1

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.1 “Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate” Titlul proiectului: “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale” Contract nr. POSDRU/85/1.1/S/57551

Metodologia implementării Cadrului European de Referință pentru

Asigurarea Calității în formarea profesională (EQARF)

în învățământul profesional și tehnic din România

BUCUREŞTI 2011

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMANIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECłIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013

OIPOSDRU

Centrul NaŃional de

Dezvoltare a ÎnvăŃământului

Profesional şi Tehnic

2

CUPRINS CONTEXT 1. Asigurarea calităţii în formarea profesională 4 1.1 Context european 4 1.2 Context național 9 2. Învățământul profesional și tehnic în România 11 2.1 Planificarea ofertei de formare 12 2.2 Curriculum 12 2.3 Asigurarea calităţii 12 ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN IPT DIN ROMANIA 3. Reglementări legislative 4. Responsabilități instituționale 15 5. Valori cheie 19 6. Procese pentru asigurarea calităţii la nivel de furnizor 19 6.1 Procese interne 19 6.2 Procese externe 20 7. Instrumente pentru asigurarea calităţii în ÎPT 21 7.1 Manualul de autoevaluare 21 7.2 Manualul de inspecţie 22 8. Reţele şcolare ÎPT 22 PREVEDERILE RECOMANDĂRII PRIVIND IMPLEMENTAREA EQARF ÎN STATELE MEMBRE 9. Prevederi generale 23 10. Setul de instrumente 24 11.1. Criterii de calitate și descriptori indicativi

11.2. Setul de referință al indicatorilor de calitate selectați pentru evaluarea calității în cadrul EFP

24 29

GRILA DE ANALIZA A IMPLEMENTĂRII EQARF ÎN IPT DIN ROMÂNIA 11. Grilă de analiză a implementării prevederilor generale ale Recomandării EQARF în România 33 12.Grilă de analiză a implementării Anexelor Recomandării EQARF în România 42 REPERE METODOLOGICE ALE IMPLEMENTĂRII EQARF IN IPT DIN

ROMANIA 14. Directii de actiune pentru implementarea Recomandarii EQARF

57

15. Plan de actiune pentru implementarea Recomandarii EQARF

59

3

CONTEXT 1. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ 1.1 Contextul european În cadrul Strategiei Lisabona se recunoaşte că educaţia si formare profesională şi încadrarea într-un loc de muncă sunt parte integrantă a politicilor economice şi sociale necesare transformării economiei Europei. Pentru ca Uniunea Europeană să devenă cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere, Consiliul European a subliniat necesitatea ca sistemele educaţionale şi de formare profesională europene să se adapteze atât la cerinţele societăţii cunoaşterii cât şi la nevoile determinate de dorinţa de a îmbunătăţii gradul şi calitatea ocupării forţei de muncă. Uniunea Europeană promovează cooperarea dintre statele membre, susține și completează acțiunea lor, conform principiului subsidiarității, în anumite domenii ale educației și formării cum sunt:

• promovarea mobilității studenților/elevilor și a cadrelor didactice;

• dezvoltarea cooperării dintre școli și universități;

• stimularea învățării limbilor străine;

• îmbunătățirea recunoașterii diplomelor calificărilor și competențelor în scop academic sau profesional;

• dezvoltarea învățământului deschis și la distanță,

promovând calitatea prin generarea “valorii europene adăugate”.

Declarația Miniştirlor Europeni ai Educaţiei și Formării Profesionale şi a Comisiei Europene, adoptată la Copenhaga, 29-30 noiembrie 2002, privind întârirea cooperării europene în domeniul formării profesionale, este documentul programatic elaborat pe recunoașterea faptului că dezvoltarea unui sistem de educaţie şi formare profesională de calitate reprezintă un element crucial al strategiei Lisabona, în special în ceea ce privește promovarea incluziunii sociale, a coeziunii, mobilităţii, capacităţii de angajare şi a competitivităţii. Priorităţile urmărite prin cooperarea susţinută în domeniul educaţiei şi formării profesionale sunt:

• Consolidarea dimensiunii europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale, astfel încât Europa să fie recunoscută ca punct de referinţă mondial pentru cei care învaţă;

4

• Creşterea tansparenţei în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

• Consolidarea politicilor, sistemelor şi a practicilor care sprijină informarea, consilierea şi orientarea;

• Cercetarea modalităţilor de promovare a transparenţei, comparabilitatea, transferabilitatea şi recunoaşterea competenţelor şi/sau a calificărilor;

• Creşterea sprijinului acordat dezvoltării competenţelor şi a calificărilor la nivel sectorial;

• Elaborarea unui set comun de principii privind validarea învăţării non-formale şi informale;

• Promovarea cooperării în domeniul asigurării calităţii în educaţie şi formare profesională;

• Nevoile de învăţare ale profesorilor şi formatorilor.

Acest context califică asigurarea calităţii ca un mecanism cheie în procesul de promovare a unor sisteme de educaţie şi formare profesională performante. Iniţiativele europene în privinţa calităţii educaţiei au debutat la nivelul învăţământului superior şi al educaţiei şi formării profesionale. Acestea au venit să susţină nevoia de creştere a competitivităţii învăţământului care duce la calificări pe piaţa internaţională precum şi nevoia de compatibilizare a sistemelor de educaţie şi formare profesională din perspectiva asigurării liberei circulaţii a forţei de muncă şi, implicit, a calificărilor. În domeniul învăţământului superior, declaraţia de la Bologna, semnată de miniştrii educaţiei din 29 de ţări europene pe 19 iunie 1999, a declanşat procesul de creare a unei Arii Europene a Învăţământului Superior (EHEA), care urmăreşte să facă educaţia europeană mai compatibilă şi comparabilă, mai competitivă şi mai atractivă pentru cetăţenii proprii şi pentru cei de pe alte continente. În cadrul procesului de la Bologna problematica asigurării calităţii joacă un rol din ce în ce mai important. În acest scop, a fost creată Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA) (http://www.enqa.eu/). Al doilea sector al educaţiei în care sistemele de management şi de asigurare a calităţii au început să se dezvolte este învăţământul profesional şi tehnic, educaţia şi formarea profesională (EFP), cum este denumit la nivel european.

5

În cadrul procesului Copenhaga de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic au fost concepute şi promovate pentru implementare mai multe iniţiative aflate într-o strânsă interdependenţă:

• Cadrul European al Calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii EQF (European Qualifications Fremwork for lifelong learning) - instrument de transpunere care permite calificărilor naţionale să fie mai bine înţelese în scopul dezvoltării mobilităţii între ţări a lucrătorilor şi a celor care învaţă, precum şi pentru facilitarea învăţării pe tot parcursul vieţii. Acest document este important pentru că stabileşte principii generale ale calităţii, aplicabile nu doar învăţământului profesional şi tehnic, ci şi educaţiei generale, formării profesionale continue şi învăţământului superior. In anul 2008, a fost adoptată Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European privind constituirea unui Cadru Comun European al Calificărilor (EQF), care insistă pe legătura între cadrele naţionale şi cadrul european al calificărilor, pe de o parte, şi procedurile şi sistemele de management şi de asigurare a calităţii educaţiei şi formării, pe de altă parte.

• Sistemul de credite de acumulare şi transfer ECVET (European Credit Sistem for Vocational Education and Training) concretizează preocuparea la nivel european pentru asigurarea transparenţei, compatibilităţii, transferabilităţii şi recunoaşterea competenţelor şi/sau a calificărilor între toate ţările prin promovarea nivelurilor comune de referinţă, a principiiilor comune pentru certificare şi a măsurilor comune privind transferul sistemului de credite în domeniul educaţiei şi formării profesionale. ECVET are în vedere crearea premiselor pentru recunoaşterea competenţelor dobândite în diferite contexte de învatare (formal, non-formal şi informal). In 18 iunie 2009 a fost adoptată Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European privind constituirea Sistemului de credite de acumulare şi transfer ECVET.

• Cadrul European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii EQARF/EQAVET (The European Quality Assurance Reference framework for Vocational Education and Training) este un instrument de referinţă creat pentru a sprijini Statele Membre în procesul de îmbunătăţire a calităţii în educaţie şi formare profesională (EFP). Implementarea EQARF contribuie la creşterea transparenţei şi coerenţei politicilor din educaţie şi formare profesională dezvoltate la nivelul statelor membre, promovând astfel încrederea reciprocă, mobilitatea forţei de muncă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. In 18 iunie 2009 a fost adoptată Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European privind constituirea Cadrului European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii EQARF/EQAVET.

• Europass - un portofoliu personal de documente elaborat cu scopul de a ajuta cetăţenii să-şi facă cunoscute calificările şi competenţele în Europa, în vederea facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei şi formării profesionale.

6

Evoluţia iniţiativelor europene în domeniul asigurării calităţii în educaţie şi formare profesională este marcată de etapele, documentele şi conţinuturile lor descrise în continuare. În anul 2003, la inițiativa Comisie Europene, este creat Grupul Tehnic de Lucru pentru asigurarea calităţii în formare profesională (TWG), care elaborează Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii în formare profesională (CQAF). CQAF este un meta cadru de referinţă care propune un model bazat pe ciclul calităţii (Planificare - Implementare - Evaluare – Revizuire) şi care are ca element metodologic fundamental autoevaluarea furnizorilor de formare. CQAF include criterii de calitate, formulate sub forma unor întrebări, pentru fiecare din etapele ciclului calităţii, precum şi un set de indicatori de referinţă. In mai 2004 este adoptată Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului privind implementarea Cadrului Comun European de Asigurare a Calităţii în formare profesională în statele membre. În anul 2005, este înființată, la inițiativa Comisiei Europene, Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în formare profesională (ENQA-VET), devenită ulterior (in anul 2010) EQAVET. În prezent, în ENQA-VET sunt reprezentate 25 state membre UE, printre care şi România. Principalele obiective ale ENQA-VET / EQAVET sunt:

• Dezvoltarea unei cooperări susţinute la nivel european şi realizarea unor schimburi de bune practici în asigurarea calităţii în formare profesională, în interiorul şi între statele membre; între formarea profesională şi învăţământul superior; între furnizorii de formare şi principalii factorii interesaţi

• Sprijinirea introducerii şi implementării Cadrului Comun European de Referinţă în Asigurarea Calităţii în formarea profesională (EQARF)

• Participarea la dezvoltarea şi revizuirea politicii europene privind asigurarea calităţii formării profesionale

• Promovarea unei comunicări eficiente, care să conducă la o mai bună înţelegere şi implicare în asigurarea calităţii formării profesionale la nivel european

ENQA VET elaborează o propunere pentru Cadrul Comun European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în formare profesională (EQARF), pornind de la CQAF şi ţinând cont de sugestiile de îmbunătăţire formulate de statele membre. EQARF păstrează elementele fundamentale introduse de CQAF (modelul bazat pe ciclul calităţii, accentul pus pe autoevaluarea furnizorilor de formare, criterii de calitate şi indicatori de referinţă), subliniind în același timp necesitatea concentrării eforturilor pe îmbunătăţirea calităţii formării profesionale.

7

EQARF include un set de instrumente care poate fi aplicat atât pentru formarea profesională inițială cât și pentru formarea profesională continuă, în funcție de caracteristicile individuale relevante ale sistemului de formare profesională din fiecare stat membru și de tipul furnizorilor de formare profesională. Setul de instrumente este alcătuit din:

• criterii calitative detaliate prin descriptori indicativi la nivel de sistem şi la nivel de furnizor

• un set de referință al indicatorilor de calitate In 18 iunie 2009 este adoptată Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unui Cadru European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (EQARF /EQAVET). Documentul recomandă Statelor Membre utilizarea EQAVET pentru dezvoltarea sistemelor de formare profesională, sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii, promovarea unei culturi a calităţii şi inovaţiei la toate nivelurile. De asemenea, solicită Statelor Membre să definească in termen de 24 de luni de la aprobarea Recomandării o abordare națională a Cadrului European de Referință pentru Asigurarea Calității în formare profesionala în urma unui proces transparent de consultare cu principalii factori interesati. Definirea acestei abordări naționale va permite oferirea unor programe de calificare conform cerintelor europene si va crea premisele pentru recunoașterea europeană a certificatelor naționale de competențe profesionale. Implementarea recomandării presupune mai mulţi paşi succesivi:

• Cunoaşterea acestei Recomandări de către principalii factori interesați

• Adaptarea şi operaţionalizarea criteriilor de calitate și a descriptorilor indicativi în instrumente de lucru la nivel de sistem și la nivel de furnizor

• Crearea și utilizarea unei baze de date care să permită măsurarea indicatorilor de calitate

• Împărtăşirea bunelor practici şi crearea unei culturi comune a calităţii

Comunicatul de la Bruges al Miniştrilor Educaţiei şi formării profesionale din 7 decembrie 2010, privind întărirea cooperării în educaţie şi formare profesională pentru perioada 2011-2020, stabileşte obiective clare pe termen mediu si lung şi termene concrete pentru implementarea Recomandării Parlamentului şi a Consiliului privind stabilirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională (Recomandarea privind EQAVET). Printre altele, Comunicatul de la Bruges menționează necesitatea stabilirii unui cadru comun de asigurare a calității pentru furnizorii de formare profesională până la finalul anului 2015.

8

La nivel European eforturile actuale sunt îndreptate pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de interpretarea în contextul fiecărui Stat Membru a descriptoilor indicativi şi a indicatorilor, de identificare a stadiului în care se află, la nivel de sistem şi de furnizor, implementarea asigurării calităţii. Paşi importanţi au fost realizaţi în cadrul unor proiecte realizate în parteneriat de Statele Membre, dintre care cele vizând dezvoltarea reţelelor parteneriale în scopul dezvoltării sistemelor de asigurare a calităţii s-au remarcat prin rezultatele relevante şi prin impactul în susţinerea dezvoltării unei culturi a calităţii. 1.2 Contextul naţional Adoptarea, în anul 2005, a Legii nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, a creat cadrul instituţional legal pentru dezvoltarea şi implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie, la nivel de sistem şi la nivel de furnizor. a. la nivel de sistem La nivelul sistemului de educaţie, asigurarea calităţii este abordată din perspectiva tuturor etapelor din ciclul calităţii:

• planificarea strategică se realizează prin documente strategice naţionale care conţin priorităţi ale sectorului educaţiei şi în care Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului și Sportului este implicat, asigurându-se astfel coerenţa şi consistenţa cu politicile comunitare şi naţionale: Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – orizonturi 2013 - 2020- 2030. Pe baza documentelor de programare strategică, se elaborează planurile operaţionale de acţiune;

• implementarea şi monitorizarea acţiunilor stabilite, precum şi aplicarea măsurilor corective se desfăşoară la nivelul fiecărei direcţii din minister;

• evaluarea se realizează anual, prin întocmirea unui Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ, care este un document public, pe care ministrul educaţiei, cercetării, tineretului și sportului îl prezintă în Parlament;

• pe baza constatărilor din Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ, sunt stabilite îmbunătăţirile necesare la nivelul fiecărei direcţii din minister.

Pe baza Legii 87 / 2006, au fost înfiinţate două agenţii naţionale pentru asigurarea calităţii, care au ca rol esenţial promovarea şi aplicarea politicilor privind calitatea educaţiei: Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) şi Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Cele două agenţii sunt responsabile cu acreditarea şi

9

evaluarea externă a furnizorilor de educaţie. Conform legii, toţi furnizorii de educaţie trebuie să se supună proceselor de acreditare şi de evaluare externă coordonat de cele două agenţii. În învăţământul preuniversitar, acreditarea se face la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare nivel de învăţământ, fiecare tip de program de studii şi de calificare profesională, după caz. Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive:

• autorizarea de funcţionare provizorie, care acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii

• acreditarea, care acordă, în plus, dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Un rol esenţial în asigurarea coerenţei şi transparenţei mecanismelor de asigurare a calității în educație și formare profesională, dezvoltate la nivel european şi naţional îl are Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în formarea profesională (GNAC), înfiinţat în anul 2006, la recomandarea ENQA VET. GNAC este format din specialişti ai instituţiilor naţionale cu atribuţii în asigurarea calităţii pentru formarea profesională iniţială si continuă:

• Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) • Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES) • Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul

Preuniversitar (ARACIP) • Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor

(CNFPA) • Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul

Preuniversitar (CNFP) • Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi

Tehnic (CNDIPT) GNAC are următoarele funcţiuni de bază:

• facilitează coordonarea inter ministerială dintr-o perspectivă integrată a sistemului de formare profesională;

• informează părţile interesate relevante asupra activităţilor ENQA-VET;

• asigură suportul naţional pentru implementarea programului de lucru al ENQA-VET;

• sprijină transpunerea CQAF în context naţional; • conştientizează părţile interesate asupra beneficiilor utilizării

principiilor, metodelor şi criteriilor propuse de CQAF; • sprijină organizarea vizitelor de peer learning şi a schimbului de

experienţă la nivel european; • formulează propuneri şi recomandări către părţile interesate cu

privire la asigurarea calităţii în formare profesională.

10

GNAC funcţionează ca Punct de Referinţă al Asigurării Calităţii la Nivel Naţional în ÎPT, reprezentând punctul de contact la nivel naţional pentru Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în ÎPT (ENQA-VET/EQAVET). b. la nivel de furnizor La nivelul furnizorilor de educaţie, conform legii, este obligatorie constituirea Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, care cuprinde 1 – 3 reprezentanţi ai corpului profesoral şi câte un reprezentant al sindicatului, părinţilor, elevilor, consiliului local şi al minorităţilor naţionale. Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii este responsabilă cu coordonarea procesului de autoevaluare şi întocmirea raportului de autoevaluare şi a propunerilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei. Pentru asigurarea transparenţei procesului de asigurare a calităţii în educaţie, raportul de autoevaluare trebuie adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare. 2. INVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC ÎN ROMÂNIA Începând din anul 2005, formarea profesională iniţială din România a foast restructurată şi modernizată pentru a asigura o mai bună corelare cu nevoile pieţei muncii, coerenţa cu formarea profesională continuă şi articularea cu învăţământul superior, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii. Principalul punct forte al reformei este dezvoltarea concomitentă şi coerentă a principalelor elemente care inovează furnizarea formării profesionale iniţiale. Aceasta permite ca asigurarea calităţii să fie susţinută şi să susţină celelalte componente majore ale formării profesionale iniţiale: planificarea ofertei de formare şi curriculum. Formarea profesională iniţială din România are trei componente principale: 2.1 Planificarea ofertei de formare Cadrul de planificare a formării profesionale iniţiale din România este structurat pe patru niveluri decizionale: naţional, regional, local şi la nivelul şcolii. La nivel regional, documentul de planificare strategică este Planul Regional de Acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PRAI) Pe baza acestui plan, fiecare judeţ care face parte dintr-o regiune de dezvoltare realizează Planul Local de Acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI). În corelare cu PRAI şi PLAI, unităţile ÎPT realizează Planul de Acţiune al Şcolii (PAS), un

11

instrument de dezvoltare instituţională, actualizat anual în scopul îmbunătăţirii calităţii formării profesionale.

2.2 Curriculum Întregul proces de formare profesională iniţială este centrat pe competenţe, construite în termeni de rezultate ale învăţării. Competenţele sunt grupate în unităţi de competenţe. Combinaţiile specifice de unităţi de competenţe formează Standardul de pregătire profesională (SPP) pentru fiecare calificare. Standardul de pregătire profesională este validat de către reprezentanţii partenerilor sociali. Transpunerea SPP în termenii specifici procesului de formare profesională iniţială este realizată prin curriculum, care are două componente: componenta naţională şi componenta locală (Curriculumul în dezvoltare locală), menită a facilita apropierea rezultatelor învăţării de nevoile locale ale pieţei forţei de muncă.

3.3 Asigurarea calităţii Asigurarea calităţii este prezentată detaliat în capitolul următor – Asigurarea Calităţii în ÎPT din România. Tabelul de mai jos prezintă sintetic modul în care sunt distribuite rolurile şi responsabilităţile pe fiecare din aceste componente ale formării profesionale iniţiale:

12

Roluri / Responsabilităţi D – decizie C – consultare P – propunere I – îndrumare R - realizare

MEC

T

CD

S

MM

FES

GN

AC

CS

CR

/C

LD

PS

AR

AC

IP

CN

DIP

T

ISJ/

ISM

B

An

gaja

tori

Un

ităţi ÎP

T

PLANIFICARE Propunere de calificări şi validarea SPP

P C P D P P

Planificarea ofertei de formare iniţială

D C D C C P

CURRICULUM 1. Curriculum naţional / Curriculum în dezvoltare locală

D C D P C R

C R

ASIGURAREA CALITĂŢII Politici şi strategii din domeniul asigurării calităţii în ÎPT

D P C C

Pro

cese

la

niv

el d

e fu

rniz

or

Procese interne

I C R

Monitorizarea externă a calităţii

I R

Autorizarea şi acreditarea unităţilor ÎPT şi a programelor de învăţare

D P

Evaluarea externă a calităţii

R

Instrumente pentru asigurarea calităţii în ÎPT

D P P

Evaluare pentru certificare

D C D C P C R

C R

13

Abrevieri MECT – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului CDS – Comisia de Dialog Social MMFES – Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii Sociale GNAC – Grupul Naţional de Asigurare a Calităţii CS – Comitete Sectoriale CR - Consorţii regionale CLDPS – Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social ARACIP – Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar CNDIPT – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic CCD – Casele Corpului Didactic ISJ/ISMB – Inspectorate Şcolare Judeţene/al Municipiului Bucureşti

14

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎPT DIN ROMÂNIA 1. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic (CNAC în ÎPT) constă în ansamblul de principii, metodologii, acţiuni, măsuri şi instrumente prin care se asigură calitatea în învăţământul profesional şi tehnic, atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor. Cadrul general pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională este stabilit prin Legea 87/2006 şi este aplicabil pentru toate nivelurile de învăţământ preuniversitar şi superior. Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic respectă în totalitate prevederile Legii 87/2006, precum şi metodologiile şi instrumentele dezvoltate de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, adăugând elementele de specificitate ale învăţământului profesional şi tehnic. Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic a fost elaborat pornind de la Cadrul European de Referință pentru Asigurarea Calităţii în formare profesională, cu care este perfect compatibil la nivel de principii, metodologie şi instrumente. Principalele instrumente ale CNAC în IPT: Manualul de autoevaluare și Manualul de inspecție pentru monitorizarea externă a calității se aplică în toate unitățile de înățământ profesional și tehnic din România, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului 6308/19.12.2008 privind aprobarea instrumentelor de asigurare a calităţii în unităţile de ÎPT. 2. RESPONSABILITĂȚI INSTITUȚIONALE

4.1. la nivel de sistem Parlamentul României

� aprobă legile din domeniul educaţiei şi formării profesionale1; � aprobă bugetul educaţiei ca parte a bugetului de stat1; � adoptă Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ,

înaintat anual Parlamentului de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului și sportului1

1 conform precizărilor de pe site ul www.parlament.ro

15

Guvernul României � aprobă politicile şi strategiile din domeniul educaţiei şi formării

profesionale2; � propune Parlamentului, spre aprobare, bugetul educaţiei ca parte

a bugetului de stat2; � aprobă, prin hotărâre a Guvernului, standardele, standardele de

referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar şi superior şi metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare3.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

� proiectează, fundamentează şi aplică strategia globală a învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţământ în ansamblul său, precum si obiectivele educaţionale pe niveluri si profiluri de învăţământ4;

� elaborează, coordonează si aplică politica naţională în domeniul educaţiei4;

� ministrul educaţiei, cercetării, tineretului și sportului înaintează anual Parlamentului Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ şi concomitent prezintă direcţiile si priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar si superior4.

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)

� elaborează, actualizează periodic şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului3;

� elaborează şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului3;

� efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar5;

� realizează împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului activitatea de monitorizare şi control al calităţi5;

� publică manuale, ghiduri, lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare şi de asigurare internă şi externă a calităţii5;

� elaborează ghiduri de bune practici;

2 conform precizărilor de pe site ul www.gov.ro 3 conform precizărilor din Legea 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei 4 conform precizărilor din Legea învăţământului 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare

16

� elaborează periodic, cel puţin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România5;

� elaborează recomandări de îmbunătăţire continuă a calităţii învăţământului preuniversitar5

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT)

� elaborează metodologii specifice privind asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic, în complementaritate cu ARACIP;

� elaborează manuale de autoevaluare şi de inspecţie de monitorizare externă a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic, în complementaritate cu ARACIP;

� colectează şi diseminează exemple de bune practici în asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic, în complementaritate cu ARACIP;

� elaborează recomandări de îmbunătăţire a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic

Inspectoratele Şcolare Judeţene / al municipiului Bucureşti

� realizează împreună cu ARACIP şi direcţiile de resort din Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului activitatea de monitorizare şi control al calităţii5;

� Inspectorul scolar general elaborează, la sfârsitul fiecărui an scolar, Raportul privind starea învăţământului din judeţ, respectiv din municipiul Bucuresti, care se prezintă Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, prefecturii, consiliului judeţean, consiliilor locale şi tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ, respectiv din municipiul Bucuresti

Unităţile de învăţământ

� elaborează şi aplică proceduri de evaluare şi asigurare a calităţii educaţiei la nivelul organizaţiei5;

� elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei5.â

5 conform precizărilor din Legea 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei

17

4.2. la nivelul unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

� înfiinţează şi acreditează, prin ordin al ministrului educaţiei , cercetării şi inovării instituţiile de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz6

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)

� propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării înfiinţarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz7;

� efectuează periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar acreditate7

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT)

� sprijină dezvoltarea capacităţii instituţionale a unităţilor îpt şi a inspectoratelor şcolare pentru aspectele specifice îpt

Inspectoratele Şcolare Judeţene / al municipiului Bucureşti

� realizează vizite de monitorizare externă a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic 7

� validează Rapoartele de autoevaluare a calităţii în îpt, elaborate de unităţile de de învăţământ7

Consortiile Regionale7

� realizează Planurile Regionale de Acţiune pt Învăţământ (PRAI) � monitorizează implementarea Planurilor Locale de Acţiune pentru

Învăţământ (PLAI)

Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social8 � realizează Planurile Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) � monitorizează implementarea Planurilor de Acţiune al Şcolii

6 conform precizărilor din Legea 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei 7 structuri manageriale consultative care activeaza ca o interfata între Consiliile de Dezvoltare Regionala (CDR) şi instituţiile de la nivel judeţean cu atribuţii în dezvoltarea resurselor umane 8 structuri manageriale consultative în sprijinul inspectoratelor şcolare judetene si al inspectoratului şcolar al municipiului Bucuresti

18

5. VALORI CHEIE Calitatea în învățământul profesional și tehnic se bazează următoarele principii fundamentale:

• Este oferită de instituţii responsabile; • Este promovată de lideri educaţionali; • Respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia

instituţională; • Este orientată pe rezultate • Se realizează în dialog şi prin parteneriat; • Este centrată pe beneficiarii serviciilor educaţionale; • Asigură participarea actorilor educaţionali • Valorizează resursa umane; • Înţelege interdependenţa dintre furnizorii şi beneficiarii

implicaţi în oferta de educaţie 6. PROCESE PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII LA NIVELUL FURNIZOULUI La nivelul furnizorului ÎPT există două tipuri de procese principale de asigurare a calităţii: procesele interne şi procesele externe. 6.1 Procese interne

Autoevaluarea

Elaborarea raportului de autoevaluare

Desfăşurarea procesului

instructiv educativ Monitorizarea internă

Revizuirea Elaborarea planului

de îmbunătăţire (parte a PAS)

Elaborarea Manualului Calităţii: proceduri,

regulamente, etc

Planificarea strategică şi operaţională

Elaborarea PAS

19

Planificarea – tuturor activităţilor pentru a fixa principalele obiective în ceea ce priveşte calitatea ofertei ÎPT, precum şi resursele şi mijloacele necesare, prin –

• planificare strategică: stabilirea obiectivelor generale în ceea ce priveşte asigurarea calităţii;

• planificare operaţională: organizarea activităţilor, a resurselor şi mijloacelor necesare, alocarea termenilor şi responsabilităţilor

Rezultatele planificării calităţii sunt incluse în Planul de Acţiune al Şcolii (PAS). PAS este un document de planificare strategică pentru perioada 2007 – 2013, elaborat la nivelul furnizorului ÎPT ca răspuns generat de dezvoltarea instituţională la priorităţile de la nivel regional şi local. Monitorizarea internă – verifică dacă activităţile planificate sunt realizate în conformitate cu termenii şi responsabilităţile conveniţi şi evaluează procesele de predare şi învăţare prin observarea lecţiilor. Monitorizarea internă evaluează dificultăţile pe care le întâmpină şcolile în atingerea obiectivelor fixate, în procesul de predare şi învăţare şi în identificarea soluţiilor corespunzătoare. Autoevaluarea – procesul principal în asigurarea calităţii prin care furnizorii ÎPT îşi evaluează performanţele pe baza dovezilor şi redactează raportul de autoevaluare Revizuirea – pornind de la constatările raportului de autoevaluare, se identifică schimbările necesare şi se dezvoltă planul de îmbunătăţire. 6.2. Procese externe Procese coordonate de Inspectoratele Şcolare:

• Monitorizarea externă a furnizorilor ÎPT şi a calităţii programelor – oferă îndrumare şi sprijin furnizorilor ÎPT în procesul de asigurare a calităţii, controlul calităţii în scopul verificării cerinţelor de calitate şi propunerilor pentru măsuri de îmbunătăţire a calităţii;

• Validarea rapoartelor de autoevaluare ale furnizorilor ÎPT; • Aprobarea planurilor de îmbunătăţire ale furnizorilor ÎPT

Procesele coordonate de către Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar:

• Autorizarea şi acreditarea – certifică faptul că furnizorul ÎPT şi programele de formare ale acestuia au îndeplinit standardele prestabilite. Acreditarea este obligatorie pentru fiecare program de formare în baza legii privind asigurarea calităţii în sistemul de învăţământ. Acreditarea este acordată prin ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pe

20

baza aprobării Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar prin respectarea procedurii de acreditare a legii privind asigurarea calităţii în sistemul de învăţământ. Autorizarea şi acreditarea provizorie se realizează pe baza Standardelor de Autorizare pentru funcţionare temporară şi Standardelor de Acreditare ale furnizorilor din sistemul de învăţământ preuniversitar, care certifică conformitatea cerinţelor legate de existenţa anumitor structuri din cadrul furnizorilor educaţional şi a programelor de studii ale acestora precum şi funcţionarea în conformitate cu reglementările în vigoare. Prin urmare, îndeplinirea standardelor de acreditare este nivelul minim al calităţii pentru orice furnizor educaţional care doreşte să obţină o aprobare.

• Evaluarea externă a furnizorilor ÎPT şi a calităţii programelor –

examinarea pe baza mai multor criterii a gradului în care furnizorul ÎPT şi programele acestuia îndeplinesc standardele calităţii; se realizează de către experţi independenţi, sub coordonarea ARACIP, la fiecare 5 ani. Evaluarea externă este efectuată pe baza Standardelor de Referinţă care definesc un nivel optim de performanţă al unui furnizor educaţional, care desfăşoară o activitate pe baza exemplelor de bună practică curente de la nivel naţional, european sau mondial.

7. INSTRUMENTE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎPT 7.1 Manualul de autoevaluare Manualul de autoevaluare prezintă cele şapte principii ale calităţii şi descriptorii de performanţă asociaţi, pe baza cărora se realizează autoevaluarea anuală. Manualul prezintă de asemenea câteva îndrumări generale în ceea ce priveşte procesul de autoevaluare şi planificarea îmbunătăţirilor: detaliază cerinţele pentru demararea procesului de autoevaluare, colectarea şi generarea dovezilor, utilizarea dovezilor în scopul luării deciziilor în ceea ce priveşte nivelul de performanţă şi în scopul elaborării planului pentru îmbunătăţiri, rezumatul procesului de autoevaluare şi exemple ale surselor de dovezi. Manualul de autoevaluare explică de asemenea procedura de monitorizare internă. Furnizorii ÎPT trebuie să monitorizeze din interior şi să valideze procesul de autoevaluare şi să raporteze înainte ca acestea să fie monitorizate şi evaluate din exterior. Persoana sau persoanele care efectuează monitorizarea internă nu trebuie să concidă cu persoanele care redactează raportul de autoevaluare. Un manual separat de observare este de asemenea parte din manualul de autoevaluare. Acesta oferă îndrumare şi criterii generale privind modul de observare a procesului de predare, formare şi învăţare.

21

8.2 Manualul de inspecţie care include procedurile de monitorizare externă Manualul de Inspecţie explică procedura de monitorizare externa, procesul pentru validarea anuală a rapoartelor de autoevaluare şi planurilor de îmbunătăţire ale furnizorilor ÎPT. Manualul de inspectie prezintă cele şapte principii ale calităţii şi descriptorii de performanţă asociaţi, pe baza cărora se realizează monitorizarea externă. Manualul prezintă de asemenea câteva îndrumări generale în ceea ce priveşte procesul de monitorizare externa şi planificarea îmbunătăţirilor: detaliază cerinţele pentru demararea procesului de monitorizare externa, colectarea şi generarea dovezilor, utilizarea dovezilor în scopul luării deciziilor în ceea ce priveşte nivelul de performanţă şi în scopul elaborării planului pentru îmbunătăţiri, rezumatul procesului de monitorizare externa şi exemple ale surselor de dovezi.

9. REŢELELE ŞCOLARE ÎPT În cadrul Proiectelor multianuale Phare TVET, au fost realizate reţele de inter - asistenţă cuprinzând 100 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic coordonate de 22 de centre de resurse, din proiectele Phare TVET 2001 - 2003 şi respectiv un număr suplimentar de 50 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din mediul rural, din proiectul Phare TVET 2003. Aceste reţele au fost extinse prin implicarea a încă 100 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din proiectele Phare TVET 2004 – 2006. Începând din anul şcolar 2006 - 2007, inspectoratele şcolare au realizat la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti reţele de inter - asistenţă, prin cuprinderea tuturor unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic. Un număr semnificativ de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic au iniţiat reţele locale de inter - asistenţă cu şcoli generale, licee teoretice şi instituţii de învăţământ superior, pentru a facilita schimbul de informaţii şi diseminarea bunelor practici. Activităţile de învăţare şi de evaluare reciprocă (peer learning şi peer review) sunt de asemenea instrumente eficiente folosite de unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, în principal la nivel local, dar şi la nivel naţional şi european.

22

PREVEDERILE RECOMANDĂRII PRIVIND IMPLEMENTAREA EQARF IN STATELE MEMBRE Există trei elemente fundamentale de conţinut, utile pentru dezvoltarea sistemelor de calitate: (1) recomandările generale, la nivelul politicilor educaţionale – care formează corpul documentului; (2) listele de descriptori indicativi – la nivel de sistem şi la nivel de furnizor de EFP – cuprinse în Anexa I a Recomandării; (3) lista indicatorilor – cuprinsă în Anexa a II-a a Recomandării 10. Prevederi generale In corpul documentului, se recomandă statelor membre utilizarea EQARF pentru dezvoltarea sistemelor de formare profesională, sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii, promovarea unei culturi a îmbunătăţirii calităţii şi inovaţiei la toate nivelurile. Documentul sprijină implementarea instrumentelor europene pentru EFP, cum ar fi: Cadrul European al Calificărilor (EQF), Sistemul European de Credite pentru VET (ECVET) şi Principiile Europene Comune pentru identificarea şi validarea învăţării non formale şi informale.

Recomandarea respectă principiul subsidiarităţii, având ca obiectiv principal susţinerea şi suplimentarea eforturilor statelor membre prin facilitatea cooperării viitoare între acestea, în scopul intensificării transparenţei EFP şi al promovării mobilităţii şi învăţării pe parcursul întregii vieţi. Punerea în aplicare a Recomandării se face în conformitate cu legislaţia şi practica naţională, aceasta neînlocuind şi nedefinind sistemele naţionale de asigurare a calităţii. Cadrul prevede principii comune, criterii calitative, descriptori şi indicatori orientativi care pot facilita evaluarea şi perfecţionarea sistemelor existente şi furnizării de EFP. Cadrul conţine un ciclu de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii cu patru etape esenţiale: (1) planificarea, (2) punerea în aplicare, (3) evaluarea şi (4) revizuirea activităţii de educaţie şi formare profesională, ciclu susţinut de criterii comune de calitate, descriptori indicativi şi indicatori de calitate. Aplicarea Cadrului de Referinţă la nivel naţional cuprinde şi o serie de elemente comune: - Cadrul va fi aplicat atât la nivelul sistemului de EFP, cât şi la nivelul

furnizorilor de EFP, inclusiv la acordarea calificărilor. - Vor fi utilizate instrumente de măsură pentru a dovedi eficacitatea şi

echitatea sistemului, bazate pe indicatori. Aceste instrumente vor permite o decizie bazată pe evidenţe, privind dezvoltarea sau îmbunătăţirea calităţii, la nivel de furnizor şi de sistem.

23

- Vor fi aplicate procese de monitorizare, care combină mecanismele interne şi cele externe de evaluare, susţinute de măsurare şi analiză calitativă, pentru a identifica punctele tari ale sistemului, ale proceselor şi ale procedurilor, precum şi domeniile care necesită îmbunătăţiri.

În privinţa politicilor referitoare la asigurarea calităţii în EFP, Recomandarea invită statele membre: 1. Să utilizeze şi să dezvolte Cadrul european de referinţă pentru asigurarea calităţii, criteriile de calitate, descriptorii indicativi şi indicatorii de referinţă astfel cum sunt stabiliţi şi descrişi în anexe, să perfecţioneze şi să dezvolte în continuare sistemele EFP, să susţină strategiile de învăţare de-a lungul vieţii şi punerea în aplicare a Cadrului European al Calificărilor şi a Cartei europene a calităţii pentru mobilitate şi să promoveze o cultură a îmbunătăţirii calităţii şi a inovării la toate nivelurile. Ar trebui acordată mai multă atenţie trecerii de la EFP la învăţământul superior. 2. Să conceapă, până la 18 iunie 2011, o abordare destinată îmbunătăţirii sistemelor de asigurare a calităţii la nivel naţional, după caz, şi utilizării în modul cel mai eficient a cadrului prin implicarea partenerilor sociali, a autorităţilor regionale şi locale şi a altor părţi interesate relevante în conformitate cu legislaţia şi practicile naţionale. 3. Să participe activ la reţeaua Cadrului european de referinţă pentru asigurarea calităţii ca bază a dezvoltării viitoare a principiilor comune, a criteriilor şi a indicatorilor de referinţă, a liniilor directoare şi a instrumentelor pentru îmbunătăţirea calităţii în EFP în mod corespunzător la nivel naţional, regional şi local. 4. Să înfiinţeze, în cazul în care acesta nu există încă, un punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii pentru EFP, care să fie legat de structurile şi cerinţele specifice fiecărui stat membru şi care, în conformitate cu practica naţională, să reunească organismele relevante existente şi să implice partenerii sociali şi toate părţile interesate în cauză la nivel naţional şi regional, pentru asigurarea continuării iniţiativelor. 3. Să realizeze o reexaminare a procesului de punere în aplicare din patru

în patru ani – această reexaminare ar trebui să fie inclusă în fiecare al doilea raport naţional de activitate elaborat în contextul viitorului cadru strategic pentru cooperarea la nivel european în domeniul educaţiei şi formării – pe baza criteriilor de referinţă care vor fi definite în cadrul reţelei Cadrului european de referinţă pentru asigurarea calităţii şi în cooperare cu Comisia şi statele membre.

24

11. SETUL DE INSTRUMENTE 11.1. Criterii de calitate si descriptori indicativi Planificare Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul

sistemului Descriptori indicativi la nivelul furnizorului de EFP

Planificarea reflectă o viziune strategică comună părţilor interesate şi include scopuri/obiective, acţiuni şi indicatori expliciţi.

1. Scopurile/obiectivele EFP sunt descrise pe termen mediu și lung și sunt legate de obiectivele europene

2. Părțile interesate relevante participă la stabilirea scopurilor și obiectivelor EFP la diferite niveluri

3. Țintele sunt stabilite și monitorizate prin intermediul indicatorilor specifici (criterii de succes)

4. Au fost stabilite mecanismele și procedurile pentru identificarea necesităților în materie de formare

5. A fost elaborată o politică de informare pentru a asigura prezentarea optimă a rezultatelor de calitate cu respectarea cerințelor naționale/regionale privind protecția datelor

6. Au fost definite standardele și liniile directoare pentru recunoașterea, validarea și certificarea competențelor individuale

P1. Scopurile/obiectivele politicii europene, naţionale şi regionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale se reflectă în ţintele locale stabilite de furnizorii de EFP P2. Sunt stabilite şi monitorizate scopuri/obiective şi ţinte explicite P3. Au loc consultări continue cu părţile interesate relevante pentru identificarea necesităţilor locale/individuale specifice P4. Responsabilităţile în gestiunea şi dezvoltarea calităţii au fost împărţite în mod explicit P5. Există o implicare timpurie a personalului în planificare, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea calităţii P6. Furnizorii planifică iniţiative de cooperare cu alţi furnizori de EFP P7. Părţile interesate relevante participă la procesul de analizare a nevoilor locale P8. Furnizorii EFP deţin un sistem explicit şi transparent de asigurare a calităţii.

25

Implementare Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul sistemului Descriptori indicativi la nivelul

furnizorului de EFP

Planurile de punere în aplicare sunt elaborate în consultare cu părțile interesate și includ principii explicite

1. Planurile de punere în aplicare sunt stabilite în colaborare cu partenerii sociali, furnizorii de EFP și alte părți interesate relevante la diferite niveluri

2. Planurile de punere în aplicare includ analizarea resurselor necesare, a capacităților utilizatorilor și a instrumentelor și liniilor directoare necesare pentru susținere

3. Au fost elaborate liniile directoare și standardele pentru punerea în aplicare la diferite niveluri

4. Planurile de punere în aplicare includ sprijin specific pentru formarea profesorilor și a formatorilor

5. Responsabilitățile furnizorilor de EFP în cadrul procesului de punere în aplicare sunt descrise în mod explicit și sunt transparente

6. A fost creat un cadru național și/sau regional pentru asigurarea calității, care include linii directoare și standarde de calitate la nivelul furnizorului pentru promovarea ameliorării continue și a autoreglementării

1. Resursele sunt pregătite/alocate intern în mod corespunzător pentru a atinge obiectivele stabilite în planurile de punere în aplicare

2. Parteneriatele relevante sunt susținute în mod explicit pentru punerea în aplicare a acțiunilor planificate

3. Planul strategic pentru dezvoltarea competențelor personalului specifică necesitatea instruirii profesorilor și formatorilor

4. Personalul ia parte la activități periodice de formare și dezvoltă cooperarea cu părțile interesate externe pentru susținerea dezvoltării capacităților și îmbunătățirii calității și pentru creșterea performanțelor

26

Evaluare Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul sistemului Descriptori indicativi la nivelul

furnizorului de EFP

Evaluarea rezultatelor și proceselor este realizată în mod regulat și susținută prin măsurare

1. Este creată o metodologie pentru evaluare, cuprinzând evaluarea internă și externă

2. Implicarea părților interesate în procesul de evaluare și monitorizare este agreată și descrisă clar

3. Standardele și procesele naționale/regionale pentru îmbunătățirea și asigurarea calității sunt relevante și în concordanță cu nevoile din sectorul respectiv

4. Sistemele sunt supuse autoevaluării, reexaminării interne și externe, după caz

5. Sunt puse în aplicare sisteme de avertizare timpurie

6. Se aplică indicatori de performanță

7. Se colectează date relevante, regulate și coerente pentru măsurarea succesului și identificarea domeniilor care trebuie îmbunătățite.

8. Sunt create metodologii corespunzătoare pentru colectarea datelor, de exemplu, chestionare și indicatori/unități metrice

1. Autoaprecierea/autoevaluarea este realizată periodic în conformitate cu reglementările/ cadrele naționale și regionale sau la inițiativa furnizorilor de EFP

2. Evaluarea și reexaminarea acoperă procesele și rezultatele/efectele educației, incluzând evaluarea satisfacției cursantului, precum și a performanței și satisfacției personalului

3. Evaluarea și reexaminarea includ mecanisme corespunzătoare și eficace pentru implicarea părților interesate interne și externe

4. Sunt puse în aplicare sisteme de avertizare timpurie

27

Revizuire Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul sistemului Descriptori indicativi la nivelul

furnizorului de EFP

Reexaminare 1. Procedurile, mecanismele și instrumentele pentru realizarea reexaminărilor sunt definite la toate nivelurile

2. Procesele sunt reexaminate periodic și se elaborează planuri de acțiune.Sistemele sunt adaptate în consecință

3. Informațiile privind rezultatele evaluării sunt făcute publice

1. Se înregistrează feedback-ul cursanților privind experiențele lor individuale de învățare și mediul de studiu și de predare. Împreună cu feedback-ul profesorilor, acesta este utilizat pentru fundamentarea viitoarelor acțiuni

2. Informațiile privind rezultatele reexaminării sunt puse la dispoziția publicului larg

3. Procedurile referitoare la feedback și reexaminare sunt parte a unui proces de învățare strategic în cadrul organizației

4. Rezultatele/efectele procesului de evaluare sunt discutate cu părțile interesate relevante și sunt elaborate planuri de acțiune corespunzătoare RO 8.7.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 155/7

28

11.2. Setul de referinta al indicatorilor de calitate Indicatori generali pentru asigurarea calităţii Indicator Tipul indicatorului Obiectivul politicii Nr. 1 Relevanţa sistemelor de asigurare a calităţii pentru furnizorii de EFP: a) proporţia furnizorilor care aplică sisteme interne pentru asigurarea calităţii definite prin lege/din proprie iniţiativă b) proporţia furnizorilor de EFP acreditaţi

Indicator de context/de intrare

Nr.1.1. Promovarea unei culturi a îmbunătăţirii calităţii la nivelul furnizorilor de EFP Nr.1.2. Creşterea transparenţei calităţii formării Nr.1.3. Îmbunătăţirea încrederii reciproce în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de formare

Nr. 2 Investiţia în instruirea profesorilor şi a formatorilor a) numărul profesorilor şi al formatorilor care participă la activităţi de formare complementară b) valoarea fondurilor investite

Indicator de intrare/de proces

Nr.2.1. Promovarea în rândul profesorilor şi formatorilor a cunoaşterii temeinice a procesului dezvoltării calităţii în EFP Nr.2.2. Îmbunătăţirea capacităţii EFP de a răspunde la cererea în evoluţie de pe piaţa muncii Nr.2.3. Dezvoltarea capacităţilor individuale de învăţare Nr.2.4. Îmbunătăţirea rezultatelor cursanţilor

Nr. 3 Rata participării la programele EFP: Numărul

Indicator de intrare/de proces/de ieşire

Nr.3.1. Obţinerea informaţiilor de bază la nivelul sistemului şi al furnizorilor

29

participanţilor la programele EFP9, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale10

privind atractivitatea EFP Nr.3.2. Susţinerea creşterii accesului la EFP, inclusiv al grupurilor dezavantajate

Indicatori de susţinere a obiectivelor de calitate pentru politicile EFP Indicator Tipul indicatorului Obiectivul politicii Nr. 4 Rata de finalizare a programelor EFP: Numărul persoanelor care au încheiat cu succes/au abandonat programele EFP, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale

Indicator de proces/de ieşire Indicator de rezultat

No.4.1. Obţinerea informaţiilor de bază în ceea ce priveşte realizările educaţionale şi calitatea proceselor de formare No.4.2. Calcularea ratelor de abandon comparativ cu ratele de participare No.4.3. Susţinerea finalizării cu succes drept unul din obiectivele principale pentru calitatea în EFP No.4.4. Susţinerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate

Nr. 5 Rata de plasare după finalizarea programelor EFP: a) destinaţia cursanţilor EFP la un

Indicator de rezultat

Nr.5.1. Susţinerea creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă Nr.5.2. Îmbunătăţirea

9 Pentru formarea profesională iniţială: o perioadă de şase săptămâni de formare este necesară pentru

ca un cursant să fie considerat participant. Pentru învăţarea de-a lungul vieţii: procentajul populaţiei admise la programele formale EFP.

10 În afara informaţiilor de bază privind sexul şi vârsta, pot fi aplicate şi alte criterii sociale, de exemplu tinerii expuşi abandonului şcolar, nivelul ultimei şcoli absolvite, imigrare, persoane cu handicap, durata şomajului etc.

30

anumit moment de la încheierea perioadei de formare, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale11; b) proporţia cursanţilor angajaţi la un anumit moment de la încheierea perioadei de formare, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale.

capacităţii EFP de a răspunde la cererile în evoluţie de pe piaţa muncii Nr.5.3. Susţinerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate

Nr. 6 Utilizarea aptitudinilor dobândite la locul de muncă: a) informaţii privind ocupaţia persoanelor după încheierea perioadei de formare, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale b) nivelul de satisfacţie a persoanelor şi a angajatorilor faţă de aptitudinile /competenţele dobândite

Indicator de rezultat (amestec de date calitative şi cantitative)

Nr.6.1. Creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă Nr.6.2. Îmbunătăţirea capacităţii EFP de a răspunde la cererile în evoluţie de pe piaţa muncii Nr.6.3. Susţinerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate

Informaţii de context Indicator Tipul indicatorului Obiectivul politicii Nr. 7 Rata şomajului12 în funcţie de criteriile individuale

Indicator de context

Nr.7.1. Contextul politicii decizionale la nivelul sistemului EFP

Nr. 8 Indicator de context Nr.8.1. Contextul

11 Pentru FPI: inclusiv informaţii privind destinaţia celor care abandonează. 12 Definiţii în conformitate cu OIM şi OCDE: persoane cu vârste între 15 şi 74 de ani fără un loc de

muncă, în căutarea activă a unui loc de muncă şi care sunt pregătite să înceapă să lucreze.

31

Prevalenţa grupurilor vulnerabile: a) procentajul participanţilor la EFP clasificaţi ca grupuri dezavantajate (într-o regiune definită sau arie de provenienţă) în funcţie de vârstă şi sex; b) rata succesului grupurilor dezavantajate în funcţie de vârstă şi sex.

politicii decizionale la nivelul sistemului EFP Nr.8.2. Susţinerea accesului la EFP al grupurilor dezavantajate Nr.8.3. Susţinerea furnizării unei formări adecvate pentru grupurile dezavantajate

Nr. 9 Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe piaţa muncii : a) Informaţii privind mecanismele instituite pentru identificarea cererilor în schimbare la diferite niveluri ; b) dovada eficacităţii acestora

Indicator de context/de intrare (informaţii calitative)

Nr.9.1. Îmbunătăţirea capacităţii EFP de a răspunde la cererile în schimbare de pe piaţa muncii Nr.9.2. Susţinerea creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă

Nr. 10 Planuri utilizate pentru promovarea unui acces mai bun la EFP: a) Informaţii privind planurile existente la diferite niveluri; b) dovada eficacităţii acestora.

Indicator de proces (informaţii calitative)

Nr.10.1. Promovarea accesului la EFP, inclusiv al grupurilor dezavantajate Nr.10.2. Susţinerea furnizării unei formări adecvate

32

GRILA DE ANALIZA A CADRULUI ACTUAL AL IMPLEMENTĂRII EQARF IN ÎPT DIN ROMÂNIA 12. Grila de analiza a prevederilor generale ale Recomandării EQARF Recomandarea Descrierea situaţiei Observaţii Prevederi generale (extras) Liniile directoare integrate pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă 2005-2008 din cadrul procesului Lisabona solicită statelor membre dezvoltarea unor sisteme de învăţare de-a lungul vieţii accesibile, care să răspundă necesităţilor în schimbare ale unei economii şi societăţi bazate pe cunoaştere.

Există o viziune clară de dezvoltare a sistemului de învăţare de-a lungul vieţii în context naţional ? Care este stadiul de implementare ? În cât timp acesta va fi finalizat ? Care sunt instituţiile implicate ? Ce responsabilităţi privind asigurarea calităţii, din perspectiva EQARF, sunt clar formulate ?

PUNCTE TARI • Existența unui proiect de

strategie LLL (MECTS) ASPECTE DE IMBUNATATIT • Includerea în proiectul de

strategie LLL a responsabilităților de asigurare a calității, din perspectiva EQARF

Obiectivele stabilite în politica de educaţie şi formare profesională trebuie, prin urmare, să le completeze treptat pe cele ale politicii economice şi ale politicii privind piaţa muncii pentru a putea combina coeziunea socială şi competitivitatea.

Există documente/decizii care leagă obiectivele politicii privind educaţia şi formarea cu cele economice şi privind piaţa muncii ? Care ? Sunt suficiente ? Dacă nu, ce trebuie făcut ? Cine ?

PUNCTE TARI • Existenta documentelor de

planificare strategică la nivel national, regional și local (PNR, PND, POSDRU, Planuri Regionale de Acțiune pentru Învățământ, Planuri Locale de Acțiune pentru Învățământ)

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Creșterea relevanței

documentelor de planificare strategică pentru sectorul educaţie şi formare

33

profesională Conform raportului interimar comun din 2004 al Consiliului şi al Comisiei trimis Consiliului European privind programul de lucru Educaţie şi Formare 2010, CCAC pentru EFP (ca parte integrantă a măsurilor luate pentru a da curs Declaraţiei de la Copenhaga) şi dezvoltarea unui set aprobat de standarde, proceduri şi linii directoare pentru asigurarea calităţii (împreună cu Procesul de la Bologna şi ca parte a programului de lucru privind obiectivele sistemelor educaţionale şi de formare profesională) ar trebui să constituie principala prioritate pentru Europa. Consiliul Educaţie din mai 2004 a aprobat abordarea CCAC şi a invitat statele membre şi Comisia, în cadrul competenţelor respective, la promovarea acestuia pe bază de voluntariat, împreună cu părţile interesate relevante

Este asigurarea calității EFP o prioritate pentru România? Există instituţii responsabile cu managementul calităţii la nivelul învăţământului preuniversitar separate de inspectoratul şcolar / al foprmmarii profesionale continue? Există un set de standarde si de proceduri pentru asigurare calității EFP?

PUNCTE TARI Cadrul legislativ privind asigurarea calităţii educaţiei în România: • Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificările ulterioare.

• H.G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;

• H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

• H.G. nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de

34

evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;

• H.G. nr. 1534/ 25 noiembrie 2008 pentru aprobarea Standardelor de referinţă (de calitate).

ASPECTE DE ÎMBUNĂTĂŢIT: • asigurarea coerenţei între

metodologiile de asigurare a calităţii între FPI (îpt) şi FPC.

Cadrul ar trebui să conţină un ciclu de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii planificării, punerii în aplicare, evaluării şi reexaminării/revizuirii EFP, susţinut de criterii de calitate comune, descriptori indicativi şi indicatori. Procesele de monitorizare, incluzând o combinaţie între mecanismele interne şi externe de evaluare trebuie definite de statele membre în mod corespunzător pentru a identifica punctele forte ale sistemului, ale proceselor şi ale procedurilor şi domeniile care necesită îmbunătăţiri. Cadrul ar trebui să includă utilizarea

Exista o adaptare a CCAC pentru EFP la nivel național? Daca da, aceasta are in vedere: • Ciclul calității • Criterii de calitate / descriptori

indicativi • Indicatori de calitate? Este aplicabil la nivel de sistem si /sau de furnizor? Exista un proces de: • Monitorizare internă a calității

EFP • Monitorizare externă a calității

EFP? Sunt utilizate instrumente de

PUNCTE TARI • Existenta unui CNAC in IPT

aplicabil furnizorilor de FPI, fundamentat pe ciclul calităţii, pe criterii, indicatori şi derscriptori de calitate, aplicabil la nivel de sistem şi de furnizor

• Utilizarea, in IPT, de instrumente de măsură pentru demonstrarea eficacității

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Adaptarea EQAVET la nivelul

FPC • Revizuirea instrumentelor

35

instrumentelor de măsură pentru furnizarea dovezilor eficacităţii.

măsură pentru furnizarea dovezilor eficacității?

existente si includerea unor indicatori SMART pentru demonstrarea eficacității

Cadrul ar trebui aplicat la nivelul sistemului EFP, al furnizorilor EFP şi la nivelul acordării calificărilor. Acesta furnizează o abordare sistemică a calităţii, acoperind şi inter relaţionând nivelurile importante şi actorii. Cadrul ar trebui să pună serios accentul pe monitorizarea şi îmbunătăţirea calităţii, prin combinarea evaluării interne şi externe, a reexaminării şi a proceselor pentru îmbunătăţire, susţinută de măsurare şi analiză calitativă. Cadrul ar trebui să constituie o bază pentru dezvoltarea viitoare prin cooperare la nivel european, naţional, regional şi local.

Cadrul National de Asigurare a Calității in IPT (CNAC) este aplicabil la nivel: - de sistem - de furnizor - la nivelul acordării calificărilor? CNAC este o baza pentru cooperarea intre furnizori la nivel european, național, regional, local?

PUNCTE TARI • Exista un CNAC in EFP • Crearea de rețele de inter

asistență intre școli pe domenii de pregătire profesională

ASPECTE DE IMBUNĂTĂȚIT • Nu sunt elaborate elemente de

asigurare a calității la nivelul certificarii rezultatelor învățării

• Asigurarea sustenabilității rețelelor de interasistență după finalizarea proiectului

Prezenta recomandare asigură un cadru pentru identificarea celor mai bune practici, precum şi pentru susţinerea şi folosirea în comun a acestora, nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel local şi regional, în toate reţelele relevante, inclusiv în Reţeaua europeană de asigurare a calităţii în educaţie şi

În acest moment există o procedură de identificare a celor mai bune practici ? Cum sunt colectate şi cum sunt diseminate ? Ce ar trebui făcut?

PUNCTE TARI • In cadrul proiectului PHARE

TVET a fost: - elaborată o procedură si un

format de colectare a bunelor practici in IPT; au fost colectate si incluse intr-un ghid de bune practici un număr de 140 exemple de bune practici

36

formare profesională. din școlile IPT ASPECTE DE IMBUNATATIT • elaborarea si diseminarea unei

proceduri de colectare si diseminare anuală a bunelor practici

Obs: Bunele practici ar putea fi identificate de: - ARACIP: exemple de bune practici identificate cu ocazia activităților de evaluare externă în vederea autorizării /acreditării - ISJ si CNDIPT: exemple de bune practici identificate cu ocazia vizitelor de monitorizare externă - Autoritatea Naționala pentru Calificari(ANC)

Prin urmare, cadrul ar trebui să susţină punerea în aplicare a CEC, în special calitatea certificărilor rezultatelor învăţării. Acestea ar trebui să susţină, de asemenea, punerea în aplicare a altor instrumente europene precum Sistemul european de credite pentru EFP şi Principiile europene comune pentru identificarea şi validarea învăţării non-formale şi informale.

Cum susține CNAC punerea in aplicarea altor instrumente europene(EQF, ECVET, recunoașterea competențelor dobândite in non formal si informal)? Cum este asigurată calitatea certificării rezultatelor învățării?

PUNCTE TARI • elaborarea unei propuneri

pentru CNC • elaborarea unei metodologie

de recunoaștere a competențelor dobândite în non formal si informal

ASPECTE DE IMBUNATATIT • dezvoltarea si implementarea

unui mecanism de asigurare a calității acordării calificărilor

37

• asigurarea calității certificării rezultatelor învățării

Indicatorii de referinţă propuşi în anexa II sunt destinaţi să sprijine evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii sistemelor şi/sau furnizorilor EFP, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională, şi să constituie un set de instrumente dintre care diverşii utilizatori pot selecta indicatorii pe care îi consideră cei mai relevanţi pentru cerinţele sistemului lor de asigurare a calităţii.

Există o decizie cu privire la indicatorii de calitate din EQARF care vor fin utilizați la nivel național? Este elaborată o modalitate de utilizare a indicatorilor în sprijinirea evaluării şi îmbunătăţirea calităţii ? În care dintre componentele EFP ? Ce soluţii pot fi propuse ?

PUNCTE TARI • Colectarea datelor statistice

pentru o parte din indicatorii de calitate

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Luarea unei decizii la nivel

național cu privire la indicatorii de calitate care vor fi utilizați la nivel național precum și a unei modalități de colectare si raportare a datelor

Recomandări pentru Statele membre Să utilizeze şi să dezvolte Cadrul european de referinţă pentru asigurarea calităţii, criteriile de calitate, descriptorii indicativi şi indicatorii de referinţă astfel cum sunt stabiliţi şi descrişi în anexe, să perfecţioneze şi să dezvolte în continuare sistemele EFP, să susţină strategiile de învăţare de-a lungul vieţii şi punerea în aplicare a Cadrului European al Calificărilor şi a Cartei europene a calităţii pentru mobilitate şi să promoveze o cultură a îmbunătăţirii calităţii şi a inovării la toate nivelurile.

Care este situaţia actuală în ceea ce priveşte cunoaşterea şi înţelegerea cadrului, criteriilor, descriptorilor, indicatorilor etc. în vederea găsirii soluţiilor de implementare ?

PUNCTE TARI • Diseminarea CNAC in IPT la

nivelul școlilor prin materiale promoționale realizate de Secretariatul tehnic EQAVET si CNDIPT

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Elaborarea si implementarea

unei strategii de comunicare in domeniul asigurării calității in EFP care să conducă la informarea si consultarea reprezentanților tuturor categoriilor de factori interesați

Să planifice, fiecare în parte, în Cine are responsabilitatea elaborării PUNCTE TARI

38

termen de 18 iunie 2011, o abordare destinată îmbunătăţirii sistemelor de asigurare a calităţii la nivel naţional, după caz, şi utilizării în modul cel mai eficient a cadrului prin implicarea partenerilor sociali, a autorităţilor regionale şi locale şi a altor părţi interesate relevante în conformitate cu legislaţia şi practicile naţionale.

acestei planificări ? Care este temeiul legal al asumării responsabilităţii ? Care sunt resursele alocate? Există o astfel de planificare ? Cum sunt/pot fi implicaţi partenerii sociali, autorităţile regionale şi locale şi alte părţi interesate relevante în conformitate cu legislaţia şi practicile naţionale ?

• Existența Punctului Național de Referință (Grupul Național de Asigurare a Calității în formarea profesională – GNAC), cu responsabilități în formularea de propuneri de îmbunătățire a calității în formarea profesională

• GNAC funcționează pe baza unui acord de parteneriat semnat de reprezentanții legali ai tuturor instituțiilor reprezentate

• Participarea in GNAC, ca invitați, a reprezentanților Comitetelor Sectoriale, ai Consiliului Economic si Social, ai furnizorilor de formare profesională

• Existența unei abordări, in concordantă cu EQAVET, a asigurării calității la nivelul furnizorilor IPT

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Alocarea de resurse pentru

funcționarea GNAC • implicarea partenerilor sociali,

autorităţilor regionale şi locale şi altor părţi interesate relevante

39

• Elaborarea unei strategii de implementare a EQAVET la nivel national si transmiterea ei spre aprobare factorilor decidenți

Să participe activ la reţeaua Cadrului european de referinţă pentru asigurarea calităţii („reţeaua cadrului”) ca bază a dezvoltării viitoare a principiilor comune, a criteriilor şi a indicatorilor de referinţă, a liniilor directoare şi a instrumentelor pentru îmbunătăţirea calităţii în EFP în mod corespunzător la nivel naţional, regional şi local.

Este România reprezentată în EQAVET?

PUNCTE TARI • Reprezentarea României in

grupurile de lucru ale EQAVET si in Comitetul de Coordonare

Să înfiinţeze, în cazul în care acesta nu există încă, un punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii pentru EFP, care să fie legat de structurile şi cerinţele specifice fiecărui stat membru şi care, în conformitate cu practica naţională, să reunească organismele relevante existente şi să implice partenerii sociali şi toate părţile interesate în cauză la nivel naţional şi regional, pentru asigurarea continuării iniţiativelor. Punctele de referinţă ar trebui:

Există un Punct National de Referință pentru asigurarea calității EFP? Daca da acesta desfasoară activitati destinate: - să informeze o gamă variată de

părţi interesate cu privire la activităţile reţelei cadrului;

- să furnizeze o susţinere activă pentru punerea în aplicare a programului de lucru al reţelei cadrului;

- să întreprindă iniţiative concrete

PUNCTE TARI • Existența Punctului Național de

Referință (Grupul Național de Asigurare a Calității în formarea profesională – GNAC)

• GNAC funcționează pe baza unui acord de parteneriat semnat de reprezentanții legali ai tuturor instituțiilor reprezentate

• Participarea in GNAC, ca invitați, a reprezentanților Comitetelor Sectoriale, ai Consiliului Economic si Social,

40

- să informeze o gamă variată de părţi interesate cu privire la activităţile reţelei cadrului; - să furnizeze o susţinere activă pentru punerea în aplicare a programului de lucru al reţelei; - să întreprindă iniţiaive concrete pentru promovarea dezvoltării viitoare a cadrului în contextual naţional; - să susţină autoevaluarea ca măsură complementară şi eficientă de asigurare a calităţii, care permite evaluarea succesului şi identificarea domeniilor care ar putea beneficia de îmbunătăţiri, în vederea punerii în aplicare a programului de lucru al reţelei; - să asigure diseminarea eficientă a informaţiei în rândul părţilor interesate

pentru promovarea dezvoltării viitoare a cadrului în contextul naţional;

- să susţină autoevaluarea ca măsură complementară şi eficientă de asigurare a calităţii, care permite evaluarea succesului şi identificarea domeniilor care ar putea beneficia de îmbunătăţiri, în vederea punerii în aplicare a programului de lucru al reţelei cadrului;

- să asigure diseminarea eficientă a informaţiei în rândul părţilor interesate?

ai furnizorilor de formare profesională

• Derularea unui proiect LdV având ca obiectiv principal realizarea unei strategii de comunicare în domeniul asigurării calității în formarea profesională

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Diversificarea modalităților

de informare si comunicare cu toti factorii interesați

• Promovarea dezvoltării EQAVET in context național

Să realizeze o reexaminare a procesului de punere în aplicare din patru în patru ani – această reexaminare ar trebui să fie inclusă în fiecare al doilea raport naţional de progrese elaborat în contextul viitorului cadru strategic pentru cooperarea la nivel european în domeniul educaţiei şi formării – pe

Au fost făcute demersuri pentru colectarea si raportarea la nivel de sistem a datelor necesare pentru indicatorii de calitate EQARF?

PUNCTE TARI • Colectarea datelor statistice

pentru o parte din indicatorii de calitate EQAVET

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Luarea unei decizii cu privire la

indicatorii de calitate EQAVET care se vor implementa la nivel național

41

baza criteriilor de referinţă care vor fi definite în cadrul reţelei cadrului şi în cooperare cu Comisia şi statele membre,

• Luarea unei decizii cu privire la colectarea si raportarea datelor pentru indicatori EQAVET adoptati

13. Grila de analiza a implementării Anexelor la Recomandarea EQARF Recomandarea EQARF stabileşte un cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii („cadrul”) care conţine un ciclu de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii EFP (planificare, punere în aplicare, evaluare/apreciere şi reexaminare/revizuire) pe baza unor criterii calitative, a unor descriptori şi a unor indicatori aplicabili managementului calităţii atât la nivelul sistemului de EFP, cât şi la nivelul furnizorilor de EFP. Cadrul ar trebui considerat mai mult un „set de instrumente”, din care diverşii utilizatori pot selecta descriptorii şi indicatorii pe care îi consideră cei mai relevanţi pentru cerinţele sistemului lor specific de asigurare a calităţii. Recomandarea Descrierea situaţiei Observaţii Descriptorii (Anexa I) şi indicatorii (Anexa II) propuşi sunt oferiţi exclusiv în scop de orientare şi pot fi selectaţi şi aplicaţi de către utilizatorii cadrului în conformitate cu toate sau o parte din cerinţele acestora şi cu parametrii existenţi Aceştia pot fi aplicaţi formării profesionale iniţiale (FPI) şi/sau formării profesionale continue (FPC), în funcţie de caracteristicile

Cine ia această decizie ? Pe ce bază legală ? Există o viziunea formulată? Care ar fi modalităţile de abordare şi cum ar trebui luată o decizie? De către cine ? Care este fundamentul legal? Care este limita maximă de transpunere în context naţional a recomandării ? În cât timp ?

PUNCTE TARI • Existența CNAC in IPT, care a

adoptat principiile generale ale EQAVET si care reglementează aplicarea descriptorilor indicativi EQAVET la nivelul furnizorilor

ASPECTE DE IMBUNATATIT • reglementarea aplicării

descriptorilor indicativi la nivel de sistem

42

individuale relevante ale sistemului de EFP din fiecare stat membru şi de tipul de furnizori de EFP. Aceştia vor fi utilizaţi strict

voluntar, ţinând seama de valoarea lor adăugată potenţială şi în conformitate cu legislaţia şi practica naţionale.

• luarea unei decizii cu privire la indicatorii de calitate EQAVET care se vor implementa la nivel național

• luarea unei decizii cu privire la colectarea si raportarea datelor pentru indicatori EQAVET adoptati

• alocarea de resurse Anexa 1 Criterii de calitate şi Descriptori indicativi la nivelul sistemului EFP

1. Planificarea reflectă o viziune strategică comună părţilor interesate şi include scopuri/obiective, acţiuni şi indicatori expliciţi

Recomandarea Descrierea situaţiei Observaţii Scopurile/obiectivele EFP sunt descrise pe termen mediu şi lung şi sunt legate de obiectivele europene

Există o strategie a IPT? Sunt definite obiective naționale pe termen mediu si lung pentru IPT?

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Elaborarea unei strategii a IPT in

care sa fie definite obiectivele nationale pe termen mediu si lung

Părţile interesate relevante participă la stabilirea scopurilor şi obiectivelor EFP la diferite niveluri

Cum sunt implicate părțile relevante la stabilirea scopurilor si obiectivelor IPT?

PUNCTE TARI • Existenta unor structuri

consultative la nivel local și regional

Ţintele sunt stabilite şi monitorizate prin intermediul indicatorilor specifici (criterii de succes)

Sunt stabilite ținte măsurabile prin indicatori specifici (criterii de succes)?

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Stabilirea unor ținte măsurabile

prin indicatori specifici Au fost stabilite mecanismele şi proceduri pentru identificarea necesităţilor în materie de formare

Exista mecanisme si proceduri pentru identificarea necesităţilor în materie de formare?

PUNCTE TARI • Existenta unor mecanisme si a

unor structuri parteneriale la nivel local si regional pentru identificarea necesităților în

43

materie de formare A fost elaborată o politică de informare pentru a asigura prezentarea optimă a rezultatelor/efectelor de calitate supuse cerinţelor naţionale/regionale privind protecţia datelor

Există o strategie de comunicare in domeniul asigurării calității EFP cu toți factorii interesați?

PUNCTE TARI • Implementarea unui proiect LdV de

catre ARACIP si CNDIPT avand ca obiectiv elaborarea si implementarea unei strategii de comunicare privind EQARF

Au fost definite standardele şi liniile directoare pentru recunoaşterea, validarea şi certificarea competenţelor individuale

Există o metodologie / standarde si linii directoare pentru recunoaşterea, validarea şi certificarea competenţelor individuale

PUNCTE TARI • Existenta unei propuneri de

metodologie de recunoastere a competentelor dobândite in non formal si informal

2. Planurile de punere în aplicare sunt elaborate în consultare cu părţile interesate şi includ principii explicite

Planurile de punere în aplicare sunt stabilite în colaborare cu partenerii sociali, furnizorii de EFP şi alte părţi interesate relevante la diferite niveluri

Planurile de actiune in domeniul asigurarii calitatii EFP sunt realizate in colaborare cu diferite categorii de factori interesați?

ASPECTE DE ÎMBUNĂTĂȚIT • Consultarea cu partenerii

sociali, furnizorii de EFP şi alte părţi interesate relevante la diferite niveluri in elaborarea planurilor de punere în aplicare

Planurile de punere în aplicare includ analizarea resurselor necesare, a capacităţilor utilizatorilor şi a instrumentelor şi liniilor directoare necesare pentru susţinere

Sunt stabilite si alocate resursele necesare?

Au fost elaborate liniile directoare şi standardele pentru punerea în aplicare la diferite niveluri

Există o strategie de dezvoltare profesională continua la nivelul cadrelor didactice?

PUNCTE TARI • Obligativitatea acumulării de

catre cadrele didactice a unui

44

Planurile de punere în aplicare includ sprijin specific pentru instruirea profesorilor şi a formatorilor

număr de 90 de credite profesionale in timp de 5 ani

• Existenta unui proiect de act normativ care reglementează metodologia de elaborare a statutului personalului care lucrează în educaţie şi formare profesională.

Responsabilităţile furnizorilor de EFP în cadrul procesului de punere în aplicare sunt descrise în mod explicit şi sunt transparente

In cadrul CNAC pentru IPT sunt stabilite responsabilități clare pentru furnizori? Aceste cerințe sunt transparente si accesibile?

PUNCTE TARI • Reglementarea legislativa a

responsabilitatilor furnizorilor de EFP in ceea ce priveste asigurarea calitatii

A fost creat un cadru naţional şi/sau regional pentru asigurarea calităţii, care include linii directoare şi standarde de calitate la nivelul furnizorului pentru promovarea perfecţionării continue şi a auto reglementării

Există un CNAC in EFP care include cerințe clare pentru furnizorii de formare?

PUNCTE TARI • Existenta CNAC in IPT

ASPECTE DE IMBUNĂTĂȚIT • Asigurarea coerentei intre

dezvoltarile din IPT si cele din FPC

3. Evaluarea rezultatelor şi proceselor este realizată în mod regulat şi susţinută prin măsurare Este creată o metodologie pentru evaluare, cuprinzând evaluarea internă şi externă Implicarea părţilor interesate în procesul de evaluare este agreată şi descrisă clar

Este creată o metodologie pentru evaluare, cuprinzând evaluarea internă şi externă? Cum sunt implicate părţile interesate în procesul de evaluare?

PUNCTE TARI • Existenta unei metodologii de

autoevaluare a furnizorilor ASPECTE E IMBUNATATIT • Implicarea partilor interesate

in procesul de evaluare Standardele şi procesele naţionale/regionale pentru

Cum sunt adresate nevoile specifice ale sectorului in formarea

ASPECTE DE IMBUNATATIT • Cresterea gradului de adresare

45

îmbunătăţirea şi asigurarea calităţii sunt relevante şi în concordanţă cu nevoilor din sectorul respectiv

profesională? a nevoilor specifice ale sectorului in IPT

Sistemele sunt supuse autoevaluării, reexaminării interne şi externe, după caz.

Se realizează autoevaluarea la nivelul sistemului de EFP?

ASPECTE DE IMBUNATATIT • elaborarea si implementarea

unui instrument de autoevaluare la nivelul sistemului de EFP

Sunt puse în aplicare sisteme de avertizare timpurie

Sunt definite si implementate sisteme de avertizare timpurie?

ASPECTE DE IMBUNATATIT • definirea si implementarea

sisteme de avertizare timpurie Se aplică indicatori de performanţă Exista un set de indicatori de

performantă aplicat? ASPECTE DE IMBUNATATIT • definirea si aplicare unui set de

indicatori de performanta la nivel de sistem

Se colectează date relevante, regulate şi coerente pentru măsurarea succesului şi identificarea domeniilor care trebuie îmbunătăţite. Sunt create metodologii corespunzătoare pentru colectarea datelor, de exemplu, chestionare şi indicatori/unităţi metrice.

Există un mecanism funcțional de colectare a datelor la nivel național? Daca nu, ce ar trebui făcut? Cine ar trebui sa iți asume responsabilitatea colectării si analizării acestor date?

ASPECTE DE IMBUNATATIT • stabilirea unei instituti /

departament responsabil de colectarea datelor la nivel national

4. Reexaminare Procedurile, mecanismele şi instrumentele pentru realizarea reexaminărilor sunt definite la toate nivelurile

Există un instrument de autoevaluare la nivelul sistemului de EFP/ Dar la nivelul furnizorilor?

ASPECTE DE IMBUNATATIT • elaborarea si implementarea

unui instrument de autoevaluare la nivelul sistemului de EFP

46

Procesele sunt reexaminate periodic şi se elaborează planuri de acţiune. Sistemele sunt adaptate în consecinţă

Există un mecanism funcțional de utilizare a rezultatelor autoevaluării pentru îmbunătățirea calității la nivel de sistem? Dar la nivel de furnizor? Cine are responsabilitatea monitorizării punerii in aplicare a acestora?

ASPECTE DE IMBUNATATIT • elaborarea si implementarea unui

plan de imbunatatire, pornind de la rezultatele aplicarii instrumentului de autoevaluare, la nivelul sistemului EFP

Informaţiile privind rezultatele evaluării sunt făcute publice

Rezultatele evaluării la nivel de sistem sunt transoparente / publice? Dar la nivel de furnizor?

PUNCT TARE • publicarea anuala a unui

Raport privind starea sistemului de educatie

Anexa 2 Indicatori de calitate Recomandarea Descrierea situaţiei Observaţii Nr. 1 Relevanţa sistemelor de asigurare a calităţii pentru furnizorii de EFP: a) proporţia furnizorilor care aplică sisteme interne pentru asigurarea calităţii definite prin lege/din proprie iniţiativă b) proporţia furnizorilor de EFP acreditaţi Indicator de context/de intrare

Ce înţeles este dat termenului de furnizor în plan naţional, luat în consideraţie în raportarea indicatorului, având în vedere diversitatea aspectele fpc ? Legea acoperă aspectele privind asigurarea calităţii în privinţa tuturor furnizorilor ?

Necesare clarificari in contextul legislatiei nationale privind sursa datelor, modalitatile de colectare si raportare a informatiilor pentru acest indicator, In cazul EFP initiale (FPI), conform Legii calității educației, toti furnizorii sunt obligati să implementeze sisteme interne de asigurare a calității si sa parcuga etapele procesului de acreditarepentru fiecare nivel de

47

Promovarea unei culturi a îmbunătăţirii calităţii la nivelul furnizorilor de EFP Creşterea transparenţei calităţii formării Îmbunătăţirea încrederii reciproce în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de formare

învăţământ, fiecare tip de program de studii şi de calificare profesională. Din aceasta perspectiva, indicatorul 1 este indeplinit pentru FPI in procent de 100%. In cazul formarii profesionale continue (FPC), procesul de autorizare a furnizorilor de FPC nu impune conditii referitoare la asigurarea calitatii. Este necesara analiza modalitatilor de colectare si raportare a datelor pentru acest indicator in cazul FPC.

Nr. 2 Investiţia în instruirea profesorilor şi a formatorilor a) ponderea profesorilor şi al formatorilor care participă la activităţi de formare complementară (procentul profesorilor şi formatorilor care participă la programe de formare continua din totalul profesorilor si formatorilor) b) valoarea fondurilor investite (suma anuala investita pe profesor si formator in formarea continua a

Ce programe de formare continuă se iau in considerare la acest indicator? Sunt agreate definiții operaționale pentru colectarea datelor?

Trebuie agreate definițiile operaționale pentru acest indicator: -ce tipuri de formare continuă se iau in considerare la colectarea datelor? (e.g. - formarea continuă care se finalizeaza cu acordarea de credite profesionale / certificate). - conform specificațiilor tehnice propuse de EQAVET, trebuie luata in considerare si recunoașterea competențelor dobândite pe cale

48

acestora) Indicator de intrare/de process Promovarea în rândul profesorilor şi formatorilor a cunoaşterii temeinice a procesului dezvoltării calităţii în EFP Îmbunătăţirea capacităţii EFP de a răspunde la cererea în evoluţie de pe piaţa muncii Dezvoltarea capacităţilor individuale de învăţare Îmbunătăţirea rezultatelor cursanţilor

non formală - sunt necesare detalieri pe grupe de vârsta, gen, niveluri de educație, surse de finantare etc. Este necesara verificarea surselor de date care pot oferi informatiile statistice necesare, urmata de introducerea in sistemul de colectare a indicatorilor statistici pentru educatie.

Indicatori de susţinere a obiectivelor de calitate pentru politicile EFP Nr. 3 Rata participării la programele EFP: Numărul participanţilor la programele EFP13, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale14 a) procentul din cohorta anuala de absolventi de invatamant secundar

Cum definesc criteriile individuale ? Cum promovez definiţia lor ? Cum organizez colectarea datelor ? Cu ce resurse ? Care este nivelul de agregare ? Cine ?

N.B. EQAVET recomanda detalierea pe categorii considerante relevante la nivel national, regional si local, gen, grupe de varsta, grupuri vulnerabile (ex. abandon scolar timpuriu, persoane cu dizabilitati, someri dupa durata somajului)

13 Pentru FPI: o perioadă de șase săptămâni de formare este necesară pentru ca un cursant să fie considerat participant.

Pentru învățarea de-a lungul vieții: procentajul populației admise la programele formale EFP. 14 În afara informațiilor de bază privind sexul și vârsta, pot fi aplicate și alte criterii sociale, de exemplu tinerii expuși abandonului școlar, cea mai importantă realizare școlară, imigrare,

persoane cu handicap, durata șomajului etc.

49

inferior/invatamant obligatoriu care participa in programe de formare profesionala initiala in invatamantul secundar superior b) procentul din populatia activa (15-74 ani) care participa in programe de formare profesionala continua N.B. se recomanda detalierea pe categorii considerante relevante la nivel national, regional si local, gen, grupe de varsta, grupuri vulnerabile (ex. abandon scolar timpuriu, persoane cu dizabilitati, someri dupa durata somajului) ultimul nivel de educatie absolvit (pt. indicatorul b) Indicator de intrare/de nclusi/de ieşire Obţinerea informaţiilor de bază la nivelul sistemului şi al furnizorilor privind atractivitatea EFP Susţinerea creşterii accesului la EFP, nclusive al grupurilor dezavantajate

ultimul nivel de educatie absolvit (pt. indicatorul b) Indicatorul 3a) ar putea fi asimilat cu rata de tranzitie în învățământul secundar superior (indicator cuprins in sistemul de indicatori furnizati de INS), cu conditia verficarii definitiei si detalierii indicatorului pentru VET Asa cum e definit de EQAVET, indicatorul 3b) nu este disponibil in prezent in sistemul national de indicatori statistici. Se recomanda explorarea posibilitatilor de introducere a acestuia de catre INSPana atunci, s-ar putea utiliza ca solutie alternativa rata de participare a adulţilor (25-64ani) la educaţie şi formare profesională (indicatorul furnizat de INS si Eurostat doar pentru nivelul national), cu observatia ca se raporteaza la o alta grupa de varsta (15-74 ani). Este necesara detalierea indicatorului la nivel regional si judetean; de asemenea pe grupe de varsta si gen, precum si

50

evidentierea participarii categoriilor vulnerabile N.B. grupa de varsta (15-74) din definitia EQAVET operationala a indicatorului 3b nu corespunde cu grupa de varsta precizata in formula de calcul (15-64 ani).

Nr. 4 Rata de finalizare a programelor de EFP: Numărul persoanelor care au încheiat cu succes/au abandonat programele de EFP, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale:

a) Procentul celor care au absolvit (obtinand o calificare) un program de EFP initala, din numarul celor intati in program

b) Procentul celor care au absolvit (obtinand o calificare) un program de FPC, din numarul celor intati in programul de FPC

Cum definesc criteriile individuale ? Cum promovez definiţia lor ? Cum organizez colectarea datelor ? Cu ce resurse ? Care este nivelul de agregare ? Cine

4a) Pentru EFP initiala: In prezent, indicatorul nu este disponibil ca atare. Opinăm că indicatorul ar putea fi calculat si furnizat de INS pe baza informatiilor colectate prin chestionarele statistice. 4b) Pentru FPC: In prezent, indicatorul nu este disponibil ca atare. Opinăm că indicatorul ar putea fi calculat si furnizat de ANC pe baza informatiilor colectate de la furnizorii de FPC

51

Indicator de proces/de ieşire Indicator de rezultat Obţinerea informaţiilor de bază în ceea ce priveşte realizările educaţionale şi calitatea proceselor de formare Calcularea ratelor de abandon comparativ cu ratele de participare Susţinerea finalizării cu succes drept unul din obiectivele principale pentru calitatea în EFP Susţinerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate Nr. 5 Rata de plasare după finalizarea programelor EFP: a) destinaţia cursanţilor EFP la un anumit moment de la încheierea perioadei de formare, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale15 : b) proporţia cursanţilor angajaţi la un anumit moment de la încheierea perioadei de formare, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale.

Cum definesc criteriile individuale ? Cum promovez definiţia lor ? Cum organizez colectarea datelor ? Cu ce resurse ? Care este nivelul de agregare ? Cine

Necesita studii de monitorizare a absolventilor de FPI si FPC prin anchete de teren si/sau pe baza inregistrarilor adminstrative (identificare pe baza CNP a absolventilor care se regasesc in somaj, evidentele ITM privind contractele de munca incheiate, persoane care comtinua studiile inclusiv in invatamantul universitar sau care urmeaaza programe de FPC etc.).

15 Pentru FPI: inclusiv informații privind destinația celor care abandonează.

52

Definitiii operationale:

a) proportia absolventilor plasati pe piata muncii, in continuarea studiilor (inclusiv in universitati), formare continua sau in alte destinatii la 12-36 luni de la absolvire

b) proportia absolventilor care sunt angajati la un an de la absolvire

Indicator de rezultat Susţinerea creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă Îmbunătăţirea capacităţii EFP de a răspunde la cererile în evoluţie de pe piaţa muncii Susţinerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate Nr. 6 Utilizarea aptitudinilor dobândite la locul de muncă: a) informaţii privind ocupaţia persoanelor după încheierea perioadei de formare, în funcţie de tipul de program şi de criteriile individuale

Cum definesc criteriile individuale ? Cum promovez definiţia lor ? Cum organizez colectarea datelor ? Cu ce resurse ? Care este nivelul de agregare ? Cine

Necesita studii de monitorizare a absolventilor realizate prin anchete în rândul absolvenților și anchete în rândul angajatorilor.

53

b) nivelul de satisfacţie a persoanelor şi a angajatorilor faţă de aptitudinile /competenţele dobândite Definitii operationale:

a) Procentul absolvenílor de EFP angajati in ocupatii relevenate

b1) Procentul angajatilor dintr-un sector care, intr-un interval de 12-36 luni de la absolvirea programului de EFP apreciaza ca pregatirea lor este relevanta pentru ocupatia curenta b2) Procentul angajatorilor dintr-un sector care sunt satisfacuti sa gaseasca qbsolventi de EFP cu calificare relevanta pentru ocupatia lor curenta b3) Procentul angajatorilor satisfacuti de absolventii de EFP Indicator de rezultat (amestec de date calitative şi cantitative) Creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă Îmbunătăţirea capacităţii EFP de a

54

răspunde la cererile în evoluţie de pe piaţa muncii Susţinerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate Informaţii de context Nr. 7 Rata şomajului16 în funcţie de criteriile individuale Indicator de context Contextul politicii decizionale la nivelul sistemului EFP

Rata șomajului (BIM) este disponibilă din surse statistice oficiale la nivel national si regional, detaliată pe sexe și grupe de vârstă.

Nr. 8 Prevalenţa grupurilor vulnerabile: a) procentajul participanţilor la EFP clasificaţi ca grupuri dezavantajate (într-o regiune definită sau arie de provenienţă) în funcţie de vârstă şi sex; b) rata de succes a grupurilor dezavantajate în funcţie de vârstă şi sex. Definiții operaționale:

a) procentul participantilor si al absolvenílor dintr-un grup

Indicatorul este necesar atat pentru FPI cat si pt. FPC, inclusiv în context non-formal. Conform specificațiilor tehnice EQAVET, indicatorul trebuie detaliat pe sexe și grupe de vârstă și pe categorii vulnerabile: persoane cu nivel scăzut de educație, abandon școlar timpuriu, persoane cu dificultăți de învățare sau cu cerințe educaționale speciale, deținuți, migranți, someri pe termen lung,

16 Definiții în conformitate cu OIM și OCDE: persoane cu vârste între 15 și 74 de ani fără un loc de muncă, în căutarea activă a unui loc de muncă și care sunt pregătite să înceapă să

lucreze.

55

dezavantajat definit la la nivel national si european din numarul total de participant si de absolventi

b) procentul absolvenílor programului de studii dintr-un grup dezavantajat definit la nivel national si european din numarul total al celor care au inceput

Indicator de context Contextul politicii decizionale la nivelul sistemului EFP Susţinerea accesului la EFP al grupurilor dezavantajate Susţinerea furnizării unei formări adecvate pentru grupurile dezavantajate

tineri someri (15-24 ani), persoane peste 55 de ani In prezent, indicatorul nu este disponibil ca atare. Pentru EFP initiala: opinăm că indicatorul ar putea fi calculat si furnizat de INS pe baza informatiilor colectate prin chestionarele statistice. Pentru FPC: opinăm că indicatorul ar putea fi calculat si furnizat de ANC pe baza informatiilor colectate de la furnizorii de FPC

Nr. 9 Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe piaţa muncii a) Informaţii privind mecanismele instituite pentru identificarea cererilor în schimbare la diferite niveluri; b) dovada eficacităţii acestora.

56

Definiții operaționale: a) tipul de mecanisme utilizate

pentru a adaptarea ofertei de EFP la nevoile pieței muncii

b) Informații despre mecanismele utilizate pentru a furniza factorilor cheie interesați cele mei recente informații despre nevoile viitoare ale pieței muncii

Indicator de context/de intrare (informaţii calitative) Îmbunătăţirea capacităţii EFP de a răspunde la cererile în schimbare de pe piaţa muncii Susţinerea creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă Nr. 10 Planuri utilizate pentru promovarea unui acces mai bun la EFP: a) Informaţii privind planurile existente la diferite niveluri; b) dovada eficacităţii acestora. Definiții operaționale:

a) Tipul schemei utilizate pentru îmbunătățirea accesului la EFP

b) Informații care demonstrează

57

capacitatea sistemului de EFP de a crește accesul la EFP

Tipul Indicator de proces (informaţii calitative) Promovarea accesului la EFP, inclusiv al grupurilor dezavantajate Susţinerea furnizării unei formări adecvate

58

REPERE METODOLOGICE PENTRU IMPLEMENTAREA EQARF IN IPT DIN ROMANIA 14.1. Directii de acțiune pentru implementarea prevederilor Recomandarii EQARF

1. Elaborarea si implementarea mecanismelor de aigurare a calității la nivel de sistem în IPT

1.1. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a IPT din România 1.2. Elaborarea unui instrument de autoevaluare la nivel de

sistem in IPT 1.3. Pliotarea instrumentului de autoevaluare la nivel de

sistem in IPT 1.4. Revizuirea instrumentului de autoevaluare la nivel de

sistem in IPT 1.5. Implementarea instrumentului de autoevaluare la nivel

de sistem in IPT

2. Consolidarea structurilor inter instituționale si a parteneriatelor între instituțiile cu responsabilități nationale în domeniul asigurării calității în formarea profesională

2.1. Consolidarea GNAC pentru a îndeplini toate responsabilitățile corespunzatoare Punctului National de Referință in domeniul asigurării calității în formarea profesională

2.2. Extinderea componenţei GNAC cu grupuri de lucru şi consilii consultative pentru diferite tipuri de programe de educaţie şi formare

3. Sprijinirea structurilor de cooperare si a parteneriatelor in domeniul asigurării calității în formarea initială intre furnizori

3.1. Sprijinirea rețelelor parteneriale pe domenii de pregătire constituite în cadrul proiectului

3.2. Extinderea retelelor parteneriale intre scoli la nivel national

3.3. Elaborarea unei metodologii de functionare a consortiilor scolare

4. Dezvoltarea sistemului de colectare şi prelucrare a datelor care să răspundă, la nivel naţional, de raportările privind îndeplinirea indicatorilor de calitate

4.1. Introducerea, în legislaţia aferentă colectării datelor statistice la nivel naţional, a datelor necesare raportării privind indicatorii de calitate stabiliţi la nivel european

59

4.2. Crearea unui departament in cadrul MECTS care să se ocupe cu colectarea şi prelucrarea datelor şi care să răspundă, la nivel naţional, de raportările privind îndeplinirea indicatorilor europeni în domeniu

4.3. Completarea legislaţiei prin introducerea obligaţiei furnizorilor de educaţie de a raporta date statistice privind programele de formare şi participanţii la formare, cel puţin indicatorii stabiliţi în Anexa 2 a Recomandării privind EQAVET şi cu respectarea legislaţiei naţionale privind furnizarea de date cu caracter personal

4.4. Elaborarea unui instrument pilot de colectare a datelor pentru indicatorii de calitate

4.5. Pilotarea instrumentului pilot de colectare a datelor pentru indicatorii de calitate

5. Promovarea dezvoltărilor europene și naționale in domeniul asigurării calității formării profesionale la nivel național

5.1. Elaborarea Strategiei de comunicare şi promovare a EQARF în context național

5.2. Dezvoltarea unui cadru de identificare si popularizare la nivel national, regional și locala a bunelor practici din IPT

6. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării

6.1. Revizuirea metodologiei de certificare a rezultatelor invățării din IPT

6.2. Elaborarea metodologiei de recunoastere a competențelor dobândite în context non formal și informal

6.3. Formarea cadrelor didactice din IPT pentru evaluarea competențelor profesionale

6.4. Formarea unui corp national de monitori externi ai evaluarii competențelor profesionale

60

14.2. Planul de actiune pentru implementarea prevederilor EQARF Direcție de actiune Acțiuni planificate Instituții

implicate Termen Sursa de

finanțare 1. Elaborarea si

implementarea mecanismelor de aigurare a calității la nivel de sistem în IPT

1.1. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a IPT din România

CNDIPT MECTS

2012 Proiect FSE Revizuirea metodologiilor, instrumentelor şi procedurilor pentru creşterea calităţii învăţământului profesional şi tehnic

1.2. Elaborarea unui instrument de autoevaluare la nivel de sistem IPT

ARACIP CNDIPT MECTS

2012 Proiect FSE Sprijin pentru unităţile şcolare în implementarea manualului de evaluare internă a calităţii educaţiei

1.3. Pliotarea instrumentului de autoevaluare la nivel de sistem IPT

ARACIP CNDIPT MECTS

2012

1.4. Revizuirea instrumentului de autoevaluare la nivel de sistem IPT

ARACIP CNDIPT MECTS

Incepând din 2013

Bugetul de stat

1.5. Implementarea instrumentului de autoevaluare la nivel de sistem IPT

ARACIP CNDIPT MECTS

Bugetul de stat

2. Consolidarea structurilor inter instituționale si a

2.1. Consolidarea GNAC pentru a îndeplini toate responsabilitățile corespunzatoare Punctului National

MECTS MMFES ANC

2011 - 2012

Bugetul de stat

61

parteneriatelor între instituțiile curesponsabilități nationale în domeniul asigurării calității în formarea profesională

de Referință in domeniul asigurării calității în formarea profesională

ARACIP CNDIPT

2.2 Extinderea componenţei GNAC cu grupuri de lucru şi consilii consultative pentru diferite tipuri de programe de educaţie şi formare

MECTS MMFES ANC ARACIP CNDIPT

2011 - 2012

Bugetul de stat

3. Sprijinirea structurilor de cooperare si a parteneriatelor in domeniul asigurării calității în formarea initială intre furnizori

3.1. Sprijinirea rețelelor parteneriale pe domenii de pregătire constituite în cadrul proiectului

CNDIPT ARACIP ISJ / ISMB

2011 - 2013

Proiect FSE Imbunatatirea calității educatiei si formării profesionale prin retele parteneriale

3.2. Extinderea retelelor parteneriale intre scoli la nivel national

CNDIPT ISJ / ISMB MECTS

2013

3.3. Elaborarea unei metodologii de functionare a consortiilor scolare

CNDIPT ANC MECTS

2011 Bugetul de stat

4. Dezvoltarea sistemului de colectare şi prelucrare a datelor care să răspundă, la nivel naţional, de raportările privind îndeplinirea indicatorilor de calitate

4.1. Introducerea, în legislaţia aferentă colectării datelor statistice la nivel naţional, a datelor necesare raportării privind indicatorii de calitate stabiliţi la nivel european

ARACIP CNDIPT MECTS MMSSF

2012 Bugetul de stat

4.2. Crearea unui departament in cadrul MECTS care să se ocupe cu colectarea şi prelucrarea datelor şi care să răspundă, la nivel naţional, de raportările privind îndeplinirea indicatorilor europeni în domeniu

MECTS 20011 - 2012

Bugetul de stat

4.3. Completarea legislaţiei prin introducerea obligaţiei furnizorilor de

MECTS

2012 Bugetul de stat

62

educaţie de a raporta date statistice privind programele de formare şi participanţii la formare, cel puţin pentru indicatorii stabiliţi în Anexa 2 a Recomandării privind EQAVET

MMSSF

4.4. Elaborarea unui instrument pilot de colectare a datelor pentru indicatorii de calitate

CNDIPT ISJ / ISMB

2011 - 2013

Proiect FSE Imbunatatirea calității educatiei si formării profesionale prin retele parteneriale

4.5. Pilotarea instrumentului pilot de colectare a datelor pentru indicatorii de calitate

CNDIPT ISJ / ISMB

2011 - 2013

5. Promovarea dezvoltărilor europene și naționale in domeniul asigurării calității formării profesionale la nivel național

5.1. Elaborarea Strategiei de de comunicare şi promovare a EQARF în context național

ARACIP CNDIPT

2011 – 2012

Proiect LdV Capacity Building for the Romanian National Reference Point: Promoting Quality

5.2. Dezvoltarea unui cadru de identificare si popularizare la nivel national, regional și local a bunelor practici din IPT

ARACIP CNDIPT ISJ/ISMB

2012 Bugetul de stat

6. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării

6.1. Revizuirea metodologiei de certificare a rezultatelor invățării din IPT

CNDIPT MECTS

2012 Bugetul de stat

6.2. Elaborarea metodologiei de recunoastere a competențelor dobândite în context non formal și informal

CNDIPT ANC MECTS

2011 - 2012

Bugetul de stat

6.3. Formarea cadrelor didactice din IPT pentru evaluarea competențelor profesionale

CNDIPT 2012 - 2013

Proiectul FSE Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării 6.4. Formarea unui corp national de CNDIPT 2012 -

63

monitori externi ai evaluarii competențelor profesionale

2013 competențelor profesionale