MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE”GHEORGHE IONESCU-ȘIȘEȘTI„

INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE ACVATICĂ, PESCUIT ȘI

ACVACULTURĂ GALAȚI

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

10.1.2 Elaborarea și implementarea unor tehnologii inovative și eco-eficiente pentru creșterea în sistem

intensiv a unor specii de pești cu perspective bune de piață

DIRECTOR,CSI Prof. univ. dr ing.,

Neculai PATRICHE

CONTABIL ȘEF,Ec.,

Victoria CIUPITU

DIRECTOR DE PROIECTdr. ing.,

Veta NISTOR

FAZA V – Demonstrarea și validareamodelului experimental propus, pentru

implementarea tehnologiei eco-eficiente

Obiectivul proiectuluiPrincipalul deziderat al proiectului, care reprezintă şi obiectivului general,constă în stabilirea unui sistem durabil de gestionare a acvaculturii, curespectarea sistemelor şi ciclurilor naturii, menținerea calității apei, solului şibioresurselor acvatice şi a echilibrului dintre acestea, realizarea de produseorganice de calitate superioară.

Obiectivul fazeiObiectivul fazei V a proiectului este reprezentat de demonstrarea și validareamodelului experimental propus, pentru implementarea tehnologiei eco-eficiente.

INTRODUCEREPrezentul proiect își propune să dezvolte o tehnologie de creștere a speciilor de pești eco-

eficientă prin stabilirea unui sistem durabil de gestionare a acvaculturii, cu respectareasistemelor şi ciclurilor naturii, menţinerea calităţii apei, solului şi bioresurselor acvatice şi aechilibrului dintre acestea.

Rezultatele obținute la atingerea obiectivului fazei I au constat într-un studiu documentarcare să pună bazele elaborării unei tehnologii eco-eficiente care să asigure conversia șiimplementarea de tehnologii noi, „naturale” şi curate, care pot avea impact direct asupraproductivităţii şi profitabilităţii şi având ca rezultat menţinerea unor ecosisteme acvaticeviabile şi durabile.

În cadrul fazei II a fost elaborat modelul experimental pentru dezvoltarea tehnologiei eco-eficiente de creștere a speciilor de peşti stabilindu-se 3 variante de lucru, pe lângă ceamartor, care să fie testate.

Faza a III-a a avut ca rezultat realizarea experimentelor în cele 4 variante de lucru,obținându-se datele necesare ce au fost utilizate la evaluarea tehnologiei din punct de vederetehnologic, științific, ecologic și economic și validarea preliminară a acesteia.

Faza a IV-a a avut ca rezultat validarea preliminară, la nivel de laborator, a tehnologieieco-eficiente.

Faza a V-a a avut ca rezultat validarea aplicării tehnologiei eco-eficiente în heleșteie șidiseminarea rezultatelor proiectului.

Variantele de lucru experimentale reluate în 2017, au fost următoarele:

Varianta I experimentală - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea în proporție depeste 80% a hranei naturale. Această variantă de lucru va presupune doaradministrarea îngrășămintelor organice și utilizarea unui procent de doar 20% defuraje, creșterea bazându-se în cea mai mare parte doar pe utilizarea hraneinaturale asigurată cu ajutorul inoculumului(B4).

Varianta II experimentală - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea zeoliților. Aceastăvariantă de lucru va presupune administrarea îngrășămintelor organice, utilizareafurajelor cât mai aproape de cele ecologice și utilizarea zeoliților pentruasigurarea calității apei tehnologice și stimularea asimilării mai bune a hranei(B2).

Varianta III experimentală - Aplicarea tehnologiei cu utilizarea zeoliților și ahranei naturale în proporție de 80%. Această variantă de lucru va presupuneadministrarea îngrășămintelor organice, utilizarea hranei naturale în proporție de80% și utilizarea zeoliților pentru asigurarea calității apei tehnologice și stimulareaasimilării mai bune a hranei(B3).

Cele 4 bazine experimentaleBazinul experimental B1 – bazinul martor

BazinulexperimentalB2 – bazin încare s-aadministratzeolit

Bazinul experimental B3 –bazin în care s-a administrat zeolit și inoculum algal Bazinul

experimental B4 –bazin în care s-a administrat inoculum algal

DATE EXPERIMENTALE

În faza V, în urma derulării experimentelor de creștere a peștilor în cele 4 variante de lucru s-auobținut o serie de date ce reprezintă validarea ipotezele de lucru ale evaluării tehnologieiaplicate din punct de vedere tehnologic, științific, ecologic și economic.Creşterea loturilor experimentale s-a realizat în vara I-a, în 4 bazine experimentale – B1, B2,B3 și B4, având fiecare o suprafaţă de 1 ha şi o adâncime medie de 1,8 m.

40000

20000

20000

Grafic nr. 1 - Formula de populare a bazinelor experimentale

Crap

Sânger

Novac

Popularea bazinelor experimentale

Caracteristici hidrochimice ale habitatului

Apa reprezintă mediul de vârstă pentru organismele acvatice, locul de

desfăşurare a tuturor proceselor fiziologice de dezvoltare şi creştere. Pentru

orice specie de peşti care face obiectul acvaculturii, este deosebit de important

să se cunoască biologia şi cerinţele biologice ale speciei de cultură pentru a putea

realiza, în măsura posibilităţilor, condiţii de creştere cât mai apropiate de optimul

necesar.

Calitatea apei din bazinele de creștere este esenţială iar modificările

parametrilor fizico-chimici au o influentă majoră asupra dezvoltării şi creşterii

normale a speciei de cultură. Astfel, lunar s-au prelevat probe de apă şi s-au

analizat principalii parametri fizico-chimici.

Conţinutul de substanţe organice oxidabile, exprimat în mg KMnO4/l aoscilat de la valori peste valoarea maximă admisă pentru apele piscicole(60 mg KMnO4/l) până la valori peste acest prag. La toate staţiilecantitatea de substanţe organice a fost cea mai mare în luna septembrieîn bazinul B3, perioadă în care a avut loc o dezvoltare mai puternică aalgelor şi a vegetaţiei acvatice.

• Azotiţii au lipsit în probele analizate în lunile iulie și august. În luna septembrie azotiții au înregistrat valoricuprinse între 0,066 și 0,231 mg/l. Din acest punct de vedere apa se înscrie în clasele de calitate II, conformOrd. MMGA nr. 161/2006.

pH-ul -reprezintă concentraţia ionilor de hidrogen din apă şi, în funcţie de aceasta, se imprimă apei uncaracter acid sau alcalin. pH-ul are valori în intervalul 0 – 14upH, iar pentru protecţia organismeloracvatice se recomandă o apă cu un pH cuprins între 6,5 şi 8,5 upH. Acesta a prezentat în general, o reacţiealcalină și s-a încadrat în valorile optime.

În perioada vegetativă a anului 2017, s-a urmărit dinamica şi

structura fitoplanctonului și zooplanctonului în cele patru bazine de

creştere a loturilor experimentale. Probele hidrobiologice au fost

prelevate lunar, concomitent cu probele hidrochimice. După prelevare

probele de fitoplancton au fost conservate cu soluţie Lugol, iar

probele de zooplancton cu formol 4%.

Determinarea calitativă şi cantitativă s-a efectuat la nivel de

specii după evaluarea numerică şi gravimetrică a acestora. Densitatea

speciilor algale înregistrează valori mari înainte de introducerea

materialului biologic în toate bazinele experimentale.

Date privind caracteristicile hidrobiologice ale habitatului

010002000300040005000600070008000900010000

iunie iulie august septembrie octombrie

exp/

ml

Variaţia cantitativa a fitoplanctonului în bazinele experimentale

B1 B 2 B 3 B4

Speciile întâlnite în probele analizate aparţin

genurilor: Cosmarium, Closterium, Chlamidomonas,

Chlorella, Crucigenia, Ankistrodesmus, Lagerheimia,

Pediastrum, Scenedesmus, Tetraedron, Tetrastrum,

(Chlorophyceae), Aphanizomenon, Anabaena,

Merismopedia, Oscillatoria Phormidium,

(Cyanophyceae), Cymbella, Cyclotella, Diatoma,

Navicula, Synedra, Surirella, Fragillaria, Nitzschia,

Stephanodiscus, (Bacillariophyceae), Lepocinclis,

Euglena, Trachelomonas, Phacus, (Euglenophceae),

Cryptomonas (Pyrrophyceae). Biomasa fitoplanctonică

a înregistrat un maxim în luna iulie (8,657 g/m3) în

bazinul B2. Cele mai mici valori au fost înregistrate în

luna august tot în bazinul B20

1

2

3

4

5

6

7

8

9

iunie iulie august septembrie octombrie

Biomasa organismelor fitoplanctonice în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

0

10

20

30

40

50

60

iunie iulie august septembrie octombrie

exl/l

Variaţia cantitativă a zooplanctonului în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

0,35

0,4

iunie iulie august septembrie octombrie

g/m

c

Biomasa organismelor zooplanctonice în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

Zooplanctonul este reprezentat de un număr redus de

specii grupate în trei grupe sistematice: Rotatoria,

Copepoda şi Cladocera.

Analizând grupele componente ale zooplanctonului se

observă că rotiferele domină în ambele staţii, fiind

reprezentate de specii aparţinând genurilor: Brachionus şi

Polyarthra.

Grupa copepodelor este reprezentată de exemplare

ale genului Macrocyclops, de juvenile (nauplii) în diferite

stadii de dezvoltare. Copepodele sunt în număr mai mare

decât rotiferele, în ceea ce priveşte numărul de

exemplare. Referindu-ne la biomasă se observă că cele

mai ridicate valori au fost în luna august (0,363g/m3) în

bazinul B3, iar valoarea cea mai mică în luna iunie (0,0051

g/m3), în bazinul B2.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

iunie iulie august septembrie octombrie

exl/l

Variaţia cantitativă a bentofaunei în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

iunie iulie august septembrie octombrie

g/m

c

Biomasa organismelor bentonofage în bazinele experimentale

B1 B2 B3 B4

Din punct de vedere cantitativ, bentofauna înbazinele experimentale a avut un maxim în B2 în lunaiunie şi un minim în luna septembrie în toate bazineleexperimentale.

Din observaţiile calitative şi cantitative efectuateconstatăm că bentofauna este reprezentată deoligochete, chironomide şi gasteropode, prin biomasalor.

Biomasa organismelor bentonice a atins un maxim în luna iunie, în B4 şi un minim în luna octombrie . Bentofauna este alcătuită dintr-un număr redus de specii din clasa Vermes (Tubifex tubifex), clasa Insecta este reprezentată de larve de Chironomus în diferite stadii de dezvoltare, iar într-un număr mai ridicat s-au identificat specii variate din clasa Gasteropoda.Dintre gasteropode mai reprezentative sunt speciile: Dreissena polymorpha, Vivipara vivipara, Lymnaea palustris, Lymnaea pereges.

Pescuit de recoltă

Parametrii B1 B2 B3 B4PopulareNr. exemplare 80.000 80.000 80.000 80.000Crap 40.000 40.000 40.000 40.000Sânger 20.000 20.000 20.000 20.000Novac 20.000 20.000 20.000 20.000Biomasa iniţială – kg - 24 24 24 24Masa individuală – g - 0,3 0,3 0,3 0,3Densitate iniţială - kg/ha - 24 24 24 24PescuitMasa individuală finală – g -Crap 95.5 120,2 80,1 72,0Sânger 82.6 80,1 80,0 75,2Novac 35.0 32,5 35,4 34,0Densitate finală - kg/ha - 1.909 2.200 1.330 1.280Parametrii creşteriiNr. zile creştere 103 103 103 103Sporul individual de creştere – g - 212,2 231,9 194,6 180,3Crap 95.2 119.9 79.8 71,7Sânger 82.3 79.8 79.7 74,9Novac 34.7 32.2 35.1 33,7Sporul total de creştere – kg - 1.805 2.176 1.306 1.256Total hrană distribuită - kg - 6.678 6.678 796 796Rata creşterii zilnice g/ziCrap 0,92 1,16 0,77 0,70Sânger 0,80 0,77 0,77 0,73Novac 0,34 0,31 0,34 0,33Rata specifică a creşterii SGR - % ziCrap 5.59 5.82 5.42 5.32Sânger 5.45 5.42 5.42 5.36Novac 4.61 4.54 4.62 4.58

28%

33%

20%

19%

Biomasă finală – kg- 2017

B1

B2

B3

B4

Indicatori tehnologici

Analizând producțiile obținute din punct devedere al tehnologiei de creștere se poateobserva că producțiile cele mai mari au fostobținute în bazinele unde s-a administrathrană suplimentară, respectiv 2.000 kg/ha.În celelalte 2 bazine, unde s-a practicatnumai o furajare suplimentară în proporțiede 20%, tehnologia bazându-se pestimularea hranei naturale și utilizareazeolitului, producția obținută a fost de1.280 – 1.330 kg/ha.

2.2502.370

1.3501.230

1.909

2.200

1.330 1.280

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

B1 B2 B3 B4

biomasa finala

Biomasă finală – kg- 2016 Biomasă finală – kg- 2017

0

20

40

60

80

100

120

140

B1 B2 B3 B4

Crap- masa individuală finală

Masa individuală finală – g - 2016 Masa individuală finală – g - 2017

60

65

70

75

80

85

B1 B2 B3 B4

sânger- masa individuală finală

Masa individuală finală – g - 2016 Masa individuală finală – g - 2017

În anul 2017 supraviețuirea materialuluibiologic, în perioada experimentală a variatde la 22,18 % la 30,12% în bazineleexperimentale. Cea mai bună supraviețuirea fost obținută în heleșteul B1;Supraviețuirea a fost influențată și în acestan de prezența păsărilor ihtiofage, înspecial cormorani și pescăruși. Dintrespeciile de cultură sângerul a avutsupraviețuirea cea mai bună, respectivîntre 43,75% în bazinul B1 și 40,88% în B2,iar supraviețuirea cea mai mică a fost lanovac, între 9,95% în bazinul B4 și 16,4% înB1, care, având o masă medie foarte micăîn comparație cu celelalte specii a căzutpradă mai ușor păsărilor ihtiofage.

Crap

Sânger

Novac

0

10

20

30

40

50

B1 B2 B3 B4

supraviețuire material biologic în 2017

Crap Sânger Novac

Procent de supravieţuire 2017Procent de supravieţuire 2016

05

10152025303540

B1 B2 B3 B4

% supraviețuire

Procent de supravieţuire 2017 Procent de supravieţuire 2016

TEHNOLOGIE CADRU DE CREȘTERE ÎN POLICULTURĂ, ÎN SISTEM ECO-EFICIENT,A SPECIEI CYPRINUS CARPIO CU SPECII COMPLEMENTARE (SÂNGER, NOVAC)

Heleșteiele sunt considerate amenajări sistematice deoarece omul poate interveni în orice moment asupra

procesului de producție și au numeroase avantaje:

o alimentarea și evacuarea apei se poate face independent , pentru fiecare bazin în parte, ceea ce permite

reglarea nivelului apei conform cerințelor biologice ale speciilor și a categoriei de pești;

o vidarea se poate face independent pentru fiecare heleșteu, ceea ce permite aplicarea unor îngrășăminte ,

dar și pescuitul în totalitate a peștelui;

o producția pe unitatea de suprafață este mai mare;

o heleșteiele fiind amenajate pe terenuri plane, pot fi compartimentate în raport cu necesitățile producției

piscicole;o heleșteiele fiind amenajate în afara albiei majore nu sunt expuse colmatării și nici fluctuațiilor de nivel în

urma precipitațiilor;

o alimentarea heleșteielor se face prin intermediul unor prize de apă gravitațional sau prin pompare și ulterior distribuită prin intermediul canalelor de alimentare, respectiv instalația de alimentare(călugăr).

o din heleșteie, apa este evacuată prin intermediul instalațiilor de evacuare (călugăr) în canalele de evacuare. Vidarea completă a heleșteielor este posibilă datorită prezenței unor canale drenoare pe fundul vetrei bazinului

Documentația tehnică a tehnologiilor eco-eficiente aplicabile în heleșteie

Probe și verificări practicate pe fluxul de creştere în vara I-a :Probe şi verificări iniţiale a instalaţiei de alimentare a apei

� Verificarea modului de funcţionare a instalaţiilor de pompare (presiune, vibraţii, etanşeizare, protecţie electrică);

� Verificarea etanşeităţii îmbinărilor la instalaţia de alimentare;

� Verificarea poziţiei vanelor pe traseul de trecere a apei;

� Verificarea parametrilor chimici ai apei, nu se admite depăşirea valorii acestora faţă de valorile prevăzute prin Ord. 161/2006 - Ape de suprafaţă.

Probe şi verificări iniţiale ale bazinelor de creştere� Verificarea etanşeităţii îmbinărilor la instalaţia de alimentare şi evacuare a bazinelor experimentale;

� Verificarea asigurării menţinerii unui nivel de apă constant, corespunzător speciei de cultură de minim 1,5 m în bazinul de creştere.

Verificarea materialului biologic în momentul populării� Verificarea stării sanitare a materialului biologic;

� Verificarea valorii oxigenului dizolvat în apa din bazinele experimentale;

� Verificarea temperaturii apei tehnologice înaintea deversării materialului biologic. Nu se admite deversarea directă a materialului în condiţiile în care sunt înregistrate diferenţe între temperatura

apei de la transport şi apa bazinului. Deversarea se va realiza după o prealabilă acomodare a materialului piscicol la temperatura mediului acvatic;

� Verificarea reactivităţii materialului biologic în momentul populării.

Verificarea periodică a evoluţiei materialului biologic.� Verificarea lunară, pe întreaga perioadă de creştere a masei medii şi lungimii totale a materialului piscicol; numărul minim de exemplare verificate - 15 ;

� Verificarea permanentă, pe întreaga perioadă de creştere, a stării sanitare a materialului piscicol.

Verificarea materialului piscicol în perioada de creştere� Verificarea masei medii - g / ex;

� Verificarea sporul individual de creştere – g ;

� Verificarea sporului total de creştere – g;

� Verificarea ratei zilnice a creşterii - g/zi;

� Verificarea ratei specifice de creştere - SGR - % zi;

� Verificarea procentul de supravieţuire - %.

Etapele tehnologiei eco-eficiente de creştere a speciei crap în policultură

Etapa I – Pregătirea bazinelor în perioada de primăvară

După desecare şi pescuitul de toamnă, bazinele au fost lăsate

pe uscat în vederea mineralizării solului şi accesul utilajelor pe

platformă. Pregătirea celor patru bazine, în perioada de primăvară, au

presupus următoarele activități:

o vidarea completă şi lăsarea pe uscat a bazinelor;

o clorinarea bazinelor prin distribuirea a 60 kg/ha clorură de var,

în vederea realizării dezinfecţiei, insistându-se pe canalele

drenoare şi în zonele umede sau rămase cu apă;

o înlăturarea vegetaţiei de pe platforma şi taluzele digurilor;

o efectuarea lucrărilor de omogenizare a solului de pe

platforma şi de la baza taluzelor bazinelor pentru crearea

unei texturi uniforme în stratul fiziologic activ. Lucrările de

omogenizare au presupus uniformizarea granulometrică şi

redistribuirea materiei organice a solului pe o adancime de 30

cm;

Etapa II - Pregătirea bazinelor înainte de inundare

Pregătirea celor patru bazine, înainte de inundare, au

presupus următoarele activități:

revizuirea lucrărilor de artă şi asigurarea cu materialele şi

accesoriile necesare (vaneţi, site filtrante);

distribuirea la baza taluzelor, în grămezi de 150-200 kg, a 1

t/ha de fertilizanţi organici, gunoi de grajd bine fermentat;

închiderea ermetică a călugarului de evacuare pentru ca la

început să nu aiba loc recircularea apei;

inundarea heleşteului în scurt timp pentru a preîntâmpina

dezvoltarea Spirogirei şi cu 10 zile înainte de popularea

materialului biologic în vederea dezvoltării abundente a

bazei trofice naturale;

distribuirea a 3 m3/ha de inoculum algal.

Etapa III - Inundarea bazinelor

Inundarea bazinelor a presupus următoarele activități:

inundarea heleşteului în scurt timp pentru apreîntâmpina dezvoltarea vegetaţiei acvatice şi aSpirogirei;

fixarea în zone de alimentare a unei casete căptuşitecu sârmă cu latura ochiului de 1 mm,

fixarea la gurile de evacuare a grătarelor de protecţieşi a sitelor cu latura ochiului de 3mm.

Inundarea bazinului se va realiza cu maxim 8 zile înainte de popularea materialului piscicol pentru a permite dezvoltarea abundentă a bazei trofice naturale. Umplerea bazinului se va efectua într-un timp scurt pentru a preîntâmpina dezvoltarea Spirogirei (mătasea broaștei)

Popularea materialului biologic

Popularea materialului biologic se realizează în luna iulie, etapizat,

începând cu specia crap (Cyprinus carpio), sânger (Hypophthalmichthys

molitrix) și novac (Hypophthalmichthys nobilis), în bazine având fiecare o

suprafaţă de 1 ha şi o adâncime medie de 1,8 m.

Formula generală de populare propusă a fost următoarea:

50% crap (Cyprinus carpio);

25% sânger (Hypophthalmichthys molitrix);

25% novac (Hypophthalmichthys nobilis).

Funcţie de cerinţele habituale şi biologice ale materialului ihtiologic

formula de populare este de 80.000 de exemplare/ha în formula:

o 40.000 exemplare Cyprinus carpio,

o 20.000 de exemplare Hypophthalmichthys molitrix

o 20.000 Hypophthalmichthys nobilis

Creștere vara I‐a, în policultură, în sistem eco‐eficientactivități suport

‐îndepărtarea vegetației acvatice plutitoare;‐Controlul calității apei, menținerea chimismului la nivel optim;‐ administrarea de zeoliți ‐2t/ha din doi în doi ani;‐Pescuit de control bilunar pentru evaluarea ritmului de creștere și a stării sanitare a materialului biologicasigurarea bunăstării materialului biologic(monitorizarea permanentă a potențialului trofic natural și furajarea suplimentară după cel puțin două luni de zile, pentru a se valorifica potenţialul trofic natural al heleșteielor, care poate conduce la economii de furaje și implicit la reducerea costurilor, folosirea aeratoarelor și a hrănitoarelor solare , după caz etc.

B4

B2

B3

B1

0

10

20

30

rata profitului

23,24

2,47

17,88

0,69

rata profitului în bazinele experimentale

B4 B2 B3 B1

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

1 2 3 4

corelația între producție și profitul net

Producţie fizică realizată - kg PROFIT NET lei

0,00

5.000,00

10.000,00

15.000,00

20.000,00

1 2 3 4

corelația între costuri directe și profitul net

COSTURI DIRECTE lei PROFIT NET lei

Eficiența economică a celor 2 variante – B3 și B4

rezultă din faptul că în cadrul acestor tehnologii

se utilizează o cantitate foarte mică de furaje,

știindu-se că, costurile cu furajele ajung și până

la 60% din totalul cheltuielilor. În cazul celor 2

variante, hrănirea este preponderent naturală,

prin stimularea bazei trofice, ceea ce determină

și un efect redus asupra mediului înconjurător.

Diseminarea rezultatelor proiectului

Iași – 19 – 20 octombrie 2017, în cadrul Simpozionului științific internațional ”Zootehnia modernă - Siguranță

alimentară și dezvoltare durabilă”

Concluzii

Rezultatele obținute în cadrul fazei V au fost materializate prin: evaluarea aplicării tehnologiilor eco-eficiente în heleșteie;validarea tehnologiilor eco-eficiente de creștere a speciilor de pești; elaborareadocumentației tehnice a tehnologiilor eco-eficiente aplicabile în heleșteie; diseminarea rezultatelorproiectului.

Analizând indicatorii biotehnologici atât din anul 2016 cât și din anul 2017 ai materialului biologic, care austat la baza fundamentării tehnologiei eco-eficiente, se desprind următoarele concluzii:Materialul biologic a prezentat o dezvoltare bună, totuși mai ridicată în bazinele B1 și B2, în care a fostadministrată o cantitate mai mare de furaje.Supravieţuirea materialului biologic a fost influenţată, în special, apariția păsărilor ihtiofage.Sporul total de creştere a fost ușor mai ridicat în B2 decât în B1 (2.346 kg față de 2.226), și semnificativ,aproape dublu, față de B3 și B4 (1.350 și 1.230 de kg) în 2016, iar în anul 2017 sporul total de creştere a fostușor mai ridicat în B2 decât în B1(2.200 kg față de 1909 kg) și semnificativ mai mare față de B3 și B4 (1.330 și1.281 de kg)Rata specifica de creştere pentru crap a variat între 5,64 %/zi, în cazul bazinului B4, și 6,15 %/zi, în cazulbazinului B1 în amul 2016 iar rata specifica de creştere pentru crap a variat între 6,15%/zi, în cazul bazinuluiB1, și 5,64 %/zi, în cazul bazinului B4 în amul 2017.Rata de creştere zilnică a crapului a respectat tendința ratei specifice de creștere variind de la 0,70 g/zi, înbazinul B4, la 1,14 g/zi, în bazinul B1,în anul 2016 și în anul 2017 rata de creştere zilnică a crapului a respectattendința ratei specifice de creștere variind de la 1,14 g/zi, în bazinul B1, la 0,70 g/zi, în bazinul B4,

Utilizarea zeolitului a influențat ușor calitatea solului și apei și determinat în bazinele B2 și B3 o mai bunăasimilare a hranei, atât în anul 2016 cât și în anul 2017.Materialul biologic s-a dezvoltat normal, fără apariția unor stări patologice care să influențeze desfășurareaexperimentului.Parametrii fizico-chimici ai apei, cu mici excepţii, s-au încadrat în intervalul optim pentru creşterea crapului.

Implementarea proiectului, a dus la fundamentarea tehnică și științifică a tehnologiei și metodelor moderneeco-eficiente și experimentarea acestora. Aceste tehnologii răspund provocărilor de durabilitatea ecologică aactivităților, atât din punct de vedere al managementului cât şi al conservării resurselor naturale de bază.Aceste rezultate au stat la baza validării tehnologiilor şi metodelor moderne eco-eficiente de creștere aspeciilor de peşti cu perspective comerciale bune .

Reducerea costurilor de producție a puietului de crap în heleșteiele care au un potențial troficnatural suficient de bun, prin diminuarea cantităților de furaje administrate, cel puțin două lunide zile, pentru a se valorifica potenţialul trofic natural al heleșteielor, poate conduce la economiide furaje și implicit la reducerea costurilor de producție.