mersului Holerei - upload.wikimedia.org · 5 BANI ABONAMENTE Un.. 20 lei 6 lunI. .. 10 ZIAR...
Transcript of mersului Holerei - upload.wikimedia.org · 5 BANI ABONAMENTE Un.. 20 lei 6 lunI. .. 10 ZIAR...
5BANI
ABONAMENTE
Un . . 20 lei
6 lunI . . . 10
ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT
25
ANUNTURI
pag. b.
Sub directiunea unui Ctmitet
Din tara cuceria
BANI
X No. August
mersului Holerei
IntendentaS'a vorbit zilele din
dar s'a a-prbape
a a fost acelaarmata a fait de lipsa
aici s'au napustitasapra bietei
aau i au luat
ce nu modulbum a intendenta ceea
servicia.intregi au font lipsito
douA ladud, ele nu aflau la omai mare 50 km. la
a durat vre-oau
cat fiertde
cuptoarele cam-panie tuturor corpurilor armata,
frumos, la la Co-rabia fabricau pine
de
cladputea convoi.
aeteptau zile zile
meren In grAbit.ce fost se boat
campaniee. In csmpanie, fiedivizie cuptoarele care
ar fi putut astfel furuizao de malt o zi de mars.
avantaj pentru moralultrupelor si economie mare. S'ar
astfel sate de miide stricate care au fost
aruncate In din ordinulmedicilor militari.
suferit lipsa altorhrana, alimen-
consumat fost decalitate,
mai malt de cit si altele. Toate a-cestea intendeuta nu Ingri-jit organizeze centre de aprovizionareIn zona operatii a armatei. Iachipui-
numai ofiterii deliti administrate
Bulgaria, rechizitiicinstite, trupelor ocupatie,pentru trupele carecare care arfi astfel la timp
mai S'arsuprimat atitea lipsuri, s'ar impedecat
suferinti s'ar fi scutit armataspectacolele triste oferite de ofiterii Direct sau prin interpusi, prin
aprovizionarea care nu o autorizateau pus sustinute pe ascuns, d. N.
cirdul -regimentelor care prietiniinu odata, sau nemarturisiti, a-
au pas in tacurile violente contra d-luide orz din girezile de-abia Take regularitatea
de femei S'ar mai fi continuitatea care, in conditiiImpedecat, poate, una din a- normal fiziologice, vesicula
de secreteaza
iilor sateleundo armata noastra, fapt datoritdesigur multorexprimate cari
negustoiio parte co-
mandantilor trupelor n'au controlatsA daca im-puse sentimental de demnitate al u-nei chiar de
ei prin ordine
Dar ori ce cazar trebui sA se
Deci, ancheta care impus, sAmai constiincios,
care s'ocontra vointei biurourilor, care vrea
ca nimeni nu maicelor mari.
fie pedepsitiaspra nu numai au lipsit da-toria au facut ris servicial din carefac parte, dar pentru ca fim
viitor nu vor mainea lucruri, care au ca unul dintrecele mai insemnate servicii speciale sAnu fie la cheinarei sale maiales la de care dat dovadA toate celelalte speciale alearmatei
V. G. Cristofor.
ZILEI
Fuga-iTelegrama de a Opiniei", carelata despre holericul din Tuna
rele, fugit lazaret, ca sA maiai lui are, de ceva agi-comic ;
dar literaturaepizode malt amazante.
pasagiul reprodus unadin Scrisorile Ion Ghica, V.Alexandri care seraport oficial:
dus IngropAcinne 14 holerici,dar unul a fugit
SA epidemia defugi numai.. suspectii, acei
la cam a fostCaragea.
POLITICE
URA LOR
Ori-ce act, ori-ce alui conservatorilor-democrati este
constituie pentru atacuricalomniatoare, igno-
bile.De ura
sanguinar6, singur ea poateexplica porniredreaptA, neputincioasa.uramotorul sufletese gelozia, careroade la sufiet pe inscenato-rul campaniei,lor:ftedemne al pamiletelorbile.
nu putem märturisimfaptelor,
crurilor de exaspereze pe ai
TakeLuati ce s'a
plat privire la mobilizareain
cerinta celor cari voiau räzboiupentru razboiu ar fi fost
daca am fi inin Octombrie sau Ianuarie,nia ar trebuit sä lupte aliantastatelor crestine in contra
puteri.poate ce fi
nat de departe amfi fost de rezultatul obtinut prinatitudinea con-
cerintilor Carp,pescu
Proceclind a procedat,a adus gloria,
a spo-rit in autoritate prestigiu,
se pue de a curmezi§ul senti-mentelor marilor puten a opi-niei apusene.
politica aceasta carea dat roade admirabile a fost sus-
continuu, dede d. Take lonescu mai
mult de de ori-care altul,-deTake chiar unii
minivtri st4teau un moment lasau erau gata
o procedare, alta de
Politica aceasta a revarsatasupra nu pu-se acopere din aceast& glorie
marele al neamului.Cum voiti ca lucrurile
fel, dusmanii gelosi ai Takesä piarda mintea,
nu la acte ca cele pe care levedem?
kloar am citat un caz - desitoate se la fel,dovedind marea valoare de destat a nostru micimeala minte suflet a acelor
De ce dar ne-ar mira de cene-ar misca atacurile, care
ura pe deadincä :pe de
ECOUva däinui lumea?
In presaprivire la ea seunui cere
credo a deseoperit rezolvitproblemA, de domniea Papei.
a transmis ziarelor, osocoteala, care negresit
va aduce dupA sine peirea lumei.Inceputal se va face Roma,
care va care va urma
cA socoteala ce oo vedenie
a o vesti.DupA soeoteala o A la
din mai avem o deani, atita mai are de dAinuitmea.
Mai avem de aeteptat.D.
MICI
intre plutonierulSocor Manolachi a
luaroSd-i ,Mifcrii"
rudcnia : pe d.iar hi.
Turcii in
Trecia ocupat-o, /andapdrarea Constantinopolului,Adrianopolul - core
Tracia. anunld cd vor ocupaA-
departe...
,Evenimentul" d. dr. An-a adas din un certijicat cd
e... bun Aceasta o ziarulde cind chirurgul vina...
concurs la Spiridon.
de pan-pribegiau in corp
decite aveau trebuinld de
acele medicamente !
In corpul ziarului cetitoriino§tri textul unor foarteimportante declaratii, pe care
Al. A. Badareu, ministrulcrärilor publice ad-interimla interne, le-a fAcut unuidactor al ziarului Adevgrul"
la mersul holereicondiVile speciale de astAzi
care ea trebuie combätutä.Corespondentul nostru ni-1
transmite pe calelefonicä.
OAMENI
ce
deosebire de alcorteginl de eri s'a mai
mai a provocat maimalt entuziasm.
vazati dimineata, jos,petrecuti, tot drumul
de de rude pArinti,prurici de git-duioasa indiscipli-
!-oferiau aspectul patriarhal al aceloracari mai in deeri, salvind aparenta militara, nu
nimic familiar printre aplauzeamintit iasauilor
tea acum aproape Inni,laurii
mijlocul emotiuniipeste !-toti citi
tuesc cortegiul Acest gladreate, malt inteusitatea bu-curiei, pe care o produce reintoarcerea
revedereaDunarea,-pe cimpul
cereAri, marilor da-marilor
Peste DunArea...fArA voie &dal a-
ceia cari-din zi la zi mai lanu mai putut intoarce, In
micro -mizeriile unei
campanii despre care nimeni n'arcrezut va cere va
victime.clad lumea
cari se 'ntorc,-gestuldorinta de a semAna florae tri-
mise name ale colorcari, abia eri,
se vor mainici-odatA, nici-odatl...
Rodion
-ducAtorilor educatiai fizice lanoi Mijloacele de organi-zare a gim-nastic.
Ca ce am cariera deprofesor de din dragostea ceo am pentru desvoltarea gustuluiticarea jocurilor gimnastice
tinerime, am avut posibilitateaa-mi da mai bine seama scurta prac-
ce o am de(consultind unele educatie
fie ca sistema mailes ca cea cea mai rati-
pregAtirea pentru ase stare de sanatate
de a In modexercijii sistematice eo conditie indispensabila pentru desvol-tarea spiritului (cagetarea, vointa)oparte, iar pe de a-semenea exercitii no
mai rezistenti,tara face apel tribu nostra.
Cred e la noi A-gimnasticei primal refer
la recrutarea personalalui in aceastAcialitate, ar trebui sA dea o
deosebitA o reformAmeazA face, delaeducatiei fizice depinde ce hue
infiltreze tinerimeipracticarea gimuastice, on-tribuind mareacare- i trebue malt la perfestionare-educatia In nunumai elevi, dar chiar oameni ma-turi.
arata aci numai se lanoi recrutarea secundar
ar trebui (binederile mai jos ar mai putea modi-ficate) selectia intre maestrii de
Gimnastica-dexteritate, e numitAdimpreuneca muzicao clasA aparte de celelalte dediu, a fost IntrodusA programa
nostra prima organi-zare a secundar, dar fArAo programA pinA la 1898.
o evolutie a gimnasticei la noinici poate fi vorba intru cit
nefiind o programA stabilita,profesor de acum mae-
stru, ce de laanal mai vechiu, se exercitiilitare ,apoi era gimnastic de laaparate, rezultateera dezacord ca desvoltareaa as-tica de o parte sau pArti dia corpin detrimentul sau unora.
Deci mai de o pro-grainA, pinA ospeciala, se recruteze viitorii
de gimnasticA, undo arpractice teoretice utile,
s'ar vedea care din convinemai bine desvoltarea acorpnlui, care e practicatamajoritatea statelor din apus s'ar
o programAnalA, in ar fi In
teoretice practice s'arpreda de materiacare la noi, uniisacrificii, cursurile de
cheltuelileau ce importantA gimnasti-
si daca se faccrificii vedere re-zultatele ce se obtine practicareaexercitalur de cAtre formindn-sc
'barbati side mine, la care glorieprogres.
Unii din profesorii degie, doctori de la noi care ocuputde aproape progresal educatiei fiziceapue, ar putea contribui ca prelege
deviitori do gimnasticä..
La noi In se prevodo candida-tul la examennl de capacitate specialitatea
shde 4 clase secundare si un:certificat alnei scoli speciale de gimnasticd (curs
do gimnasticd).a din
nici ?Ca strAinätate
studii in specialitate intim-2 1) do
82) se poate miaca
pentra a celputin 2
Apoi ca un certi-ficat eliberat un maestru, doveditor
candidatul urmat un 2i sub conducerea acelui
nu netie acel candidat pututWate cunostintele neceaare, practice
poate camaealru fie cit ne
asteptaCred ar lege
4 close 8 clasece
a dela torminarea color 2 de
dii specialitatealiceul.
mare Inde desemn gim-
profesorii de francea,geografie etc. toti aceiaai co-mund, perfectiona, educa, tinerimeace li cuviitor, In mod
considerd camijloc principal al educatieio disciplind nationaIä tinde la forma-rea caracterului moral al elevilor).
Absolventul deavind maisus nivelul cultural al
cursul, moralul e ridicat
Se va dar care ce ab-liceul se vor acestei ca-
?Foarte multi. In ocupa unele
functii care levor cariera profesor
stare materialäpozitie
Elevii din clasa 6 si 7 In timpular urina liceul ar putea frecventeze
cursurile deambele pen-
multi ar fi un mare avantaj.In elevul a 7 clase
va asimilaretice ce i se vor predaexercitiile practice s'ar putea foloside franceze, germane, de care nu
pot servi cei 4 clase.Ministrul unii din
cu aplicatie i-arputea perfectionare in Sue-dia, Germania, se trimit la
specialitäti, cdci astfelpoate evolutia progresul In
e.sistemul de
refer la gimnasticd) in In-nici o
o eela elevilor e Indeplinimisiunea.
E de la noiaceastä specialitate mai ales
sistemei sistema cea maipe norme
S'an In 21910) o la
Bucuresti pentru ca sede sistemul
dez, a fiN'a timp a-sistemä tirup, pricepere
activitateAvem la ce se
propagarea educatiei fizicetre tinerime vor da seama aceastä
e mai de aplicat caatare vor o
De ziceam mai sus e nevoeun nivel cultural mai ridicat, cit
core cercetdri teoreticela practicaa tratate sträina, care
necosard.E necesar ca de gimnas-
iau parte la tinerirneimine, sä neaparat
pedagogice, dea fiecare seama defazele de desvoltare care aeducatia de la luceputul culturii omenirei
priu mijloacein decursul timpului, realize-
re educatiei, cunosclnd reforrnatoriiterenul de
a vedea care sunt defecteleale diverselor sistemo educatiune.
S'ar ajunge In cele din la con-cluzia astdzi al educa-tiunei e a se stabili armonia intre corp spirit, armonia Introsentiment
a se puteaeducatia va asupra cor-
pului (prin gimnastica asuprainimei (prin muzicA). asupra minteicelelalte de
DOLIJAN
avocat
t Nicolau
Un drape! negru pentru primaal Liceului
nat : murit directorul,Bolnav de-o de an, istovit
de oBonn, dr. moare departe dece l-au departe ce a
departe de tofi iubeau.lui mernoriei
nedreptölitvant. a unni incomparabilnui de
ce 1au cunoscut, ce au
lui deempirisrnul, adevär,
pot da mina depierderea ce o corpul profesoralmai ales elevii, elevii care n'annici-odatd.
pierde pe un nedreptdfit man-1 In
dr. Nicolau comunica la Heidelberg,wide in
era un
Darpe profesor, ori pe de
ce nu dispare pentru care l-acunoscut.
In evenimentelormoartea Internat nu
pe Ne adinc penoi ce profesorNe pentru cd a un distins.Un distins I Acesta e
vetide al nostra, acei ce
ce a dr. Teodor Nicolau,preund vom noas-tra omeneascd.
Adonis Popovstudent
Iatä acum si va biografice :Näseut la 1863 In Neamt.Licentiat Naturale U-
niversitatea din Iasi, doctor InNaturale. Diplomat in 13 1899 dela Universitatea din Lipsca, care amai lucrat 2 ani la UniversitateaHeidelberg. A urmat seminarul pedagogicnniversitar din Heidelberg lagimnaziul din oraa. A vizitat gim-naziile Germania, Austro UngariaFranta. -
La 15 Noembrie 1888 aprofesor suplinitor de fizico-natu-
la Veniamia dinLa 25 Octombre 1890 in
la Universitatea din Iaaicatedra de Naturale,
liceul BAlcescu" din Bräila, numit caprofesor titlul provizoriu. direc-tor al
Noembrie 1888-1 Aprilie 1890a functionat ca profesor de
la de telegrafie dinIasi.
decretul regal No. 4037 din '7
Decembre 1894 fu numit profesor tit-definitiv.
La 1895 profe-sor la Internat din
numit In consiliulgeneral de Iastructie.
A In director al
din scrierile
,Diabasporphyrit Variolit chloritoristElaolithsynitgeschiebe,
ches sur les roches avec fer natif deDisko, Le d'Amzalar.
Note sur excursion 1902, La titanitedans les roches du massif d'Uroton, Grei-sul dela AvagouitaDornei, Cristale Epidot din MontBlank, siemtic de la UrotvaTransilvania.
Societätile culturale din care: 1) societatea din Iasi,
2) Societatea Ar-3) franeaise de Mineralo-
gie Paris.
IISvonurile despre un caz
de bolerä constatat latul 7 de sunt
neexacte.E drept trei soldati au
fost gäsiti dede Analiza bacterio-
a dejectiunilor a dove-poate fi vorba de
Soldatii cari au fost unment izolati, au fost eliberati,
printr'un raport adresat co-menduirei, d. dr. Flor medic
al permite celortrei soldati reintoarcereacazarmä.
Toate persoanele care doresc a seinocula serum antidifteric, se a-
serviciului alzilele 2-3 p.
Ziarul La Politique credein de a afirma d. lonel
Miercurispre a pleca ar fi
vada pe cineva dinmembrii comiletului executiv al par-
liberal.Se pare chiar d.ar voi macar con-
vocarea unui congres alberal.
are lac Sinaiade
se va ocupa in principal dechestia dcmobilizdrei i de pen-
combaterea
de a sela Inni va a-
prin care armatava consideratd a fi trecutdde pace.
vedere demobilizreitrupelor va molt peste
ce la ,cd erd
dinnei de ministeril
aacestar trenuri.
Se vor acorda comercianfilortul complectese va admisiunea in ordinea urgen-
dovedite.
Consiliul comunal e pen-feu azi la 4 p. m.
Consiliul se va ocupapentru pavarea strdzilor cu bolo-
vani alte chestiuni importante.
Intrarea a regimen-7 RoOori.-Regimental 7 roaiori,
so In bivuac Abato-ieri intrarea
Pornirea a avut la ora p. m., iarla ora 4, soldatii stegulete laau Piata Unirei.stationa strAzi,
eroii de la Ferdinandovo.automobile, a con-
soldati la cazarmä.Acolo, d. colonel comandan-
regimentului, a o en-cuvintare, curajul
abnegatiunea totde la
le-a permis vizi-tarea orasulni.
Astäzi se procedeazd la deplina des-concentrare decoratiilor.
Doritorii a ocupa inrural, trebue
conditianiposede putin diploma
liceal inferior, fi kgeacrutdrii, o revizoratu-lui de un certificat de
conduitd.Sint necesare apoi de stare
imprejurare ana-
Holera economieä.economic 1912-1913 a
indoialä, putin favorabil bunulaicomertalui
balcanic a provocat ofinanciard. Capita-
lurile au trebuit sA se rezervA.Exportul nostra - din cauza inchidereiDardanelelor - a suferit si el.
lumea : lipsa depe
Capitaturile - capitalariprodnative, - nu de mornen-
prielnic spre a putea din situatiacare stau luni de zile.
Momentul acesta nu s'a ivitAl doilea balcanic si intrarea
In a noastre au impedicatcapitalurile avintul.
cit un ideal maimare, a trecut poste interese.
tuturora era sirea patriei.
acesta s'a inflptuit.Dar nici acestea
nu putut re-normal.
Holera,aaezat cuiburile ei princoltnrile constitaie o Louäpentru nostra.
Din ei circulatia avutiilor se faceexportul, care aduce in
atitea de lei anual, so poateface.
Holeraamenintá
mai eu cit apropiemperioada exportului activ.
Se impun dar, in vedereacare e de pretioasä,
interesnlmásuri pentru com-baterea care
averea noastrA.pe d. Al.
ministrul luerärilor ad-interimla interne, lea lust Intelegere ca ser-
sanitar, sant o garantie virutentamolimei va putea fitrul de era tara va fievitat
Holera viatanemai prin nimic stiughe-
va mai liser vaavintul un moment Intrerupt.
dr. Flor inaculateri serum personalulfabricei
ziar din localitate, a publicat ode la adresasa
a doamnelorne, societate, are o Inprezidatä principesa Maria Moruzzi.
a publicascrisoarea mai de d-na
pregediuta sectiuneiscrisoare ce invedereazd sentimentele
umanitare spiritul de jertfá al doam-nelor care compun
Doamnd
rog iorti rdspuusului,aici abia
ne facem toalota cea mairespondentä existe. -am holerici de -
Vezi, dar imposibilitateapunem la dispozitie.
Nu cred poate face altde sä special ingri-jirea a holericilor. Tot caz
de procurati rom,cognac, vin, champagne.
Cu uncle jarnalo auhokra ne-a e bine
toemai spitalul nostru aingrijirea nu a
fost, poate, cam am fi cauza aa lovit aervitori do
ai ; ceilalti au plecat dobucatar,
servitori, toate s'antransformat servitoare, unment care numai dezertarea nu sea-
oprese aci Prezidentd u-la Iaai tristul
tacol la care am luat parte aci.Primiti etc.
Prezidentä Cimpineanu
18 August, ora 3, va a-vea SocietAtei dinstr. Gh. o mare
evreilor Päminteni".profesionald de fete Hris-
tache la
vor Luni 19 August a. c.formatiuni dau Intro 10-12 a.m. Intro 3-6 p. m.
Administratia a inpoveti de contra
distribuite modgratuit.
Se la proprietari-cailor ce au din
oraaril pentru regimentele de artileriedin Roman, in ziaa de Marti 20 Au-
a. 10 a. m. d. N.comisar regal, se va la Roman sprea proceda la reatituirea cailor celor cevor dovedi proprietatea cere restituirea
Pentru a face dovada proprietStiicailor se va prezenta de vitein so va face dovadamartori.
Restitnirea va face contra adeve-rintelor de primire sau a bonurilor de
D. $tefan Negrazzi, Prefectulse In ins-se va luni
seara zilei 15 August, laora 11 p. m. pa clad lucuitornl N. Oh.Butnariu, de comuna Boroaia, seducea Crivesti,
Gh. Bran, Va-Damian Ion Lait de
Gh. Mihai comuna Buz-nea, care au la o
Imbete.Ieaind apoi din circiurnd, lovit
oAgresorii In dispArut.Politia din Tirgn-Frumos a
la arestareaMinisterul de a recoman-
dat administratorilor sätrupelor bivuacate
preajma satelor oraaelor.
Contraventii abuzuri.- In-trebat un redactor alce are ce Inchiderilede prävälii din!.partea pelitiei subtexte sanitare, d. dr. Flora al
a din ziva au-politieneati Inceput a se a-
mesteca in daraveri sanitaro, d-saa in
de salubritate. Sabstituirea aceasta deautoritate e nu numai inoportund darn,
direct
Existind cazuri de Bosnia
provenientelece vin din aceste localitAti.
Intrarea a provenientelordin Bosnia se
va face cele ce vin nu-mai Salina ;iar pentru cele pe caleportal Virciorova,Clineni, Predeal
vasele ce dinprovincii, vor fi supuse tuturor
provAzute In conventiadia Paris (1903).
vor fi la domicilialo supraveghere de 5 zile.
Nu so permite a a ce-de emigranti vagabouzi.
Prodasele alimentare destare precum lega-
verzi proaspete, slut pro-hibite.
PRIMARIA COMUNEIziva 2
brie a. ora 11 a. m. se valocalut licitafie
furnitura a 15000kgr. petrol neccsarpublic.
72---83 din legeacomptabilitátei auntbile acestei
Garantia provizorie 500 lei in nu-merar sau efecte garantate de
Conditiunile desarcine se pot vedea liecare zi
de la Serviciul Administratival unci.
No. 16061. 12 I 25 Aug. 1918
na Elenainstitutoare la fete No. 9este po 1913, di-
a- Au po Septembre
Suceava, : d Eta-terina Stefan la preot I. Var-
la II-loa.- V-lea do la do
No. 4 . Iaai,institutoarea Paula Petrea, a fost
al la nouaIn Socola-Iaai.
S'a revizoratelor ainspectoratulai procesele verbale
prirnirea arhiveide la
de semi antiholeric adas dins'an mai comandat de unii
medici practici de institutiuniserum antiholeric din Dresda, seinoculeazA in cantitAti mai
mai declarat destrada Bärboi
Tatora.Cassa a meseriilor con-a acorda ajutoare familiilor
acelor meseriasi mobilizati cari nu s'aude cimpul rizboiu.
Se core o de la depozits'a localitate.
In curind, ti-nulva la Militar o conferintA, Incare va trata mili-tare ale Bulgaria.
Se crede regretatulniNeculau fostril director al Internatva fi In Iasi.
D. Gh. Lascar, secretar al mi-nisterulai care acat Capitalä a promis va a-corda In acest
Atit cit si cele maimari orase din un ade-
entuziasm distinsultralul artist danez W. Psylander apare
spectacole ticsite de spectatori si maiseamä de selectä, afisul
aparitia simpaticulni interpret.teatrului
din GrAdina anuntá pe mais-trul danez noul sän program de
17 August. ex-program, mai
interesante din stagiunea veriAmor fatal, film danez de superi-
una din mai splendide ori-montäri. In rolul principal aparemondial Psylander.
Secrete furate unni infam.3
autoritar, scene comice mo-ravuri
scene foarte humoristice.Cea mai aparitie din
Journal", ca modele,legramele dinetc.
Adaus la programul de :
intoarcerea trupelor din Bulgaria.-lmbarcarea pe
de pe de operafii -Cuma construit de de la T.
ore, o adevdralda militar-Braviisoldo spre vetrele lor-Farnilia princiardla - Principele Ferdinand
etc. etc.absolut autentice
fac parte din r de impre-cari le-a aratá cinematograful
din grädina Traian succosiva.Duadrei, 28 lunie ma-
role eveniment pagina glorioasádin noastre, pas carea contribuit la inchierea päcei, su-flare care a foc Bal-cani.
Mine la(ora 4) la 9 ore mare
in Programnou duminical : sPentru onoarea
(2 acte).-Jobenul Maxcomedie humorist parizian.-Pathé-Journal etc.
a renunfa la un angajamentin Rusia din cauzaplinerea formelor, m'ammin In
Doritoril se vor lapentru angajamente de
tot sezonului lama ce vine.I G. DIM1TRIU.
orchestrei CinematografulStr, No. 9
al
in care s'a
Un redactor al a obtinutimportante din partea lui Ba-
privire la a produs acare ea a k
mit
- d-le miuistru,ca atit In
In cepornit
tributul al
si intru carerate Era imposi-
la ori-ce epoch a anului ori-cefi
au inde
Epidemia s'ar evitao prevedere oamenilor
mai a oamenilorS'ar fi putut evita cu
deri,extra-ordinare aceatipreconizate, ar fi fost
acestor de oarnenimare dragoste pentru viata
pentru viata seruenilorPe rindurile noastre,
a oarneui de extra-ordinari, artrebuit care
acestor oameni deexecutarea la limp a pentru
acestor precautinui.AutoritAtile sanitare militare ca cele
civile In focareholerice. Ar fi ca,
topograficA, statul majoro tot atit de
xactA, a focarelor de epidemii.N'am avut putinta ca prin noi
o asemeneade
informeze ajute serviciul nostrusanitar militar o asemeneaharts.
- Dar de ce nu s'a lndeplinit detra servicinl sanitar militar prescriptiilereg!ementare ? Se spune ar fi
!
atrafi instrategice au pus
servicialca indeplineascd preseripfiilementare adicd sd asigare desprerea a cdrei localitäji,de cantonare bivuacare.
a cerut cala 20 nid o zi
deau puie
pe defileul balcunilor, tacit marfarileextra-ordinat de hingi
secrete.Numai unii du-
de oprire.Secretul a lost chiar de servi-
militar.la la
gada era de con-ce de
carecordonul de al brigdzei, minis-de interne a M. S.
a aprobat imediat ca prizoneriisd fie libertate.
aveminea, tot din motivelice, retragerea din
a trebuit fie termende pentru ca sd
demobilizarea halcanicesd o ord mai
rind pacea orient.Evident i ne a ddu-
de indsurilorepidemii.
s'a fácut primanuare ?- Prima s'a fAcutprin care se intorceaudin Bulgaria care au trecutde ori, pentru aface transporturi.
ceste treceri ar fi putut fiimpedicate numai am fiputut forma un serviciude unii transporte
la DunArea, altii dela Du-Bulgariei.
Am avut peste DunAreatrupe atit de numeroase,intate la distante foarte maride Bulgaria dru-muri rele defileu un drum
in ar fi fost imposi-serviciului de etape
un numAr marede fipentru un
de ce, desi in statele majorecorpurilor din de opera-
tiune au lost caprof. Cantacuzino, bacterio-
logi cunoscuti ca profesorulfosti ministrii de cari
cunosc chestia epidemiilor, caBratianu Filipescu caregur au dat la timp sfaturile trebuin-cioase,-sfaturi cari au gásitcou la generalismul armatei, A. S. R.Pricipele Rominiei, a dat de
multede inspector general al d-luiprof. Cantacuzino, totusi contami-narea n'a putut
- Se spune unii comandantiar îngreuiat aplicareasanitare...
Nu se poate contestaexecutarea mAsurilor recoman-date de Cantacuzino
a fost carebiciune din partea unor coman-danti.
Nu cere su-flete de eroivietei fatagostea vietei, acestman este epidemia.
Multor comandanti de trupeli se la trecerearei foarte curios,nul de oprire de a
regule,cit multi maila mai apoinesocoteau acest ordin.- lupta contra flagelului
?
- Evident. Totusi era este mullde ca epidemia
la c le miciprin analiza
slim eu cine estede deci cine a-
de cine contaminape altii, - Vine aceia chesliaregimuiui, ca organizmullui vibrioni pus in
bune de rezistentafie perioada e-
vibrionilor,
Cu bacteriologic acu conducerea pen-
a realiza conditiunile mai sus,au fost de zile laTurnu-Magurele
Mezincescu, subducerea Profesorului Cantacuzino.
acea-Corp. de
starea as'a vorbi de stingerea epidemiei
acest corp des'ar fi putut retine
rutasii barcati apropiereadar s'ar fi cunoscut
exact de contaminare alal care cu prea
mult optimism a fost tratat deindemn, de sigur avea
astAzi focarele holerice pecare le avem.Tinerea a uneimai mari pArti din corpul al
aproape totalitatea cor-pului al 1V-lea la DunArea vadovedi ipotezade mai sus este sauba.
- Credinta dv, d-le pri-vinta holerei ?
- Cu rea care nenu trebue ne
ste Devi suntem in luna ceamai propiceepidemie de la
la tori au
in vre-o zece decorpuri
de mull sauputin aveam 13August in interval de 15ivirea epidemid, 60 de focare,
200 bolnavi, in dedin care aproape 100 au murit.
probabilitatea foca-se vor In
vain de dela Tar-
nu-Mdgurele unul sau laza-nu a organiza
clinic al bolnazilor, carear de la50 la la 15 sau chiar .10
ce s'a facut de aciorganele
vor face, sperle va secunda, pricepere
bund sunt convins to-holerice printre nemilitari
vor trece de 200, cu o mortalilate500 de oameni.
este o maredar cine rice zice jertfe
de tot felul, rindul in pri-este cuprins prin
epidemii.Ce ravagii va face
tre militari, peste cele ce ao vom
in zece Socot cit nu-victimelor din
va fi redus vom face in ches-epidemiilor dovada civilizatiei
i a noastre,de de la sudul
spec,a1
ReceptiaHags. - La ce a avut
carte ieri seara, aprezentat d. Dissescu, ministrul
M. S. Regina
Un ordin al- Poarta a trimes azi
strimtorilor de aziva noaptea toato vasele
care vin din archipelag sau dinMarea eu de a purtapavilionul grec trecerii de a
so nici port turcesc.
AccidentMadrid. - din Mondonedo.un automobil, ocupat episcopal e-
servitori ai sAi, s'anat Santiago.
Episcopal a fost servitor a mu-rit gray
telegramäa Tarului
Petersburg.-Cu prilejul inaugu-rárei palatului Tarul a adre-sat reginei tárilor de jos, telegrama
:
,Rog M. V. agreeze pe celemai cordiale aleocaziunea inaugurárii solemne a pa-latului Fac cele maisincere pentru ca acest edificiu, des-tinat a simboliza ideia arbitragiuluiinternational, contribui laopera pácii care a fost intotdeauna
inimei devie onouá intre natiuni, servin-
du-le de centru unde vor venise diferendele care le des-
Nicolaie.
reluatSemlin. - Servicial vapoare
Belgrad, care a fost saspendatdela 26 din cauza din Ser-bia, va reluat mine.
Chestia spionajuluiVersailles.-Cercurile militare so-
sergentul de cavalerieion un brigadier artilerist, cari au
dati judecltei pentru ar tidat documente, nu auputut fura de piese detasate
foarte de oare-ce re-gimentele artilerie nu se
piese secrete, experi-mentarea pieselor noi se face de
comisiuni speciale unde incul-patii nu aveau intrare.
Guion va fi supus unui interoga-toriu.
Este deja sigur Guion a oferitun destupátor automatic
putin interes,mata cunoscut de toatepersoanele care se dearmament. Se pare Guion nu a-vea complici.
Brigulierul nevasta lui,care 'a vorbit, par a nu aveaun rol afacere.
Salonic. - grece aucoat Doiran si predat oraaultratiunei Antoritritilepermis expatriarea fagarilorgrec 15 zile
ca drumul ducefie la pontru retragerea
aprovizionarea trupelor a-teritorial
Cerere respinsäMadrid. - Ziarele spun ca
a a re-Sancho Alegre, care
deci la
Cabinet constituit- Cabinetul s'a constitait avind
la si Cortderlindon, externe d.
d.
Agram. - cazurisuspecte la
au fost 19 cazuri, dintre care 4cazuri dovedite a fi de
La Semlin si Bozut, In districtul Mitrovi-constatat suspect.
Misiune albaneaViena. - Misiunea albanezA, avind de
ministrul externe allui albanez provizoriu, a sosit
InundatiiPetersburg. - Din cauza
Prutului au fost inundatevaste delivezi, districtul Ismail.
Pagubele enorme.
- 0 ad-lui Disescu
D. Diaescuinterview acordat ziarului, Hollande, rec-
deelaratiunile de rninistrulla Paris, la o-
armateiD. se apoi
tatea unei balcanice.
Cursele vaporuluiPrincipesa Maria
- Vaporul Principesaa sosit azi In localitate. Mine va re-
lua Balcic.
Miscare in
Bucureati.-In Moniturul Oficial de azi,a o mare magistra-
care cuprinde orase.
Ravageal
Sanitar -In judetul Bacau
Bucuresti. buletinuloficial al directiunei generalesanitare cu privire la mersul
de :
ILFOV. :
caz nou.1 caz mort.
Oltenita, 14 cazurl, 5toti militari.
JUD. BUZEU.--9 cazurimilitari.
BACAU.-caz nou, mort,
2 cazuri noi, mort,militar.
5 cazuri noi, mort,militari.
JUD. TECUCI.-2 cazurimort,
caz non, mort,militari.
mort, militar.JUD. ARGES. 7
zuri noi, militari.Jud. TELEORMAN.-Turnu-
Mourele, 7 cazuri noi, 2 mortimilitari.
Caravaneff,Peretu, cas
JUD. OLT.- Slatina, 4noi, militari.
Crdciuneii de jos, cas
JUD. ROMANATL-Corabia, 2noi, 3 morti.
Rusenestii de jos : 43 morti.
4 cazuri noi, mort.2
Roscani, mort.Bals, casRadovita. cas
casGlavei, casBosolin, casJud. VALCEA. Petrari, 1
mort.Riurei, 2 cazuri noi, militari.Orlesti, 16 cazuri noi, 5 mortiJUD. DOLJ. Craiova, 1 cas
militar.Segurcea, cas non, 2 morti.Vasca, cas nou, mort.Ceretu, 5 cazuri noi, morti.Garcea cazuri noi, 2 morti.
caz nou, mort.TERITORIILE NOUL-Dobrici
4 cazuri noi, mort.In total sunt 344
navi vechi, 110 confirmati noi,morti 45, vindeeati 7,107.
(s.) Dr.
cele 10cazuri constatate laregimentul 62 reservg, zece
fost confirmate de
Scoala profesionalAde fete
asocietAtei filantropice Steaue- Iasi -
-Str. Elena Doamna 23
INTIINTAREla publicului la
fcoala prolesionald de vorfanctiona clasele I-a, II-a
Obiectele care se vor preda incomplect al noastre aunt :
Croitoria mod practic teoretic ;limbele dupA pro-gramul secundare ; limba
Higiena,zica cores-
Inscrierile la 15 August crt.vor contirma la SeptembrieIntro 10-12 a. 3-5
COMITETUL
VACCINARI- buletinle -Dr. A. Steuerrnan
13 Void
PracticantSe could la de
N. Ostersetzer.
pentru Elev sac Eleva.
BAZARUL VANZAREal produselor industriei nationale
Strada Stefan Mare No.
complect usortat cufabrici.
Tesátura-IapiSocieWe
Tot soiul de Tesäturiuniforme doguri, diverse
ehifoane, Pin-de
zefiruri,pentru
MOLDOVA"Socidate
pentru de
Costume pentru Copii
Fabrica ,,Carmen Sylva"
Parfumuri, S5punuri toaletede Cologne
italianA a industriilorTextile"-Ia§i
ghete,pentru rochii de bumbacsulase de bunibac,Urechi de pide cisme. Bete tri-colore fale de Botez. Fitil de
de scaparat. pen-tru covoare. de metal,sireturi pentru haine de bumbac
negre colorate. Sireturicorsete. Chingi pentru
chingi gata eu cai.
DOROBANTUL"de prodube
textile
Max I.Postavuri, Päturi militare, Po-
stavuri PAturi de comert. Di-mie, de Bra§ov,
ZÖBISCH et Co.Societate In
DE LANA
kF
cea 3
lape
Drgh:ti
R.A T
RECLAW
a IV-a
SE
ZIAR ULU
STRADA GH.1 er,
CINEMATOGRAFUL
A CIRCULUI SIDOLI
I
3noastre iau parte toti corifeii marilor teatre
din Paris, Berlin, Copenhaga, Viena, Roma, Milano etc.Sarah Bernhardt, Jane Hading, Alexandre,
Robin, Porten, Nielsen,etc.'etc.
FILME DE POPULARIZARE
din univers
- TORTE SPORTURILE MODERNE
VULGARIZAREA'iNDUSTRIILORarmatetor uscat mare
INVENTIILE NOILE DESCOPERIRI
Ziarele care tot ce semai de in lurnea
scene scene artistice de varieteu, redaretografic5 a scrierilor autorilor celebri. etc.
TOTH PERFECTde in Sidoli, cea de in
ra¡an, nu pentru Reprezentatii cinenialograTice.
ANI DE 7