I. AMENAJAREA TERITORIULUI

Conceptul de spatiu amenajat contine asadar idea de adaptare reciproca intre teritoriu si nevoile rezultate din activitatile economic-sociale desfasurate in limitele teritoriului respective definindu-se ca produs al interactiunii intre activitati si spatii.

Amenajarea teritoriului are drept fundament necesitatea adaptarii teritoriului la problemele ridicate de dezvoltarea economic-sociala si se constituie dintr-un inventor de tehnici pentru localizarea activitatilor si pentru reglementarea utilizariii spatiului.

Sistematizarea poate fi exprimata printr-un ansamblu de principia si activitati ce vizeaza asigurarea eficienta a teritoriului si valorificarea deplina a poitentialului de resurse si cadrului fizic al fiecarei zone concomitant cu realizarea unor conditii civilizate de viata ale oamenilor.

Obiectivele majore ale acestui proces de sistematizare pot fi sintetizate in:

- Utilizarea rationala a spatiului, chiar economisirea lui- Valorificarea eficienta a tuturor categoriilor de resurse- Dezvoltarea armonioasa, echilibrata a localitatilor- Pastrarea echilibrului ecologic, protejarea lor.

II. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI SI PROTEJAREA MEDIULUI

Protectia mediului se materializeaza intr-un ansamblu de actiuni si masuri: cunoasterea temeinica a mediului si a interactiunii dintre sistemul social-economic si sistemele natural, prevederea consecintelor acestei interactiuni, utilizarea rationala si cu maximum de economicitate a resurselor natural, prevenirea si combaterea degradarii mediului, etc.

III. METODOLOGIA AMENAJARII TURISTICE A TERITORIULUI

In functie de dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor, localizarile turistice pot fi:

- Univoce (un singur obiectiv: cascada Niagara, piramidele, cetatea de scaun a sucevei)- Plurivoce(un ansamblu de conditii care ofera o anumita specifitate: arie geografica cu un

anume character, tarm cu nisip, zona cu izvoare minerale)- Echivoce (specific zonelor turistice relative omogene, cu o arie larga de intindere, fara o

anumita particularitate).

Solutiile de amenajare se diferentiaza semnificativ si in functie de natura spatiului geografic:

- Amenajarea siturilor balneare de litoral

- Amenajarea siturilor montane- Amenajarea parcurilor si a rezervatiilor natural- Amenajarea siturilor istorice si arheologice (orase)- Amenajarea statiunilor termale- Amenajarea zonelor rurale- Amenajarea zonelor periurbane, etc.

Caracteristicile amenajarii turistice:

- unicitatea prestatiei : fiecare localizare reprezinta un caz particular, unic, chiar si in cadrul unor arii geoturistice mari si relativ omogene

- localizarea turistica se face la sursa : statiunile se amenajareaza la locul materiei prime- localizarea turistica este indepartata de piata cumparatorului : consumarea produsului

touristic presupune deplasarea cererii, a turistului.- Polivalenta amenajarilor : amenajarile trebuie sa ofere un nivel ridicat de complexitate si

diversivitate a dotarilor si serviciilor care sa permita satisfacerea cererii.- Amenajarile turistice se integreaza tendintei de expansiune a tertiarului : amplasarea lor

va fi favorizata in zonele dezvoltate economic si social.

Amenajarea turistica – criterii:

- Conditii natural: geologia, clima, fauna etc- Bogatica cultural-istorica: vestigii arheologice, monumente - Conditii sociale si economice: demografia teritoriului, dezvoltarea economica- Infrastructura: cai si mijloace de acces, telecomunicatii- Echipamentul general de odihna si recreere: mijloace de gazduire- Legislatia si reglementarile in vigoare: rol stimulativ sau restrictiv.

Clasificarea resurselor dupa originalitate/unicitate:

- Resurse unice: piramidele, acropole- Resurse de creatie: orginiale, orase precum: Roma, Paris, Florenta- Resurse attractive: structura diversa, existente in mai multe zone ale lumii

Clasificarea resurselor dupa natura elementelor:

- cadrul natural: relief, flora, fauna- valorile cultural: monumente istorice, constructii modern- structura sociala a zonei: eterogenitate si originalitate- conditiile economice: cai de acces, structura economiei zonei.

Indicele de atractivitate:

I = ∑i=1

n

qiCi ;

i = 1,2,…n reprezinta numarul componentelor resurselor turisticeq = ponderea (la unitate) a fiecarui elementC = nivelul calitativ al elementelor

Inzestrarea (zestrea) turistica cuprinde doua categorii principale de elemente:- functionale: resedinta, restaurantele, serviciile, infrastructura generala- recreative: spatiile deschise, monumentele, muzeele, etc

Principii de amenajare turistica:- principiul integrarii armonioase a constructilor- principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive- principiul corelarii activitatii principale si receptiei secundare- principiul interdependentei retelelor- principiul functionalitatii optime a intregului system de retele- principiul rentabilitatii directe si indirecte.

IV. AMENAJAREA TURISTICA A LITORALULUI

Litoralul – zona de contact intre elementele terestre si cele hidrologice.

Cererea turistica pentru litoral a inregistrat o suita de mutatii structurale:

- Deplasarea lenta de la turismul in grup la cel individual- Extinderea naturismului- Diversificarea activitatilor recreative si sportive in dauna plajei- Organizarea activitatii in formula ‘club de vacanta’- Afirmarea turismului social, etc.

Normele amenajarii de litoral:

- 2mp plaja (nisip) + 8mp teren pentru un loc de cazare- 5-6 mp pana la 8mp plaja pentru un loc de cazare- 100 paturi la 1 ha suprafata totala amenajata

Implementarea in zona de litoral are 2 solutii:

- Cea a urbanizarii sau microurbanizarii: realizarea unor statiuni turistice amplasate in apropierea unui centru locuit

- Cea a constructiilor izolate: punctiforme cu structuri exclusivi turistice

V. AMENAJAREA TURISTICA A AREALELOR BALNEO-CLIMATICE

Factori determinanti ai dezvoltarii turismului balneo-medical:

- Deteriorarea starii de sanatate a populatiei- Cresterea duratei medii de viata- Intensificarea eforturilor individuale si colective pentru ingrijirea sanatatii

Conditii impuse procesului de amenajare a arealelor balneare:

- Delimitarea zonelor functionale si exploatarea optima a factorilor naturali- Dimensionarea constructiilor balneare si de alta natura in raport cu volumul, capacitatea

si calitatea resurselor- Structurarea echipamentelor intr-o conceptie unitara- Amenajarea unor spatii libere si utilizarea lor in scopuri terapeutice- Utilizarea judicioasa a factorilor de cura si implementarea progresului tehnic

Determinarea marimii viitoarelor localizari:

- Evaluarea capacitatii factorilor naturali de cura: izvoare minerale, ape termale, etc- Stabilirea modalitatilor de utilizare a resurselor si a necesarului pentru o procedura- Stabilirea raportului intre curanti si cei veniti pentru alte destinatii: odihna, recreere, etc

Solutii de amplasare a echipamentelor:

- Localizarea sub forma ‘tabla de sah’ ; dotarile turistice si balneare alterneaza cu echipamentele urbane si edilitare ale asezarilor umane

- Localizarea in forma de ‘panza de paianjen’ ; adecvata implantarilor in vai largi, marcate de inaltimi sau cursuri de rauri

- Localizarea radiocentrica ; modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare, fiind prezent in statiunile noi; un element de atractie in jurul caruia graviteaza toate activitatile

VI. AMENAJAREA TURISTICA A ZONELOR MONTANE

Factori determinanti ai domeniului schiabil:

- Conditii naturale de clima : temperatura aerului, cantitati de precipatii, nebulozitatea- Cadrul natural : peisaj, flora, fauna, izvoare (pentru sezonul de vara a turismului de

odihna, drumetie, etc)

Determinarea numarului optim de schiori ce ocupa partiile de schi la un moment dat:

Q = Dx L2H

Q = capacitatea optima a partieiD = debitul mediu orarL = coeficientul de corectie a debitului mediu in functie de latimea partieiZ = diferenta de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi, in functie de performantele sale tehniceH = diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul

Principalele tipuri de localizari pentru statiunile montane (amplasarea echipamentelor fata de masiv)

- Localizarea periferica – la marginea masivelor montane si in imediata vecinatate a unor localitati

- Localizarea liniara – de-a lungul culoarelor natural de patrundere in masiv- Localizare terminala – in zonele inalte sau adanci, dincolo de limita asezarilor umane.

Localizarea periferica poate fi:

- Limita exterioara (de distributie) in care statiunile sunt amlasate la cativa km de munte- De contact - Limita interioara in care centrele turistice sunt amplasate in interiorul muntelui.

Trasaturile statiunilor din generatia a treia:

- Sunt realizate pe baza unor proiecte economic-financiare de anvergura nationala- Presupun colaborarea unui system de institutii specializate in elaborarea proiectelor- Dispun de o dotare importanta cu mijloace tehnice de urcare pentru turismul de schi- Echipamentele de gazduire sunt reprezentate de unitati mici si dominate de un anumit

stil- Sunt concepute potrivit unei scheme unipolare, cu un centru puternic ce grupeaza

elementele vietii collective.

Caracteristicile statiunilor din generatia a patra:

- In privinta amplasarii statiunilor, trebuie abandonata dezvoltarea celor situate la inaltime in favorea celor situate la altitudini mai mici

- Promovarea tendintei de descentralizare si de plasare a centrului de greutate spre organismele regionale

- Asigurarea caracterului continuu si relativ echilibrat al dezvoltarii turistice - Stimularea activitatii turistice larg distribuite in spatiu prin organizarea de mai multe

centre de receptive mici- Orientarea beneficiilor din turism spre celelalte sectoare – comert, servicii constructii- Promovarea unor masuri organizatorice care sa protejeze interesele locale

VII. ALTE TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA1. Amenajarea turismului rural

Amenajarea zonelor rurale inglobeaza un ansamblu de actiuni:

- Realizarea unor rezervatii funciare- Dezvoltarea de servicii de gazduire a turistilor si activitatilor de agreement- Crearea unor oglinzi de apa.

Implantari individuale ale turismului rural:

- Rededinte secundare - Locuinte rurale si pensiuni : adaptarea si modernizarea gospodariilor taranesti- Mica hotelarie rurala : hanuri, obiective cu functionalitate complexa

Amenajarea concertata:

- Statiuni verzi : amenajarea localitatilor cu peste 10.000 locuitori si bogate in vegetatie- Parcurile nationale si regionale : protejarea peisajului, mentinerea vietii rurale- Oglinzile de apa : utilizarea unei resurse naturale: izvor, lac, rau sau construirea unui

baraj sau lac artificial- Locuinte familial : grupuri de unitati mici, create sau amenajate in constructii existente- Satele de locuinte noi : ansambluri de factura eterogena cu destinatie de vacant,

construite in intentia de a repopula unele zone

2. Amenajarea turistica a parcurilor nationale si rezervatiilor

Structura parcului:

- ‘Rezervatia integrala’ sau zona salbatica- Parcul propriu-zis sau zona tampon- Zona periferica sau proparcul

Parcurile nationale si rezervatiile au fost structurate astfel:

- Parcuri suffocate prin amenajari turistice- Parcuri cu o echipare turistica eficienta- Parcuri cu dotari turistice semnificative- Parcuri cu un singur nucleu touristic- Parcuri cu o echipare turistica sumara- Parcuri fara echipare turistica (rezervatii)- Rezervatii inchise turismului.