Mihai Pelin

Deceniul prdbugirilor(1 e40 -1e-sO) '

Viegile pietorilor, sculptrrilorqi arhitec6ilor rom*niintre legionari gi stalinipti

Cuprins

Cuvint inainte

Anul plastic 1940

Adio Bugaz ! Adio Balcic !

Cazul Ion FrunzettiLegiunea gi arteleDilemele arhitecturii

Anul plastic 1941

Afisauanufimason?Un cavaler al idealului interior

Plutoane de propagandi (l)Breasla < BarabSs Mikl6s >

qi arta Transilvaniei de NordAnul plastic 1942Plutoane de propagandd (II)

La Cluj, sub ocupagie maghiariDispute provinciale la Iagi

Pe simezele Europei in plin rdzboiAnul plastic 1943

Avatarurile artigtilor plastici evreiPlutoane de propagandi (lll)

Salvarea muzeelorDe la Sindicatul Artelor Frumoasela Corpul Artigtilor PlasticiMercenari, deportafi gi sacrificafi

7

9

22

36

44

59

69

81

90

101

777

133

141

757

177

194

209

225

236

247

267

292

Bombardamente, refugii, confuzie

Plutoane de propagandd (lV)

La lagi, dupd rizboiSpafii pierdute, spafii recigtigate

intoarcerea muzeelor din refugiu

Un campion al autorit5fii : M.H. Maxy

Moartea gravorului lon Diaconescu

Mascarada epurErilorDe la avangardd la o noud pedagogie

Asasinarea pictorului Anatol Vulpe

Presiuni gi surprize din RdsiritGrupul plastic independent< Luchian-Paciurea >

Tragica disparifie a sculptoruluiIon Grigore Popovici

Agenfi de diferite culoriColecgionarii,de la celebritate la clandestinitate

Din Corpul Artigtilor Plasticiin Uniunea Artigtilor Plastici

< Nu ne-a mai rdmas decit onoarea >

Migrind spre un alt orizontPierderi in oameni, pierderi in opere

Zelul demolator al proletcultismului< Sculptura este o arti costisitoare >

Marele rapt regal

Surse

lndice de nume

305

316

329

344

3s4

373

389

399

427

437

453

464

478

492

507

s21

534

548

566

s81

s96

612

623

647

Anul plastic 1940

Anul plastic 1940 a fost inaugurat de trei pictorife. Faptul ii va determinape cronicari sd prevesteascd preponderenfa iniliativelor feminine, ce nus-a confirmat ulterior. Micaela Eleutheriade a expus mai multe peisaje dinBalcic, presimlind parcb marea piedere ce avea sd survini ?n luna sep-tembrie.In foaierul Teatrului Comedia s-au etalat pinzele Magdalenei R5-dulescu, ( un nume nou pentru noi, dar nu gi in strdindtate >>. Iar la Dallesqi-a vernisat o expozi(ie personal[ pictori{a Vavylina - Elena Vavilin peadev5ratul ei nume, artisti de o virst[ cu veacul -, elevb a lui IpolitStrAmbu qi a lui Dimitrie Serafim. Citeva zlle mai tirziu, Vasile Popescu aexprimat < o acidd melancolie, evocatoare a unei lumi ireale > si Octav

Grupul grafic (de lastinga la dreapta) :

Vasile Dobrian,Alexandru Bassarab,

Tania Baillayre,Aurel MErculescu,

Gheorghe Ceglokoff.

Anghelutd a expus simultan cu un Ion Juculescu << vehement frenetic,pind la exces ). Tot in ianuarie, Miron Radu Paraschivescu a consideratexpozilia Grupului grafic - Alexandru Bassarab, D. Dimitriu-Nicolaide,Vasile Dobrian, Aurel Mdrculescu, Marcel Olinescu, Tania Baillayre qiGheorghe Ceglokoff - ( evenimentul plastic al acestei luni > ; iar expo-zilia meita, intr-adevbr, sd relind atenlia fie qi numai pentru prezenfa peaceleaqi simeze a legionaruluiAlexandruBassarab gi a eweuluiAurel Mdr-culescu. La acel inceput de an s-a mai produs un eveniment : in salaIleana, grupul compus din Mac Constantinescu, Milila Pefaqcu, Nina Arbore,Marcel Iancu qi arhitectul G.M. Cantacuzino a organizat << una dintre cele

-.*,,4-,Vi lrsi JJ, )d',

1 0 Deceniul prdbuqirilor (1940-1950)

mai bune expozilii ale anului >. Pentru Marcel Iancu,era o expozi{ie de adio : in l94l avea sd pSrbseascidefinitiv Rominia. Cu toate acestea, revela{ia luni-lor ianuarie qi februarie a fost expozilia deschisd deLucian Grigorescu la Ateneul Rom6n : << Cum eraqi firesc - remarca Petre Oprea dup[ un sfert deveac -, qi-a schimbat paleta, acomodlnd-o peisajuluiromAnesc. > $i Paul Miracovici l-a socotit pe LucianGrigorescu << unul din marii noqtri peisagiEti >.

Era insi prea deweme, qi deci prea imprudentpentru cronicari s5-qi epuizeze rezervele de superla-tive. Curind i s-a impus publicului bucureqtean mareaexpozilie Gheorghe Petraqcu, deschisd in martie1940, in sdlile Dalles - in paralel avea loc expozilialui Alexandru Ciucurencu din holul Teatrului Co-

media, cu un impact ceva mai modest, dar promifdtor. Pictura lui Petraqcua fost o adevEratb sdrbdtoare. Aceasti expozilie, afirma George Oprescuin Convorbiri literare - revist[ cate areprodus pe copert[, incalon, Scur-teica roSie -, ( cu toate wemurile tulburi qi grijile noastre zilnice, a fostin centrul preocupdrilor tuturor celor care se intereseazd de pictura noas-

trb >. Marin Nicolau a considerat-ounic5. De asemenea, Paul Miracovicia clasat manifestarea drept cel maiimportant eveniment artistic al anuluiplastic : Gheorghe Petragcu s-a aritat< de o tinerele, de o vigoare pe care nule avea nici acum douizeci de ani >.Iar la25 martie, la Dalles, a conferen-liat qi Krikor H. Zambaccian despremarele pictor, elogiindu-l intr-un textce avea si se regdseasc6 patru ani maitirziu intr-o frumoasi monografie. Nuse stinseserd incd ecourile succesuluilui Petragcu cind a expus la AteneulRomdn qi un alt monstru sacru al pic-

turii romdneqti - Theodor Pallady. Cronica din (Jniversul literar insista( asupra suplelei cu care pictorul utilizeazd" culoarea in nud >. Cu acelprilej, Miron Radu Paraschivescu a intilnit un Theodor Pallady < mai tin[rqi mai puternic decit oricind >.

Premonilia pe care i-am atribuit-o Micaelei Eleutheriade pare sd fifost imp[rt5gitd de colegii sdi de breasl6. in sala ministerului Propagandei,din strada Wilson nr. 8, Rodica Maniu a expus qi ea peisaje din Cadrilater,impreund cu soful ei, Samuel Miitzner, qi cu G.C. Constantinescu. LaAte-neul RomAn a fost prezent gi iegeanul Petre Hdrtopeanu ; s-a semnalat, deasemenea? qi o expozilie R. Iosif. Grupul plastic - format din Paul Con-

Autoportretal lui Marcel lancu.

Gheorghe Petralcu 9i C, Artachinoln ianuarie 1940.

Anul plastic 194O 77

stantinescu, Aurel Diaconescu, Alexandru lipoia gi Nicorae $tefrnescu,dupi modelul Grupului grafic - gi-a prezentat lucrdrile in sara lleana',patronatd de cunoscuta edifurr cartea Romdneasci. o personaldfrr|mareecou, precum cea a pictorilei Dudu Alexandrescu, a suscitat doar un in-teres turistic - a fost deschisd, de altfel, in salonul oficiului National deTurigm, Totoqi, chiar gi acestei artiste, cu posibilitdli modeste gi pugin re-ceptivi la exigenlele vremurilor, Paul Miracovici i-a acordai atenlieil!-y" co{_{9 pagind din (Jniversul literar. Meritd sd spunem, de altfel,c5 e imposibil de g[-sit in epocd weo cronicd plasticd in care unpictor, unsculptor sau un grafician sb fie dispretuit. Se gdseau intotdeauna < vorbede.bine > pentru orice artist. camaraderia consolidati intre cronicari qiartigti funcfiona, degi putea l6sa uneori impresia c[ mica lume e dominat[de un spirit prea concesiv.

,A.celag! cronicar se exprimi insd cilduros la adresa expozigiilor luivalentin Hoeflich, Gheorghe vdnbtoru, Geo Zlotescu qiAlexandru Bassa-rab din sxlile Dalles. vecindtatea lui Marius Bunescu - de cind devenisedirector al Muzeului Simu < a expus pentru prima oard afard,din atelierulsdu 1>. n-a estompat importan{a evenimentel-or in congtiinfa lui paul Mira-covici. cdci cei patru artiqti de mai sus aderaserb la Miqcarea Legionard,dar lucrul nu avea de-a face cu realitatea artei lor. < Niciieri - scria pauiMiracovici - nu e mai sensibil pulsul contemporaneitrlii decit la cei maitineri, trebuie sd te intorci totdeauna la ei peniru a inlelege prezentul inevolu{ia_artei., $i cronicarul linea si le defineasce roitut qi jelul intr-uncontext bogat in tendinle : << o anume picturr, cubismul chiar, nu mai arenici un.prestigiu pentru ei. sint nume care de-acum au partea lor de res-ponsabilitate in pictura romdneasci. > Din nefericire, aceist[ responsabili-tate a fost in{eleasd de Alexandru Bassarab intr-un mod foarte particular.$i a fost asumatd cu o rard violen!6 ideologic6.

Meritd consemnatr aici qi expozi[ia lui Ion Sava, care i-a prilejuitlui Tu{ol Arghezi o fuazd,memorabili : < Frumosul e relativ gi compliiat,ingradul in care ia contact cu gindul gi melancolia. >> Max w. Arnord, cusubiecte din Bretania, gi Dumitru Ghia!6, cu tematica lui tradilionali,exprimau doud drumuri distincte ale peisagisticiiromdneqti. La Ateneul Romdn, pictura lui Henri Ca-targi s-a impus < prin disciplina qi arhitectura ei >.In vecindtate apdreau uneori pe aceleagi simeze qivalori ineg'ale : o mare speranf5, Adam B[!atu, giDumitru Ghia!5-Colibaqi, care nu o datd va profitade confuzia de nume cu cel5lalt pictor originar dinMehedin{i ; subliniind calitateade invalid derdzhoia lui Ghia{5-Colibagi, Curentul aproape ci sugeracheta publicd - de altfel, din acest cotidian igi vaculege pictorul modeste gi puline elogii. Drumurilecam prea bdtute ale artelor plastice au fost ilustratede Kimon Loghi laAteneul Romdn qi de Constantin

Ion Sava deMagdalena Ridulescu.

t2 Deceniul prdbu;irilor (1940-1950)

Isachie la Dalles. Acesta din urmd se specializase in flatarea autoritatilor:< Printre portretele expuse - observa presa timpului - se gisesc nume-roase ale oamenilor politici. > Abia consemnate de cronicari s-au con-sumat expoziliile deschise de Gheorghe Iliescu qi Romeo Storck. Rutinamediocrilor;i aproximalirle din lucrdrile artiqtilor foarte tineri nu intro-

duceau nici o confuzie in peisajul plas-ticii rom6neqti, a cdrei scari de valoriera durabili gi temeinicd. Cooptat incomitetul de organizare a Lunii Bucu-regtilor, Krikor H. Zambaccian a re-adus in spaliul public al wemii reperevalorice frrX echivoc cu prilejul eta-ldrii festive a faimoasei sale coleclii.

Alte expozilii colective au re-confirmat solida ierarhie. Printre ele,la loc de frunte s-a aflat expozi\ialtaliavdzutd de artiqti romdni, organizatd deministerul Propagandei in colaborarecu asocialiaAmicii Italiei, cu 135 de lu-criri semnate de 50 de artigti. Desigur,manifestarea viza scopuri propagandis-tice, iar la vemisaj au participat WilhelmFabricius qi Pellegrino Ghigi, minigtriiGermaniei gi Italiei la Bucureqti, darlucrdrile prezentate, departe de a flatagusturile politice ale zilei, exprimaumesajul umanist al unei civilizalii. Ope-rele le aparlineau artiqtilor MariusBunescu, Cecilia Culescu-Storck, Ni-colae Ddrdscu, $tefan Dimitrescu, IosifIser, Rodica Maniu, Samuel Miitzner,Gheorghe Petragcu, Jean Al. Steriadi,Eustaliu Stoenescu, C6line Emilian qialtora, iar o parte dintre ele erau im-prumutate de la colecfionari particulariprecum Zambaccian, George Criciun,Ion Marin Sadoveanu, Ion Minulescugi Leon Laserson. La Dalles, asocialiaArta i-a reunit qi in acest an pe JeanAl. Steriadi, $tefan Popescu, EustafiuStoenescu, Nicolae Ddriscu gi Iosif Iser,culegind elogii fireqti. Iar la 30 martie1940, in prezenla ministrului Ion Nistor,s-a inaugurat qi Salonul oficial de pri-

Sns : Autoportret al lui losif Iser,Jos : Dumitru Ghiafd de Jean N. Steriadi.

Anul plastic 1940 1 3

giyard intr-un pavilion de ling6 $osea, nu departede locul in care avea si se ridice in toamni maihetastatuii regelui Ferdinand, conceputd de marelesculptor croat Ivan Me5hovii.

. _ Opiniile despre salon au fost nuanlate, pe alo_

curi chiar contradictorii. De pild[, comentind-sculp-tura expus6, Marin Nicolau considera c[ artiqtii, deregu16, se prezinti mai slab in manifest5ri coiective{ecit in expozifiile personale. Despre valoarea sa-lonului, ne spune multe insbgi hsla artiqtilor dinopera cirora statul a achizilionat lucrEri pentru pro-priile sale colecfii : Camil Ressu, Marius Bun6scuqi Rodica Maniu, Alexandru Moscu, Micaela Eleu-theriade qi Gheorghe Vdndtoru, Dumitru Ghiald qi

9onstantin Mihalcea, Ion Jalea Ei Boris Caragea.La21 aprilie 1940, JeanAl. Steriadi qi sculpt6rulComeliu Temelie - ce se < innobila > uneori sem-ntnd Themeli - au fost cooptali in juriul SalonuluiOficial pentru l94l.lar sinteza travaliului de un anal artiqtilor plastici romdni s-a inchis in seara zileide 10 mai - dupl ce participanfilor li se adresaserd

Lume_ro-as9 apeluri s6-gi ridice lucrdrile, cici pavi_lionul de la $osea urma si intre ?n demolase -, nuinsd inainte ca juriul si premieze un tinir artistdespre care avea sd se mai vorbeasci : Nicolae Fur-duescu. Apoi a avut loc festivitatea acorddrii pre-miului NaJional pentru picturb. Alesul, ?n 1940, afost Camil Ressu. < Adevbratele valori - nota Lad-miss Andreescu - sint aqezate la inaltele locuri ce lise cuvin. >>

La inceputul lui aprilie 1940, Grupul nostru _cuprinzindu-i, prinffe altri, pe Octav Anghelulb, NinaArbore, Adam Bil{atu, Constantin Baraschi, AurelKessler, Milita Petraqcu qi Alexandru phoebus - s-aconfruntat pentru ultima datd cu publicul laAteneulRomdn. Mai slab s-a prezentat grafrcaromdneasciin acest sezon, deqi Marcel Olinescu gi Vasile Do-brian_fbceau eforturi pentru < des{elenirea unui pb-mint l[sat in paraginb >. Cronicarul Curentului maigbserva cd acegti veritabili pionieri ai gra-ficii noastre moderne nqgdseau totdeaunaadipost sau intelegere. ih aprilie, femeileau expus in numdr mare : s-au ilustrat MariaChelsoi, Elena Degliu qi Vavylina, reunite

De sus ln jos : Atrtoptffial lui Corneliu Themd|Atttopotut/:

al lui Nicolae Furduescu, DuhluautoporM. al lui Al.randru Phoebus

gi Nina fuhore de Camil Ressu.

I 4 Deceniul pribugirilor (1940-1950)

in Gruparea femininb ; dar qi Pia Cbpquneanu-Massacci, Emilia Sdrbfeanu,Lulu Timurian, Aurelia Tomescu-Grigorescu, Domnica Elefterescu qi Pa-raschiva Popa-Frunzb, membre ale Grupirii artistice. Aceast6 din urmdgrupare, in ciuda incurajdrilor din ziarul Curentul, a fost doar un foc depaie - nici un nume din Gruparea artisticd n-a trecut in posteritate. << Ogrupare de doamne - anticipa Miron Radu Paraschivescu acest viitor dezo-lant - pe nedrept botezatd artisticd. > In schimb, in aceeagi lunb aprilie, laDalles, Tinerimea artistic[ s-a infbliqat publicului categoric revigorat[. Lafel ca la inceputuri, tocmai prezenlamasivd a tinerilor semnifica < unul dinelementele acestui succes >>. Numai Miron Radu Paraschivescu declara c5,in afar6 de Kimon Loghi, Rudolf Schweitzer-Cumpina qi Constantin Arta-chino, nu putuse insemna din acea << tinerime )), spre regretul sdu, < decitnumele lui Vasile Popescu gi al d-nei Rodica Maniu >.

Uneori rdzbdteau, in presa bucureqtea-n5 qi vegti din provincie: AlexandruMohi gi Nicolae Brana aveau expoziliipersonale la Dej gi, respectiv, la Sibiu.ln februarie, Magdalena Radulescu des-chisese o expozilie la Cluj. Iar in Capi-tal[ caruselul simezelor se tot invirtea :

Jana Baculescu, Constant Nicolaevici qisculptorul Basarab-Spartali ; Max Gam-burd, la Dalles, elogiat de Marin Nico-lau etc. Tot la Dalles, Ioana Giossanii sugera publicului (( ceva din bog6-

lia cromaticd a marelui Luchian >. Se

anunlase incd din primivari o expo-zi{ie retrospectivd Horaliu Dimitriu,cu prilejul implinirii a 14 ani de lamoartea artistului, dar aceasta a fostvemisatb abiala2 iunie gi a fost - cum?;i asigura cititorii Miron Radu Paras-

chivescu - < slab orgarizatd,>. Iar cind vara a rdrit vernisajele, presa agbsit de cuviinfb si se ocupe pin6 gi de expozilia desenelor reahzate deelevii din Capital1, inaugurati qi ea in iunie.

Treptat insd, dupb acalmia estivalS, dirile de seami despre plasti-cieni din paginile anumitor publicalii au fost inlocuite cu jalnice teore-tizbri legionare. Cel pulin in Universul literar - o revistd importanti inepocb -, cronica la zi a fenomenului plastic a fbcut loc consideraliilor ge-nerale asupra menirii artei, datorate unor esteticieni improvizafi. in ediliadin 13 iulie 1940, Costin I. Murgescu il cita deja pe Horia Sima, invocin-du-i totodatb pe Hitler qi Alfred Rosenberg pentru a justifica indepirtareaevreilor, printre care se aflau qi artiqti plastici, din viala culturallal6rii:<< Pentru un strdin - scria el - este o imposibilitate absolutd integrarea in

AutoporM al Magdalenei Mdulescu.

Anul plastic 1940 1 5

aceast5 armonie sufleteascb nafionalb. > ulterior, agresiunile lui Mur-gescu au vizat ipostazele individuale, inimitabile ale ipiritualitb{ii autoh-tone,..sugerind topirea 191 intr-un amalgam indistinci : < conqtiinla ciapa4ii vr'iui tot - afirma ideologul Legiunii -, congtiinfa clinfilaacestuitot,prop'ia ta persoand disp.ale este, din punct de vedere na{ional, faptulcel mai de seamb al revoluliei totalitare. rt

._L1 imbogbfirea repertoriului de meditalii fasciste, Ion Frunzetti acontribuit lbia dupb abdicarea lui carol al Il-lea, cind represaliile deveni-ser[ improbabile. Intervenind in comerful ideilor de eitremd dreaptd, alansat replica < doctx > : << Nu limbajul, ci semnificalia lui leag6 urrartistde o epoc6. > intre timp, costin I. Murgescu - sub inilialele c"IM - ii in-tdreapozi\ia cu o recenzie tardiv[ a monografi ei $tefan'Ionescu-valbudea,apdrut[ cu un an in urmd : << printre camarazii noqtri de generafie, IonFrunzetti este acela care apitruns in domeniul c" teii*1"u irai mult decitoricare altul lipsa cercetdtorilor serioqi. >. $i adduga : < fh'runzetti] va aveamiine, cind epoca de forma{iune va fi desivirqitd cu ajutorul citorva ani,yn cuvint greu de rostit in viala plasticd romdneascd. > Fredic{ia lui costinI. Murgescu s-a implinit, doar c[ traseul pe care s-a afirmat ion Frunzettia fost neobi;nuit, intortocheat ca un delir. inainte insd de a aborda frontalproblemele artei, Ion Frunzetti se simfea dator fald de cititorii s6i cu oincursiune ridicoli in sociologia statului : < Statul nu poate fi decit totali-tar. statul democratic e o intreprindere comercialr, o societate anonimx, eorice, dar stat nu. Stat inseamni organism, nu mecanism. > Se apropia apoide teritoriile artei : < veghind ca toba mare sd nu ajung[ violoniel qi trorn-bonul piculind sau timpanele harfe, dirijorul uneibrcf,estre simfonice aregrijd inacelagi timp de momentul in care trebuie si rxsune ele, de txria cucare trebuiesc s[ se eviden{ieze. > Referindu-se, in sfirgit, la iolul artelorplastice in statul totalitar, Ion Frunzetti le atr[gea aienlia autoritatilorlegionare.asupra virtufilor sale de posibil gef de oichestrb. bemocra{ia, unciqtig al civiriza\iei, era aruncat[ la coq, preferati fiind tocmai < mecanica >fascist[ : < Grupele funclionale sintu:,niione; inliuntrul lor domneste soli-daritatea mecanici primitivd a totalei similitudini in manifestare. > intre-biri. mai vechi iqi aflau un rdspuns categoric, subliniat nu doar cu aldine,ci Ei cu majuscule : < Statul legionar rom6n s-a pronuntat, prin Coman_dantul MiEcdrii, dl Horia Sima, pentru libertatea in artd... inseamnd aceas-ta ci s-a pronunlat deci pentru liberalismul anarhic a! artei din societi{iledemocrate de pind azi ? categoric, NU. Libertatea artistului, a acestuiprivilegiat poate fi defrnit[ limitativ : artistul are dreptul s[ fie autentic,sincer, conformindu-Ei activitatea artistic[ felului siu specific de afiin{a... Dar artistul ARE DATORTA si nu exprime nniir ceea cecorespunde structurii sale organice, profunde. Norma liberti{ii devineastfel limitare. > Dinaintea unui public socotit < slab, care decidea pin[azi ?n mateie de arti, >>, Ion Frunzetti scanda ameninlitor < obligaliile >artistului plastic : << Dogma rodniciei, corolarul dogmei libertrf;i'de a