Metode Si Tehnici in Sociologie
-
Upload
maria-grigorescu -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
Transcript of Metode Si Tehnici in Sociologie
-
7/26/2019 Metode Si Tehnici in Sociologie
1/4
METODE SI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA
1. OBSERVATIA SOCIOLOGICA: Observatia stiintifica in sociologie reprezinta
metoda de obtinere a informatiilor sociale prin intermediul simturilor (vaz, auz, miros,
s.a.), cu scopul de a verifica ipotezele cercetarii sau pentru a descrie sistematic si obiectivmediul natural si social, persoanele si relatiile interpersonale, comportamentele
individuale si colective, actiunile si activitatile oamenilor, comportamentul lor verbal,
produsele activitatii creatoare a indivizilor si grupurilor umane.
Tipuri de observaie:
a) Observaia sru!uraapresupune construirea unui sistem de categorii (clase de
fenomene omogene) in care sa fie incluse faptele de observatie. Presupune o
cunoastere prealabila a fenomenelor cercetate, ceea ce presupune constituirea uneigrile de observatie pentru inregistrarea datelor. In functie de acuratetea grilei,
precizia observatiei poate fi mai mare sau mai mica. Cu cat grila este mai
structurata, cu atat precizia masuratorii va fi mai mare.
b) Observaia "esru!uraa este utilizata atunci cand cercetatorul nu cunoastefenomenele care se vor produce in cadrul demersului de cercetare si nu poate
utiliza grila de observatie. De exemplu, fenomenul social Copiii strazii.c) Observaia pari!ipaiva presupune integrarea cercetatorului in colectivitatea
studiata, adica participarea lui la viata comunitatii, preluare de catre acesta a
normelor sociale, a credintelor, sentimentelor si intereselor celor pe care iistudiaza.. Observatia participativa constituie metoda principala in studiile de
antropologie sociala si culturala. !ntropologul american de origine poloneza
"ronisla# $alino#s%i a aratat valoarea observatiei participative in studiul
societatilor si culturilor izolate, a triburilor din &uineea.d) Observaia "edisorsio"aapresupune utilizarea unor instrumente de inregistrare
a situatiilor sociale in vederea aplicarii ulterioare a sistemelor de categorizare ainformatiilor pentru prelucrari empirice si interpretari teoretice.
Re#u$i$e observarii so!io$o#i!e. In orice tip de observatie trebuie respectate regulile
de pregatire a observarii, procedura de notare a celor observate, continutul notelor deobservatie si prelucrarea datelor. Inainte de a incepe sa se faca observatii pe teren,
trebuie sa se cunoasca teoriile referitoare la comportamentele ce urmeaza a fi studiate,
trebuie sa se decida cum se va proceda, ce unitati (secvente comportamentale) se vor
inregistra, ce fapte de observatie se vor consemna. Pe teren, va trebui sa se observe,pe cat posibil, toate faptele (comportamentele) care au fost fixate in foaia de
observatie si sa se inregistreze, daca nu concomitent cu desfasurarea lor, imediat ce
situatia concreta o permite.. notele de observatie trebuie sa includa: data, ora, durataobservatiei, locul desfasurarii evenimentelor, circumstantele observarii, aparatele
utilizate in observatie, factorii de mediu care ar putea influenta comportamentele
observate. In fine, notele de observatie, revazute si completate trebuie clasificate siordonate astfel incat sa asigure descrierea cat mai amanuntita si cat mai fidela a
faptelor sociale si a comportamentelor individuale si colective.
-
7/26/2019 Metode Si Tehnici in Sociologie
2/4
%. ANCHETA SOCIOLOGICA reprezinta o metoda de cercetare a realitatii sociale bazata pe
te'nici interogative, adica pe te'nici de producere a datelor cu autorul intrebarilor puse de
investigator si al raspunsurilor formulate de subiecti (de persoanele cuprinse in anc'eta).!laturi de interviu si de c'estionar in anc'etele sociologice se utilizeaza de cele mai multe
ori si observatia si studiul documentelor sociale, dar te'nicile interogative de obtinere a
datelor ocupa locul central in cercetarea de teren.&rob$e'e$e sudiae cu autorul anc'etei sunt foarte variate:
fenomene subiective: credinte, aspiratii, opinii, atitudini, stari de spirit:
fenomene obiective: saracia, conditiile de locuit, dotarea gospodariilor.Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice se foloseste sondaul de opinie publica:
So"da(u$ de opi"ie pub$i!a este un tip de cercetare sociologica de teren care are scopul de a
cunoaste orientarea, centralitatea si intensitatea opiniilor impartasite in comun de diferitele
straturi si categorii de populatie.*ondaele de opinie publica se bazeaza pe te'nici interogative (interviul si c'estionarul) si pe
esantionare.
INTERVI)L SOCIOLOGICeste o te'nica de obtinere in scop stiintific a informatiilor prin
intermediul intrebarilor si raspunsurilor verbale.Tipuri de i"erviu:
a) in functie de numarul persoanelor participante la sc'imbul de informatii: interviu individual
interviu de grup
b) in functie de libertatea cercetatorului de a introduce in discutii teme noi si de a sc'imbaordinea intrebarilor:
interviuri structurate (in care intrebarile si temele se succed intro ordine dinainte stabilita)
interviuri nestructurate (interviul clinic)
c) dupa modul de desfasurare: interviuri directe
interviuri telefonice
Re#u$i de rea$i*area unui interviu: pentru a se face acceptat de populatie, operatorul deinterviu trebuie:
sa explice scopul si obiectivele cercetarii+
sa arate metoda prin care au fost selectate persoanele din esantion+ sa declare institutia care gireaza cercetarea+
sai asigure pe subiecti de anonimatul si de caracterul confidential al cercetarii.
In ceea ce priveste modul de punere a intrebarilor si de inregistrare a raspunsurilor sunt fixate
reguli ce trebuie respectate cu strictete. !desea, pentru a usura munca operatorilor de interviusunt puse la dispozitia acestora asanumitele g'iduri de interviu (lista problemelor ce
urmeaza a fi puse in discutie).
CHESTIONAR)L SOCIOLOGICreprezinta un ansamblu de intrebari sau imagini grafice,ordonate logic si psi'ologic, care determina raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris, in
vederea rezolvarii unei probleme de interes stiintific.
C'estionarul sociologic nu reprezinta o gramada de intrebari puse la intamplare pe o coala de'artie, ci are o structura logica (intrebarile se succed de la cele cu continut general la cele cu
continut particular), dar si o ordonare psi'ologica a lor, cu rolul de a incalzi atmosfera-. a
construirea unui c'estionar trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli: sa nu contina o
negatie, sa nu contina cuvinte abstracte, intrebarile sa nu fie plictisitoare, sa nu genereze
-
7/26/2019 Metode Si Tehnici in Sociologie
3/4
teama, sa nu provoace reactie de prestigiu, sa nu foloseasca neologisme, sa nu foloseasca
cuvinte prea lungi, e.t.c. Daca suntem convinsi ca nu se intampla asa ceva se trece la punerea
in pagina a intrebarilor, avand gria ca la final c'estionarul sa fie corect si estetic.
+.ST)DI)L DOC)MENTELOR SOCIALE: /n document social este un obiect sau un
text care ofera informatii despre viata sociala din prezent sau din trecut a colectivitatiiumane. Documentele sociale sunt urme ale faptelor sociale. !naliza documentelor sociale
este o observatie indirecta, dar nu numai textele ne ofera informatii sociologice, ci si
cladirile, uneltele de munca, spatiile construite, etc.
Dupa "aura $or do!u'e"e$e so!ia$e su":
, do!u'e"e 'aeria$e -"es!rise
, do!u'e"e s!rise
a randul lor, do!u'e"e$e s!risepot fi !i/ri!e(exprimate in cifre) si "e!i/ri!e.
Do!u'e"e !i/ri!e: Re!e"sa'a"u$ popu$aiei, ca tip de document cifric ofera posibilitatea
de a afla volumul total al populatiei unei tari, dar si anumite caracteristici sociodemografice.
0ecensamintele se realizeaza o data la 12 ani si servesc la elaborarea politicilor sociale si
pentru prognoza sociala. a recensamantul din 1344 sa introdus prelucrarea electronica adatelor, ceea ce a sporit exactitatea rezultatelor. !lte documente cifrice: A"uaru$ Saisi! a$Ro'a"ieisi bu$ei"e$e oferite de I"siuu$ Naio"a$ de Saisi!aofera informatii cifricedespre evolutia economica, demografica, sociala si culturala.
Do!u'e"e$e "e!i/ri!e sunt de doua tipuri:
, o/i!ia$e (Constitutia, 'otararile de guvern, legile promulgate de parlament si de presedinte,actele oficiale)+
"eo/i!ia$e (scrisori, urnale intime, biografii sociale, literatura beletristica, fotografii, presa
scrisa sau audiovizuala). !uta la intelegerea vietii sociale.
Bio#ra/ii$e so!ia$e0povestea vietii oamenilor, furnizeaza informatii nu numai despre cel carerelateaza, despre experienta lui de viata, dar si despre societatea in care a trait si sa format ca
personalitate.
Pentru a avea o cunoastere cat mai exacta si mai completa trebuie imbinate informatiile dindocumentele scrise si nescrise, cifrice si necifrice, oficiale si neoficiale.
. E2&ERIMENT)L SOCIOLOGICA este o metoda care se desprinde direct din
observatie. In principiu, experimentul presupune stimularea, determinarea unei reactii,observarea si masurarea ei intrun mediu controlat, fara interferente din exterior.
5xperimentul consta in analiza actiunii unor variabile independente asupra variabilelor
dependente intro situatie controlata, cu scopul verificarii ipotezelor cercetarii. Prin variabile
independente intelegem factorii introdusi in experiment de catre cercetatori, iar variabileledependente reprezinta factorii asupra carora se exercita influenta variabilelor independente.
Prin control se intelege eliminarea tuturor factorilor care ar putea interveni in relatia dintre
variabilele independente si cele dependente si care ar putea conduce la concluzii gresite.Pentru a verifica relatia cauzala dintre fenomene, se recurge arat la experimentul de laborator
(desfasurate in conditii artificiale, in spatii special destinate realizarii lor), cat si la
experimente de teren, in mediul natural de existenta al oamenilor (in clasa scolara, pe strada,in institutii, etc).
ESANTIONAREAeste procedeul de selectare a unui grup de persoane dintro populatie
data, astfel incat, acesta sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie. In anc'etele
sociologice, ca si in sondaele de opinie publica nu sunt investigate toate unitatile sociale
-
7/26/2019 Metode Si Tehnici in Sociologie
4/4
(comunitati urbane sau rurale, familii sau persoane). 5ste posibil ca sa studiem doar o parte
dintre acestea, iar concluziile sa le extindem asupra tuturor unitatilor sociale avute in vedere
(universul anc'etei), cu alte cuvinte, pentru a economisi timp, efort uman si resursefinanciare, apelam la esantionare.
Esa"io"areaeste operatia de construire a unui model redus-, adica a unui esantion, carereprezinta o parte dintrun intreg ce reproduce la scara redusa structura esantionului. 6olumul
si reprezentativitatea sunt cele 7 caracteristici ale esantionului.
5xista 7 modalitati de esantionare: esa"io"area a$eaorie este esantionarea prin care se poate stabili mara de eroare sau
reprezentativitatea esantionului (corespondenta dintre structura esantionului si structura
universului anc'etei. $ara de eroare 89 este considerata acceptabila+ pentru a avea o astfel
de precizie in masurare trebuie ca esantionul sa aiba un volum de circa 1222 de persoane siselectia acestora sa se faca dupa principiul sansei egale de a fi incluse in esantion. Practic, se
intocmeste, lista tuturor persoanelor dintro comunitate ca baza de esantionare si folosind un
tabel cu numere intamplatoaresau unpas statisticrezultat din raportarea totalului populatiei
la volumul esantionului, sunt selectate persoanele care vor fi intervievate sau unitatile socialecare vor fi incluse in anc'eta sociologica.
, esa"io"area pe !oe presupune stabilirea criteriilor de esantionare (caracteristicile celemai relevante ale unitatilor sociale) si includerea in esantion a persoanelor sau unitatilor
sociale proportional cu structura universului anc'etei, dupa criteriile de esantionare fixate.
De exemplu0 dorim sa aflam ce parere are populatia unui oras oarecare cu circa 7;2.222locuitori despre o problema importanta cum ar fi iluminatul public. !r fi neeconomicos sa
stam de vorba cu toti locuitorii (tineri si adulti), astfel vom construi un esantion pe cote si ne
gandim la caracteristicile sociale importante pentru problema pe care vrem sa o studiem, pe
care le reprezinta populatia din orasul respectiv (varsta, apartenenta la gen, ocuparea inactivitatile de munca).
DE3INITII:
Prin'eoda -grecescul met'odos