoare legală, la solicitarea expresa a angajatorului, se compensează cu timp liber corespunzător, cu aprobarea angajatorului;să execute Ia timp obligaţiile dc serviciu ce-i revin potrivit legii, contractului individual de muncă, fişei postului şi dispoziţiilor date de şefii ierarhici;să respecte programul de lucru, să utilizeze integral timpul de lucru, să nu execute alte lucrări străine postului în timpul programului;să cunoască, să urmărească şi să aplice reglementările legale şi actele normative specifice activităţii Agenţia Domeniilor Statului; să respecte prevederile angajamentului său de confidenţialitate; să folosescă un limbaj şi o atitudine civilizată fata de colegi, subalternii sau personalul de conducere al A.D.S.; orice dispută personală pc teritoriul A.D.S. şi în timpul programului normal dc lucru este interzisă şi constituic abatere disciplinară, cu toate consecinţele carc decurg din prezentul Regulament intern;prin întregul lor comportament trebuie să se arate demni de consideraţia şi încrederea pe care o impune poziţia lor oficială şi să se abţină de la orice acte de natură să compromită prestigiul sau să contravină funcţiei pe care o deţin; oricc absenţă sau întârziere nemotivată constituie abatere disciplinară, cu toate consecinţcle care decurg din prezentul Regulament intern;să anunţe funcţionarului A.D.S. cu atribuţii de evidenţa relaţiilor de muncă despre orice modificare a datelor personale intervenite în situaţia sa, pentru o corectă preluare în sistemul informatic al asigurărilor socialc obligatorii şi de impozitare a veniturilor; participă. în caz de calamitate, la salvarea şi punerea la adăpost a bunurilor A.D.S., în conformitate cu planurile de evacuare aprobate dc Preşedintele A.D.S.;

să respcctc orice alte măsuri luate de Preşedintele A.D.S., care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi de dezvoltare a capacităţilor tehnice ale locului său de muncă;

Art. 44. Se interzice salariaţilor ADS:

a) să consume băuturi alcoolice în timpul prezenţei în spaţiile şi pe teritoriul A.D.S. sau să se prezinte la programul de lucru în stare dc ebrietate;

b) să presteze activităţi de divertisment (jocuri pc calculator, jocuri de noroc, manifestări sportive şi culturale, etc., în timpul programului de lucru şi incinta A.D.S.;

c) să adreseze injurii sau jigniri celorlalţi salariaţi sau şefilor pc linie ierarhică; să adreseze injurii sau jigniri vizitatorilor A .D .S .;

d) să comită acte imorale, violente sau degradante ;e) să introducă materiale toxicc sau inflamabile, cu excepţia materialelor de acest gen

aprovizionate, depozitate şi utilizate corespunzător de cătrc A.D.S., în scopul acoperirii nevoilor curente ale acesteia, după caz ;

f) să introducă şi să consume substanţe stupefiante ;g) să introducă, să răspândească sau să afişeze materiale publicitare sau dc propaganda de

orice fel în incinta A .D .S .;h) să desfăşoare în incinta A.D.S. activităţi politice de orice f e l ;i) să efcctucze în incinta A.D.S. şi/sau la locul său de muncă/postul său de lucru, alte lucrări

sau să presteze alte activităţi decât cele care constituie obligaţii de serviciu ; să folosească mijloacele de comunicaţie (telefon, fax), cât şi cele de birotică în alte scopuri decât cele care privesc operaţiile şi interesele A.D.S., dupa caz ;

j) să primească de la o instituţie sau terţă persoană cu care A.D.S. întreţine relaţiiadministrative, juridice, economice, comerciale şi cu care salariatul intră în contact datorită sarcinilor de serviciu, indemnizaţii, cadouri sau orice alte avantaje ;

k) să facă publice drepturile salariale ; salariaţii sunt obligaţi să păstreze secretul asupra dovezii lunare de plată prin care se detaliază elementele constitutive ale salariului;

1) să comită orice alte fapte interzise de prevederile legale în vigoare ;m) să reprezinte A.D.S. în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice. Iară a avea

împuternicire scrisă prealabilă;n) să folosească informaţiile de care au luat cunoştinţă pentru obţinerea de avantaje

personale, orice faptă de această natură fiind considerată abatere disciplinara şi sancţionată, de asemenea, cu încetarea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 45. Reguli obligatorii la încetarea contractului individual dc muncăsă respecte perioada legală de preaviz convenită la închcicrca contractului individual de muncă;să asigure predarea tuturor bunurilor care aparţin A.D.S. ( autoturism , echipament IT, telefon mobil, cârduri etc.)să asigure îndeplinirea tuturor sarcinilor de serviciu carc i-au fost dispuse pe perioada de preaviz, anterior încetării contractului său individual dc muncă; să se prezinte conform programării stabilite de funcţionarul A.D.S. pentru închiderea dosarului personal şi predarea documentelor sale de muncă; sa intocmeasca raportul de finalizare a activitatilor.

\ r dc muncă.

15

• Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor dc muncă. Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului dc muncă este de 8 ore/zi şi de 40 de ore/săptămână.

• In cadrul A.D.S. programul de lucru este de luni pana vineri intre orele 08:00-16:00.• Pentru rezolvarea unor probleme personale cu caracter dc urgenţă, în timpul programului de lucru,

conducătorii locurilor de muncă pot aproba salariaţilor învoiri, fară însă ca acestea să dăuneze bunului mers al activităţii lor profesionale. învoirile vor fi întocmite, avizate şi aprobate conform deciziei Preşedintelui ADS.

• Programul de lucru stabilit se poate modifica prin decizia preşedintului

Art. 47. Acccsul salariaţilor în A.D.S. este permis numai pe baza legitimaţiilor de serviciu. Biroul Administrativ şi/sau altă persoană desemnată de anagajator va verifica periodic modul de respectare a regulilor stabilite cu privire la accesul în incinta A.D.S..

Art.48. Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:• 1 şi 2 ianuarie;• prima şi a doua zi de Paşti;• 1 mai;• prima şi a doua zi dc Rusalii;• Adormirea Maicii Domnului;• 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României;• 1 decembrie;• prima şi a doua zi de Crăciun;• două zile pentru fiecare dintre cclc 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele

religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Art. 49.1. Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.2. Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau

limitări.3. Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 21 de zile lucrătoare.4. Durata cfectivă a concediului de odihnă anual se prccizcază în contractul individual de muncă,

se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calcndaristic şi se acordă după cum urmează;

a) 21 zile lucratoarc pentru o vechime totală în muncă dc pâna la 10 ani;b) 25 zile lucratoarc pentru o vechime totală în muncă de peste 10 ani;

Art. 50. -1. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.2. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă

numai în cazurile expres prevăzute de lege.3. Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor

care într-un an calcndaristic nu au efectuat integral conccdiul de odihnă la care aveau dreptul.4. Compensarea în bani a concediului de odihnă nccfcctuat este permisă numai în cazul încetării

contractului individual de muncă.5. Salariaţii care deţin certificat de încadrare în grad de handicap bcncficia/ă de un concediu de

odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare.6. Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost

programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci motive’•e, concediul nu poate li efectuat.

7. Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie dc concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caractcr permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

8. Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în carc este efectuat concediul, multiplicată cu numărul dc zile de concediu şi se plăteşte, de regulă cu 5 zile înainte de plecarea în concediu.

Art. 51.1. Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.2. Angajatorul poate rechema salariatul din concediul dc odihnă în caz de forţă majoră sau pentru

interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul dc muncă.3. în cazul unor evenimente familiale deosebite salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu

se includ în durata concediului de odihnă, după cum urmează:a. căsătoria salariatului - 5 zileb. naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zilec. decesul soţului/sotiei sau al unei rude pâna la gradul al Il-lca al salariatului -3 zile

2. Zilele libere pentru evenimente familiale deosebite se acordă în baza cererii motivate a salariatului.

Art. 52.1. Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fară plată.2. Suspendarea contractului individual de munca poate surveni, prin acordul pârtilor, in cazul

concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

A rt.53. Compartimentul Resurse Umane al A.D.S. are obligaţia să ia măsuri pentru organizarea şi ţinerea evidenţei privind concediile de odihnă anuale, concediile pentru incapacitate temporară de muncă (medicale), concediile fară plată.

Art.54. Venitul lunar brut reprezintă eontraprestaţia muncii depusă de către salariat în baza contractului individual de muncă. Salariul de bază lunar brut este stabilit cu toate sporurile incluse. Salariul de bază şi celelalte drepturi salariale sunt confidenţiale. Comentariile publice, dezbaterile dc orice fel pe acest subiect de către salariaţi sunt interzise pentru salariaţii A.D.S.

VII ABATERI DISCIPLINARE. SANCŢIUNI APLICABILE SI PROCEDURA DISCIPLINARA

Art.55. Abaterea disciplinară este definită in cadrul A.D.S. drept o faptă în legătură cu munca şi carc constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, prevederile Regulamentului intern, clauzele contractului său individual de muncă, ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al A.D.S., deciziile şi dispoziţiile ale conducătorilor ierarhici.

Art.56. Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul dc a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

Art.57. Urmatoarclc fapte constituie abateri disciplinare :

Refuzul indeplinirii unor sarcini, atributii sau lucrări cuprinse in fisa postului sau dispuse prin decizii ale superiorilor ierarhici, indeplinirca lor defectuos, incomplet sau prin formularea unor soluţii ambigue ce nu rezolvă sarcina atribuită ori redirecţionarca sarcinii către alte birouri/servicii/direcţii în scopul evitării sarcinii ; excepţie fac sarcinile ce sunt dovedite a avea un caracter ilegal;Sesizarea ncjustificată a ilegalităţii unei sarcini în scopul evitării îndeplinirii complete şi corecte a ei;Ncrespcctarea atribuţiilor din fişa postului;Comunicarea cu alte structuri dc conducere ale ADS fară avizul scris al şefului ierarhic sau fărăo precizare clară în acest sens în fişa postului.Parasirea locului de munca, in timpul programului fara aprobare;Consumul de băuturi alcoolice la locul de munca sau prezentarea la serviciu in stare de ebrietate;întârzieri si absente nemotivate;Savarsirea unor greşeli de organizare sau dispunerea executării unor lucrări care aduc pagubeA.D.S.;Folosirea necorespunzatoare si/sau in interes personal a mijloacelor tehnice sau a altor bunuri ale A.D.S.;Necompletarea sau completarea necorespunzatoare a evidentelor, precum si comunicarea de acte si informaţii false sau cu întârzieri repetate;Neparticiparea, fara motive temeinice, la instructaje sau cursuri de pregătire profesionala organizate intern si extern;Inserarea sau publicarea in ziare, reviste, broşuri etc. a unor comunicări in legătură cu activitatea unitatii, fara acordul conduccrii;Incalcarca prevederilor contractului individual de munca.

Art. 58.1. Se considera abatere disciplinara grava savarsirea consecutiva a cel puţin 2 abateri disciplinare

in cursul a 3 luni.2. Urmatoarele fapte constituie abateri disciplinare grave:

• Distrugerea sau pierderea documentelor;• Sustragerea, sub orice forma, dc bunuri, valori apartinad A.D.S.;• Avantajarea prin acte conştiente a partenerilor contractuali ai A.D.S.;• Defaimarea ori calomnierea directa sau indirecta a A.D.S., precum si a oricărui salariat;• Rezolvarea unor sarcini într-un mod defectuos, ce poale permite prejudicierea ADS;• Incalcarea clauzei de confidenţialitate sau a secretului dc serviciu pe tot parcursul

derulării contractului individual de munca al salariatului A.D.S.;• Reţinerea sau difuzarea de date si inscrisuri de oricc fel apartinand A.D.S. fara ordin

scris.

Art. 59. Sancţiunile disciplinare pe carc le poate aplica angajatorul, numai dupa efectuarea cercctarii disciplinare prealabile, in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara s u n t:

• Avertismentul scris;• Retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei in care s-a dispus

retrogradarea, pentru o durata cc nu poate depasi 60 de zile;• Reducerea salariului de baza pe o durata de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;

_Reducerea salariului de baza si /sau, dupa caz, si a indemnizaţiei de conducere p ^ ^ w â m d a deluni cu 5 - 10%.

ART. 60. Sanctiunca pentru abaterile disciplinare grave, dispusa numai dupa efectuarea cercetării disciplinare prealabile, este desfacerea disciplinara a contractului individual dc munca.

Cercetarea disciplinara prealabila presupune:• Convocarea in scris a salariatului, cu cel puţin 2 zile lucratoare anterior întrevederii

pentru realizarea cercetării, cu precizarea obiectului, datei, orei si locului întrevederii;

• Organizarea cercetării;• Analiza faptelor prezentate.

Cercetarea disciplinara prealabila se efectucaza de către Serv iciul Control si Antifrauda, in urma rezoluţiei Preşedintelui A.D.S.

In urma cercetării prealabile, Serviciul Control si Antifrauda emite o Nota care conţine concluziile cercetării si care se comunica salariatului si Preşedintelui A.D.S..

VIII. RĂSPUNDERE A DISCIPLINARAArt. 61.

1. Răspunderea disciplinară a salariatului şi dreptul corelativ al angajatorului de a aplica o sancţiune disciplinară se naşte în momentul în care o faptă este calificată drept abatere disciplinară, în urma cfcctuării cercetării disciplinare prealabile.

2. Poate constitui abatere disciplinară oricare dintre faptele enumerate în Regulamentul Intern sau fapte prevăzute in actele normative in vigoare aplicabile.

V ll l . l . CONSTITUIREA SI FUNCŢIONAREA COMISIEI DE CERCETARE DISCIPLINARA

Art. 62. Principiile care stau la baza antrenării răspunderii disciplinare:1. prezumţia de nevinovăţie, conform căruia sc prezumă angajatul cercetat disciplinar ca fiind

nevinovat atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;2. garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul angajatului ccrcctat

disciplinar de a li audiat, de a cunoaşte toate actele cercetării şi de a prezenta dovezi în apărarea sa;

3. celeritatea procedurii, care presupune obligaţia Comisiei dc a proceda la soluţionarea cauzei in termen de 30 zile lucratoare. Daca pe parcursul cercetării disciplinare prealabile intervine suspendarea de drept a contractului individual de munca pe o perioada mai mica de 30 se zile. termenul de soluţionare a cauzei sc prelungeşte cu perioada in care salariatul a avut contractul individual de munca suspendat. In cazul in care, pe parcursul cercetării disciplinare prealabile intervine suspendarea de drept a contractului individual dc munca pe o perioada mai mare de 30 se zile, termenul de soluţionare a cauzei sc prelungeşte cu perioada in care salariatul a avut contractul individual de munca suspendat;

4. contradictorialilatea, care presupune asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pc poziţii divergente dc a se exprima cu privire la orice act sau fapt carc are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată Comisia;

5. proporţionalitatca, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinaro, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă a fi aplicată;

6. legalitatea sancţiunii, conform căruia pot fi aplicate sancţiunile prevăzute de lege, conform Legii 53/2003.

7. unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o sinuură sancţiune disciplinară.

Art. 63. în urma sesizărilor sub forma scrisa adresate conducerii ADS, prin care sunt semnalate savarsirea unor fapte ce pot constitui abateri disciplinaro, de către salariaţii ADS, preşedintele ADS poate dispune trimiterea sesizării către Serviciul Control si Anti frauda, care va efectua cercetarea prealabila in maximum 10 zile calendaristice si va intocmi o Nota de constatare/ Proces verbal ce va conţine concluziile si propunerile cu privire la aspectele sesizate.

Art. 64. Comisia de cercetare disciplinara este numita prin decizie de către Preşedintele A.D.S. si va avea activitate permanenta. Competenţa comisiei de ccrcctarc disciplinara consta in cercetarea faptelor săvârşite de personalul ADS în calitate de angajaţi sub toate aspectele interne sau externe ce au legătură cu ADS si propunerea sancţiunii.

Art. 65. Componenta comisiei de cercetare disciplinara este: preşedinte 4 membri3 membri supleanţi1 secretar fara drept de vot

Din comisia de cercetare disciplinara pot face parte:un reprezentant al Compartimentului Resurse Umane si Comunicare,un reprezentant al structurii din cadrul careia face parte salariatul, in cazul in care fapta este semnalata de şeful structuriisalariaţi ADS ce deţin cel puţin o funcţie egala cu funcţia detinula de salariatul ccrcctat disciplinar

- un consilier juridic,- experţi in domeniu

Art. 66. Comisia de cercetare disciplinara:• analizează faptele săvârşite de salariat, referitoare la încălcarea normelor legale, regulamentului

intern, contractului individual de muncă, deciziilor şi dispoziţiilor legale ale conducătorilor ierarhici, sau normelor de conduita, care afecteaza interesul şi prestigiul institutiei.

• întocmeşte, în baza procesului verbal de şedinţă, raportul de finalizare a cercetării disciplinare a faptei;

• transmite raportul preşedintelui ADS.

Art. 67. Membrii comisiei de cercetare disciplinara au următoarele obligaţii:1. să participe la şedinţele Comisiei2. sa stabileasca data convocării salariatului3. datorită raporturilor ce le au cu una dintre părţile implicate (persoana care a făcut sesizarea sau

persoana a cărei faptă este sesizată), ar putea plana asupra lor suspiciuni cu privire la conflicte dc interese care pot afecta obiectivitatea şi imparţialitatea lor

4. să anunţe conducerea ADS în scris în 24 dc orc dc la dala primirii dccizici despre existenţa unei incompatibilităţi datorită raporturilor cc lc au cu una dintre părţile implicate (persoana care a făcut sesizarea sau persoana a cărei faptă este sesizată) sau asupra unei situaţii obiective cc împiedică participarea la şedinţă;

5. să analizeze îndeplinirea condiţiilor de formă cu privire la valabilitatea şedinţei, respectiv a cercetării disciplinare prealabile (îndeplinirea condiţiilor de cvorum, respectarea termenelor prevăzute de legislaţia muncii);

6. să analizeze în mod imparţial sesizările, dovezile şi susţinerile părţilor implicate, să urmărească evărului şi să voteze în consecinţă;

Art. 68.. Preşedintele comisiei de disciplina coordonează activitatea comisiei, iar în tratarea situaţiilor concrete are următoarele atribuţii:

1. face o analiză preliminară a sesizării;2. stabileşte locul, data şi ora şedinţelor comisiei,3. dispune convocarea comisiei şi a transmiterii informaţiilor necesare. In cazul în care, în urma

convocării, membrii titulari comunică în scris că din motive obiective nu pot participa la şedinţa comisiei, preşedintele va dispune convocarea altui membru,

4. conduce şedinţele Comisiei;5. desemnează pentru fiecare caz membrul comisiei carc va întocmi raportul dc ccrcctare

d isciplinară.

Art. 69. Unul dintre membrii comisiei va fi desemnat dc preşedintele comisiei cu următoarele atribuţii:1. distribuie membrilor comisiei documentaţiile necesare efectuării analizelor şi convoacă. Ia

solicitarea preşedintelui comisiei, membrii acesteia;2. convoacă, la solicitarea preşedintelui comisiei, salariatul pentru efectuarea cercetării

disciplinare prealabile;3. -întocmeşte procesul-verbal al şedinţei comisiei, ce va fi semnat de membrii acesteia şi după

caz, de către persoana cercetată disciplinar;4. -consemnează sesi/area în registrul dc activităţi al comisiei dc disciplina şi efectuează alte

lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei;5. -verifică şi semnează raportul comisiei de disciplina.

VIII.2. CERCETAREA DISCIPLINARĂ PROPRIU ZISĂ

Art. 70. în deschiderea şedinţei de cercetare disciplinară propriu-zisă comisia va verifica dacă salariatul a fost legal convocat, iar dacă această procedură a fost legal îndeplinită, salariatului i se vor prezenta obiectul sesizării şi actele ce stau la baza acesteia, pentru a se trece la cercetarea faptei în fond.

Art. 71. în cursul cercetării disciplinare salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere Comisiei toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare.

Art. 72. Salariatul are dreptul de a fi asistat, Ia cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este sau de un avocat.

Art. 73. Cercetarea disciplinară se desfăşoară pe principiul abordării bazate pe fapte, adică pe stabilirea faptelor şi urmărilor acestora, a împrejurărilor în care au fost săvârşite, pe constatarea existenţei sau inexistenţei vinovăţiei, precum şi a oricăror alte date concludente.

Art. 74. în decursul discuţiilor cu salariatul în vederea investigării faptei se vor aborda cel puţin următoarele aspectc:

1. -motivele carc au stat la baza abaterii şi faptul dacă abaterea a comis-o cu intenţie sau cu vinovăţie, salariatul fiind conştient ca prin fapta sa încalcă disciplina muncii;

2. -măsura în care salariatul a fost conştient de urmările abaterii sale;3. -atitudinea salariatului faţă de faptă şi faţă de urmările acesteia, în contextul alternativelor pe

care le-a avut la dispoziţie;4. -relaţia dintre probele aduse de salariat în apărare şi probele enunţate în actul de sesizare al

faptei;5. -orice alte date concludente.

Art. 75. Lucrărilc comisiei vor fi consemnate în procesul-verbal. în baza căruia se va întocmi şi raportul acesteia, care reprezintă actul final al cercetării disciplinare a faptei, actul prin care comisia emite concluziile cercetării disciplinare. Procesul verbal mentionat anterior va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

1. -data şi locul în care a avut loc şedinţa;2. -membrii comisiei de cercetare disciplinara care au participat la şedinţă;3. -menţiuni privind respectarea procedurii de convocare a salariatului, a membrilor comisiei şi a

altor persoane, după caz;4. -consemnarea celor întâmplate în timpul şedinţei (discuţiile ce au avut loc, apărările formulate

de salariat, ele);5. -actele ori înscrisurile depuse la dosarul cauzei disciplinare;6. -semnăturile tuturor persoanelor care au participat Ia şedinţă.

Art. 76. Dacă una dintre persoanele care au participat la şedinţă refuză sau nu poate să semneze procesul - verbal de şedinţă, acest aspect va fi consemnat în acclaşi proces verbal.

Art. 77. In urma desfăşurării şedinţei de cercetare disciplinară şi în baza probelor administrate şi a susţinerilor părţilor implicate, consemnate în procesul verbal de şedinţă, comisia va întocmi, în spiritul principiului evaluării obiective, bazate pe dovezi, raportul de finalizare a cercetării disciplinare a faptei, din care să reiasă dacă fapta cercetată constituie sau nu abatere disciplinară, conform dispoziţiilor Codului Muncii . Raportul Comisiei sc întocmeşte cu condiţia încadrării în termenele din legislaţia în vigoare.

Art. 78. In cazul în care Comisia a stabilit că fapta cercetată este abatere disciplinară în raport vor fi consemnate următoarele aspecte:

1. -premisele cercetării disciplinare;2. -motivele care au stat la baza abaterii;3. -împrejurările în care fapta a fost săvârşită;4. -gradul de vinovăţie al salariatului;5. -consecinţele abaterii disciplinare;6. -comportarea generală a salariatului;7. -eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta;8. -orice alte date concludente.

Art. 79. Dacă se stabileşte dc către comisie că fapta cercetată nu constituie abatere disciplinară în raport sc vor consemna motivele pentru care fapta a fost calificată ca atare.

Art. 80. Comisia de Disciplină prezintă raportul întocmit şi vizat de consilierul juridic ADS în cazul când acesta nu a făcut parte în comisia de cercetare, preşedintelui ADS

V11I.3. DECIZIA DE SANCŢIONARE DISCIPLINARĂ

Art. 81. Sancţiunea disciplinară se stabileşte dc către Preşedintele ADS, care sc va pronunţa în urma propunerii de sancţionare disciplinară prevăzută în raportul comisiei de cercetare disciplinara şi a celorlalte documente din dosarul disciplinar, ţinând seama de următoarele elemente:

1. -motivele care au stat Ia baza abaterii;2. -împrejurările în care fapta a fost săvârşită;3. -gradul de vinovăţie al salariatului;

^tatea abaterii şi consecinţele abaterii disciplinare;tarea generală în serviciu a salariatului;

22

6. -eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de cătrc accsta.

Art. 82. Sancţiunile disciplinare se aplică prin dccizia de sancţionare disciplinară, numai după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, avand in vedere prevederile legale în vigoare.

Art. 83. Decizia de sancţionare disciplinară, sub sancţiunca nulităţii, va conţine următoarele elemente:1. descrierea faptei carc constituie abatere disciplinara;2. precizarea prevederilor din regulamentul intern, şi/sau, după caz, normele legale. fisa

postului, ordinele sau dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici care au fost încălcatc de salariat;

3. motivele pentru carc au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul ccrcctării disciplinare prealabile sau motivele pentru carc în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3) din legea nr. 53/2003, nu a fost efectuată cercetarea disciplinara;

4. temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinara se aplică;5. termenul în care sancţiunea poate fi contestata;6. instanţa competenta la carc sancţiunea poate fi contestata

Art. 84. Decizia de sancţionare disciplinară se întocmcşte în trei exemplare originale, dintre carc unul este comunicat salariatului sancţionat disciplinar, altul va fi pastrat la arhiva A.D.S. iar un exemplar al deciziei dc sancţionare va fi depus la dosarul personal al salariatului, fiindu-i anexată dovada comunicării.

Art. 85. Decizia dc sancţionare va fi avizata de Direcţia Juridica din cadrul ADS.

Art. 86. Dccizia dc sancţionare va fi dusă la îndeplinire de Compartimentul Resurse Umane si comunicare din cadrul ADS., respectiv pentru comunicare salariatului si înregistrarea acestei sancţiuni în dosarul personal al salariatului.

Art. 87. Decizia de sancţionare se comunică salariatului în ccl mult 5 zile calcndaristice de la data emiterii şi produce efectc dc la data comunicării. Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de accsta.

Art. 88. In situaţiile în carc în urma raportului comisiei , a deliberării şi deciziei preşedintelui ADS, se stabileşte că salariatul cercctat nu este vinovat/nu poate răspunde disciplinar (deşi abaterea disciplinară există, sunt incidente, cauze carc înlătură răspunderea disciplinară), salariatului îi vor fi comunicate în scris motivele pentru care fapta pentru care a fost cercetat nu constituie abatere disciplinară sau motivele pentru care este înlăturată răspunderea disciplinară.

Art. 89. Decizia dc sancţionare disciplinară, în funcţie de sancţiunea disciplinară aplicată, poale fi contestă de salariat la forul competent conform Codului Muncii.

Art. 90. Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calcndaristice de la data comunicării.

IX. MODALITĂŢI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIŢII LEGALE SAU CONTRACTUALESPECIFICE A.D.S.

Art. 91.1. A.D.S. este obligat. în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civilc contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care accsta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor dc serviciu sau în legătură cu serviciul.2. în cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.3. Angajatorul care a plătit despăgubirea îşi va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condiţiile art. 254 şi următoarele.

Art. 92.1. Salariaţii A.D.S. răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.2. Salariaţii A.D.S. nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.3. în situaţia în carc angajatorul A.D.S. constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa. va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile dc la data comunicării.4. Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Art. 93.1. Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.2. Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este ca/.ul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat dc la ultimul său inventar.

Art. 94. Dacă salariatul A.D.S. a primit bunuri carc nu i se cuveneau şi carc nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora dc la data plăţii.

Art. 95.1. Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariate care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului Ia care este încadrată în muncă.2. Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, farâ a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea ccl în cauză jumătate din salariul respectiv.

Art. 96.1. în cazul în care contractul individual dc muncă încctcază înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu sc fac dc către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în accst scop dc către angajatorul păgubit.2. Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei sc va face prin urmjirâsirrfrtwiurilor sale<?ftr)<Stt®fwle Codului de procedură civilă.

Art. 97. - în cazul în carc acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate facc într- un termen de maximum 3 ani dc la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.

X. CRITERIILE SI PROCEDURILE DE EVALUARE PROFESIONALA A SALARIAŢILOR

Art. 98.(1) Prezentul regulament reglementează evaluarea performantelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul ADS(2) Evaluarea performantelor profesionale individuale are drept scop aprecierea obiectiva a activitatii

personalului, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor si criteriilor de evaluare stabilite pentru perioada respectiva cu rezultatele obtinute in mod efectiv.

Art. 99.(1) Activitatea personalului contractual din cadrul ADS este evaluata anual de către preşedintele ADS. impreuna cu conducătorii structurilor in cadrul carora isi desfasoara activitatea.(2) Documentaţia aferenta activitatii de evaluare se gestioneaza de către preşedintele ADS sau de către o persoana desemnata de acesta.(3) Activitatea personalului contractual de execuţie, precum si a personalului contractual care indeplineste funcţii de conducere in cadrul unor direcţii din ADS este evaluata anual de conducătorul direcţiei in cadrul caruia persoana evaluata isi desfasoara activitatea.(4) Activitatea personalului contractual din ADS cu funcţii de conducere, altul decât cel prevăzut la alin. (3), sc face, dupa caz, de preşedintele ADS.(5) La evaluarea activitatii personalului contractual cu funcţii de conducere se va avea in vedere si modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.(6) Evaluarea personalului prevăzut de prezentul regulament detaşat sau delegat la alte institutii sc face de institutia la care acesta functioneaza. in raport cu specificul activitatii desfasurate.

Art. 100(1) Perioada evaluata este cuprinsa intre 1 ianuarie si 31 decembrie din anul pentru care sc face

evaluarea.(2) Perioada de evaluare este cuprinsa intre 1 si 30 iunie din anul următor perioadei evaluate.(3) In mod exceptional, evaluarea performantelor profesionale individuale se face si in cursul perioadei evaluate, in urmatoarele cazuri:a) atunci cand pe parcursul perioadei evaluate raportul de munca al salariatului incetcaza, se suspenda sau se modifica in condiţiile legii. In acest caz salariatul va fi evaluat pentru perioada de pana la incetarea, suspendarea sau modificarea raportului de munca. La obţinerea calificativului anual va fi avut in vedere, in funcţie de specificul atribuţiilor prevăzute in fisa postului si calificativul obtinut inainte de suspendarea sau modificarea raportului de munca;b) atunci cand pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu sau, dupa caz, raportul de munca al evaluatorului inceteaza, se suspenda ori se modifica, in condiţiile legii. In acest caz evaluatorul are obligaţia ca. inainte de incetarea. suspendarea sau modificarea raportului de serviciu ori a raportului de munca, dupa caz, intr-o perioada de cel mult 15 zile calendaristice de la incetarea sau modificarea raportului de serv iciu ori a raportului de munca, sa realizeze evaluarea performantelor profesionale individuale ale salariaţilor din subordine. Calificativul acordai se va lua in considerare la evaluarea anuala=ft=P6ti'ormantelor profesionale individuale ale acestora;

c) atunci cand pe parcursul perioadei evaluate salariatul dobândeşte o diploma dc studii de nivel superior si urmeaza sa fie promovat, in condiţiile legii, intr-o funcţie corespunzătoare studiilor absolvite;d) atunci cand pe parcursul perioadei evaluate salariatul este promovat in grad profesional/treapta profcsioala;c) la sfarsitul perioadei de stagiu pentru personalul contractual debutant.

Art. 101.Performantele profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul ADS sunt evaluate pe baza criteriilor de performanta stabilite potrivit prevederilor prezentului regulament, in funcţie de specificul activitatii compartimentului in care salariatul isi deslasoara activitatea.

Art. 102. în baza lisei postului fiecărui angajat, Direcţiile coordonatoare vor întocmi şi supune spre aprobare preşedintelui ADS:1. FISA DF. EVALUARE a performantelor profesionale individuale ale persoanelor carc ocupa funcţii contractuale de conducere2. FISA DF. EVALUARE a performantelor profesionale individuale ale persoanelor care ocupa funcţii contractuale de execuţieAcestea se vor completa cu instrumente şi indicatori de măsură a gradului dc îndeplinire a obiectivelor conform Ordin nr. 916/2011, aplicat prin Regulamentul privind evaluarea performantelor profesionale individuale, promovarea si avansarea personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, precum si din cadrul unitatilor care functioneaza in subordinca ori sub autoritatea acestuia. Acestea vor fi detaliate de şefii de structuri şi directorii coordonatori şi vor fi aprobate dc preşedintele A.D.S.

Art. 103(1) Procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale ale personalului prevăzut de prezentul regulament are ca elemente de referinţa:a) fisa postului, ca element dc raportare la ccrintclc, activitatile si responsabilitatile corespunzătoare postului;b) obiectivele profesionale individuale stabilite pentru perioada evaluata;c) criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale, stabilite in condiţiile prezentului

regulament.(2) Evaluarea performantelor profesionale individuale se face potrivit criteriilor mentionate in fisele de evaluare.

Art. 104Procedura dc evaluare se realizeaza in 3 etape, dupa cum urmeaza:a) completarea fisei de evaluare de către evaluator;b) interviul sau testarea;c) contrasemnarea fisei de evaluare.

Art. 105(1) Fiecare criteriu dc competenta profesionala si dc performanta se notcaza cu note dc la 1 la 5.(2) Semnificaţia notelor este urmatoarca: nota 1 - nivel minim si nota 5 - nivel maxim.(3) In urma notarii se poate acorda unul dintre urmatoarclc calificative: "foarte bine", "bine", "satisfacator" si "nesatisfacator".(4) Calificativul final al evaluarii se stabileste pe baza notei finale, dupa cum urmeaza:

b) intre 2,01 si 3,00 - satisfacator;c) intre 3,01 si 4,00 - bine;d) intre 4,01 si 5,00 - foarte bine.

Art. 106(1) Interviul, ca etapa a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informaţii carc au loc intre evaluator si salariat, in cadrul caruia:a) se aduc la cunostinta salariatului evaluat notările evaluatorului din lisa de evaluare;b) se semneaza si se datea/.a lisa de evaluare de către evaluator si de către salariatul evaluai.(2) In cazul in care intre salariatul evaluat si evaluator exista diferente de opinie asupra evaluarii, evaluatorul poate modifica fisa de evaluare daca se ajunge la un punct de vedere comun.

Art. 107(1) Dupa finalizarea etapelor procedurii de evaluare, fisa de evaluare se inainteaza contrascmnatarului şi C.R.U.C.(2) In sensul prezentului regulament, are calitatea de contrasemnatar salariatul aflat in funcţia superioara evaluatorului, potrivit structurii organizatorice a autoritatii sau institutiei publice.(3) In situatia in care calitatea de evaluator o are preşedintele ADS, fisa de evaluare nu se contrasemneaza.

Art. 108(1) Fisa de evaluare poate fi modificata conform decizici contrascmnatarului in urmatoarele cazuri:a) aprecierile consemnate nu corespund realitatii;b) intre evaluator si persoana evaluata exista diferente de opinie care nu au putut fi solutionate de comun acord.(2) Fisa de evaluare modificata in condiţiile prevăzute de alin. (1) se aduc la cunostinta salariatului evaluat.

Art. 109(1) Personalul contractual din cadrul ADS ncmultumit de rezultatul evaluarii poate sa il conteste in termen de 5 zile de la comunicare.(2) Contestatia formulata de personalul contractual din cadrul ADS se depune la preşedintele ADS si se solutioneaza, in termen dc 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestaliei, de către o comisie constituita in acest scop prin decizic a preşedintelui ADS, iar audierea persoanei evaluate este obligatorie.(3) Comisia prevăzută la alin. (2) are in componenta un preşedinte si 2 membri.

Art. 110 In soluţionarea contestaliei, preşedintele ADS sau persoana delegată de acesta, dupa caz, poate solicita evaluatorului orice informaţii pe care le considera necesare, iar audierea persoanei evaluate este obligatorie.

Art. I l l(1) Rezultatul contestatiei se comunica salariatului in termen de 5 zile calendaristice de la soluţionarea conestatiei si se consemneaza in fisa de evaluare.(2) Fisa de evaluare si raportul final se ataseaza la dosarul profesional.(3) Salariatul ncmultumit de modul dc soluţionare a contcstatici formulate se po fresa îoşţan teicorn ditiile legii.

27

Art. 112. Prevederile prezentului Regulament intern se completează cu proceduri, regulamente ulterioare, dupa caz, care vor face parte integrantă din acesta şi abrogă orice prevedere a Regulamentului Intem anterior.

A n e x a i .

Terminologie

în sensul Norm elor generale dc protecţia muncii următorii termeni se definesc astfel:

Accideni de muncăVătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în

timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent dc natura juridică a contractului în baza căruia se desfaşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară dc muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces.

Acomodare în muncăAdaptare a unor funcţii ale organismului în concordanţă cu schimbările produse în procesul de

muncă.

Adaptare a locului de muncăOrganizare şi amenajare a locului de muncă în funcţie dc cerinţele ergonomice, îndeosebi de

igienă a muncii, de psihologie a muncii şi tehnice, corespunzător condiţiilor fizice şi psihicc ale executantului.

Adaptare în muncăTotalitate a modificărilor morfofuncţionale ale organismului uman prin carc sc realizează

concordanţa între capacitatea de muncă a omului şi cerinţele muncii.

Ambiantă de muncăCaracteristică materială, morală, psihică sau socială a mediului de muncă.

Amenajare a locului de muncăStructurare spaţială a locului de muncă după criterii ergonomice şi de securitate a muncii, prin

care se realizează eliminarea sau reducerea posibilităţii de contact periculos al angajatului cu echipamentele tehnice, materiile prime şi materialele, adaptarea utilajului la datele antropometrice ale executantului, asigurarea unei poziţii corecte de muncă, etc., precum şi atenuarea sau eliminarea riscurilor din mediul fizic de muncă.

Angajat (salariat - începând cu data de 01.03.2003)Orice persoană angajată de către un angajator, inclusiv ucenici, elevi, studenţi în perioada

efectuării practicii profesionale, cu excepţia persoanelor care desfaşoară activităţi casnice.

A nea ia torOrice persoană fizică sau juridică care este titulara raportului de muncă cu angajatul (salariat -

începând cu data de 01.03.2003) şi în beneficiul căreia este prestată munca de către angajatşi care poartă responsabilitatea unităţii.

Audit în domeniul securităţii si sănătăţii în muncăProces sistematic dc obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi

sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate a aprecierilor cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor cătrc cei interesaţi.

Organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale sau organismul, respectiv reprezentantul acestuia, abilitat ca, în exerciţiul autoritaţii de stat, să ia măsuri obligatorii şi să adopte reglementări în domeniul său dc competenţă.

BeneficiarOrice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea.

Boală profesionalăAfecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzată de agenţi

nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.

Boală legală de profesiuneBoală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură

profesională.

Cabinet de protecţia munciiCentru metodologic cu caracter permanent pentru efcctuarea instruirii şi propagandei de

protecţie a muncii la nivelul agenţilor economici.

Cal Hale de proiecţie (d.p.v. al protecţiei muncii)Proprietate a unui element de sistem de a nu genera factori de risc de accidentare şi/sau

îmbolnăvire profesională.

Cauze ale accidentelor de muncă si bolilor profesionaleFactori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente), proprii clementelor componente ale

sistemului de muncă, ce au provocat accidentul sau boala profesională şi care, înainte de producerea accstor evenimente, erau prezenţi în sistem ca riscuri.

Cerinţe de securitate si sănătate în muncăCondiţii impuse elementelor sistemului de muncă (executant - sarcină de muncă - mijloc de

producţie - mediu de muncă), stabilite prin legi, norme, normative, standarde, documentaţii tehnice sau instrucţiuni, în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

Compartiment de protecţia munciiCompartiment funcţional de specialitate în cadrul structurii organizatorice desemnate prin lege a

persoanelor juridice, care fundamentează deciziile privind activitatea de protecţia muncii şi are atribuţii specifice în realizarea acestora.

Condiţii de muncăTotalitate a condiţiilor în care se desfaşoară procesul dc muncă: tehnice (procedeele tehnice

folosite în cadrul procesului, precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de producţie=, organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi social în care se desfaşoară producţia).

Cost al accidentelor de muncă si al îmbolnăvirilor profesionale:1. Expresie valorică a consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

tor economic ce reflectă toate efectele cuantificabile ale accidentelor de muncă.

Culoare de securitateCuloare căreia i se atribuie o semnificaţie specifică, prestabilită, în cadrul semnalizării de

securitate, pentru a transmite mesaje de interdicţie, de avertizare, de obligare, de salvare sau dc prim ajutor.

Diminuarea capacităţii de muncaRcducere, parţială sau totală, a capacităţii individuale de muncă.

Distantă de securitateDistanţă minimă admisă între executant şi sursa de risc, ncccsară pentru asigurarea securităţii

acestuia.

Echipament individual de lucruEchipament utilizat în procesul muncii pentru protejarea îmbrăcămintei personale ămpotriva

uzurii şi murdăririi excesive.

Echipament individual de protecţieTotalitate a mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi

protejat împotriva acţiunii factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Evaluare a riscului de accidentare si îmbolnăvire profesionalăActivitate prin care sc identifică factorii de risc dc accidentarc şi/sau îmbolnăvire profesională şi

se determină nivelul de risc.

ExecutantAngajatul {salariatul - începând cu data de 01.03.2003) care realizează sarcina de muncă.

Factori de risc de accidentare si/sau îmbolnăvire profesionalăînsuşiri, stări, proccse, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate în procesul de

muncă şi care pot provoca accidente dc muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor dc muncă şi bolilor profesionale.

Fisă de evaluare a riscurilorDocument centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de

accidentare şi îmbolnăvire profesională prin carc se finalizează aplicarea metodei de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pc loc dc muncă.

FormareAcţiune de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei.

Funcţie de protecţieFuncţie realizată de un mijloc de protecţie prin care se combate acţiunea unui factor de risc de

accidentare şi îmbolnăvire profesională asupra organismului uman sau numai se semnalează prezenţa unui asemenea factor de risc.

Funcţie de securitateFuncţie a unui echipament de muncă, a unui dispozitiv, mijloc de protecţie etc. prin carc se

inarca existenţei factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.

Instalaţii tehnico-utililarePrin instalaţii tehnico-utilitare se înţeleg instalaţiile electrice, de ventilaţie, de iluminat şi PSI

aferente locurilor de muncă.

Instructaj de proiecţie a munciiMăsură organizatorică de protecţie a muncii reprezentând forma legiferată de instruire în

domeniu la nivelul angajatorilor, având ca scop asigurarea dobândirii de către angajaţi a cunoştinţelor de securitate a muncii.

Instrucţiuni proprii de securitate a munciiColecţie de prevederi dc protccţie a muncii elaborate de angajator, a căror sferă de aplicare şi

obligativitate este limitată la unitatea emitentă şi care detaliază şi particularizează toate reglementările din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la condiţiile concrete ale activităţii desfăşurate de către aceasta.

Loc de muncăZonă delimitată în spaţiu, în funcţie de sarcina de muncă, înzestrată cu mijloace de muncă

(utilaje, unelte, mijloace dc transport, mobilier etc.) şi obiecte ale muncii necesare (materii prime, materiale, semifabricate etc.), organizat în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei funcţii, de către unul sau mai mulţi executanţi cu pregătirea şi îndemânarea necesare, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii precizate.

\fanaeem ent al securităţii si sănătăţii în muncăComponentă a managementului general, care include structura organizatorică, activităţile de

planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă.

Materiale igienico-sanilareMaterialele igienico-sanitare constituie mijloace de igienă individuală utilizate pentru

prevenirea îmbolnăvirilor personale.

Mediu de muncăComponentă a sistemului de muncă formată din totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice

şi psihosociale în care executantul îşi desfaşoară activitatea.

Mijloace de protecţieMijloace prin intermediul cărora se realizează protecţia colectivă sau individuală a angajaţilor

împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Nivel de risc de accidentare si îmbolnăvire profesionalăIndicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională existente într-un sistem de muncă şi care se determină în urma evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Nivel de risc acceptabilNivel de risc admis prin convenţiile sociale în materie dc securitatc a muncii pentru

32

Nivel de securitate a munciiIndicator convenţional ce exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem dc muncă,

ce se poate determina indirect, prin stabilirea nivelului de risc (fiind invers proporţional cu accsta), sau direct, pe baza evaluării securităţii sistemului de muncă.

F.fectc ale solicitării executantului, locale sau generale ncpatologice, reversibile după o recuperare corespunzătoare.

Pericol de accidentare si îmbolnăvire profesionaleiSursă a unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii angajaţilor în timpul lucrului.

Perioada de repausOrice perioadă care nu aparţine timpului dc muncă.

Persoană atestatăPersoană ale cărei competenţe într-un anumit domeniu au fost confirmate oficial dc către un

factor abilitat.

Persoană calificatăPersoană care posedă cunoştinţele şi experienţa necesare, atestate printr-un act emis de o

autoritate competentă, pentru cxccutarea unei lucrări, practicarea unei meserii etc.

Persoană instruită în domeniul securităţii si sănătăţii în muncăPersoană cu cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru evitarea riscurilor de accidentare şi/sau

îmbolnăvire profesională.

Prevedere de securitate şi sănătate în muncăIndicaţie, dispoziţie dintr-un act normativ etc., al cărei scop este prevenirea accidentelor de

muncă şi bolilor profesionale.

Prevenire a accidentelor de muncă si a bolilor profesionaleAnsamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi

desfaşurare a proceselor de muncă, în scopul eliminării sau diminuării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident, inclusiv de muncă, până la momentul intervenţiei cadrelor medicale dc specialitate, cu scopul de a împiedica periclitarea vindecării bolnavului, fie prin apariţia unor complicaţii ce îngreunează actul terapeutic ulterior, (le printr-o evoluţie nefavorabilă urmată de instalarea unor infirmităţi definitive sau de deces.

Proiecţie colectivăProtccţic prin care se previne sau sc diminuează acţiunea factorilor dc risc de accidentare şi

îmbolnăvire profesională asupra a doi sau mai mulţi salariaţi.

Protecţie individuală

Oboseală

Prim ajutor

ie prin care se previne sau se diminuează acţiunea factorilor de ri; rafesională asupra unei singure persoane.

e şi

Proiecţie integratăModalitate de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale constând în prevederea

tuturor măsurilor de protecţie a muncii în exclusivitate în faza de concepţie a unei tehnologii, instalaţii, maşini etc.

Reprezentant al salariaţilor cu atribuţii speciale pentru securitatea şi sănătatea salariaţilorOrice persoană aleasă, selecţionată sau desemnată să reprezeintc angajaţii acolo unde se ridică

probleme referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii angajaţilor în timpul lucrului.

Risc de accidentare si îmbolnăvire profesionalăCombinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile le/.iuni sau afectări a sănătăţii într-o

situaţie periculoasă.

Sarcină de muncăTotalitate a acţiunilor carc trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de

producţie pentru a realiza scopul sitemului de muncă.

Semnalizare de securitate si/sau sănătateSemnalizarea care. raportată la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată, furmizează o

indicaţie sau o cerinţă referitoare la securitatea şi/sau sănătatea persoanelor la locul dc muncă şi care se realizează, după caz, prin intermediul unui panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei comunicări verbale sau al unui gest-semnal.

Sistem de muncăAnsamblu constituit de unul sau mai mulţi executanţi şi mijloace dc producţie care, având un

scop dc realizat, interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în anumite condiţii ale mediului de muncă.

Situaţie periculoasăOrice situaţie în care o persoană este expusă unui sau mai multor pericole de accidentare .şi

îmbolnăvire profesională, capabil (-e) să genereze risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire.

Solicitare (a omului în muncă)Mobilizare a funcţiilor şi capacităţilor fizice şi psihofiziologice ca efect al acţiunii cerinţelor

externe asupra executantului. în funcţie de nivelul capacităţii sale de muncă.

Supraveghere a sănătăţiiSupraveghere în scopul determinării stării de sănătate a unui angajat în urma expunerii la

factorii dc risc specifici procesului de muncă.

Timp de muncăîntreaga perioadă în care angajatul se află la muncă, la dispoziţia angajatorului şi în cxcrcitarca

activităţii sau a funcţiei sale, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

Zonă de securitateZonă în care este exclusă producerea accidentelor şi/sau bolilor profesionale pentru executantul

Zonă periculoasaSpaţiu în care sc dcsfaşoară o activitate periculoasă. în particular, orice zonă din interiorul şi/sau

împrejurul unui echipament tehnic în care o persoană este expusă unui risc pentru securiatca şi sănătatea sa.

Prezentul Regulament Intern a fost modificat, azi 25 octombrie 2012, conform acordului rezultat în

urma consultărilor avute cu STNDICATUL SALARIAŢILOR DIN AGENŢIA DOMENIILOR

STATULUI (S.S.A.D.S.), acord înregistrat la A.D.S. - C.R.U.C. cu nr. 174320 din 25.10.2012 şi

acceptat de S.S.A.D.S. în această formă, formă ce va face obiectul aprobării prin Decizie a

Preşedintelui A.D.S.

PREŞEDINTE ADS Dan Lucian Ştefan MOGOŞ

■6 N iit'- ţ,

PREŞEDINTE - SINDICATUL SALARIAŢILOR DIN AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI