Politica Agricolă Comună după2013

posibile orientări strategice din perspectiva realităţii româneşti

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

perspectiva realităţii româneşti

Bucureşti, 17 iunie 2010

Principalele subiecte abordate:

� Situaţia sectorului agroalimentar românesc� Principalele dezbateri la nivel european� Idei susţinute de MADR de la începutul � Idei susţinute de MADR de la începutul

dezbaterilor privind viitorul PAC

� Care ar trebui să fie poziţia României?

2

Situaţia sectorului agroalimentar românesc (indicatori selectivi) (I)

� PIB/capita (PPC) – 47% din valoarea UE-27 in 2008� Agricultura în PIB – 6,4% (1,8% in UE 27 - 2007);� Populaţia ocupată în agricultură – 29,8 % din populaţia totală ocupată

(5,6% in UE – 2007);� in 2009 din cele 11.2 millioane “full-time” jobs in agricultura UE- 27, 19%

(2,1 milioane) au fost în România (2,2 milioane în Polonia ş 1,2 milioane i in Italia);

� Populaţia în mediu rural – 45%

� 14,7 milioane ha teren agricol, din care 9,8 milioane ha eligibile sprijin � 14,7 milioane ha teren agricol, din care 9,8 milioane ha eligibile sprijin PAC:

� 12000 ferme - agricultură comercială intensivă (5,1 milioane ha)� 1milion de ferme –agricultură extensivă de subzistenţă (3 milioane

ha)� Exploatația medie în România - 3,3 hectare; 64% din ferme produc pentru

autoconsum

� Importator net de produse agroalimentare - deficit 1532 mil Euro in 2009(din care 1301 mil Euro intacomunitare si 231 mil Euro schimburi extracomunitare)

� Concluzie: - agricultura – un sector important în economia reală cu un important rol social dar cu competitivitate modestă

Situaţia sectorului agroalimentar românesc (II)

1000000

1500000

2000000

2500000

Dinamica suprafeţelor exploatate funcţie de dimensiunea fizică a fermei

1-5

ha

5-10 h

a

10-50 h

a

50-1

00 ha

100-5

00 ha

500-1000 h

a1000-1

0000 ha

peste 1

0000 ha

2010

2009

2008

20070

500000

2010 2009 2008 2007

• În perioada 2007-2010 din prelucrarea datelor APIA se constată o uşoară scădere a fermelor mici între 1-5 ha şi o creştere a fermelor cuprinse între 100-1000 ha

Structura fermelor eligibile SAPS 2010

386

264

250

300

350

400

450

Nr

ferm

e m

ii 1,200

1,400

1,600

1,800

2,000

Su

pra

f at a

mii h

a

fermele de subzistenţă şi

semisubzistenţă (1-10 ha) reprezinta

93% din totalul fermelor si

exploateaza 32,3% din suprafata

fermele "familiale" (10-100 ha)

reprezinta 5,4% din totalul

fermelor si exploateaza 15,5%

din suprafata

fermele "comerciale"

(peste100ha) reprezinta 1,1 %

din totalul fermelor si

exploateaza 52,1% din

suprafata

Situaţia sectorului agroalimentar românesc (III)

157

94

57

3523 16 12

36

9 5 4 2 1 1 1 1 5 2.2 1.3 0.9 0.6 0.4 0.3 0.3 0.2 0.90

50

100

150

200

1-2 h

a2-

3 ha

3-4 h

a4-

5 ha

5-6 h

a6-

7 ha

7-8 h

a8-

9 ha

9-10

ha

10-2

0 ha

20-3

0 ha

30-4

0 ha

40-5

0 ha

50-6

0 ha

60-7

0 ha

70-8

0 ha

80-9

0 ha

90-1

00 ha

100-

200 h

a20

0-30

0 ha

300-

400 h

a40

0-50

0 ha

500-

600 h

a60

0-70

0 ha

700-

800 h

a80

0-90

0 ha

900-

1000

ha

>=1000

ha

Nr

ferm

e m

ii

0

200

400

600

800

1,000

Su

pra

f at a

mii h

a

Sursa: prelucrare date APIA Totuşi persistă caracterul dual al agriculturii

Situaţia sectorului agroalimentar românesc (IV)

Numarul de fermieri in functie de varsta

231885

292669

351406

200000220000240000260000280000300000320000340000360000380000

nu

mar

ferm

ieri

10297

74460

141386

020000400006000080000

100000120000140000160000180000200000

<30 30-40 40-50 50-60 60-70 >70

varsta (ani)

nu

mar

ferm

ieri

“Fermierii” din bazele de date APIA – 60% peste 60 de ani

Suprafata detinuta de fermieri in ha in functie de varsta

909777.59

1154658.12 1175424.291134150.86

700000

800000

900000

1000000

1100000

1200000

1300000

Su

pra

fata

(h

a)

Situaţia sectorului agroalimentar românesc (IV)

92911.58

524057.74

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

<30 30-40 40-50 50-60 60-70 >70

Varsta (ani)

Su

pra

fata

(h

a)

Suprafata eligibila detinuta de fermierii peste 60 de ani – 25% din total

Situaţia sectorului agroalimentar românesc (V)

Numarul de ha detinute de persoanele fizice clasificate pe

categorii

533579

655913

985688 981159

479213 492286 485672600000

700000

800000

900000

1000000

1100000

Su

pra

fata

ag

ric

ola

(h

a)

8

479213 492286

291269

485672

6245825787

0

100000

200000

300000

400000

500000

1-2

2-3

3-5

5-10

10-2

0

20-5

0

50-1

00

100-

500

500-

1000

>100

0

Dimensiunea exploatatiei (ha)

Su

pra

fata

ag

ric

ola

(h

a)

Numarul de ha detinute de persoanele juridice clasificate pe categorii

1,600,751

1,175,808

1,751,304

1,000,0001,100,0001,200,0001,300,0001,400,0001,500,0001,600,0001,700,0001,800,0001,900,000

Su

pra

fata

ag

ric

ola

(h

a)

Situaţia sectorului agroalimentar românesc (V)

496 941 3,375 10,885 19,443 69,254162,795

0100,000200,000300,000400,000500,000600,000700,000800,000900,000

1,000,0001,100,000

1-2 2-3

3-5

5-10

10-2

0

20-5

0

50-1

00

100-

500

500-

1000

>100

0

Dimensiunea exploatatiei (ha)

Su

pra

fata

ag

ric

ola

(h

a)

Modelul agriculturii româneşti în anul 2010

� Agricultura agro-industrială compusă din exploatații de sute, dar mai curând de mii de hectare – o agricultură adaptată la piață și relativ performantă din punct de vedere tehnic.

� Agricultura de mijloc subdezvoltată – (modelul european de agricultură ferma familială mijlocie)

� Agricultura de subzistențțțță - foarte multe micro-ț ț

� Agricultura de subzistențțțță - foarte multe micro-exploatații, care nu trăiesc pentru piață ci pentru auto-consum.

� Fermierii - % mare de persoane în vârstă care deţin majoritatea terenurilor;

� O parte importantă din economia agricolă se realizează pe terenuri deţinute de persoane fizice;

Concluzie: România are două tipuri de agriculturi cu obiective, interese șșșși chiar soluțțțții de dezvoltare divergente şi din acest motiv sunt necesare măsuri de intervențțțție diferite

Principalele dezbateri la nivel european privind viitorul PAC vizează:

� fluxul bugetar� arhitectura PAC

o Pilonul I (menţinerea şi forma de

11

o Pilonul I (menţinerea şi forma de acordare a plăţilor directe)

o Pilonul II (dezvoltarea rurală)

� co-finanţarea/renaţionalizarea Politicii Agricole Comune

� Contributia PAC la realizarea obiectivelor strategiei UE 2020

Provocările strategiei UE 2020

� creştere economică şi ocuparea locurilor de muncă,

� securitate alimentară; � securitate alimentară; � creşterea verde

Rolul agriculturii în cadrul celor 3 priorităţi din agenda post-Lisabona prin:� creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe

cunoaştere şi inovare (cercetarea şi dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creşterea productivităţii);

� creşterea durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive poate conduce pe de-o parte la furnizarea de „bunuri publice” societăţii (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea şi menţinerea patrimoniului rural) ce pot conduce în arealele vizate la crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii şi aprovizionarea pieţelor locale.

� creştere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială (aproximativ 13.6 milioane de persoane sunt angajate direct în agricultură, păduri şi pescuit, şi alte 5 milioane în sectorul agro-alimentar; aceasta însemnând 8.6% din totalul locurilor de muncă în UE şi 4% din PIB-ul UE.

Idei susţinute de MADR de la începutul dezbaterilor privind viitorul PAC (I)

Bugetul PAC:

� România susţine alocări bugetare câtre PAC prin care să se asigure:

� Un nivel de trai decent si echitabil fermierilor (ţinând cont şi de rolul social important al agriculturii româneşti).agriculturii româneşti).

� Menţinerea specificităţii zonelor rurale şi încurajarea dezvoltării spre modelul european de agricultură

� Menţinerea finanţării din bugetul comunitar şi naţional, iar finanţarea programelor majore sa fie cu preponderenţă din bugetul comunitar.

� România se pronunţă contra ideii de re-naţionalizare a PAC.

� Arhitectura PAC:� menţinerea celor 2 piloni:

� Pilonul I - Plaţi directe si măsuri de piaţă � Pilonul II - Dezvoltare rurala

Idei susţinute de MADR de la începutul dezbaterilor privind viitorul PAC (II)

� Pilonul II - Dezvoltare rurala

� posibilitatea introducerii plaţilor pe suprafaţa din AXA 2 (plăţi de agro-mediu, pt. zone defavorizate) din PNDR in Pilonul I

15

Pilonul I - Plaţi directe si măsuri de piaţă:

� O echilibrare a plăţilor directe cu cele de la nivel european şi renunţarea la referinţa istorică pe baza căreia s-a stabilit nivelul actual al plăţilor directe

� Menţinerea Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă (plată care să asigure venituri decente fermierilor )

Idei susţinute de MADR de la începutul dezbaterilor privind viitorul PAC (III)

asigure venituri decente fermierilor )� Sprijinul direct – să reprezinte şi o remunerare pentru serviciile

complexe pe care le prestează fermierii pentru societate în zonele rurale (prezervarea biodiversităţii, conservarea peisajelor rurale, bunăstarea animalelor)

� Reconsiderarea rolului fermelor / gospodăriilor mici şi stabilirea unui sistem simplificat de plată la hectar (pentru cele cu mai puţin de 5 ha).

� Încurajarea dezvoltării fermelor mijlocii şi conectării lor la pieţe

Pilonul I - Plăţi directe şi măsuri de piaţă:� Menţinerea sau identificarea unor noi instrumente de

intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca “plasă de siguranţă”/instrumente de asigurare, în situaţiile de criză

Idei susţinute de MADR de la începutul dezbaterilor privind viitorul PAC (IV)

siguranţă”/instrumente de asigurare, în situaţiile de criză şi care să permită menţinerea agriculturii UE la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe şi în condiţiile volatilităţii preţurilor.

� Identificarea unui mecanism financiar comunitar pentru gestiunea riscurilor care să poată fi utilizat in situaţii de criză profundă şi care să fie suficient de flexibil pentru a avea efecte rapide.

� Simplificarea standardelor de eco-condiţionalitate.

Pilonul II - Dezvoltare rurală� Componenta de dezvoltare a economiei

rurale să rămână parte a PAC� Identificarea de noi măsuri de sprijin care:

Idei susţinute de MADR de la începutul dezbaterilor privind viitorul PAC (V)

� Identificarea de noi măsuri de sprijin care:� să stimuleze comasarea terenurilor,� să încurajeze dezvoltarea activităţilor

economice neagricole din rural,� să contracareze schimbările climatice.

Ce poziţie ar trebui să aibă Româniareferitor la viitorul Politicii Agricole Comune?

� Pentru o fundamentare corectă a poziţiei trebuie să ţinem cont de:� stadiul actual de dezvoltare a sectorului� Influenţa PAC în dezvoltarea sectorului;Influenţa PAC în dezvoltarea sectorului;

� Pozitiv� Negativ

� Stabilirea unor directii strategice pe termen mediu si lung

� Care ar fi interesul naţional în context european?

� Există o problemă reală în România cu abandonarea zonelor rurale şi a activităţii agricole?

� Ar trebui menţinuţi cei doi piloni ai PAC în aceleaşi proporţii în cadrul bugetului PAC ?

� Ar trebui să se menţina Schema de Plată Unică pe Suprafaţă sau să se treacă la Schema de Plată Unică pe fermă?

Ce poziţie ar trebui să aibă România referitor la

viitorul Politicii Agricole Comune? (II)

� Ar trebui ridicat pragul de eligibilitate pentru plăţi directe? la cat ? 3 eventual 5 ha?

� Care sunt serviciile, bunurile publice pe care le furnizează fermierii pentru societate în zonele rurale (prezervarea biodiversităţii, conservarea peisajelor rurale, bunăstarea animalelor) � alegerea unor indicatori potriviţi pentru România

� Reconsiderarea rolului fermelor / gospodăriilor mici şi stabilirea unui sistem simplificat de plată la hectar ( eventual pentru cele cu mai puţin de 5 ha care la ora actuala absorb 23% din platile directe – aceste fonduri isi ating scopul? ).

� Rolul agriculturii in atingerea obiectivelor UE 2020 şi cât de pregătiţi suntem pentru “creştere inteligentă şi inovare”?

Mulţumesc!Mulţumesc!

21