Proiectul ADER 1.3.3

MĂSURI PROACTIVE ZONALE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIȘTILOR PERMANENTE DEGRADATE SUB

ACȚIUNEA MODIFICĂRILOR CLIMATICE ȘI A INTERVENȚIILOR ANTROPICE

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICEGheorghe Ionescu Şişeşti

Planul sectorial ADER 2020

Coordonator ProiectInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

- Director proiect: Dr. ing Blaj Vasile Adrian - Director adjunct proiect: Dr. ing. Marușca Teodor- Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin

Parteneri la proiectStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Timişoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir NeculaiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui

- Responsabil proiect: Dr. ing. Silistru DoinaInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie Sibiu

- Responsabil proiect: Dr. ing. Rusu Mariana

Titlul proiectului : ADER 1.3.3. "Măsuri proactive zonale de ameliorare a valorii pastorale a pajiştilor permanente degradate sub acţiunea modificărilor climatice şi a intervenţiilor antropice"

Coordonator/Parteneri

Valoare contract 133/2011

( lei)

Valoare după acte adiționale

( lei)

Din care pe ani:

2011 2012 2013 2014

ICDP Brașov - CP 581.000 555.892 160.000 148.000 125.627 122.265

SCDP Timișoara - P1 83.000 79.242 20.000 21.000 20.287 17.955

SCDP Vaslui – P2 83.000 79.236 20.000 21.000 20.281 17.955

ICDM Sibiu –P3 83.000 77.510 0 15.000 36.860 25.650

TOTAL 830.000 791.880 200.000 205.000 203.055 183.825

Fondurile din cadrul proiectului conform contractului inițial și actelor adiționale anuale

Pe baza rezultatelor obţinute în domeniul pajiştilor din ultimele opt decenii, sevor sintetiza şi reanaliza măsurile de îmbunătăţire şi folosire raţională a pajiştilor dinprincipalele zone şi habitate reprezentative din ţara noastră, de la nivelul mării pânăîn etajul alpin.

Pe durata proiectului se vor continua lucrările de ameliorare a speciilorfurajere de pajişti şi producerea de seminţe din verigile superioare, astfel ca să seasigure materialul biologic necesar lucrărilor de îmbunătăţire a valorii pastorale.

De asemenea, se va urmări prin experienţe de lungă durată îmbunătăţireapajiştilor degradate şi valorificarea raţională cu animale a producţiei acestora.

La finalul proiectului se va elabora un ghid complet şi complex de măsuriproactive de ameliorare a valorii pastorale a pajiştilor permanente degradate de nivelmediu spre superior care să fie de folos tuturor celor care se ocupă cu îmbunătăţireaşi folosirea cu animale a pajiştilor.

Rezultate scontate:(conform Ordinului Ministrului AgriculturiiNr. 124/26.05.2011)

Etape Activităţi Termene

Etapa 1. 1.1Sintetizarea tuturor resurselor de date privind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor permanente degradate, pe zone mari fizico-geografice și habitate de pajiști din ultimii 80 de ani cu o scurtă caracterizarea lor

15.12.2011

Etapa 2.

2.1. Înființare de experiențe noi privind combaterea vegetației nevaloroase din pajiști și loturi demonstrative pe zone mari: câmpie, deal și munte cu cele mai eficiente metode de ameliorare a valorii pastorale 30.06.2012

2.2 Ameliorarea gramineelor și leguminoaselor de pajiștiEtapa 3. 3.1 Elaborarea unor tehnologii de creștere a valorii pastorale a pajiștilor montane 20.11.20123.2 Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor și leguminoaselor de pajiști

Etapa 4.4.1 Urmărirea experiențelor de combatere a vegetației nevaloroase din pajiști și prezentarea rezultatelor 30.06.20134.2 Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor și leguminoaselor de pajiști

Etapa 5.5.1 Urmărirea rezultatelor din loturile demonstrative înființate în anul 2012, observații critice, completarea rețelei cu noi loturi demonstrative 11.11.20135.2 Elaborarea unor tehnologii de creștere a valorii pastorale pentru pajiștile de deal

Etapa 6. 6.1 Sinteza cercetărilor privind combaterea vegetației nevaloroase din pajiști 20.06.20146.2 Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor și leguminoaselor de pajiști

Etapa 7. 7.1 Elaborarea unor tehnologii de creștere a valorii pastorale pentru pajiștile din câmpie

15.12.20147.2 Elaborare ghid de ameliorare a valorii pastorale a pajiștilor7.3 Model de evaluare multifuncţională a pajiştilor permanente.

Extras din PLAN DE REALIZARE AL PROIECTULUI

Obiectivul fazei I: Studiu privind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor permanente degradate.

Obiectivele fazei II:- Experienţe privind combaterea vegetaţiei nevaloroase din pajişti şi loturi demonstrative pe zone mari: câmpie, deal şi munte cu cele mai eficiente metode de ameliorare a valorii pastorale;

- Ameliorarea gramineelor şi leguminoaselor de pajişti Phleum pratense; Festuca rubra; Bromus inermis; Lotus corniculatus

Obiectivele fazei III:- Redactarea unei Broşuri „TEHNOLOGII DE CREȘTERE A VALORII PASTORALE PENTRU PAJIȘTILE

MONTANE”- Rezultate parţiale privind cercetările pentru ameliorare a valorii pastorale a pajiştilor permanenteObiectivele fazei IV :- Rezultate parțiale privind combaterea vegetației nevaloroase din pajişti- Rezultate parţiale privind cercetările pentru ameliorare a valorii pastorale a pajiştilor permanenteObiectivele fazei V:- Prezentarea de rezultate din loturile demonstrative privind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor pe zone

geografice;- Redactarea unei Broşuri „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALE PENTRU PAJIŞTILE

DE DEAL”Obiectivele fazei VI:- Prezentarea de rezultate la experiențe privind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor pe zone geografice- Prezentare rezultate privind activitatea de ameliorare la gramineele şi leguminoasele de pajiştiObiectivele fazei VII:- Redactarea unei Broşuri intitulată „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR

DE CAMPIE”- Editarea unui ghid intitulat „MĂSURI PROACTIVE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A

PAJIŞTILOR DEGRADATE”- Prezentare raport de activitate cu experiențe privind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor și continuarea

lucrărilor de ameliorare a gramineelor şi leguminoaselor de pajişti.

Obiectivul proiectului: Modalități tehnologice proactive de atingere si conservare a stării de agroclimax în agroecosistemele specializate pentru culturile agricole.

Raportul de activitate pentru Faza I cuprinde o sintetiza privind măsurile de îmbunătăţire şi folosire raţională a pajiştilor din principalele zone şi habitate reprezentative din ţara noastră. Raportul a fost structurat pe următoarele capitole: GeneralitățiCombaterea vegetației nevaloroase din pajiștiReînsămânțarea și supraînsămânțarea pajiștilor erodateÎmbunătățirea pajiștilor situate pe soluri sărăturateMăsuri de îmbunătățire a pajiștilor montane

În cadrul raportului pentru Faza II de execuție a proiectului sunt prezentate următoarele protocoaleexperimentale:

-Efectul de lungă durată al fertilizării, supraînsămânțării și reînsămânțării pășunilor subalpinedominate de Nardus stricta (ICDP Braşov)-Ameliorarea valorii pastorale a pajiştilor degradate de Nardus stricta din etajul subalpin prin târlire, fertilizare cu fosfor si supraînsămânţare (ICDP Braşov)-Folosirea cu vaci de lapte a păşunilor subalpine ameliorate (ICDP Braşov)-Combaterea chimică a buruienilor ce apar la înfiinţarea pajiştilor cu amestecuri de leguminoase şi graminee furajere (SCDP Timişoara)-Combaterea vegetaţiei nevaloroase din culturile de lucernă, ghizdei, trifoi roşu şi trifoi alb (SCDP Timişoara)-Creşterea valorii pastorale la pajiştile din zona de deal (SCDP Vaslui)

Raport de activitate Faza III

Activitatea III.1 Elaborarea unor tehnologii de creştere a valorii pastorale a pajiştilormontane, desfășurată in perioada 01.07. – 20.11. 2012 a fost orientată în două direcţii:

1. Redactarea unei Broşuri intitulată „TEHNOLOGII DE CREȘTERE AVALORII PASTORALE PENTRU PAJIȘTILE MONTANE”2. Executare experienţe privind noi tehnologii pentru combaterea specieinevaloroase Nardus stricta în etajul subalpin

Activitate III.2 Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor şi leguminoaselor de pajişti

Raport de activitate Faza IVActivitatea IV.1 Experienţe de combatere a vegetaţiei nevaloroase din pajişti şi prezentarea rezultatelor

In cadrul activității IV se prezintă câteva aspecte referitoare la biologia,ecologia şi combaterea speciilor nevaloroase Pteridium aquilinum (L.) Kuhn (ferigamare, ţolul lupului), Rumex crispus L. (ştevie creaţă), Rumex obtusifolius L. (ştevia cufrunze mari), Veratrum album (şteregoaie) și Prunus spinosa (porumbarul).Activitate IV.2 Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor şi leguminoaselorde pajişti

În raportul în extenso aferent Activităţii V.1, a fost sunt prezentate rezultate obţinute în anul 2013 la 5 locații ( Blana Bucegi, Braşov, Cârțișoara - Sibiu, Timişoara, Soleşti – Vaslui) unde sunt amplasate câmpuri demonstrative care răspund problematici zonale din punct de vederea al creşterii valorii pastorale al pajiştilor permanente.

Activitate V.2 s-a realizat sub coordonarea specialiştilor de la SCDP Vaslui în colaborare cu cei de la ICDP Braşov. Broşura intitulată „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALE PENTRU PAJIŞTILE DE DEAL”

Raport de activitate Faza V

Activitatea VI.1 - sunt prezentate câteva sinteze pentru rezultatele obținute la experiențele privind creșterea valorii pastorale la pajiștile permanente din diferite zone geografice. Astfel, pentru zona de munte sunt prezentate in sinteză rezultatele pentru perioada 2011-2013 la o experiență de lungă durată privind îmbunătățirea şi folosirea cu vaci de lapte a pajiştilor degradate de Nardus stricta; pentru zona de câmpie este prezentat un studiu privind însuşirilor morfoproductive la soiuri noi de Lotus corniculatus create laSCDP Timișoara urmat de cercetări privind testarea tehnologică privind inocularea cu Rhizobium loti; pentru zona de dealuri sunt prezentate rezultatele unor experiențe ce își propun creșterea valorii pastorale a pajiștilor concomitent cu realizarea protecției antierozională a solului.

Ca rezultate aferente fazei 7 de realizarea a proiectului se prezintă, separat de acest raport, în format electronic și printată Broșura ” TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR DE CÂMPIE” Autori Dragomir Neculai, Reghițean Dorin, Blaj Vasile Adrian, Mocanu Vasile și în format tipografiat Ghidul ”MĂSURI PROACTIVE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR DEGRADATE” Autori Blaj Vasile Adrian, Marușca Teodor, Dragomir Neculai, Ichim Emil, Rusu Mariana, Mocanu Vasile, Silistru Doina, Tod Monica Alexandrina, Ene Tudor Adrian, Editura Capolavoro, ISBN 978-973-98711-8-9.

Baza de Cercetări Pajişti Montane (B.C.P.M.) Blana Bucegi este situată la1800 m altitudine, pe un teren uşor înclinat cu expoziţie estică.

Vegetaţia primară a fost dominată de jneapăn (Pinus mugo) şi rarişte demolid (Picea abies) după a căror defrişare s-a instalat o vegetaţie ierboasădominată de Festuca nigrescens, F. ovina şi Agrostis rupestris, care la rândullor după o folosire necorespunzătoare au fost invadate de specia nevaloroasăNardus stricta.

Substratul litologic este format de conglomerate tipice de Bucegi. Solurilesunt brune acide şi podzoluri, puternic debazificate, foarte sărace în elementefertilizante.

Condiţiile climatice sunt cele specifice etajului subalpin în caretemperatura medie anuala a aerului este de 2°C.

Vântul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secundă. Cantitatea deprecipitaţii căzute în perioada de vegetaţie (iunie – septembrie) este în jur de400 mm, iar cea anuală este de aproximativ 1200 mm.

Experienţe de lungă durată privind îmbunătăţireapajiştilor degradate şi valorificarea raţională cu animale

Rezultate la experienţele privind noi tehnologii privind combaterea speciei nevaloroase Nardus stricta în etajul subalpin

Experiența s-a executat la Baza de Cercetări Pajiști Montane Blana Bucegi (foto)

(Imagine preluată şi prelucrată, www.bing.com/maps/ )12

Factorii experimentali

Factorul A: Fertilizare1 Fertilizare minerală

Etapa I – a: 1996; 1997; 1998- 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;Etapa II – a: 2004 - 150 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O;

2005 - 100 kg /ha N; 2006 - 50 kg /ha N;Etapa III – a: 2012 - 150 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O;

2013 - 100 kg /ha N; 2014 - 50 kg /ha N;2014 - 50 kg /ha N;

2 Fertilizare minerală și organicăEtapa I – a: 1996 - 150 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;

1997 - 100 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 + 50 kg/ha K2O;1998 - 50 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O;

Etapa II – a: 2004- Târlit bovine 5 nopți 1 vacă/ 6 m2 + 100 kg /ha P2O5;Etapa III – a: 2011 - Târlit bovine 5 nopți 1 vacă/ 6 m2 + 100 kg /ha P2O5;

3 Fertilizare organicăEtapa I – a: 1995 - Târlire ovine 1 oaie/ 1 m2 5 nopți;Etapa II – a: 2004 - Târlire ovine 1 oaie/ 1 m2 5 nopți + 100 kg /ha P2O5;Etapa III – a: 2011 - Târlit bovine 1 vacă/ 6 m2 5 nopți + 100 kg /ha P2O5;

Factorul B: Covorul ierbos1 Natural (Nardus stricta 60 %);2 Supraînsămânțare 1996, după erbicidare 1995 și grăpat (1-2 cm);3 Reînsămânțare 1996 după erbicidare 1995 şi prelucrare cu freza (10-12 cm);

Factorul C: Amendare calcică1 Fără amendare;

2 Amendare la 2/3 Ah (cca. 7,5 t/ha CaO)

Metoda de aranjare utilizată în experiență a fost cea a parcelelor subdivizate.13

Rezultate obţinuteCompoziția floristicăCompoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP – ELEMBERG de apreciere procentuală a

participării speciilor în covorul ierbos.Compoziția floristică a covorului ierbos al experienței de lungă durată cu variante de îmbunătățire prun mijloace

de suprafață, supraînsămânțare și reînsămânțare este prezentată în tabelul 1.7. Valoarea pastorală calculată pentru variantele din cadrul experienţei variază de la 23 de puncte (slabă) în cazul variantei martor – (111) şi a variantei la care s-a aplicat doar fertilizare chimică supraînsămânţare (121) şi ajunge la un maxim de 68 (buna) puncte la o varianta 222 la care s-au aplicat un complex de masuri de îmbunătățire constând din fertilizare minerală şi organică realizată în 3 etape în perioada 1996-201, supraînsămânţare şi amendare la 2/3 din Aciditatea hidrolitică.

Față de covorul ierbos natural după supraînsămânțare participarea gramineelor a crescut cu 10 %, în timp ce leguminoasele scad cu 4 % și alte familii cu 6 % (Tabelul 1.8).

Prin supraînsămânțare s-a menținut specia Phleum pratense în proporții de 18 % față de 10 % după reînsămânțare.O foarte bună participare de 28 % o are Poa pratensis în covorul ierbos natural la fel și Trifolium repens care

ajunge la 16 % cu 3-4 % mai mult decât în variantele supra sau reînsămânțate.În ceea ce privește efectul amendării, se constată o creștere cu 5 % a speciei Trifolium repens, 4 % a speciei

Festuca nigrescens și 8 % a speciei Poa pratensis, în timp ce specia Deschampsia flezuosa scade cu 10 % (tabelul 1.9).Din cele prezentate rezultă că pajiștea supraînsămânțată și amendarea calcică după 18 ani au avut cea mai bună

influență asupra compoziției floristice.

Producția de SU Diferentat/ha semnificațiat/ha %

FertilizareMinerala 1,50 100 mt

Minerala si organica 2,28 152 0,78 ***Organica 2,55 170 1,05 ***

DL 5% = 0,31 t/ha DL 1% = 0,47 DL 0,1% = 0,76

Îmbunătățire covor ierbos Natural 2,06 100 mt

Supraînsămânțare 2,32 108 0,26 *Reînsămânțare 1,95 95 - 0,11 -

DL 5% = 0,26 t/ha DL 1% = 0,35 DL 0,1% = 0,48

AmendareFără amendare 1,80 100 mt

Amendare la 2/3 Ah 2,42 1,34 0,62 ***DL 5% = 0,23 t/ha DL 1% = 0,31 DL 0,1% = 0,41

Efectul metodelor de îmbunătăţire a pajiştilor subalpine degradate de Nardus stricta, media anilor 2012-2014, Blana Bucegi

Rezultate privind folosirea cu vaci de lapte a păşunilor subalpine ameliorate

Amplasarea experienței “Folosirea cu vaci de lapte a păşunilor subalpine ameliorate”

16

Variantele experimentaleParcela (lotul) Ac: Păşune naturală (nardet) fertilizată cu îngrăşăminte chimice după cum

urmează:- 200 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O în anul 2000

- 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O în anul 2001- 100 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O în anul 2002- 150 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O în anul 2010- 100 kg /ha N în anul 2011- 50 kg /ha N în anul 2012

Parcela (lotul) B: Păşune naturală (nardet) fertilizată chimic în perioada 1996-1998 cu 150kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoi târlită cu vaci de lapte in anii 2004 și 2010.

Parcela (lotul) C: Păşune naturală (nardet), amendată la 2/3 din Ah în 1995, fertilizată chimicîn perioada 1996-1998 cu 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoi târlită inanii 2003 și 2009.

Parcela (lotul) D, păşune semănată şi amendată în 1995, fertilizată chimic cu NPK între1996-1998 identic cu parcelele B și C, târlită cu vacile în 2002 şi 2008. Pentru semănat s-afolosit același amestec de semințe de graminee și leguminoase perene format din: Phleumpratense soiul Favorit (40%), Festuca pratensis Transilvan (25%), Lolium perenne Marta(5%), Trifolium hybridum - populaţie locală de Brașov (15%), Lotus corniculatus soiulLivada (15%)..

Parcela (lotul) T: pășune naturală (nardet) utilizată rațional timp de 30 ani, amplasată îninteriorul câmpului experimental de la Baza de Cercetări Pajiști Montane Blana Bucegi.

18

Varianta Producția medie de SU Diferenţa t/ha

Semnif.t/ha %

T 1,58 100,0 mtAc 4,10 259,5 2,52 ***B 4,82 305,1 3,24 ***C 5,04 319,0 3,46 ***D 5,08 321,5 3,50 ***

Efectul cumulat al tratamentelor de îmbunătăţire a pajiştilor subalpineasupra producţiei medii de substanţă uscată, în perioada 2011-2013

Blana Bucegi

1,58

4,10

4,82 5,04 5,08

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

SU t/

ha

T Ac B C DParcela

DL 5% = 0,54 t/ha DL 1% = 0,79 DL 0,1% = 1,19

Varianta Producția medie de SU Diferenţa t/ha

Semnif.t/ha %

2011 4,63 112,4 0,51 **2012 4,90 118,9 0,78 ***2013 2,84 68,9 -1,28 000

Media 4,12 100 mt -

4,634,90

2,84

0,000,501,001,502,002,503,003,504,004,505,00

SU t/

ha

2011 2012 2013an

DL 5% = 0,28 t/ha DL 1% = 0,38 DL 0,1% = 0,52

19

AnLapte Diferenta

L/ha Semnf.L/ha %2011 3185,00 111,9 338,0 *2012 2629,00 92,3 -218,02013 2727,00 95,8 -120,0Media 2847,00 100 mt

3185

2629 2727

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Lapt

e L

/ha

2011 2012 2013an

Producțiile medii de lapte pentru anii experimentali 2011- 2013

DL 5% = 272 L DL 1% = 371 DL 0,1 % = 502

Varianta de îmbunătăţire

Lapte Diferenţal/ha

Semnif. l/ha %

T 1066 100,0 mtAc 3095 290,3 2029,0 ***B 3154 295,9 2088,0 ***C 3552 333,2 2486,0 ***D 3366 315,8 2300,0 ***

Producţia medie de lapte, în perioada 2011-2013, la variantele experimentale

DL 5% = 378 L DL 1% = 550 DL 0,1 % = 827

1066

3095 31543552 3366

0500

1000150020002500300035004000

Lapt

e L/

ha

T Ac B C DLot

Evaluare efect îmbunătăţire şi folosire raţională pajişti subalpine din Bucegi (Medie pe 18 ani, 1996 - 2013)

Specificare UM

ValoriT

Pajişte neameliorată

BPajişte

fertilizată chimic (c)

+ organic (o)

CPajişte

amendată+ fertilizată

c + o

DPajişte

amendată+ semănată+ fertilizată

c+oProducţia de substanţă uscată

t/ha 1,48 3,65 4,35 5,82Efect fertilizare % 100 247 294 393Efect amendare calcică % x 100 119 159Efect semănat % x x 100 134Producția de lapte de vacă L/ha 928 3230 3881 4378Efect fertilizare % 100 348 418 472Efect amendare calcică % x 100 120 136Efect semănat % x x 100 113

21

Ameliorarea gramineelor şi leguminoaselor de pajişti petru zona de deal - munte

În câmpul de ameliorare, la ICDP – Braşov, se păstrează toate clonele constitutive asoiurilor aflate în Catalogul oficial al soiurilor de plante.

În această colecţie se află de asemenea resurse genetice cu potenţial mare aflate înconservare din diferite motive. Astfel la ICDP-BV se păstrează materialul genetic atât subformă vegetativă cât şi sub formă de seminţe care sunt reînnoite periodic pentru a nu pierdegerminaţia acestora.

Astfel, în prezent există în câmpul de colecţie forme parentale ale soiurilor create la ICDP – Braşov:

Festuca pratensis : anul IV de vegetaţie 5 clone, câte 10 fragmente din fiecare; Festuca arundinacea: anul IV de vegetaţie, 13 clone câte 10 fragmente din fiecare; Festuca rubra: anul IVde vegetaţie, 12 clone câte 10 fragmente din fiecare;Dactylis glomerata: anul IV de vegetaţie, 18 clone câte 10 fragmente din fiecare; Phleum pratense anul IV de vegetaţie, 3 clone câte 10 fragmente din fiecare;Lotus corniculatus anul IV de vegetaţie, 3clone câte 10 fragmente din fiecare;Trifolium repens anul IV de vegetaţie, 18 clone câte 10 fragmente din fiecare;

Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor şi leguminoaselor de pajişti

22

În ceea ce priveşte data înspicatului la soiurile create şi urmărite la ICDP –Braşov, se observă că aceasta nu prea corespunde cu parametrii daţi de autorul de soi, că în ultimii ani condiţiile climatice au influenţat mai mult dezvoltarea plantelor.

Evoluţia datei de înspicat/formarea butonilor florali 2009-2014

Aspecte din câmpul experimental pentru verificarea stabilităţii caracteristicilor agronomice şi de utilizare a soiurilor de graminee şi leguminoase perene create la ICDP –Braşov

23

În prezent, lucrările de ameliorare la cele trei specii de leguminoase şi graminee de pajişti(Trifolium repens, Lotus corniculatus, Lolium perenne) cuprinde, pentru fiecare specie,următoarele câmpuri de ameliorare: câmpurile de selecţie din clone individuale (provenite dincâmpurile de material iniţial); câmpurile de studiere a descendenţelor selectate şi de multiplicare;câmpurile de polycros; câmpurile de testare comparativă faţă de alte soiuri omologate; câmpurilede testare tehnologică a noilor soiuri create. În continuare sunt câteva din câmpurileexperimentale:

Situaţia actuală a câmpurilor experimentale de ameliorare de la S.C.D.P. Timişoara

Trifolium repens

Lotus corniculatus

Lolium perenne

24

Ameliorarea gramineelor şi leguminoaselor de pajişti pentru zona de dealuri erodate

La Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui în câmpulexperimental Moara Grecilor, se efectuează cercetări asupra speciilor Bromus inermis, şiOnobrychis viciifolia

Obiectivul principal al studiilor efectuate la nivel de material iniţial, este acela de identificare a provenienţelor autohtone şi/sau străine care, prin productivitate, calitate şi alte însuşiri fundamentale (rezistenţă la secetă, boli şi ger, capacitate de regenerare, rezistenţă la păşunat, persistenţă ş.a.) se evidenţiază ca cele mai valoroase şi ar putea constitui baza creării de noi soiuri.

Observaţiile şi determinările au fost efectuate atât la variantele din sortimente,descendenţe şi culturi comparative cât şi la plantele individuale din câmpurile de selecţie şicolecţie. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor sunt prezentate pe verigi de ameliorare şiani de vegetaţie.

În perioada de derulare a proiectului 2012 – 2014, sinteticul Vaslui 7 de Bromus inermis –constituit din 5 clone, testat în reţeaua ISTIS în perioada 2011 –2012, a fost omologat şi înregistrat în Catalogul Oficial sub denumirea Maia Safir (Certificat nr. 3235/16.05.2013).Soiului Maia Safir i s-a depus documentaţia în vederea obţinerii brevetului. Cererea de brevet pentru soi a fost înregistrată la ISTIS cu nr. 1382/20.02.2014, precum şi propunerea de denumire a soiului, nr. 1383/20.02.2014.

Aspecte privind aplicarea rezultatelor cercetării pentru îmbunătăţirea pajiştilor permanente prin lucrări de suprafață

Cârțișoara, județul Sibiu.

Broșura „TEHNOLOGII DE CREȘTERE A VALORII PASTORALE PENTRUPAJIȘTILE MONTANE” are un număr de 50 de pagini inclusiv anexele, şi cuprinde 5capitole forte utile, crescătorilor de animale din zona montană.

1. Introducere 2. Scurta prezentare a habitatelor de pajişti3. Studiul vegetaţiei şi al calităţii covorului ierbos al pajiştilor3.1. Determinarea valorii pastorale şi a stadiului de degradare a pajiştilor3.2Determinarea exigenţelor ecologice ale vegetaţiei pajiştilor4. Lucrări minime de întreţinere şi fertilizare a pajiştilor4.1 Curăţirea terenului, combaterea buruienilor ierboase şi a speciilor lemnoase invazive4.2 Corectarea acidităţii solurilor şi îmbogăţirea în fosfor4 .3 Aplicarea fertilizanţilor organici pe pajişti4.4 Aplicarea îngrășămintelor chimice4.5 Supraînsămânțarea pajiștilor5 Metode de folosire raţională a pajiştilor5.1 Determinarea capacităţii de păşunat5.2 Introducerea şi respectarea păşunatului în rotaţie5.3 Recoltarea fâneţelor şi folosirea mixtă a pajiştilor

Autori: Marusca Teodor, Blaj Vasile Adrian, Rusu Mariana

Publicaţii

Broșura „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALEPENTRU PAJIŞTILE DE DEAL” are un număr de 42 de pagini și cuprinde11 capitole foarte utile crescătorilor din zona de deal.

1. Introducere2. Scurtă prezentare a pajiştilor de deal3. Cauzele degradării covorului vegetal al pajiştii de deal4. Principalii dăunători din păşuni şi fâneţe şi combaterea lor5. Lucrări minime de întreţinere a pajiştilor de deal6. Caracterizarea principalelor graminee şi leguminoase perene folosite la înfiinţarea

pajiştilor semănate în zona de deal7. Rezultate experimentale ce pot fi diseminate în fermele din zona de influență8. Aplicarea fertilizanţilor pe pajiştile de deal 9. Folosirea raţională a pajiştilor de deal10. Curățirea resturilor neconsumate de animale11. Producerea fânului în zona de deal

Autori: Emil Ichim, Vasile Adrian Blaj, Teodor Maruşca, Doina Silistru , Tudor AdrianEne

Broșura ”TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR DE CÂMPIE”

1.Pajiştile Europei şi ale României

2. Clima câmpiilor din România

3.Tipologia pajiştilor de câmpie din România

4.Structura floristică a grupelor cenologice a pajiştilor de câmpie

5.Tehnologii de ameliorare a pajiştilor de câmpie

Bibliografie selectivă

Autori: Neculai DRAGOMIR, Dorin RECHIŢEAN, Adrian Vasile BLAJ , Vasile MOCANU

MĂSURI PROACTIVE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR DEGRADATE

Introducere 1. Scurt istoric al cercetărilor patotehnice din România 2. Principalele tipuri de pajişti naturale din Româmia 3. Determinarea valorii pastorale şi al stadiului de degradare a pajiştilor 4. Măsuri proactive generale de creştere a valorii pastorale a pajiştilor 4.1. Cauzele care conduc la diminuarea valorii pastorală a pajiștilor 4.2. Soluții de îmbunătățire a valorii pastorale a pajiștilor 4.3. Eliminarea excesului de umiditate și combaterea eroziunii solului 4.4. Corectarea acidităţii și alcalinităţii solurilor 4.5. Curăţirea de mușuroaie și nivelarea terenului 4.6. Combaterea vegetaţiei nevaloroase din pajişti 4.7. Îmbunătăţirea regimului elementelor nutritive din sol 4.8. Supraînsămânţarea pajiştilor degradate4.9. Reînsămânţarea pajiştilor degradate 5. Măsuri proactive de ameliorare a valorii pastorale pentru unele condiții staționale specifice 5.1. Măsuri de îmbunătățire a pajiștilor montane5.2. Ameliorarea valorii pastorale a pajiştilor erodate 5.3. Îmbunătăţirea pajiştilor de câmpie situate pe soluri sărăturate6. Metode de folosire raţională a pajiştilor 6.1. Folosirea prin pășunat 6.2. Folosirea în regim de fâneață a pajiștilor 6.3. Folosirea mixtă a pajiştilor

AnexeBibliografie selectivă

Editura Capolavoro Braşov, 2014, ISBN 978-973-98711-8-9

THE COMBINED EFFECT OF PADDOKING, PHOSPHORUS FERTILISATION AND OVERSOWING ONDEGRADED Nardus stricta L PASTURESJournal of Mountain Agriculture on the Balkans, vol. 15, nr.3, 2012 pp.563-575, Published by: Research Institute ofMountain Stockbreeding and Agriculture, Troyan, Bulgaria, ISSN 1311 - 0489Blaj V.A., Maruşca T., Mocanu V., Haş C. E., Constantinescu C. S

TEHNOLOGIE ÎMBUNĂTĂȚITĂ DE TÂRLIRE A PAJIȘTILOR MONTANE DEGRADATE DE NARDUS STRICTA L. (ȚEPOȘICĂ)Ministerul agriculturii şi dezvoltării rurale, Oferta cercetării ştiinţifice pentru transfer tehnologic în agricultură, industria alimentară şi silvicultură, vol.XV, 2012, pp 108, Ed. CERES BucureştiV.A. Blaj, T. Marușca, E.C. Haș

LONG TERM INFLUENCE OF METHODS TO IMPROVE SUBALPINE NARDUS STRICTA L. GRASSLANDS IN THE CARPATHIAN MOUNTAINS17th Meeting of the FAO-CIHEAM Mountain Pasture NetworkPastoralism and ecosystem conservation, pp. 140-143, 5-7 June 2013, – Trivero – Italy, ISBN 978-88-908636-2-2V.A.Blaj, T.Marușca, V.Mocanu, E.C.Haș, E.Mateescu

RESEARCHES ON PASTORAL ACTIVITIES AND BIODIVERSITY IN THE BUCEGI NATURAL PARK17th Meeting of the FAO-CIHEAM Mountain Pasture NetworkPastoralism and ecosystem conservation, pp. 172-175, 5-7 June 2013 – Trivero – Italy, ISBN 978-88-908636-2-2T.Marușca, E.C.Haș, V.A.Blaj

PAJIȘTILE ROMÂNIEI – IMPORTANT PATRIMONIU NAȚIONALAgricultura, domeniu strategic pentru securitatea și siguranța alimentară, Editura Academiei Române, pp. 423-434,București, 2013, ISBN 978-073-27-2363-0T. Marușca , V. Mocanu, V. Cardașol, V.A. Blaj, I.Hermenean

Lucrări științifice publicate

STUDII PRIVIND FOLOSIREA RAȚIONALĂ CU VACI DE LAPTE A PAJIȘTILOR ÎMBUNĂTĂȚITE DIN ZONA MONTANĂSesiunea Științifică de Primăvară (9 mai 2014) a Academiei Oamenilor de Știință din România, București, pp.43V.A. Blaj, T. Marușca, E.C. Haș

NUTRITIVE VALUE OF THE FODDER FROM THE NARDUS STRICTA IMPREVED GRASSLANDS, Scientific Papers Animal Science and Biotechnologies, vol. 47 (1) USAMV Timisoara,ISSN 1221-5287, p. 135-138N. Dragomir,T. Maruşca, V. Mocanu, V.A. Blaj, F. Tarjoc, S. Constantinescu

EFFECT OF SOME IMPROVEMENT WORKS ON THE FLORISTIC COMPOSITION OF THE VEGETAL COVER IN NARDUS STRICTA GRASSLANDS, Scientific Papers Animal Science and Biotechnologies, vol. 47 (1), USAMV Timisoara, ISSN 1221-5287, p. 144-150T. Maruşca, N. Dragomir, V. Mocanu, V.A. Blaj, F. Tarjoc, Carmen Dragomir S. Constantinescu

DRY MATTER YIELD OF IMPROVED ALPINE GRASSLANDS DEPENDING ON CLIMATE CONDITIONS, Scientific Papers Animal Science and Biotechnologies, vol. 47(2),USAMV Timisoara, ISSN 1221-5287V. Mocanu, T. Maruşca, N. Dragomir, V.A. Blaj, Carmen Dragomir, S. Constantinescu

THE REMANANT EFFECT OF TREATMENTS APPLIED ON SUBALPINE GRASSLANDS GRAZED BY DAIRY COWS ON MILK PRODUCTION, Scientific Papers Animal Science and Biotechnologies, vol. 47 (2), USAMV Timisoara, ISSN 1221-5287V.A. Blaj, T. Maruşca, V. Mocanu, N. Dragomir, S. Constantinescu, D. Rechitean

STUDIES ON FORAGE QUALITY OF WEED SPECIES IN SUBALPINE MEADOWS IN THE SOUTHEASTERN CARPATHIANS OF ROMANIAEGF at 50: The Future of European Grasslands, Vol. 19, Proceedings of the 25 th General Meeting of the European Grassland Federation 7-11 september, Aberystwyth, Wales, pp 887-889, ISBN 978-0-9926940-1-2A.C.Ciopată, T.Marușca, G.Oprea, V.Mocanu, V.A.Blaj, E.C. Haș

► Starea actuală a pajiştilor montane şi posibilităţi de îmbunătăţire şi folosireraţionalăPrezentare in cadrul seminarului «ZONELE MONTANE DEFAVORIZATE ÎN POLITICA

AGRICOLĂ COMUNĂ. PREZENT ŞI PERSPECTIVE DUPĂ 2013», organizat de Asociația Forumul Montan din România Filiala Neamț, 06.martie 2012 – Piatra NeamțAutori: Blaj Vasile Adrian; Ene Tudor Adrian

► Valorificarea raţională a producţiei pajiştilor permanente prin păşunat şi cosit, în scopul menţinerii suprafeţelor şi peisajelor pastorale pentru protecţia mediului, inclusiv a biodiversităţiiT. Maruşca , V.A. BLAJ, V. Mocanu, V. Cardaşol, E.C. Haş, Monica A. Tod, P. Zevedei, Marcela Dragoş ► Implementarea şi extinderea sistemului agrosilvopastoral în conextul încălzirii climei Autor : T. MaruşcaPrezentări in cadrul seminarului «PĂDURILE ŞI PAJIŞTILE, PRICIPALELE COMPONENTE ALE SPAȚIULUI VERDE AL ROMÂNIEI» organizat de Academia Română, 10. octombrie 2013, Bucureşti

► peste 50 articole de popularizare publicate in revistele Ferma, Profitul agricol, Lumea satuluiAutor : T. Maruşca

Susținere prelegeri şi publicare articole de popularizare