Timpul

Răsalaltăieri - Alaltăieri – Ieri – Azi – Mâine – Poimâine – Răspoimâine Metode vechi de a măsura timpul Unităţi vechi de masură a lungimii Stânjenul este o unitate de măsură veche a lungimii, care nu se mai foloseşte, fiind înlocuită cu metrul. Stânjenul era adeseori aproximat cu lungimea corpului uman sau deschiderea brațelor, iar submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum: piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. 1. Metode de aproximare a perioadei zilei Cântatul cocoşilor Considerat ceas deşteptător pentru mulţi ţărani, cântatul cocoşului în zorii dimineţii, "Cucuriguuuu"-ul cocoşului este, pentru multe persoane care trăiesc la ţară, cea mai de încredere alarmă de ceas, în zorii dimineţii. Aproape toți cocoșii cântă dimineața, când se luminează de ziuă ("crăparea de ziuă"), în tot timpul zilei și chiar noaptea la diferite intervale de timp. Multă vreme, cântatul lor a constituit un mijloc de apreciere a scurgerii timpului. Zori de ziuă Timp al zilei când răsare Soarele, lumină care se arată pe cer înainte de a răsări Soarele; în (sau la) revărsatul zorilor, a (se) crăpa, a se ivi, a se zări, a miji zorile... Dimineaţa Odată ce soarele era pe cer, trecerea timpului era apreciată după înălţimea la care se afla soarele pe cer. Soarele era urcat deja de doi stânjeni pe cer ... Miezul zilei - amiaza Este momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12), şi care corespunde mijlocului zilei. După-amiaza Perioada zilei în care soarele începe să scadă în înalţime pe cer, coborând spre asfinţit. Când era soarele de-o palmă de la pământ așa de către seară... Amurg, apus, asfinţit Semiîntuneric care se lasă după apusul Soarelui și ține până la venirea nopții.

2. Cadrane solare

Cadranul solar este un mijloc de măsurare a timpului în funcție de poziția Soarelui. Modelele obișnuite cum ar fi cadranul solar orizontal, este format dintr-o tijă indicatoare denumită

gnomon și o suprafață gradată cu mai multe linii ce indică orele zilei. În funcție de mișcarea Soarelui, umbra gnomonului se aliniază progresiv cu liniile marcate, indicând

astfel momentele din zi.

Gnomonul este de obicei aliniat cu axa de rotație a Pământului. Prin urmare, el trebuie să indice spre Nordul geografic și unghiul dintre acul indicator și planul

orizontal trebuie să fie egal cu latitudinea geografică a locului unde se află cadranul solar. Totuși, multe cadrane solare nu respectă această descriere, și funcționează după principii diferite. Deși erau destul de precise, ceasurile solare deveneau inutile noaptea sau în zilele noroase.

3. Clepsidre

O clepsidră este un dispozitiv folosit pentru a măsura timpul. Este alcătuită din două incinte de sticlă, una deasupra celeilalte și conectate printr-un tub fin, de

asemenea din sticlă. Una din incinte este de obicei umplută cu nisip, acesta scurgându-se în cea de-a doua incintă, cu o viteză relativ constantă.

După ce incinta s-a golit, clepsidra este întoarsă, pentru a măsura o altă perioadă de timp. Deși existența clepsidrei a fost presupusă și la popoarele antichității, care de altfel dispuneau de

tehnologia necesară, prima atestare a existenței clepsidrei apare într-o pictură a pictorului italian Ambrogio Lorenzetti din 1328. Clepsidrele funcționau cu nisip, apă, praf de coajă de ou sau marmură sfărâmată. Clepsidrele cu nisip mai erau numite și nisiparnițe

4. Ceasuri bazate pe ardere În China s-au construit ceasuri bazate pe viteza de ardere. De niste bețigașe din lemn etalonate erau legate, cu fire de mătase, biluțe metalice. Rând pe rând, firele ardeau, lăsând sa cadă, la intervale regulate de timp, micile sfere de metal într-un

recipient. Numărând bilele căzute se ştia cât timp a trecut. 5. Ceasuri acvatice (bazate pe apă)

Egiptenii au mai dezvoltat sisteme de măsurare a timpului bazate pe mecanisme cu apă. Astfel, pe o inscripție funerară, datată prin secolul al XVI-lea î.Hr., este descris un ceas cu apă realizat

de Amenhet pentru faraonul Amenhotep I. În Grecia antică, ceasurile cu apă erau utilizate încă din 500 î.Hr., lucru atestat de Platon, căruia i se

atribuie confecționarea unui astfel de ceas deșteptător, realizat cam prin 380 î.Hr.. Niște bile de plumb care pluteau într-un vas cilindric, după golirea uniormă a acestuia în timpul nopții,

cădeau pe un platou de cupru, iar zgomotul rezultat trezea dimineața discipolii Academiei platonice. Un alt deșteptător mai evoluat avea mecanismul acționat de curgerea apei care în final producea

intrarea sub presiune a aerului într-un fluier. 6. Ceasuri cu roţi dinţate

Ctesibius din Alexandria realizează cam prin 150 î.Hr. un ceas automat cu un sistem complicat de roți dințate. Primul orologiu mecanic din Europa este atestat în 1283.

Începând cu secolul al XIV-lea, se construiesc tot mai multe ceasuri cu roți dințate și balansier, acționate de greutăți. Sunt amplasate orologii (ceasuri) la turnurile bisericilor și catedralelor. 7. Ceasuri cu arc

La începutul secolului al XVI-lea se înlocuiesc greutățile, cu arcuri spiralate din oțel, realizează primele ceasuri portabile de dimensiuni reduse. Către 1670, acestea sunt perfecționate prin introducerea feței din sticlă. La început, ceasurile cu arc nu aveau precizie. Când arcul era încordat la maximum, viteza de rotație a mecanismului era mare, ca apoi să scadă treptat. 8. Ceasul electronic

La sfârșitul secolului al XIX-lea, se pune problema utilizării electricității pentru acționarea mecanismelor ceasurilor. Locul greutăților sau al arcului spiralat este luat de baterie.

Dezvoltarea electronicii a condus la realizarea unor oscilatori foarte stabili cum sunt cei având la bază cristalul de cuarț și astfel au aparut ceasurile electronice.

Primul ceas cu cuarț este realizat în 1927. 9. Ceasul atomic Următoarea etapă în evoluția ceasului o constituie apariția și dezvoltarea ceasurilor atomice. Acestea au o precizie net superioară, ajungând de ordinul secundelor în câteva sute de ani.

Ziua, ora, minutul, secunda

Ziua De obicei, prin cuvântul ziua se poate înţelege:

- perioada de timp de la răsăritul la apusul soarelui – adică cât timp soarele este pe cer, faţă de noapte care este perioada de timp de la apusul la răsăritul soarelui; - perioada de timp de la un miezul (mijlocul) unei nopți la miezul nopții următoare sau unitatea de măsură pentru timp egală cu durata de la un miezul unei nopți la miezul nopții următoare. Ziua, considerată ca durată între două poziţii de amiază ale Soarelui, s-a folosit ca unitate de măsură

pentru timp, împreună cu subdiviziunile ei, ora, minutul și secunda. Ora Ora a fost definită cu înțelesul de o doisprezecea (12-a) parte din timpul dintre răsăritul și apusul soarelui sau a 24-a parte dintr-o zi completă. Deci o ZI are 24 de ORE. Cele 24 de ore ale zilei au fost desenate într-un cerc, iar un ac fixat în mijlocul cercului şi care se numeşte LIMBA MICĂ se învârte pe durata zilei arătând ora care este în prezent.

sau Orele unei zile se pot număra de la ora 0 la ora 24, sau se pot număra doar de la 0 la 12 dimineaţa, adică înainte (ANTE) de miezul zilei (MERIDIAN) => AM de la 0 la 12 după-masă, adică după (POST) miezul zilei (MERIDIAN) => PM Minutul Minutul este o unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-o oră. Cele 60 de minute ale orei au fost desenate în acelaşi cerc în care sunt şi orele, iar un alt ac, mai mare decât cel care arată orele, fixat în mijlocul cercului şi care se numeşte LIMBA MARE se învârte pe durata unei ore arătând minutul prezent din ora în care suntem.

Secunda Secunda este o unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. Cele 60 de secunde ale unui minut folosesc numerele de la minute din cerc, iar un alt ac, mai mare decât cel care arată minutele, fixat în mijlocul cercului şi care se numeşte SECUNDAR se învârte pe durata unui minut, arătând secundele prezente din minutul în care suntem. De obicei ceasul se citeşte, se spune, citind prima dată numărul orei si apoi numărul de minute: în exemplul de mai sus, avem ora CINCI şi TREIZECI de minute. Dacă numărul de minutele este 15, în loc de “şi 15 minute”, se poate spune “şi un sfert” Dacă numărul de minutele este 30, în loc de “şi 30 minute”, se poate spune “şi jumătate” Dacă numărul de minutele este 45, în loc de “şi 30 minute”, se poate spune “şi trei sferturi”, sau se poate spune ora următoare şi spunem la minute “fără un sfert”.

Dacă numărul de minute este trecut de 30, se poate spune ora următoare şi spunem la minute “fără” şi numărul de minute rămase până la ora exactă. La fel ca minutele se citesc şi secundele.

Afişare Analogică (cu cerc, limbă mică, limbă mare, secundar):

Afişare Digitală (cu numerele orei, minutului şi secundei afişate cu câte două cifre):

ORE MINUTE SECUNDE Exemple:

Pentru perioada de dimineaţă, în cazul afişajului cu ore numărate doar până la 12, se mai scrie AM. 10:15:17 AM – este ora 10 şi un sfert dimineaţa. Pentru perioada de după-amiază, în cazul afişajului cu ore numărate doar până la 12, se mai scrie PM. 10:15:17 PM – este ora 10 şi un sfert seara. Cronometre

Cronometrele sunt un fel de ceasuri care măsoară timpi mult mai mici decât o zi, aşa că arată doar minutele şi secundele.