LECTURA- FORMA SPECIFICA A MUNCII INTELECTUALE

MOTTO:“ Te lasi de carte o saptamana, ea se lasa de tine o luna. Te lasi de

carte o luna-doua, ea te lasa pentru un an, te lasi un an-doi, te-ai lasat de ea pentru totdeauna.”

Dimitrie Gusti

Planul lucrarii:

1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii2. Necesitatea invatarii eficiente3. Modalitati de invatare a citit-scrisului in ciclul primar4. Lectura – forma specifica a muncii intelectuale

1. Invatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii sociale

Continuitatea in munca intelectuala as considera-o lege de aur a studiului individual, o munca plina de efort, cu atat mai importanta cu cat noi, oamenii, cautam sa evitam eforturile prea mari.

Pentru formarea unui om care sa se profesionalizeze rapid in anumite directii se impune o noua viziune asupra sarcinilor care revin scolii si implicit dascalilor ei.

In aceasta etapa cresc rolul si importanta invatamantului primar pentru evolutia si devenirea tinerilor.Sunt prioritare obiectivele centrate pe asimilarea instrumentelor de baza, care deschid calea spre dobandirea viitoare a valorilor esentiale ale culturii, pe stilul activitatii intelectuale, pe atitudini si capacitati psihice fundamentale.Nu este suficient ca elevul “sa stie”, ci trebuie abilitat sa faca sa stie, adica “sa stie sa invete”, sa se poata folosi in situatii noi de cunostintele si deprinderile dobandite, sa faca legaturi logice si transferuri. Sporeste, astfel, rolul invatatorului, care trebuie sa declanseze, sa dirijeze procesul invatarii,sa creeze situatii noi de invatare, sarcini de lucru atractive, sa selecteze si sa utilizeze deliberat si creator strategiile si mijloacele didactice care sa conduca spre o invatare eficienta.

1

2. Necesitatea invatarii eficiente

Predarea nu constituie un scop in sine.Vehicularea informatiilor comunicate de invatator, sau descoperite de elev, nu are ca finalitate depozitarea lor in memorie ci modificari de natura formativa ce urmeaza a se produce in personalitatea copiilor, achizitii cognitive, afective, trairi sufletesti si experiente ce pot fi utilizate in urmatoarele etape ale invatarii, in practica sau in viata.De altfel, studiile de specialitate sustin ca elevii au un statut de ascultatori-receptori intr-un procent situat sub 57% iar ascultarea insotita de intelegere presupune ca elevii sa se concentreze, sa fie deprinsi sa se detaseze de propriul eu, intrand in rezonanta cu cel care vorbeste.Stim cu totii ca aceste deprinderi se formeaza in timp si nu putem vorbi de finalizarea lor in ciclul primar. Prin urmare, se impune abordarea metodelor activ-participative care dau elevului libertate de exprimare si actiune, il stimuleaza si il incurajeaza sa caute singur cunostintele, sa se implice, sa dovedeasca responsabilitate in argumentarea propriilor afirmatii.

3. Modalitati de invatare eficienta a citit-scrisului in ciclul primar

“Invatarea nu are scopul doar de a ne conduce undeva, ea trebuie sa ne permita sa continuam mai usor in etapa urmatoare.”(J.S. Bruner)

La finalul ciclului primar, elevii trebuie sa aiba deprinderi de scriere si exprimare, formate si stabilizate, daca tinem cont ca principalul scop al studiului limbii si literaturii romane in scoala generala este acela al formarii obisnuintelor de exprimare corecta, clara, nuantata, atat in scris cat si oral.

Stim ca exprimarea gresita a celui mai valoros bagaj de cunostinte anuleaza orice calitate,ca greselile de ortografie si pronuntie ingreuneaza intelegerea si munca.

Pentru ca greselile sa fie inlaturate, e necesar sa cunoastem cauzele care le-au generat si sa aplicam apoi acele modalitati de corectare care sa asigure succesul.

Cauzele greselilor pot fi:- de ordin didactic (exigenta scazuta, corectare

superficiala, metode lipsite de eficienta etc. )- de natura psiho-sociala ( superficialitate, dezinteres,

invatare mecanica, climat daunator in unele familii etc.)

2

Pentru prevenirea sau corectarea greselilor in scrierea elevilor,metodele sunt variate.Exemplu:

- invatarea pe grupe;- atentionarea elevului ca a gresit “in randul al doilea”

sau ca “are trei greseli pe pagina” fiind pus sa gandeasca, sa le descopere si sa le corecteze;

- autocorectarea unei dictari, autodictari, compozitii literare, pe randurile lasate libere in acest scop, inca din momentul in care au inceput sa scrie;

- unitate de cerinte si in cazul altor discipline predate de profesori;

- verificarea temei scrise, cu ocazia raspunsului oral sau verificarea caietului de notite;

- pastrarea evidentei greselilor personale pentru fiecare elev in fise de observare individuala sau a greselilor colective si urmarirea persistentei sau remedierii acestora;

Scrisul si cititul se invata simultan, intr-o unitate integratoare. Insusirea cititului este un proces relativ indelungat, care parcurge doua etape:

a). invatarea tehnicii, a mecanismului propriu-zis al cititului;b). asimilarea acestui instrument al muncii intelectuale, adica

familiarizarea elevului cu capacitatea de a se orienta intr-un text scris, de a folosi cartea ca mijloc de informare si formare;

A sti sa citesti inseamna a fi dobandit o tehnica ce nu prezinta valoare si interes decat daca cel ce “stie sa citeasca” intelege ceea ce citeste. Cititul devine operational numai atunci cand el constituie “o metoda de lucru care sa-i faca pe elevi in stare sa-si completeze singuri instruirea elementara pe care au primit-o in scoala.”

4 . Lectura – forma specifica a muncii intelectuale

Depasirea stadiului de asimilare a cititului, ca deprindere fundamentala, se face prin intrarea progresiva a elevului in rolul de cititor avizat.Spre sfarsitul ciclului primar, elevii al caror gust pentru lectura a fost stimulat, ori cei care au aceasta placere pornita din structura lor sufleteasca, pot fi ajutati sa deprinda tehnici de lectura rapida si eficienta.Astfel, elevii vor fi indrumati in etape premergatoare :

3

- sa-si organizeze un program zilnic rational si eficient;- sa stapaneasca diverse modalitati de citire: cu voce tare

si in gand , expresiv si rapid, fluent si dialogat;Rapiditatea, viteza de citire se perfectioneaza in timp, prin exercitiu

sustinut, fara rabat la corectitudine. Elevul va fi ajutat sa-si mareasca campul de vizibilitate atat pe orizontala cat si pe verticala, sa-si disciplineze ochii, ajungandu-se spre sfarsitul ciclului primar la viteza de 190-200 cuvinte pe minut sau pana la 25 de pagini pe ora. La baza vitezei de citire stau procesele mintale : coeficientul de inteligenta, un bagaj bogat de informatii, cultura precum si antrenamentul in lectura).

Pe de alta parte, motivatia este un filtru ce nu lasa sa treaca decat mesajele care ne intereseaza la un moment dat, deci adevarata lectura este una motivata, deosebita de cea intamplatoare.

Din acest punct de vedere descoperim elevi care citesc pentru informare dar si elevi pentru care autorul si personajele devin prieteni si confidenti ai acestuia.

Un cititor pasionat va ajunge in scurt timp sa stapaneasca si sa utilizeze un vocabular bogat si nuantat. La intrarea in scoala numarul de cuvinte cunoscute de un copil variaza intre 2000-3000 insa multe dintre ele constituie vocabularul pasiv al acestuia. Pentru activizarea si imbogatirea lui invatatorul cauta cele mai eficiente modalitati, stiut fiind faptul ca inamicul nr. 1 al lecturii in general este televizorul si ca elevii utilizeaza un vocabular pentru scoala si unul,foarte colorat,pentru comunicarea in afara scolii.

Revenind la ideea ca lectura este un instrument al muncii intelectuale, nu este lipsit de importanta sa dam elevului “cheia” studierii tematice a unei carti, fie pentru documentare fie pentru relaxare, si anume RICAR, adica:

R- rasfoind-o isi formeaza o idee generala despre ce contine cartea;I- sa-si puna intrebari la care se asteapta sa afle raspunsul dupa citirea

cartii;C- sa citeasca cartea;A- sa-si aminteasca punctele principal;R- sa recapituleze pentru a verifica cat de bine a depistat punctele

principale.Asadar, cartea ramane principalul izvor de informatie, suportul nelipsit in activitatea educationala in perioada scolaritatii si a sta aplecat asupra cuvantului scris inseamna a cauta calea cunoasterii a intelegerii si a propriei realizari.1Chemarea cartii vine la inceput din afara, fiind favorizata de atmosfera din familie si scoala, apoi se constituie intr-un stil de munca.

4

BIBLIOGRAFIE:

1. Ioan Neacsu “ Metode si tehnici de invatare eficienta” Edit.

Militara, Bucuresti , 1990

2. L. Tompa Georgeta Lazarescu

I. NeguraC. OlareanuCamelia RosculetMaria Debruyker - “Metode si tehnici de munca intelectuala”

Edit. Did. Si Pedagogica , Bucuresti 1979

3. Derek Rowntree - “ Invata cum sa inveti” , Ed. Did. Si Ped.Bucuresti 1980

4 “Probleme ale perfectionarii procesului de invatamant” EdituraDid. si Ped. Bucuresti 1974

5.Invatamantul primar nr. 2-3 , 2001

6Invatamantul primar nr. 3-4 ,1995

Intocmit,

Inv. PURCAR NORETA , Sc. Gen. nr. 4

BISTRITA

5

6