METABOLISMUL DE EFORT este direct proporional cu intensitatea activitiifizice depuse, deoarece ntr-un muchi n activitate, procesele metabolice sunt mai intense dect ntr-un muchi n repaus. La persoanele cu o profesie ce implic efort fizic intens, cheltuielile energetice pot crete cu pn la 50% fa de persoanele cu profesie sedentar.Metabolismul efortului de tip sportiv prezint modificri i mai importante, n funcie de caracteristicile efortului depus (volum, intensitate, durata, densitate) i de condiiile meteorologice n care se desfoar.Metabolismul muscular devine economic, (adaptat nevoilor) printr-un antrenament metodic bazat pe numeroase repetri ale micrii corecte pentru formarea stereotipului dinamic.Stereotipul dinamic duce la o perfecionare nu numai a activitii neuromusculare ci i a celei neurohormonale i neuroviscerale, deci a ntregului organism, pentru c la realizarea micrii particip nu numai aparatul locomotor (muchi, oase, tendoane, articulaii) ci i sistemul nervos, glandele cu secreie intern influennd adaptativ i marile funcii (respiraie, circulaie, excreie). S-au stabilit valori medii orientative ale metabolismului de efort pentru diferite tipuri de efort, dar ele sunt relative, depinznd de intensitatea i durata efortului dar i de gradul de pregtire. Un individ neantrenat ale crui micri sunt mai puin coordonate, va cheltui mai mult energie pentru efectuarea unui efort dect un individ antrenat, care lucreaz mult mai economic, cu micri mult mai precise. De aceea considerm ca este mai corect sa sistematizm cheltuiala energetic n efort astfel:- efort fizic uor: 70-100 cal/or;- efort fizic de intensitate medie-mare: 100-300 cal/or;- efort fizic intens: 300-500 cal/or.n plus trebuie s se in seama i de consumul energetic necesar procesului de cretere, deci de vrsta individului i respectiv de condiiile de mediu n care se desfoar activitatea sportiv.Cheltuiala de energie trebuie susinut de substane nutritive asimilate din alimente, cuprinse n raia i regimul alimentar adecvat.Encefaluleste alcatuit din : Trunchi Cerebral, Cerebel, Diencefal si Scoarta cerebrala/Emisfere cerebrale . A. Trunchiul cerebral. TC. Se intinde de la gaura occipitala C1 pana la chiasma optica. Are forma unei coloane longitudinale, segmentata in BULB RAHIDIAN, PUNTEA VAROLIO si MEZENCEFAL.; aceste segmente prezinta 2 fete, fata anterolaterala/ventrolaterala si fata posterioara/dorsala. BULBUL RAHIDIAN Fata ventrolaterala Fata posterioara -Delimitare inf = santul median, continuarea fisurii mediane medulare; -Delimitare sup = santul bulbopontin; -Mai apar: fisura mediana bulbara=continuarea celei medulare, piramidele bulbare=contnuare santurilor medulare, olive bulbare=continuarea santurilor medulare. -Santuri posterioare = continuarea celor medulare; -Pedunculi cerebelosi inferiori = cai de legatura cu cerebelul.PUNTEA VAROLIO Fata ventrolaterala Fata posterioara -Dekimitare inf = santul bulbopotin; -Delimitare sup = pontopeduncular; -Mai apar: o banda de substanta alba, santul arterei bazilare care impreuna cu artera carotida interna asigura vascularizatia encefalului, piramidele pontine=continuarea santurilor anterioare medulare la nivel pontin, nuclei cohleari pontini=statie pt fibrele ce conduc sensibilitatea auditiva. -Apare sub forma unei fose romboidale formata din trigon bulbar si trigon pontin; -Mai apar: pedunculi cerebelosi mijlocii de o parte si de alta a trigonului bulbar, apeductul Sylvius ce se cont cu ventriculul IIIsi face leg dintre ventriculele IV-III si III-I, II. MEZENCEFALUL Fata ventrolaterala Fata posterioara -Delimitare inf = santul pontopeduncular; -Delimitare sup = chiasma optica; -Mai apar: pedunculi cerebelosi. -Coliculi cvadrigemeni superiori si inferiori/tectum,; -Coliculi superiori conectati cu corpii geniculate externi ai metatalamusului = statii pt fibrele vizuale ; -Coliculi inferiori conectati cu corpii geniculate interni = statii pt fibrele auditive;-Pedunculi cerebelosi sup = leg cu cerebelul. Sinapsa neuromuscular. Etapele transmiterii prin sinaps. Potenialul plcuei motore. Caracteristicile funcionale (unidireionalitatea, ntrzierea sinaptic, potenarea postetanic, fatigabilitatea, inexcitabilitatea electric a membranei postsinaptice).Sinapsa neuro-muscular este o conexiune ntre terminaiunea nervoas i fibra muscular, ea are urmtoarele componente:1. Membrana presinaptic care reprezint membrana fibrei nervoase.2. membrana postsinaptic membrana fibrei musculare3. Spaiul intersinaptic localizat ntre aceste dou membrane. Acest spaiu conine un lichid asemntor cu plasma sanguin.

Etapele fundamentale ale transmiterii prin sinaps.1. Sinteza mediatorului (acetilcolinei) are loc la nivelul corpului neuronal i n terminaiunea nervoas.2. Stocarea mediatorului se face n veziculile sinaptice i la necesitate este eliminat.3. Eliberarea mediatorlui include urmtoarea succesiune de evenimente: depolarizarea membranei presinaptice cu deschiderea canalelor pentru Ca+ i influxul lui n celul; Ca+ fiind cu sarcin pozitiv atrage veziculele de acetilcolin care sunt - spre membrana neuronal; veziculele fuzioneaz cu membrana i crap; prin exocitoz mediatorul este eliminat n fanta sinaptic.4. Traversarea spaiului sinaptic prin micare BrowneanAciunea postsinaptic a mediatorului mediatorul se unete cu receptorul de pe membrana post sinaptic; formarea complexului mediator-receptor duce la modificri de permeabilitate a membranei pentru Na+ are loc depolarizarea membranei postsinaptice; pe membrana postsinaptic apare un potenial care poate fi nregistrat i se numete potenialul plcuei motore. El este asemntor cu rspunsul local.

Proprietile potenialului plcuei motore1. nu se rspndete2. se supune legii intensitii, adic valoarea lui depinde de cantitatea de mediator.3. se sumeaz. Sumndu-se, determin depolarizarea segmentelor alturate ale membranei biologice. La atingerea valorii nivelului critic al depolarizrii apare potenial de aciune, care se rspndete bilateral pe suprafaa fibrei musculare.n final dup terminarea excitaiei fermentul colinesteraza scindeaz mediatorul i sinapsa revine la repaos.Inactivarea mediatorului se face sub influena enzimei acetilcolinesteraza

Caracteristicile funcionale ale sinapsei neuromusculare:- Unidireionalitatea mediatorul se elimin la nivelul regiunii presinaptice dar acioneaz numai la nivelul cimioreceptorilor specific de pe membrana postsinaptic.- ntrzierea sinaptic etapele transmiterii sinaptice necesit 0,5-1,0 ms.- Fatigabilitatea (oboseala) la stimularea cu frecvene mari rezervele de mediator din butonul terminal se epuizeaz i blocarea transmiterii sinaptice.- inexcitabilitatea electric a membranei postsinaptice se datoreaz faptului c pe membrana postsinaptic lipsesc canalele voltaj dependente i sunt canale chimiodependente.- potenarea postetanic apare la stimularea cu frecven mare a neuronului presinaptic i se datoreaz concentraiei excesive a ionilor de Ca+ n butonul presinaptic din caz c pompa de Ca+ nu reuete s evacueze excesul de ioni din butonul terminal.

TC prezinta: -Substanta cenusie dispusa la interior, fragmentata in diferiti nuclei de tip: motori, senzoriali, vegetative, proprii; -Substanta alba situata la periferie, ce formeaza tracturile ascendente si descendente ce conecteaza TCcu etajele nevraxial; si cai de asociatie/funtamentale = SRAA. Repartizarea nucleilor: Segmentul trunchiului cerebral Nucleii senzitivi ai nervilor cranieni Nucleii motori ai nervilor cranieni Nucleii vegetative ai nervilor cranieni Nucleii proprii BULB-senzitiv al trigemenului (V) -solitar (VII, IX,X) -vestibular (VII) -ambiguu (IX, X, XI) -nucleul hipoglosului ( XII) -salivator inferior (IX) -dorsal al vagului (X) -nucleii olivari -nucleul Goll -nucleul Burdach -nucleii substantei reticulate PUNTE -cohlear (VII) -principal al trigemenului (V) -nucleii motori (V,VI,VII) -salivator superior (VII) -lacrimal (VII) -nucleii respiratori si cardiaci MEZENCEFAL -mezencefalic al trigemenului (V) -nucleul oculomotorului (III) -trohlearului (IV) -accesor al oculomotorului (III) -substanta neagra -nucleul rosu -coliculii cvadrigemeni B. Cerebelul Este situate in fosa posterioara a craniului, separate de emisferele cerebrale prin cortul cerebelos/ excrescenta a dura mater cerebelos; este situate inapoia bulbului si a puntii, delimitand cavitatea ventriculului IV. Are forma de future, cu o portiune mediana numita vermis si 2 portiuni laterale voluminoase numite emisfere cerebeloase; este conectat cu tegmentele TC prin 3 perechi de pedunculi cerebelosi, formati din fibre aferente si eferente, cu exceptia perechii mijlocii a pedunculilor formati numai din fibre aferente. Contine substanta cenusie situate la exterior cat si la interior => nuclei cerebelosi;iar substanta alba este dispusa numai la interior, printer nuclei cenusii, sub forma de coroana de arbore. Cerebelul are functie de conducere si functie reflexa: 1.F. reflexa: -La nivelul cerebelului se inched reflexe de echilibru, postural/ortostatism 2.F. de conducere: -Reprezentata prin cai de proiectie(ascent/descend), de asociatie si comisurale(conectare emisfere)

c. DIENCEFALUL Se afla la nivelul ventriculului III, fiind acopeir aproape in intregime de emisferele cerebrale. Contine substanta cenusie ce formeaza elementele diencefalice; si substanta alba ce apare din loc in loc, mai ales la nivelul talamusului formand campuri FORELL. Are forma unei coloane segmentata in : TALAMUS, METATALAMUS, EPITALAMUS, HIPOTALAMUS. 1.Talamus: -Statie releu pentru sensibilitatile sensitive senzoriale ale organismului, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive. 2.Metatalamus: -Este format din corpi geniculate laterali=statii pentru caile vizuale, mediali=statii pentru caile auditive. 3.Epitalamus: -Format dintr un nucleu habenular(aici se inched reflexe olfactivo-somatice) si epifiza. 4.Hipotalamus: -Format din nuclei cu rol in producerea de neurosecretii si hormone + nuclei ventrolaterali si ventromediali cu rol in termoreglare si in foame/satietate. -Coordoneaza activitatea endocrina; -intervine in ritmul nictemeral; -Regleaza comportamentul alimentar afectivoemotional si sexual; -termoreglarea organismului ; -Regleaza presiunea osmotica a mediului intern; -intervine in echilibrul hidroelectrolitic si acidobazic al organismului; -Coordoneaza activitatea homeostazica;

D. Emisfere cerebrale/Cortex/scoarta cerebrlala Ocupa aproape in intregime cutia craniana, fiind adapostite in ventriculii I si II. Au o suprafata de aproximativ 2800 cm patrati, suprafata brazdata de numeroaese santuri, unele foarte adanci, altele superficiale formand circumvolutiuni si giri cerebral ice delimiteaza lobii cutiei craniene; fiecare emisfera prezinta 3 fete.