Micromentru de exterior

8
LUCRAREA 2 MĂSURAREA DIMENSIUNILOR EXTERIOARE ŞI A ABATERILOR DE FORMĂ GEOMETRICĂ CU AJUTORUL MICROMETRULUI DE EXTERIOR I) Generalităţi: În Figura 2.1 este reprezentat micrometrul de exterior obişnuit STAS 1374 – 88, respectiv cu pârghie. 1 1 2 3

description

Derscriere micrometru

Transcript of Micromentru de exterior

Page 1: Micromentru de exterior

LUCRAREA 2

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR EXTERIOARE ŞI A ABATERILOR DE FORMĂ GEOMETRICĂ

CU AJUTORUL MICROMETRULUI DE EXTERIOR

I) Generalităţi: În Figura 2.1 este reprezentat micrometrul de exterior obişnuit STAS 1374 – 88, respectiv cu pârghie.

a)

b)Figura 2.1 Micrometrul de exterior

a) obişnuit; b) cu pârghie;

1

1 2 3

4

5 6 87

1 2 3 4 5 6 8

9

10

Page 2: Micromentru de exterior

Valoarea diviziunii micrometrului Vd se poate determina cu relaţia:

(2.1)

în care:P - pasul şurubului micrometric, mm; De regulă P = 0,5 mm;Nd - numărul diviziunilor de pe tambur; Nd = 50 diviziuni.

Făcând înlocuirile, se obţine: .

Pentru a se efectua citirea corectă trebuie să se cunoască bine sistemul gradaţiilor de pe braţul cilindric 5 şi tamburul 6 (Figura 2.1).

Pe braţul cilindric 5 se deosebesc două scări gradate (Figura 2.2) şi anume:-scara milimetrilor, cu diviziuni din milimetru în milimetru şi numerotaţia din 5 in 5 mm;-scara jumătăţilor de milimetru, cu diviziuni din milimetru în milimetru şi nenumerotată.

Figura 2.2 Cele două scări gradate de pe braţul 5 al micrometrelor

Pe întreaga circumferinţă tronconică a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni, la intervale egale, numerotate din 5 în 5, de la zero la 50.

La efectuarea măsurărilor cu micrometrul se pot ivi trei situaţii de citire ca în Figurile 2.3, 2.4 şi 2.5 în funcţie de poziţia marginii porţiunii tronconice a tamburului gradat 6 în raport cu reperul scării milimetrilor şi jumătăţilor de milimetri de pe braţul 5.

La micrometrul cu pârghie (Figura 2.1b) există scara gradată suplimentară 9 care permite efectuarea măsurătorilor cu o precizie de 2 μm. Prin apăsarea butonului 10 se obţine deplasarea nicovalei 2, ceea ce permite schimbarea rapidă a pieselor măsurate.

2

Scara milimetrilor

Scara jumătăţilor de milimetru

56

Page 3: Micromentru de exterior

II) Instrumente de măsură folosite: Micrometrul pentru măsurarea dimensiunilor exterioare cu Vd = 0,01 mm; cala de reglare din trusa micrometrului sau, în lipsa acesteia, trusa de cale plan-paralele; micrometrul cu pârghie pentru măsurarea dimensiunilor exterioare cu Vd = 0,002 mm.

Figura 2.3 Exemplu de citire 8,00 mm Figura 2.4 Exemplu de citire 11,38 mm

Figura 2.5 Exemplu de citire 6,82 mm

II) Instrumente de măsură folosite: Micrometrul pentru măsurarea dimensiunilor exterioare cu Vd = 0,01 mm; cala de reglare din trusa micrometrului sau, în lipsa acesteia, trusa de cale plan-paralele; micrometrul cu pârghie pentru măsurarea dimensiunilor exterioare cu Vd = 0,002 mm.

III) Schema de măsurare: Conform Figurii 2.6.

3

Marginea porţiunii tronconice Marginea porţiunii tronconice

655

6Milimetri

Marginea porţiunii tronconice

65

Page 4: Micromentru de exterior

Figura 2.6 Schema de măsurare cu micrometrul

IV) Modul de lucru:

Pregătirea micrometrului în vederea măsurării:Înainte de măsurare, micrometrul trebuie controlat, pentru a se constata

dacă este reglat la zero. Pentru aceasta la micrometrul cu limitele 0…25 mm (Figura 2.1) se apropie suprafeţele de măsurare cu ajutorul dispozitivului de limitare a apăsării 8, până când acestea vin în contact. Apoi se observa dacă reperul de pe tamburul 6 coincide cu reperul zero al scării milimetrice de pe braţul 5. Dacă nu se obţine această coincidenţă, trebuie ca micrometrul să fie reglat la zero, operaţie care se va executa de către personalul tehnic de specialitate.

Pentru controlul şi reglarea micrometrelor, cu limita inferioară de măsurare de 25 mm sau un multiplu de 25 mm, se folosesc cale de reglare care însoţesc micrometrele sau cale plan-paralele, ale căror lungimi sunt egale cu limita inferioara de măsurare a micrometrului respectiv.

Măsurarea propriu-zisă: se introduce cala de reglare, respectiv cala plan-paralelă, sau blocul de

cale, între suprafeţele de măsurare ale micrometrului observându-se coincidenţa reperului zero de pe tamburul 6, cu linia longitudinală de pe braţul cilindric 5, marginea tronconică a tamburului găsindu-se la aproximativ 0,1 mm în dreapta reperului care indica dimensiunea minimă de măsurare. În cazul nerespectării coincidenţei se va regla micrometrul;

rotind tamburul 6, se deplasează axial tija şurubului micrometric 3 (Figura 2.1) până în poziţia în care piesa de măsurat se poate introduce comod între suprafeţele de măsurare ale tijei şurubului micrometric 3 şi nicovalei 2;

rotind tamburul 6 în sensul înşurubării prin intermediul rozetei 7 se aduc suprafeţele de măsurare ale nicovalei 2 şi tijei 3, în contact cu piesa supusă măsurării (Figura 2.6). După obţinerea contactului cu piesa, se deplasează în continuare tija 3 către nicovala 2, prin intermediul dispozitivului 8 pentru limitarea apăsării (Figura 2.1). Utilizarea dispozitivului 8 asigură o constantă a

4

1 32 Obiectul de măsurat

Page 5: Micromentru de exterior

forţei de strângere a piesei între suprafeţele de măsurare, înlăturând erorile datorate neuniformităţii acestei forţe.

acţionând pârghia 4 a dispozitivului de fixare, se blochează tija şurubului micrometric;

se execută citirea conform indicaţiilor de la punctul I.

V) Tabel cu datele prescrise si rezultatele măsurării. Se completează mai întâi datele prescrise şi apoi rezultatele măsurătorilor în Tabelul 2.1.

VI) Concluzii: Se compară dimensiunea măsurată (efectivă) cu dimensiunile limită prescrise, trăgându-se concluzii cu privire la precizia dimensională a elementului măsurat. Piesa se consideră bună (din punctul de vedere al dimensiunii care se măsoară), dacă se respectă relaţia:

dmin dM dmax (2.2)

în care:

dmin=dN+ai

dmax=dN+as (2.3)

dN - diametrul nominal prescris, în mm;ai, as - abaterile, inferioară respectiv superioară, prescrise la dimensiunea dN mm.

Se constată abaterea de la forma geometrică corectă, trăgându-se concluzii cu privire la precizia formei geometrice.

Piesa se consideră bună, dacă abaterile de formă (ovalitatea, conicitatea, forma de butoiaş etc. ) se înscriu în limitele câmpului de toleranţă prescris la diametru şi în cazuri speciale, dacă se înscriu în limitele admise, pentru forma geometrică corectă. Aceste limite sunt indicate pe desenul de execuţie.

Concluziile se trec în Tabelul 2.1.

Observaţii:

Pe acelaşi principiu de măsurare există şi micrometre specializate pentru măsurarea unor anumite categorii de semifabricate şi piese de maşini: table, sârme, ţevi, roţi dinţate, filete, etc. Există şi micrometre digitale la care afişajul, cu două zecimale, se face electronic. În plus acestea pot fi conectate la un dispozitiv de calcul în scopul prelucrării statistice a rezltatelor măsurării.

5

Page 6: Micromentru de exterior

6